Managementul

sănătaţii suinelor în
sistem intensiv

Student: Paşaniuc Iosif

Grupa: 808 B

1
Cuprins
Noţiuni generale privind managementul biosecurităţii................................................................................ 3
Biosecuritatea externă .................................................................................................................................. 4
Igiena mâinilor şi a încălţămintei .............................................................................................................. 4
Introducerea animalelor noi în crescătorie .............................................................................................. 5
Transportul, zona de încărcare, eliminare a cadavrelor ........................................................................... 6
Biosecuritatea internă................................................................................................................................... 6
Management............................................................................................................................................. 6
Curăţenia................................................................................................................................................... 7
Dezinfecţia ................................................................................................................................................ 7
Igiena animalelor .......................................................................................................................................... 8
Spălarea scroafelor ................................................................................................................................... 8
Dezinfectarea pielii ................................................................................................................................... 8
Igiena apei de băut........................................................................................................................................ 9
Curăţarea sistemului de apă şi îndepărtarea biofilmului.......................................................................... 9
Calitatea furajului.................................................................................................................................... 10
Bibliografie .............................................................................................................................................. 11

2
Noţiuni generale privind managementul biosecurităţii

Sectorul creşterii porcinelor este unul foarte dinamic, un sector ce a trecut

prin schimbări foarte mari în ultimii ani. Globalizarea înseamnă că porcul care
ajunge la noi în farfurie poate proveni de oriunde din lume. În acelaşi timp
consumatorii cumpără acum într-un mod diferit faţă de trecut şi preferă să meargă
la supermarket de unde pot alege dintr-o gamă variată de produse, în loc să meargă
la măcelarul local.

Cerinţele stigente impuse de aceşti retaileri au creat presiune asupra

fermierilor de porcine şo i-au forţat să câştige doar prin incadrarea lor în scara
economică. Prin această tendinţă către ferme mai mari, costurile de producţie şi
optimizarea eficienţei au devenit concept cheie în creşterea suinelor.

Pentru a optimiza rezultatele producţiei, fermele de suine trebuie să aibă ca

obiectiv un înalt status sanogenic, pentru ca astfel să fie menţinute sub control
costurile de prevenţie a bolilor. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin
achiziţionarea de scroafe libere de patogeni sau mai uşor, prin introducerea
managementului de grup sincronizat şi implementarea unui plan de control al
biosecurităţii în fermă. Acest plan de control trebuie să acopere toţi factorii de risc
a unei ferme moderne de porci.

3
Biosecuritatea externă

Scopul biosecuritaţii nu este de a se orienta spre unul sau doi vectori cu risc
de contaminare în speranţa de a face o alegere corectă. Biosecuritatea se referă la
controlul şi adresarea către o serie de puncte critice.
Biosecuritatea externă se referă la acele măsuri luate pentru a ţine la distantă
agenţii infecţiosi, acolo unde nu există deja, de populaţii, efective şi grupuri de
animale.
Pentru a evalua corect cât este de riscantă o anumită rută de contaminare
pentru fermă, trebuie avut în vedere cât de mare este şansa ca un vector să
contamineze ferma. Astfel trebuie avut în vedere de câte ori există riscul de
contaminare în decursul unui an.

Igiena mâinilor şi a încălţămintei

Dezinfectarea încălţămintei şi igienizarea mâinilor cu un produs antiseptic şi
săpun este o măsură de obicei neglijată în fermă, în timp ce probabil aceasta este
cea mai rapidă, simplă şi ieftină metodă de prevenire a răspândirii microbiene. Un
efort mic care ar trebui să devină automatism în randul fermierilor şi muncitorilor,
deoarece studiile recente au dovedit în mod clar, după probele prelevate, că
încălţămintea prezintă un risc important de infestare cu Salmonella, cu o prevalenţă
de 19,7%
Dacă băile pentru dezinfecţia încălţămintei sunt folosite corect şi poziţionate
în locuri strategice, ele reprezintă o măsură utilă pentru biosecuritatea în fermă. În
plus, prezenţa băilor pentru picioare atrage atenţia personalului şi a vizitatorilor
referitor la importanţa biosecurităţii în perimetrul fermei.

4
 Ca produse comerciale se pot folosi următoarele produse: Kickstart,
dezinfectantul ideal pentru rotaţie. Acest dezinfectant cu peroxigen are o acţiune
foarte rapidă şi este ideal pentru dezinfecţia încăltămintei şi adăposturilor.
Prietenos cu mediul. Kenosept G, gel pentru maini cu alcool şi clorhexidină,
dezinfectează şi catifelează. Certificat pentru sectorul agricol şi industria
alimentară.

