Codul Etic Al Profesionistilor Contabili 2013

Page 1 of 190
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică

pentru Contabili
Manualul Codul Etic al

Profesioniştilor Contabili
Ediţia 2013
http://utilidades.gatovolador.net/issuu/down.php?url=http%3A%2F%2Fissuu.com%2... 06.05.2014
Page 1 of 190
Elaborat initial de:

IESBA
Page 1 of 190
Tradus şi republicat de:
Page 2 of 190
Federaţia Internaţională a Contabililor ®

529 Fifth Avenue, 6th Floor New York, New
York 10017 USA
Această publicaţie a fost publicată de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC). Misiunea sa este de a servi
interesul public prin: contribuţia la elaborarea de standarde si îndrumări de o înaltă calitate; facilitarea adoptăm şi
implementării de standarde şi îndrumări de o înaltă calitate; contribuţia la dezvoltarea unor organizaţii profesionale
contabile, a unor firme de contabilitate puternice şi practici de o înaltă calitate ale profesioniştilor contabili şi la
promovarea valorii profesioniştilor contabili la nivel mondial; şi dezbaterea problemelor de interes public. Această
publicaţie poate fi descărcată gratuit doar pentru uz personal de pe site-ul IESBA™: www.ethicsboard.org.
Codul Etic al Profesioniştilor Contabili, Proiectele de expunere. Documentele de cousidtare şi alte publicaţii ale IESBA
simt publicate de către, şi sub dreptul de autor deţinut de, IFAC. Textul aprobat este cel publicat in limba Engleză.
IESBA şi IFAC nu îşi asumă responsabilitatea pentru daunele provocate oricărei persoane care acţionează, sau se
abţine de la a acţiona, pe baza materialelor din această publicaţie, indiferent dacă o astfel de daună este provocată prin
neglijenţă sau in altă manieră.
Logo-ul IESBA , International Ethics Standards Board for Accountants', TESBA', 'The Code of Ethics for Professional
Accountants', logo-ul IFAC, International Federation of Accountants', şi TFAC sunt mărci înregistrate şi mărci de
serviciu ale IFAC.
Drept de autor © Mai 2013 deţinut de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC). Toate drepturile rezeivate.
Permisiunea scrisă a IFAC este necesară pentru reproducerea, stocarea sau transmiterea, ori pentru alte tipuri
similare de utilizare a acestui document, făcând excepţie cazurile prevăzute de lege. Contactaţi pcmjisgions (fiţi fac,
org,
ISBN: 978-1-60815-153-0
Acest Manual ai Codului Etic al Profesioniştilor Contabili al Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru
Contabili (IESBA), publicat de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) în mai 2013 în limba engleză, a fost
tradus în limba română de Camera Auditorilor Financiari din România în decembrie 2013 şi este utilizat cu
permisiunea IEAC. IFAC nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru acurateţea şi integralitatea traducerii sau pentru
acţiunile rezultate in urma traducerii. Textul aprobat al tuturor publicaţiilor IFAC este cel publicat de IFAC in limba
engleză.
Dreptul de autor pentru textul in limba engleză al Manualului Codul Etic al Profesioniştilor Contabili © 2013 este deţinut
de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC). Toate drepturile rezervate.
Dreptul de autor pentru textul in limba română al Manualului Codul Etic al Profesioniştilor Contabili © 2013 este
deţinut de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC). Toate drepturile rezervate.
Titlu original: Handbook of the Code of Ethics for Professional Accountants ISBN: 978-1-60815-153-0
International
Federation
ot Accountants
Publicat de;
Page 3 of 190
CUVANT ÎNAINTE
Prezentul Manual al Codului Etic al Profesioniştilor Contabili, ediţia 2013, elaborat de Consiliul
pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul Federaţiei
Internaţionale a Contabililor (IFAC) cuprinde principiile fundamentale de etică profesională cu
care trebuie să se conformeze un profesionist contabil în derularea activităţii sale.
Aşa cum se prevede în acest manual, "O caracteristică distinctă a profesiei contabile o constituie
asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public". Niciun auditor nu se poate autodefini ca
fiind un profesionist atâta timp cât nu acceptă faptul că are anumite responsabilităţi faţă de
utilizatorii rezultatelor activităţii sale şi faţă de interesul public.
Codul Etic al Profesioniştilor Contabili este structurat în trei părţi:
Partea A cuprinde principiile etice fundamentale pentru profesioniştii contabili şi cadrul

conceptual - care trebuie aplicat pentru identificarea ameninţărilor privind
confonnitatea cu acestea, evaluarea ameninţărilor şi aplicarea măsurilor de protecţie în
vederea eliiimiăiii sau reducerii ameninţărilor la iui nivel acceptabil.
Partea B descrie modul în care liber profesioniştii contabili trebuie să aplice cadrul
conceptual în situaţii specifice.
Partea C descrie modul în care profesioniştii contabili angajaţi trebuie să aplice cadrul
conceptual în situaţii specifice, aceasta putând fi relevantă şi pentru liber profesioniştii
contabili, în anumite circumstanţe.
Părţile B şi C furnizează, de asemenea, exemple de măsuri de protecţie prin care pot fi abordate
ameninţările la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, precum şi exemple de situaţii în
care ameninţările nu pot fi abordate şi, prin minare, circumstanţa sau relaţia care le generează
trebuie evitată.
Desigur, este imposibil să fie definite toate situaţiile cu care se poate confrunta un profesionist
contabil şi în care simt generate ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale
("integritate", "obiectivitate", "competenţă profesională şi atenţie cuvenită", "confidenţialitate" şi
"comportament profesional"), precum şi să fie precizate toate măsurile de protecţie
corespunzătoare acestor situaţii. Un cod de etică profesională este destinat în principal încurajăiii
unui comportament profesional ideal, dar trebuie elaborat astfel încât să fie realist şi aplicabil, de
aceea el nu este exhaustiv, în sensul că nu poate anticipa toate situaţiile întâmpinate în care este
necesară exercitarea unui raţionament profesional cu privire la adoptarea unei conduite etice; cel
mult, codul etic prevede principii care pot fi utilizate în aprecierea fiecărei situaţii in paite.
Page 4 of 190
Pentru a veni în sprijinul membrilor săi şi a stagiarilor în audit financiar -. Camera Auditorilor
Financiari din România a coordonat procesul de traducere în limba română a Manualului Codul Etic al
Profesioniştilor Contabili, ediţia 2013, susţinând necesitatea aplicării sale în toate misiunile şi
activităţile de audit financiar. Pentru traducerea şi publicarea ediţiei 2013 a acestei lucrări, CAFR a
obţinut dreptul de copyright de la IFAC.
Dorim să facem precizarea că în orice situaţie în cate interpretarea textului în limba română a unor
termeni, expresii sau paragrafe din Codul Etic va genera unele neclarităţi sau ambiguităţi textul de
referinţă va fi cel original din limba engleză.
încă de la nifiinţarea sa. Camera Auditorilor Financiari din România a adoptat Codul etic IFAC, fiind
aplicabil de către toţi auditorii financiari din România. Prin specificul profesiei lor, auditorii activează
într-o hune caracterizată printr-o scliimbare permanentă, iar aderarea la valorile, etica şi atitudinile
profesionale trebuie să transpară din tot ceea ce face un auditor. Prin urinare, în astfel de circumstanţe,
înţelegerea clară şi perfecţionarea continuă a piincipiilor etice reprezintă factori cheie pentru succes.
Mulţumim Consiliului CAFR, personalului executiv, ecliipei de traducători şi comisiei de revizuire

pentru contribuţia la pregătirea şi publicarea ediţiei 2013 a Manualului Codul Etic al Profesioniştilor
Contabili, în limba română. Sperăm că acest Manual va veni în sprijinul necesităţilor auditorilor
financiari şi stagiarilor în audit financiar, precum şi ale altor părţi interesate.
Bucureşti, decembrie 2013
Prof. univ. dr. HORIA NEAMŢU,