Introducerea animalelor noi în crescătorie

Crescătorii de porci trebuie să fie foarte atenți la introducerea animalelor noi
în fermă, chiar dacă acestea sunt scrofițele pentru înlocuirea scroafelor sau animale
pentru alte scopuri. Regula numărul unu în cazul acesta este că vânzătorul este
obligat să comunice despre toate infecțiile prezente în unitatea de origine. Știind
statutul de sănătate a animalelor putem să comparăm și să determinăm dacă el este
compatibil cu statutul de sănătate în ferma noastră.
Este important de a cunoaște exact statutul de sănătate în crescătorie,
prelevarea frecventă a mostrelor de sânge și analiza lor ajutând la acest lucru.
Numărul de mostre și frecvența colectării depinde de sensibilitatea testelor și
patogenii vizați. Cu cât mai multe animale sunt prezente în crescătorie, cu atât
procentajul de mostre descrește.
Remorca și vehiculul pentru transportarea scrofițelor trebuie spălate și
dezinfectate la fiecare încărcare/descărcare. La descărcare vehiculul nu trebue să
intre în zona curată. În caz de este necesară curățarea și spălarea remorcii și
autovehiculului, acestea trebuie curățate cât mai departe de zona de producere, iar
rumegușul utilizat va fi distrus.

5
Transportul, zona de încărcare, eliminare a cadavrelor
Creşterea porcilor este o industrie, prin urmare este foarte important ca
traficul cel care intră sau cel care iese să fie dezinfectat, fără excepţii. Este necesară
existenţa unei instalaţii de spălare a camioanelor la nivel de fermă, dar dacă acest
lucru nu este posibil se poate aplica solutia manual, folosind produsul Virocid 5%.
Privind colectarea cadavrelor, este recomandat a curaţa şi dezinfecta camera de
depozitare a acestora. De asemenea este recomandată utilizarea de mănuşi pentru
persoanele care manipulează cadavrele pentru igienă şi siguranţă.

Biosecuritatea internă
Biosecuritatea în ferme de porci cuprinde toate măsurile luate pentru
minimizarea riscurilor de introducere şi răspândire a agenţilor infecţioşi, astfel
menţinând efectivele de porci sănătoase. Prin luarea de măsuri, fermierii încearcă
să-şi protejeze animalele împotriva bolilor. Diferenţa dintre biosecuritatea internă
şi cea externă este dată de: cea externă implică toate măsurile pentru reducerea
riscurilor legate de agenţii ce cauzează bolile prin intrarea sau ieşirea din ferme.
Biosecuritatea internă cuprinde măsurile ce combat răspândirea bolilor în fermă
propriu zis

Management
Măsurile pentru biosecuritatea internă au ca şi scop menţinerea infecţiilor in
fermă la nivelul cel mai scăzut posibil. O presiune mai scăzută asupra sistemului
imunitar, înseamnă că este mai putin provocat, ceea ce rezultă în sanse mai mici de
apariţie a unei epidemii. Scăderea riscului de infecţii poate rezulta numeroase
avantaje, cum ar fi o rată a mortalităţii mai mică, siguranţa producţiei,
îmbunătăţirea parametrilor de producţie,uniformitatea, mai puţine medicamente
folosite, scăderea presiunii infectioase.

6
 Pentru a atinge acestea, măsurile pentru biosecuritate internă trebuie să fie
incluse in managementul zilnic al fermei. Aceste acţiuni pot implica managementul
totul plin-totul gol prin respectarea unei direcţii, trasee de mers între secţii, un
protocol corect pentru tratamentul purceilor, un protocol pentru igiena animalelor.

Curăţenia
După ce animalele sunt mutate din boxe este timpul pentru a se incepe
protocolul de curăţenie. Cu cât se începe mai repede cu atât mai bine. Gunoiul este
mai uşor de îndepărtat când este încă umed şi cu cât suprafaţa este lăsata mai mult
curată şi uscată, cu atât vor fi mai puţine bacterii şi viruşi, deoarece acestea nu pot
supraveţui o perioadă lungă de timp pe suprafeţe uscate fără prezenţa materiei
organice, unele microorganisme pot supraveţui până la 60 de zile într-un mediu
curat. Materia organică nu poate fi dezinfectată. Cel mai utilizat produs este
reprezentat de Kenosan.

Dezinfecţia
Scopul dezinfecţiei este foarte clar: reducerea microbilor cu aproape complet.
Totul se rezumă la scăderea presiunii infecţioase. Este importantă evitarea
posibilităţii ca patogeni să se înmulţească până la nivele ridicate, unde pot cauza
probleme de sănătate serioase animalelor şi pierderi economice semnificative
fermierului.
Este o muncă continuă care necesită o abordare riguroasă. Nu pot fi selectate
anumite zone pentru a fi dezinfectate iar altele neglijate. Bacteriile, viruşi şi fungi
vor găsi aceste zone uitate ca un mediu profice ce si vor răspândi boli prin oameni,
animale, mijloace de transport, paraziţi, insecte, care trec prin acele zone
contaminate. Pentru a facilita protocolul de dezinfectare în intraga fermă, un
dezinfectant trebuie să: să aibă un spectru larg de acţiune, să fie sigur pentru
oameni şi echipamente, să fie uşor de utilizat.