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România
Comisia de traducere:
Adriana Spiridon, şef birou relaţii internaţionale CAFR Ana-Maria
Lupu, expert relaţii internaţionale CAFR Alice Petcu, consilier
economic CAFR
Comisia de revizuire:
Mircea Bozga, membru al Consiliului CAFR, auditor financiar şi expert contabil, partener
PricewaterhouseCoopers AUDIT S.R.L
Adriana Lobdă, auditor financiar şi expeit contabil, audit paitner Deloitte Audit S.R.L.
Adriana Duţescu, profesor universitar, auditor financiar şi expert contabil, membru al
Consiliului de Supraveghere EFRAG
Page 5 of 190
MANUALUL CODUL ETIC AL PROFESIONIŞTILOR

CONTABILI
EDIŢIA 2013
Structura acestui manual
Conţinutul acestui manual este structurat pe secţiuni după cum urmează: Prezentarea
Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Etică
pentru Contabili.................................................................................................................... 1
Rolul Federaţiei Internaţionale a Contabililor........................................................................ 2
Domeniul de aplicare al prezentului Manual......................................................................... 3
Modificări de fond faţă de Ediţia 2012................................................................................... 4
Cuprins.................................................................................................................................
Prefaţă ....................................................................................................................... 9
Partea A - Apucarea generală a codului...................................................................... 10
Partea B - Liber profesioniştii contabili.................................................................... 23
Partea C - Profesiomştii contabiH angajaţi................................................................. 137
Definiţii....................................................................................................................... 151
Data intrării în vigoare................................................................................................ 159
Modificări aduse Codului............................................................................................. 161
Dreptul de autor şi traducere

IFAC publică manualul, standardele şi alte pubbcaţii ale IESBA şi deţine cuepturile de autor
pentru acestea.
IFAC recunoaşte că este important ca cei care întocmesc şi cei care utilizează situaţiile financiare,
auditorii autorităţile de reglementare, avocaţii, mediul academic, studenţii şi alte grupuri interesate
din ţări care nu utilizează limba engleză să aibă acces la standarde în limba lor natală şi
încurajează şi facilitează reproducerea sau traducerea şi reproducerea publicaţiilor sale.
Politica IFAC privind traducerea şi reproducerea publicaţiilor sale protejate de dreptul de autor
este prezentată în Politica de traducere si reproducere a standardelor publicate de Federaţia
Internaţională a Contabililor şi în Politica de traducere, sau de traducere si reproducere a
publicaţiilor Federaţiei Internationale a Contabililor. Părţile interesate care doresc să reproducă,
sau să traducă şi să reproducă, prezentul manual trebuie să contacteze penmssions (gifac.org
pentru termenii şi condiţiile relevante.
Page 5 of 190
KIFAC
Page ó of 190
Page 7 of 190
Page 8 of 190
ROLUL FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE A

CONTABILILOR
Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) serveşte interesul public contribuind la dezvoltarea unor
organizaţii, pieţe şi economii puternice şi sustenabile. IFAC promovează transparenţa,
responsabditatea şi comparabilitatea raportării financiare; susţine dezvoltarea profesiei contabile; şi
comunică importanţa şi valoarea contabililor pentru mfrastructura financiară globală. înfiinţat în
1977, IFAC este alcătuit în prezent din 172 de membri şi asociaţi din 129 de ţări şi jurisdicţii,
reprezentând aproximativ 2,5 milioane de liber profesionişti contabili, contabdi din domeniul
educaţiei, serviciilor guvernamentale, industrie şi comerţ.
Ca parte a mandatului său în slujba interesului public, IFAC contribuie la elaborarea, adoptarea şi
implementarea mior standarde etice de o înaltă calitate pentru contabili, în principal prin sprijinul pe
care îl acordă Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA). IFAC
pune la dispoziţia acestui consiliu independent de normalizare resurse umane, facilităţi administrative ,
suport pentru comunicare şi finanţare şi facilitează procesul de nominalizare şi selecţie a membrilor
consiliului.
IESBA îşi stabileşte propria agendă şi îşi aprobă publicaţiile în conformitate cu procedura sa stabifită
şi fără implicarea IFAC. IFAC nu are posibilitatea de a influenţa agenda sau publicaţiile. IFAC publică
manualele, standardele şi alte publicaţii ale IESBA şi deţine drepturile de autor pentru acestea.
Independenţa IESBA este protejată prin mai multe metode:
•1 supravegherea formală, independentă a interesului public în procesul de normalizare de către

Consiliul pentru Supravegherea Interesului Public (pentru mai midte informării a se vedea
www.ipiob.org), care include o procedură stabilită riguroasă care implică şi consultarea
publică
•2 un apel public la nominalizări şi supravegherea formală, independentă a procesului de

nominalizare/selecţie de către Consiliul pentru Supravegherea Interesului Public
•3 transparenţă totală, atât în ceea ce priveşte procedura stabifită de normalizare, cât şi în ceea ce
priveşte accesul publicului la materialele de pe ordinea de zi, întâlniri şi bazele pentru concluzii
publicate cu fiecare standard final
•4 implicarea unui Grup de Asistenţă Consultativă şi a unor observatori în procesul de

normalizare, şi
•5 cerinţa ca membrii IESBA, precum şi organizaţiile angajatoare/ nominalizat oare să îşi

exprime angajamentul faţă de independenţa, integritatea şi misiunea de interes public a
consihului.
Pentru mai multe informaţii vizitaţi site-ul IFAC la www.ifac.org.
ROLUL IFAC IN PROCESUL DE NORMALIZARE 2
Page 9 of 190
DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTULUI MANUAL
EDIŢIA 2013
Prezentul manual reruieşte, pentru referinţă, uiformaţii cu privire la rolul Federaţiei Internationale
a Contabililor (IFAC) şi textul oficial al Codului Etic al Profesioniştilor Contabili (Codul) emis de
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA). Această Versiune a
Codului este în vigoare de la 1 ianuarie 2011.
3 DOiiENIUL DE APLICARE
Page 10 of 190
MODIFICĂRI DE FOND FAŢA DE EDIŢIA 2012 Codul Etic al
Profesioniştilor Contabili
Prezentul manual conţine Codul Etic al Profesioniştilor Contabili (Codul). în vigoare la 1 ianuarie
2011, emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA).
Prezentul manual înlocuieşte ediţia 2012 a Manualului Codul Etic al Profesioniştilor Contabili.
Modificări
Ediţia 2013 a manualului conţine modificări aduse Codului în cele trei domenii menţionate mai jos.
Modificările au fost publicate pe site-ul IESBA în martie 2013.
încălcarea unei cerinţe a Codului
IESBA a revizuit Codul pentru a trata mai detaliat acţiunile unui profesionist contabil atunci când
acesta se confruntă cu încălcarea miei cerinţe a Codului. în special, modificările stabilesc iui cadru
general solid pentru abordarea miei încălcări a unei cerinţe de independenţă din Cod.
Modificările intră în vigoare la 1 aprilie 2014, fiind permisă adoptarea anticipată. Conflicte de interese
IESBA a revizuit Codul pentru a stabili cerinţe mai specifice şi pentru a oferi îndrumări mai
cuprinzătoare sare să sprijine profesioniştii contabili în identificarea, evaluarea şi gestionarea
conflictelor de interese. Modificările clarifică înţelesul unui conflict de interese in sensul atribuit de
Cod. Acestea afectează atât liberii profesionişti contabili cât şi profesioniştii contabili angajaţi, Jurând
cont de circumstanţele lor diferite.
Modificările intră în vigoare la 1 iulie 2014, fiind permisă adoptarea anticipată. Definiţia din Cod a
"echipei misiunii"
IESBA a modificat definiţia "ecliipei misiunii'' pentru a clarifica relaţia dintre auditorii interni care
furnizează asistenţă directă în cadrul unui audit extern şi înţelesul termenului "ecliipa misiunii"
conform Codului. IESBA a emis definiţia revizuită odată cu emiterea de către Consiliul pentru
Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB) a Standardului Internaţional de Audit (ISA)
610 (Revizuit în 2013), Utilizarea activităţii auditorilor interni. ISA 610 (Revizuit 2013) include
cerinţe şi mdmmări care se referă la responsabilităţile auditorului extern atunci când utilizează
auditorii interni pentru a oferi asistenţă directă sub coordonarea, supravegherea şi controlul auditorului
extern în contextul auditului, in cazurile in care această asistenţă nu este interzisă prm lege sau
reglementări.
MODIFICĂRI 4
Page 11 of 190
Page 12 of 190
Page 13 of 190
MANUALUL CODUL ETIC AL

PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
________________CUPRINS_____________________________
Pagina
PREFAŢĂ........................................................................................................................... 9
PARTEA A - APLICAREA GENERALĂ A CODULUI.................................................. 10
100 Introducere şi principiifundamentale ......................................................................... 11
110 Integritate................................................................................................................... 17
120 Obiectivitate .............................................................................................................. 18
130 Competenţă profesională şi atenţie cuvenită.............................................................. 19
140 Confidenţialitate ....................................................................................................... 20
150 Comportamentul profesional...................................................................................... 22
PARTEA B - LIBER PROFESIONIŞTII CONTABILI .................................................. 23
200 Introducere ................................................................................................................. 24
210 Numirea profesională.................................................................................................. 30
220 Coirflicte de interese.................................................................................................. 34
230 Opinii suplimentare..................................................................................................... 36
240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii........................................................................... 37
250 Marketingul serviciilor profesionale .......................................................................... 39
260 Cadouri şi ospitalitate................................................................................................. 40
270 Custodia activelor clientului ...................................................................................... 41
280 Obiectivitate—Toate serviciile .................................................................................. 42
290 Independenţă—Misiuni de audit şi revizuire .......................................................... 43
291 Independenţă—Alte misiuni de asigurare................................................................ 103
Interpretarea 2005-01 .......................................................................................................... 132
PARTEA C—PROFESIONIŞTII CONTABILI ANGAJAŢI ........................................ 137
300 Introducere ......................................................................................... 138
310 Conflicte potenţiale .................................................................................................... 142
320 întocmirea şi raportarea infonnaţiilor ......................................................................... 144
330 Deţinerea de expertiză suficientă în realizarea acţiunilor ........................................... 146
Page 14 of 190
Page 15 of 190
Page 16 of 190
PARTEA A - APLICAREA GENERALA A CODULUI

Pagina
100 Introducere şi principii fundament ale ...................................................................... 11
110 Integritate................................................................................................................... 17
120 Obiectivitate .............................................................................................................. 18
130 Competenţă profesională şi atenţie cuvenită.............................................................. 19
140 Confidenţialitate ....................................................................................................... 20
150 Comportamentul profesional .................................................................................... 22
io
Page 17 of 190
CODUL ETIC IESBA AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
SECŢIUNEA 100*
Introducere şi principii fundamentale
292 O caracteristică distinctă a profesiei contabile o constituie asumarea responsabilităţii de

a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabd nu constă
exclusiv în satisfacerea nevoilor unui cbent sau ale unui angajator individual. Acţionând
în interes public, uri profesionist contabil trebuie să respecte şi să aplice prezentul Cod.
Dacă unui profesionist contabil îi este interzis, în baza miei legi sau reglementări, să
respecte anumite părţi ale prezentului Cod, acesta trebuie să se conformeze tuturor
celorlalte părţi ale prezentului Cod.
293 Prezentul Cod este structurat în trei părţi. Partea A stabdeşte principiile fundamentale de
etică profesională pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pe care
aceştia trebuie să îl aplice pentru:
294 Identificarea ameninţărilor privind conforrnitatea cu principiile fundamentale;
295 Evaluarea importanţei ameninţărilor identificate; şi
296 Aplicarea măsurilor de protecţie, atunci când este necesar, pentru a elimina
ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabd. Măsurile de protecţie sunt
necesare atunci când un profesionist contabil stabdeşte că ameninţăiile nu sunt la un
nivel la care o parte terţă rezonabilă şi informată, analizând toate faptele şi
circumstanţele specifice disponibde profesionistului contabil la acel moment, ar putea
concluziona că nu este compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.
Un profesionist contabd trebuie să utilizeze raţionamentul profesional în aplicarea

acestui cadru conceptual.
297 Părţile B şi C descriu modul în care cadrul conceptual trebuie apbcat în situaţii
specifice. Acestea oferă exemple de măsuri de protecţie care pot fi adecvate pentru a
aborda ameninţăiile la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Ele descriu, de
asemenea, situaţiile în care nu sunt dis-ponibde masuri de protecţie pentru a aborda
ameninţăiile şi, în consecinţă, circumstanţa sau relaţia care generează ameninţările
trebuie evitată. Partea B se apbcă liber profesioniştilor contabili. Partea C se aplică
profesioniştilor contabili angajaţi. Liber profesioniştii contabili pot, de asemenea,
considera Partea C relevantă pentru situaţiile lor specifice.
298 Utilizarea sintagmei "trebuie să" în cadrul prezentului Cod impune profesionistului
contabd sau firmei cerinţa de a se conforma prevedem specifice în care sintagma
„trebuie să" a fost iitilizată. Confonnitatea este
Amendamentele la această secţiune aferente modificărilor Codului in abordarea unei încălcări a unei cerinţe a
Codului şi a conflictelor de interese vor intra in vigoare la 1 aprilie 2014, şi respectiv 1 iulie 2014. A se vedea
modificările de la paginile 161 şi respectiv 167.
SECŢIUNEA 100
Page 18 of 190
obligatorie îii toate cazurile, mai puţm cele în care există o excepţie permisă de prezentul
Cod.
Prine ip ii fundamentale
299 Un profesionist contabd trebuie să respecte următoarele principri fundamentale:
300 Integritate - trebuie să fie sincer şi onest în toate relaţide profesionale şi de afaceri.
301 Obiectivitate - trebuie să fie imparţial, să nu se afle în conflict de interese sau sub
influenţa nedorită exercitată de alte părţi, care să prevaleze asupra raţionamentului
profesional sau de afaceri.
302 Competenţă profesională şi atenţie cuvenită - trebuie să îşi menţină cunoştinţele şi