7
Igiena animalelor
Spălarea scroafelor
Pe parcursul lungii perioade de gestaţie scroafele adăpostite individual sau în
grupuri, evident, se murdăresc în special pe spate, uger şi zona flancului. În această
murdărie şi în flora din piele, bacteriile şi viruşi cum ar fi Stafhzlococcus aureus, S
hzicus, Streptococcus suis , PRRS, E. coli, pot fi prezenţi în număr foarte mare.
Pentru protejarea sugarilor şi pentru a le oferi un start sănătos, aceştia nu pot
fi expuşi la acest nivel înalt de infecţii patogene. Spăşarea scroafelor înainte de a
intra în boxele pentru fătare este o procedură standard la fiecare fermă de
reproducţie a căreo scop este atingerea profitlui maxim prin prevenţie maximă.
Produsul folosit este Keno pro.

Dezinfectarea pielii
În fermele de porcine, tratamentul pentru dezinfectarea pielii este aplicat doar
sporadic pe animalele care au probleme cu pielea, de exemplu scroafe cu leziuni
ale umărului sau răni după lupte severe. În aceste cazuri dezinfectarea pielii
reprezintă o parte importantă a tratamentului.
Cu toate acestea când dezinfectarea pielii devine parte dintr-un protocol de
prevenţie, beneficiile fermierului merg mai departe decât a trata un animal
individual, prevenind răspândirea în cadrul turmei prin contaminare încrucişată
cum ar fi râia, Streptoccocus, E. coli, parvovirus, influenţavirus.
Pe piaţă în prezent există unele tipuri de spay-uri pentru fermele de porci cum
ar fi cele cu aluminiu, albastre, pudră, antibiotic, sub diferite forme, dimensiuni şi
culori. De fapt sunt atât de multe variante încât fermierul poate întreba: De care
avem nevoie şi pentru ce anume.

8
Igiena apei de băut
Fermierii îşi doresc să construiască cele mai moderne adăposturi pentru
animale, să aibă o hrană de calitate şi să selecteze porcii cu cele mai bune
caracteristici genetice. Este uşor de uitat că apa de băut este cel mai important
nutrient pentru fermele de animale şi că animalele consumă apă de două ori mai
mult decât hrană solidă. Apă de băut de bună calitate este un element esenţial
pentru o producţie de porci sănătoasă şi eficientă. Este recomandat a se verifica
calitatea apei de două ori pe an şi dacă există vreo îndoialp legată de calitatea apei
de băut, este nevoie a se preleva probe pentru analiză şi verificat dacă este
acceptabilă pentru porci. Calitatea apei poate fi afectată de factori microbiologici,
fizici şi chimici.

Curăţarea sistemului de apă şi îndepărtarea biofilmului

Cea mai rapidă modalitate prin care un patogen se poate răspândi într-o fermă
şi să afecteze majoritatea animalelor este prin apa de băut.
Apa de băut contaminată poate avea un impact puternic asupra sistemului
imunitar al porcilor şi poate duce la disconfort şi boli datorită expunerii continue la
această presiune infecţioasă ridicată. Salmonella, oochisti de Eimeria, pot fi cu
uşurinţă transportate între ţarcuri şi la fiecare sursă de băut apă unde în final sunt
consumaţi de către animale însetate. Implementarea unui plan de igienă solid într-o
fermă de porcine prin management, curăţare şi dezinfecţie, pot fi în van atâta timp
cât apa de băut a fost omisă din planul de igienă.
Cele mai mari probleme sunt întâmpinate când conductele de apă conţin
biofilm patogenii sunt protejaţi şi se pot înmulţi. Cu cât depunerile de minerale
cum ar fi fier, magneziu, calciu, etc sunt mai mari datorită apei dure.

9
Calitatea furajului
De mai mult timp încoace este interzisă hrănirea porcinelor cu proteine
provenite de la alte animale, cu excepția făinei de pește, dar multe din crescătorii
mici hrănesc porcii cu resturile de la bucătării/cantine. Acestea conțin resturi din
carne de porc prelucrată ce reprezintă un pericol adevărat. Pesta porcină africană,
pesta porcină clasică, la fel și febra aftoasă sunt cunoscute pentru posibilitatea de a
fi transmise prin resturile din prelucrare (casnice/restaurante).
Alimentația porcinelor cu resturile din industria procesării cărnii este intezisă
în mai multe țări, în special când a fost dovedită apariția focarelor de febră Aftoasă
și PPC, în urma hrănirii porcinelor cu ele. Cu toate că prelucrarea termică ucide
toți patogenii, riscul este foarte mare și nu ar trebui să fie asumat. Mycotoxinele
sunt prezente practic în toate tipurile de cereale. Efectele lor nocive pot fi
manifestate prin mai multe simptome: purcei născuți morți, avorturi, stopare în
creștere, diaree, pneumonii. Utilizarea inhibitorilor de micotoxine reduce
semnificativ din efectul lor.

10
Bibliografie
1. Managementul sănătății suinelor și păsărilor – Prof. Dr. Elena VELESCU
2. http://www.ansa.gov.md/uploads/files/Sanitar-
Veterinar/SanatateAnimala/book%20security%20RO(1).pdf

11