aptitudinde profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau iui
angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din
practică, legislaţie şi tehnică şi acţionează cu diligenţă şi în confonnitate cu
standardele tehnice şi profesionale aplicabde.
303 Confidenţialitate - trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca

urmare a relaţiilor profesionale şi de afaceri şi, prin urmare, nu trebuie să divulge
astfel de informaţii către părţi teiţe fără o autorizare specifică adecvată, cu excepţia
cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui
aceste informaţii, şi nici să folosească aceste hiformaţii în avantajul său personal sau
al altor părţi terţe.
304 Comportament profesional - trebuie să respecte legde şi reglementările relevante şi

să evite orice acţiune care discreditează profesia.
Secţiunile 110 - 150 prezintă în detaliu fiecare din aceste principii fundamentale.
Abordarea cadrului conceptual
305 Circumstanţele hi care acţionează profesioniştii contabili pot conduce la apariţia unor
amemnţări specifice la adresa confonuităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil să se
definească fiecare situaţie care creează astfel de ameninţări şi să se specifice măsurile
corespunzătoare. Mai mult, natura misiunilor şi a sarcinilor de serviciu poate varia, aşadar
pot exista ameninţări diferite, care prevăd aplicarea mior tipuri diferite de măsuri de
protecţie. Prin urmare, prezentul Cod stabdeşte cadrul conceptual care impune
profesionistului contabd să identifice, să evalueze şi să abordeze ameiiinţările la adresa
confonnităţh cu principiile fundamentale. Abordarea cadrului conceptual sprijină
profesionistul contabd în procesid de conformitate cu cerinţele etice ale prezentului Cod şi
în mdeplhufea responsa-
SECŢTUNEAIOO 12
Page 19 of 190
bilităţii de a acţiona în interes public. Această abordare este adaptată diferitelor

circumstanţe care creează ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale
şi care pot împiedica iui profesionist contabd să ajungă la concluzia că o situaţie este
permisă dacă nu este în mod explicit interzisă.
306 Atunci când im profesionist contabd identifică ameninţări la adresa conformităţii cu

principiile fundamentale şi, bazându-se pe evaluarea acelor ameninţări, stabdeşte că
acestea nu se află la un nivel acceptabd, profesionistul contabil trebuie să determine
dacă sunt dispombde măsuri de protecţie adecvate şi dacă acestea pot fi aplicate pentru
a ehniina sau reduce ameninţările la im nivel acceptabd. Pentru a determina acest lucru,
profesionistul contabd trebuie să facă uz de raţionamentul profesional şi să ia in
considérale dacă o parte terţă rezonabdă şi informată, analizând toate faptele şi
circumstanţele specifice disponibde profesionistului contabd la acel moment, ar
concluziona că ameninţările ar fi elinuriate sau reduse la un nivel acceptabd prin
aplicarea măsurilor de protecţie, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale
să nu fie compromisă.
307 Un profesionist contabd trebuie să evalueze orice ameninţări la adie sa conformităţii cu

principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă, sau când se poate aştepta de la el,
în mod rezonabd, că ar avea cunoştdiţă, despre existenţa circumstanţelor sau a relaţiilor
care pot compromite confonnitatea cu principiile fundamentale.
308 Un profesionist contabd trebuie să ia în considérale atât factorii calitativi, cât şi pe cei
cantitativi atunci când evaluează importanţa unei ameninţări. în aplicarea cadrului
conceptual, im profesionist contabd poate întâlni situaţii in care ameninţările să nu
poată fi eliiniiiate sau reduse la un nivel acceptabd, fie din cauză că ameninţarea este
prea importantă, fie pentru că măsurile de protecţie nu sunt dispombde sau nu pot fi
aplicate. în asemenea situaţii, profesionistul contabd trebuie să refuze sau să înceteze să
furnizeze serviciul profesional în care este duplicat, sau, atunci când este necesar, să
demisioneze din cadrul respectivei misiuni (în cazul unui liber profesionist contabd) sau
din cadrul organizaţiei angajatoare (în cazid unui profesionist contabd angajat).
309 Un profesionist contabd poate încălca, în mod neintenţionat, o prevedere a prezentului

Cod. în funcţie de natura şi importanţa situaţiei respective, o asemenea încălcare
neintenţionată poate fi considerată a nu compromite confonnitatea cu principiile
fundamentale, cu condiţia ca această încălcare să fie descoperită, corectată prompt şi să
fie aplicate măsurile de protecţie necesare.
310 Când iui profesionist contabd întâlneşte situaţii neobişnuite în care apficarea unei
cerinţe specifice din Cod ar da naştere unui rezultat disproporţionat sau unui rezultat
care ar putea să nu fie în interesul public,
SECŢIUNEA 100
http ://utilidades.gatovolador.net/issuu/down.php?url=http%3A%2F%2Fissuu.com%2...
06.05.2014
Page 20 of 190
se recomandă ca profesionistul contabil să se consulte cu un organism membru sau cu

autoritatea de reglementare relevantă.
Ameninţări si măsuri de protecţie
100.12 Âmeninţările pot fi generate de o gamă variată de relaţri şi circumstanţe. Când o relaţie sau
circiunstanţă generează o ameninţare, o asemenea amemnţare ar putea să compromită, sau
poate fi percepută a compromite, conformitatea profesionistului contabd cu principiile
fundamentale. O circumstanţă sau o relaţie poate da naştere la mai mult de o singură
ameiuiiţare, iar o ameninţare poate afecta confomiitatea cu mai mult de un singur principiu
fundamental. Aineninţăiile se încadrează în mia sau mai multe dintre următoarele categorii:
311 Ameninţare generată de interesul personal - ameninţarea conform căreia interesul

financiar sau alt gen de interes va influenţa într-mi mod inadecvat raţionamentul sau
comportamentul profesionistului contabd;
312 Ameiunţaie generată de aiito-revizuire - ameninţarea conform căreia un profesionist

contabd nu va evalua in mod adecvat rezultatele unui raţionament precedent sau ale
unui serviciu efectuat de profesionistul contabd sau de către altă persoană dui cadrul
firmei profesionistului contabil sau din cadrul organizaţiei angajatoare, evaluate pe
baza căreia contabilul va dezvolta un raţionament ca parte a furnizării unui serviciu
curent;
313 Ameninţare generată de reprezentare - ameninţarea că iui profesionist contabd va

promova poziţia unui client sau a unui angajator, astfel încât obiectivitatea
profesionistului contabd va fi compromisă;
314 Ameninţare generată de famdiaiitate - ameninţarea creată conform căreia, în urma

unei relaţii îndelungate sau apropiate cu mi client sau angajator, profesionistul
contabd va simpatiza prea mult cu interesele acestora sau va avea tendinţa de a
accepta prea uşor rezultatele muncii acestora; şi
315 Ameninţare generată de intimidare - ameninţarea conform căreia un profesionist

contabd va fi împiedicat să acţioneze obiectiv datorită imor presiuni reale sau
percepute, inclusiv din cauza încercărilor de exercitate a unei influenţe nedorite
asupra profesioiustului contabd.
Păiţde B şi C ale prezentului Cod explică modul în care aceste categorii de ameninţări pot fi
generate în activitatea mim liber profesionist contabd şi respectiv a unui profesionist
contabd angajat. Liber profesioniştii contabili pot, de asemenea, considera Partea C
relevantă pentru situaţiile lor specifice.
SECŢIUNEA 100 14
Page 21 of 190
Page 22 of 190
316 Faptele relevante;
317 Aspectele de etică implicate;
318 Piincipide fundamentale referitoare la problema în cauză;
319 Procedurile interne stabilite; şi
320 Modalităţde de acţiune alternative.
Având în vedere factorii relevanţi, un profesionist contabil trebuie să deteniiine modalităţde

adecvate de acţiune, evaluând consecinţele fiecărei acţiuni posibde. Dacă problema rămâne
nerezolvată, profesionistul contabil ar putea dori să se consulte cu alte persoane adecvate
din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare, pentru obţinerea de asistenţă în vederea
soluţionăm.
321 Când o anumită situaţie impbcă iui conflict cu o organizaţie, sau în cadrul unei organizaţii,
im profesionist contabd trebuie să deteniune dacă se va consulta cu persoanele însărcinate cu
guvernanta organizaţiei, precum consiliul de administraţie sau comitetul de audit.
322 Poate fi în interesul profesionistului contabil să documenteze esenţa problemei, detaliile
oricăror discuţu avute şi deciziile luate cu privire la respectiva problemă.
323 Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabd poate lua în
considerare obţinerea de asistenţă profesională din partea organismului profesional relevant
sau a consilierilor juridici. Profesionistul contabd poate obţine, în general, îndrumări cu
privire la problemele de etică, fără a încălca principiul fundamental al confidenţialităţii, dacă
problema este discutată cu organismul profesional relevant pe bază de anonimat sau cu un
consilier juridic, sub protecţia legală de confidenţialitate. Situaţiile în care un profesiomst
contabd poate lua în considerarea obţinerea de asistenţă juridică pot varia. De exemplu, un
profesiomst contabd poate să fi întâlnit un caz de fraudă, prin raportarea căruia s-ar încălca
obligaţia profesiomstului contabd de păstrare a confidenţialităţn. în acest caz, profesionistul
contabd poate lua în considerare obţinerea de consiliere juridică pentru a determina existenţa
unei cerinţe de a raporta acest luciu.
324 Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţdor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, iui
profesiomst contabd trebuie, dacă acest lucra este posibd, să refuze să mai continue a fi
asociat cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabd trebuie să deteniune
dacă, în circumstanţele respective, este indicat să se retragă din echipa misiunii sau din
angajamentul respectiv, sau să demisioneze din cadrul respectivei misiuni, din cadrai firmei
sau al organizaţiei angajatoare.
SECŢIUNEA 100
Page 23 of l90
Page 24 of 190
SECŢIUNEA 120
Obiectivitate
325 Principiul obiectivităţii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a nu îşi
compromite raţionamentul profesional sau de afaceri dui cauza păitiniiii, conflictelor de
interese sau influenţei nedorite a altor persoane.
326 Un profesionist contabd poate fi pus în situaţii care i-ar putea afecta obiectivitatea. Este
imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Un profesiomst contabd nu
trebuie să presteze un serviciu profesional dacă o circumstanţă sau o relaţie este părtinitoare
sau poate influenţa în mod nedorit raţionamentul său profesional referitor la acel serviciu.
SECŢIUNEA 120 18
Page 25 of l90
Page 26 of 190
SECŢIUNEA 140
Confidenţialitate
327 Principiul confidenţialităţii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a se abţine

de la:
328 Dezvăluirea de nifonnaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare

ca urmare a miei relaţu profesionale sau de afaceri, în lipsa unei autorizări
corespunzătoare şi specifice sau cu excepţia cazului in care există o obligaţie sau o
sarcină legală sau profesională de a face publice acele iiifoirnaţii; şi
329 Folosnea, în avantajul lor personal sau în avantajul unor părţi teiţe, uifonnaţiilor
confidenţiale dobândite ca urmare a relaţiilor profesionale sau de afaceri.
330 Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea, uiclusiv într-un mediu social,
fiind atent în ceea ce priveşte posibilitatea fimiizării de informaţii necugetate, în special unui
asociat de afaceri apropriat sau unui membru al familiei dependente.
331 Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea hifonnaţiilor prezentate de

către imposibd client sau angajator.
332 Un profesionist contabd trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiilor din cadrul firmei
sau organizaţiei angajatoare.
333 Un profesionist contabd trebuie să întreprindă toate acţimule rezonabde pentru a se asigura
că angajaţii aflaţi sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă şi asistenţă
respectă obligaţia profesionistului contabd de a păstra confidenţialitatea.
334 Necesitatea de a se conforma principiului confidenţialităţn se menţine şi după încheierea

relaţiei dintre un profesionist contabd şi im client sau angajator. Când profesionistul contabd
îşi schimbă locul de muncă sau obţine un nou client, profesionistul contabil are dreptul de a
utiliza experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu trebuie, totuşi, să folosească sau să
prezinte mfoimaţiile confidenţiale fie dobândite, fie obţinute dintr-o relaţie profesională sau
de afaceri.
335 Următoarele constituie circumstanţe în care profesioiuştdor contabili le este sau le poate fi
solicitată prezentarea de nrfonnaţn confidenţiale sau în care prezentarea acestora poate fi
adecvată:
336 Prezentarea este permisă prin lege şi este autorizată de către client sau angajator;
337 Prezentarea este ceiută prin lege, de exemplu:
SECŢIUNEA 140 20
Page 27 of 190
Page 28 of 190
Page 29 of 190
PARTEA B - LIBER PROFESIONIŞTII CONTABILI

Pagina
200 Introducere ................................................................................................................. 24
210 Numirea profesională.................................................................................................. 30
220 Coirflicte de interese................................................................................................... 34
230 Opiiui suplimentare..................................................................................................... 36
240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii........................................................................... 37
250 Marketingul servicidor profesionale ........................................................................... 39
260 Cadouri şi ospitalitate................................................................................................. 40
270 Custodia activelor chentului ....................................................................................... 41
280 Obiectivitate—Toate serviciile ................................................................................... 42
338 Independenţă—Misiuni de audit şi revizuire .......................................................... 43
339 Independenţă—Alte misiuni de asigurare ............................................................... 103
Interpretarea 2005-01 .............................................................................................................. 132
23
Page 30 of 190
SECŢIUNEA 200
Introducere
340 Această parte a Codului ilustrează modul în care cadrul conceptual din Partea A trebuie
apbcat, în anumite situaţri. de către liber profesiomştii contabdi. Această Parte nu descrie
toate circmnstantele şi relaţiile care ar putea fi întâlnite de un liber profesionist contabil care
generează sau ar putea genera ameninţări asupra conformităţii cu principdle fundamentale.
Plin urinare, liber profesionistul contabd este încurajat să fie vigilent cu privire la asemenea
circumstanţe şi relaţii.
341 Un liber profesionist contabd nu trebuie să se angajeze, în mod conştient, în nicio afacere,
ocupaţie sau activitate care afectează sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau
buna reputaţie a profesiei şi care, prin urmare, ar fi mcompatibdă cu principiile
fundamentale.
Ameninţări si măsuri de protecţie
342 Coiiformitatea cu principiile fundamentale poate fi ameninţată printr-o gamă largă de

situaţii şi relaţii. Natura şi importanţa amemiiţărilor pot varia în funcţie de măsura în care
ele sunt generate în legătură cu prestarea serviciilor către iui client de audit şi dacă clientul
de audit este o entitate de interes public, un client de asigurare care nu este client de audit
sau un client de non - asigurare.
Aniemnţările se încadrează în mia sau mai multe dintre următoarele categorii:
343 De interes personal;
344 De auto-revizuire;
345 De reprezentare;
346 De familiaritate: şi
347 De intimidare.
Aceste ameninţări simt discutate în detaliu în Partea A a prezentului Cod,
348 Exemplele de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes personal pentru un liber
profesionist contabd includ cazuri în care:
•6 Un membra al echipei de asigurare care are un interes financiar direct în clientul de

asigurare.
•7 O firmă care se află în situaţie de dependenţă nedorită de onorariile totale primite de

la mi client.
•8 Un membra al echipei de asigurare care are o relaţie de afaceri foarte apropiată cu

un client de asigurare.
SECŢIUNEA 200 24
Page 31 of 190
Page 32 of 190
Page 33 of 190
Page 34 of 190
Page 35 of 190
Page 36 of 190
SECŢIUNEA 210
Numirea profesională
Acceptarea unui client
349 înainte de acceptarea miei relaţii cu un client nou, mi liber profesiomst contabd trebuie să ia
în considerare dacă acceptarea ar crea anumite ameninţări privind confonuitatea cu
principiile fundamentale. Ameninţările potenţiale la adresa integrităţii sau
comportamentului profesional pot apărea, de exemplu, ca urmare a mior aspecte neclare
asociate unui client (proprietarii, conducerea sau activităţile acestuia).
350 Problemele referitoare la client care, dacă sunt cunoscute, ar putea ameninţa confonmtatea
cu principiile fundamentale includ, de exemplu implicarea chelitului în activităţi degale
(precum spălarea banilor), lipsa onestităţii sau existenţa unor practici de raportare financiară
discutabde.
351 Un liber profesionist contabd trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări şi să aplice
măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabd.
Exemplele de astfel de măsuri de protecţie includ:
•9 Cunoaşterea şi înţelegerea clientului, a proprietarilor săi, a conducerii şi a

persoanelor responsabde cu guvemanţa şi cu activităţde de afaceri; sau
•10 Obţinerea angajamentului clientului cu privire la îmbunătăţirea practicdor de

guvenianţă corporativă sau controalelor interne.
352 în cazurile în care nu este posibd să se reducă ameninţările la un nivel acceptabd, liber
profesionistul contabil trebuie să refuze începerea relaţiei cu clientul.
353 Este recomandat ca un liber profesiomst contabd să revizuiască periodic deciziile care au
condus la acceptarea misiundor recurente la acelaşi client.
Acceptarea misiunii
354 Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al atenţiei cuvenite impune unui liber
profesionist contabil obligaţia de a furniza numai acele servicii pe care are competenţa să le
presteze. înainte de acceptarea unei anumite misiuni pentru un client, un liber profesionist
trebuie să determine dacă acceptarea ar atrage după suie ameiunţăii la adresa confonnităţn
cu principiile fundamentale. De exemplu, este creată o ameninţare generată de interesul
personal la adresa competenţei profesionale şi a atenţiei cuvenite dacă echipa misiunii nu
deţine, sau nu poate dobândi, competenţele necesare pentru a desfăşura în mod adecvat
misiunea.
SECŢIUNEA 210 30
Page 37 of 190
Page 38 of 190
comunicarea directă cu profesionistul contabil existent pentru a detennina faptele şi

circumstanţele care stau la baza modificâiii propuse, astfel încât liber profesionistul contabil
să poată decide dacă este adecvat să accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele
aparente ale modificăiii nmiuiii să nu reflecte in totabtate faptele şi este posibil ca acestea să
indice dezacorduri cu contabdul existent care pot influenţa decizia de a accepta numirea.
355 Atunci când este necesar trebuie aplicate măsuri de protecţie pentru a elinuna sau reduce
ameiunţările la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie includ:
•11 Atunci când se răspunde cererilor de participare la licitării, să se prezinte în

respectiva ofertă că, înainte de acceptarea misiunii, va fi solicitată o întrevedere cu
profesionistul contabdul existent, pentru a cerceta dacă există motive profesionale
sau de orice altă natură din cauza cărora numirea nu ar trebui acceptată;
•12 Să i se solicite profesionistului contabd existent toate informaţiile cunoscute cu

privire la orice fapte sau circumstanţe care, după părerea acestuia, ar trebui aduse la
cunoştinţa profesiomstului contabd propus, înainte ca acesta să decidă dacă acceptă
sau nu misiunea; sau
•13 Obţinerea informaţiilor necesare din alte surse.
Atimci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabd prin aplicarea
metodelor de protecţie şi nu pot fi obţinute, prin alte mijloace, irifonnaţn satisfăcătoare cu
privire la faptele necesare, un liber profesionist contabd trebuie să refuze misiunea.
356 Unui liber profesionist contabd i se poate solicita să realizeze activităţi complementare sau
suplimentare faţă de activitatea profesionistului contabilul existent. Aceste împrejurări pot
genera ameninţări la adresa competenţei profesionale şi atenţiei cuvenite, ameninţări care
rezultă, de exemplu, din informării incomplete sau din lipsa infonnaţiilor. importanţa
ameiuiiţărilor trebuie evaluată şi trebuie aplicate măsurile de protecţie necesare eliminării
sau reducem la un nivel acceptabd a acestor ameninţări. Un exemplu al unei asemenea
măsuri de protecţie este notificarea profesiomstului contabd existent cu privire la activitatea
propusă, fapt care i-ar da acestuia ocazia să furnizeze orice informaţii relevante, necesare
pentru desfăşurarea corectă a activităţii.
357 Un profesiomst contabd existent este obligat să menţină confidenţialitatea. Măsura în care
acelui profesionist contabd îi este permis sau i se cere să discute afacerile clientului său cu
un profesionist contabd propus, va depuide de natura misiunii şi de următorii factori:
(a) Dacă s-a obţinut permisiunea clientului pentru a dezvălui respectivele infonnaţn; sau
SECŢIUNEA 210 32
Page 39 of 190
Page 40 of 190
SECŢIUNEA 220
Conflicte de interese
358 Un liber profesiomst contabil trebuie să ia măsiui rezonabile pentru a identifica
circumstanţele care ar putea genera iui conflict de interese. Asemenea circumstanţe ar putea
crea ameiiinţări privind coivfoiimtatea cu piincipide fundamentale. De exemplu, o
ameninţare la adresa obiectivităţri poate apărea atunci când un kber profesiomst contabd
concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord sirmlar cu un
competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivităţn sau confidenţialităţn
poate fi generată şi atunci când un liber profesionist contabd prestează servicii pentru clienţi
ale căror niterese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o dispută cu privire la subiectul
sau tranzacţia în cauză.
359 Un liber profesionist contabd trebuie să evalueze importanţa oricăror ameiuiiţări şi să aplice
măsurile de protecţie necesare, pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel
acceptabd. înainte de acceptarea sau continuarea miei relaţii sau misiuni specifice cu un
client, liber profesionistul contabd trebuie să evalueze importanţa oricăror ameiunţăii
generate de interesele de afaceri sau de relaţiile cu clientul ori cu o parte teiţă.
360 în funcţie de circumstanţele care generează coiiflictul, este necesară, în general, aplicarea
uneia sau mai multora dintre următoarele măsuri de protecţie:
361 Notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la acti-vităţde firmei care
pot reprezenta im conflict de interese şi obţinerea consimţământului clientului de a
acţiona în asemenea îniprejiuăii; sau
362 Notificarea tuturor părţilor relevante cunoscute cu privire la faptid că liber

profesionistul contabd acţionează în numele a două sau mai multe părţi într-un
aspect în privinţa căruia interesele lor simt în conflict şi obţinerea consimţământului
acestora de a acţiona astfel;
363 Notificarea clientului cu privire la faptid că liber profesionistul contabil nu

acţionează în mod exclusiv pentru niciun client în vederea furnizării servicidor
propuse (de exemplu, într-un amuiiit sector al pieţei sau în ceea ce priveşte un
anumit serviciu) şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona astfel.
364 Profesionistul contabd trebuie, de asemenea, să determine dacă va aplica una sau mai multe
dintre următoarele masuri de protecţie suplimentare:
Această secţiune va fi inlocuită de Secţiunea 220 revizuită, care face referire la conflictele de interese şi care intră in
vigoare la 1 iulie 2014. A se vedea pagina 167.
SECŢIUNEA 220 34
Page 41 of 190
Page 42 of 190
SECŢIUNEA 230
Opinii suplimentare
365 în situaţiile în care unui liber profesionist contabil i se sobcită să ofere o opirue suplimentară
cu privite la aplicarea standardelor sau principiilor de contabditate, audit, de raportare sau a
altor standarde sau prirrcipn în anumite cricumstanţe sau tranzacţri de către sau în numele
unei companii sau entităţi care nu este rm client existent, pot fi generate ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare privind
competenţa profesională şi atenţia cuvenită în circumstanţe în care o opirue suplimentară nu
se bazează pe acelaşi set de fapte ca cel pe care d are la dispoziţie profesionistul contabd
existent sau se bazează pe probe necorespunzătoare Existenţa şi importanţa oricărei
ameiunţăii va depinde de circumstanţele sobcităni şi de toate celelalte fapte disponibde şi
ipoteze relevante pentru exprimarea unui raţionament profesional.
366 Atunci când i se solicită o astfel de opirue, un liber profesionist contabil

trebuie să evalueze importanţa ameninţărilor şi, arunci când este necesar, să aplice măsuri de
protecţie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la mi nivel acceptabd. Astfel de măsuri
de protecţie pot include obţinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent,
descrierea, in cadrul comunicării cu acel client, a limitărilor aferente oricărei opuui şi
furnizarea unei copu a opiniei către contabilul existent.
367 Dacă entitatea sau compania cate sobcită opnua nu va permite comunicarea cu contabdul
existent, un liber profesiomst contabd trebuie să evalueze dacă, în circumstanţele date, este
adecvat să ofere opnua cerută.
SECŢIUNEA 230 36
Page 43 of 190
Page 44 of 190
•14 Prezentarea către grupul ţintă de utilizatori a activităţii realizate de către liber
profesionistul contabil şi a bazei de remunerare.
•15 Pontici şi proceduri de control al cabtăţn. sau
•16 Reviziurea de către o parte terţă independentă a activităţu realizate de către bber
profesionistul contabd.
368 în anumite circumstanţe, un bber profesionist contabd poate primi o taxă sau un comision de
recomandare pentru un client. De exemplu, atunci când un bber profesionist contabd nu
furnizează servichle specifice solicitate, poate primi lin onorariu pentru recomandarea unui
client altui bber profesionist contabd sau unui alt expert. Un bber profesionist contabd poate
primi un comision de la o parte terţă (spre exemplu de la un ftuiiizor de software) pentru
vânzarea de bunuri sau servicii unui client. Acceptarea unei asemenea taxe sau comision de
recomandare generează ameiunţăii de interes personal la adresa obiectivităţn. şi competenţei
profesionale şi atenţiei cuvenite.
369 Un bber profesiomst corrtabd poate, de asemenea, să plătească o astfel de taxă de

recomandare pentru a obţine un client, spre exemplu, în cazid m care chentul respectiv este
client al unui alt bber profesionist contabd dar solicită servicb specifice, care nu pot fi
oferite de contabdul existent. Plata unei asemenea taxe de recomandare generează, de
asemenea, o ameninţare de interes personal la adresa obiectivităţn şi competenţei
profesionale şi atenţiei cuvenite.
370 Trebuie să se evalueze importanţa ameninţării şi să se apbce măsurile de

protecţie, atunci când este necesar', pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la iui
nivel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie includ:
•17 Informarea clientului în legătură cu orice aranjament de plată a unei taxe de

recomandare către mi alt profesiomst contabd pentru activitatea recomandată.
•18 Informarea clientului în legătură cu orice aranjamente pentru a primi o taxă de

recomandare pentru recomandarea clientului unui alt liber profesionist contabd; sau
•19 Obţinerea unui acord prealabd din partea cbentuhu privind aranjamentele aferente
recomandărilor pentru vânzarea de către o parte terţă a mior bunuri sau servicii către
client .
371 Un bber profesiomst contabd poate acliiziţiona integral sau parţial o altă firmă, pe bază de
plăţi efectuate către persoanele care au deţinut anterior firma, sau către moştenitorii sau
posesorii acestora. Astfel de plăţi nu simt considerate taxe sau conusioane de recomandare
în contextul alineatelor 240.5-240.7 de mai sus.
SECŢIUNEA 240 38
Page 45 of 190
SECŢIUNEA 250
Marketingul serviciilor profesionale
372 Atunci când un liber profesiomst contabd sobcită noi misiuni prin pubh-citate sau alte
tipuri de marketing, pot exista ameninţări la adresa confonuităţu cu piincipide
fundamentale. De exemplu, o ameninţare de interes personal asupra coiiformităţn cu
principiul competenţei profesionale este generată dacă serviciile, performanţele sau
produsele simt promovate într-im mod care este în neconcordanţă cu acest principiu.
373 Un bber profesiomst contabd nu trebuie să compromită profesia atunci când

promovează servicdle profesionale. Liber profesionistul contabd trebuie să fie onest şi
loial şi nu trebuie:
374 Să emită pretenţii exagerate pentru serviente oferite, calificările deţinute sau
experienţa câştigată; sau
375 Să facă referiri compromiţătoare sau comparaţii nefiuidamentate referitoare la

activitatea altora.
Dacă bber profesionistul contabd are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei
anumite forme de pubbcitate sau marketing, bber profesionistul contabil trebuie să aibă
în vedere consultarea organismului profesional relevant.
39 SECŢIUNEA 2?0
Page 46 of 190
Page 47 of 190
Page 48 of 190
SECŢIUNEA 280 Obiectivitate —

Toate serviciile
376 Un bber profesionist contabil trebuie să determine, armiei când oferă orice servicii
profesionale, dacă există ameninţări la adresa conformităţii cu principiul fundamental al
obiec tivit ăţii care rezultă din interesele avute în, sau relaţiile cu un cbent sau cu directorii,
membrii conducem sau angajaţii acestuia. De exemplu, o ameninţare de fanidiaritate la
adresa obiectivităţn poate fi generată de o relaţie de familie, o relaţie apropiată personală
sau o relaţie de afaceri.
377 Un bber profesionist contabd care oferă mi serviciu de asigurare trebuie să fie independent
faţă de clientul de asigurare Independenţa de raţiune şi independenţa de acţiune simt
necesare pentru a i se permite bber profesionistului contabd să exprime o opinie care să fie
percepută ca neafectată de subiectivism, conflicte de interese sau influenţe nedorite din
partea altor părţi. Secţiunile 290 şi 291 oferă uidiumări specifice privind cerinţele de
independenţă pentru bber profesioiuştii contabili atunci când efectuează misiuni de
asigurare.
378 Existenţa ameninţărilor la adresa obiectivităţd în oferirea oricărui serviciu profesional va

depinde de circumstanţele specifice ale misiunii şi de natura activităţd pe care o desfăşoară
bber profesionistul contabd.
379 Un liber profesionist contabd trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări şi să apbce
măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil.
•20 Retragerea din echipa misiunii;
•21 Proceduri de supraveghere;
•22 încheierea relaţiei financiare sau de afaceri care generează ameninţarea;
•23 Discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei; sau
•24 Discutarea problemei cu persoanele însărcinate cu guvernanţa chelitului.
Dacă masurile de protecţie nu pot elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabd,
profesionistul contabil trebuie să refuze sau să înceteze misiunea respectivă.
SECŢIUNEA 280 42
Page 49 of 190
SECŢIUNEA 290* INDEPENDENŢĂ - MISIUNI DE AUDIT ŞI

REVIZUIRE
http
06.05.2014
://utilidades.gatovolador.net/issuu/down.php?url=http%3A%2F%2Fissuu.com%2...
Page 49 of 190

____________________________CUPRINS_____________________________
Alineat
Stractura secţiimii........................................................................................................... 290.1
O abordare a cadrului conceptual al independenţei........................................................ 290.4
Reţele şi firme dur cadrul miei reţele.............................................................................. 290.13

PQ
Entităţi de interes public................................................................................................. 290.25 < W
H
Entităţi afibate................................................................................................................ 290.27
Persoanele însărcinate cu guvemanţa............................................................................. 290.28

Î
pt,
Documentaţia................................................................................................................. 290.29
Durata îmsiunii............................................................................................................. 290.30
Fuziuni şi achiziţu........................................................................................................... 290.33
Alte considerente............................................................................................................ 290.39
Aplicarea abordării cadrului conceptual al independenţei.............................................. 290.100
Interese financiare.......................................................................................................... 290.102
împrumuturi şi gar anţii.................................................................................................. 290.118
Relaţii de afaceri............................................................................................................ 290.124
Relaţii familiale şi personale.......................................................................................... 290.127
Angajarea la un client de audit...................................................................................... 290.134
Alocarea temporală de personal..................................................................................... 290.142
Servicii recente furnizate unui cbent de audit................................................................ 290.143
Ocuparea miei funcţii de director sau membru al conducem în cadrul

unui cbent de audit......................................................................................................... 290.146
Asocierea de lungă durată a personalului senior cu un cbent de audit

(inclusiv rotaţia partenerului).......................................................................................... 290.150
Furnizarea de servicii de non-asigurare unui cbent de audit........................................... 290.156
Responsabilităţde conducem.................................................................................. 29 0.162
întocmirea înregistrărilor contabile şi a situaţilor financiare.................................. 290.167
Amendamentele la această secţiune aferente modificărilor Codului iu abordarea unei încălcări a unei cerinţe a
Codului vor intra in 'vigoare la 1 aprilie 2014. A se vedea pagina 161.
43 SECŢIUNEA 290
06.05.2014
Page 50 of 190
Servicii de evaluare............................................................................................... 290.175
Servicii fiscale....................................................................................................... 290.181
Servicii de audit intern.......................................................................................... 290.195
Servicii pentru sisteme IT.............................................................................. 290.201
Servicii de consultanţă în legătură cu litigiile........................................................ 290.207
Seiviciijuiidice....................................................................................................... 290.209
Servicii de recrutare.............................................................................................. 290.214
Servicii cu privire la finanţele corporative............................................................ 290 .216
Onorarii......................................................................................................................... 290.220
Onorarii - valoare relativă...................................................................................... 290.220
Onorarii - restante.................................................................................................. 290.223
Onorarii contingente.............................................................................................. 290.224
Politici de recompensare şi evaluar e............................................................................. 290.228
Cadouri şi ospitalitate.................................................................................................... 290.230
Litigri în curs sau iminente............................................................................................ 290.231
Rapoarte care conţui o restricţie cu privire la utilizare şi distribuire................................ 290.500
44
Page 51 of 190
Structura secţiunii
380 Această secţiune abordează cerinţele cu privire la independenţă pentru misiunde de
audit şi misiunde de revizuire, care sunt misiuni de asigurare în cadrul cărora im bber
profesionist contabil exprimă o concluzie cu privire la situaţiile financiare. Astfel de
misiuni cuprind misiuni de audit şi de revizuire în vederea raportării pe baza unui set
complet de situaţii financiare sau a unei componente a unei situaţii financiare. Cerinţele
de independenţă pentru misiunile de asigurare, care nu constituie nici misimd de audit,
nici misiuni de revizuire, sunt discutate în Secţiunea 291.
381 în anumite circumstanţe care duplică misiuni de audit în care raportul de audit include o
restricţie cu privire la utilizare şi distribuire şi cu condiţia mdeplinirii anumitor condiţii,
cerinţele de independenţă din această secţiime pot fi modificate după cum este
menţionat în abneatele 290.500 -290.514. Nu simt permise modificări în cazul unui
audit al situaţiilor financiare prevăzut de lege sau reglementări.
382 în această secţiime termenul (termenii) de:
383 "Audit", "echipă de audit", "misiune de audit", "cbent de audit" şi "raport de

audit" includ revizuirea, echipa de revizuire, misiunea de revizuire, clientul de
revizuire, şi raportul de reviziure; şi
384 "Firmă" include firma din cadrul miei reţele, cu excepţia cazurilor în care se
prevede altfel.
O abordare a cadrului conceptual al independenţei

385 în cazid îmsiundor de audit, este în interesul public şi, prin urmare, prevăzut în
prezentul Cod, ca membrii echipelor de audit, ai firmelor şi firmelor din cadrul miei
reţele să fie independenţi faţă de chenţd de audit.
386 Obiectivul acestei secţiuni este acela de a oferi sprijin firmelor şi membrilor echipelor
de audit atunci când aphcă abordarea cadrului conceptual descrisă în cele ce minează,
pentru atingerea şi menţinerea independenţei.
387 Independenţa cuprinde:
388 hrdependenţa de raţiune

Starea de spirit care permite exprimarea miei concluzii fără a fi afectat de
influenţe care compromit raţionamentul profesional, permiţându-i astfel unei
persoane să acţioneze cu integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi
scepticismul profesional.
389 Independenţa de acţiune
Evitarea faptelor şr a situaţhior care simt atât de importante încât o parte terţă
rezonabilă şi diformată, care, analizând toate faptele şi circumstanţele specifice,
ar' putea ajunge la concluzia că riitegritatea.
SECŢIUNEA 290
Page 52 of 190

obiectivitatea sau scepticismul profesional ale firmei sau ale unui membra al echipei
de audit au fost compromise,
390 Abordarea cadrului conceptual trebuie aplicată de profesioniştii contabdi pentru:
391 Identificarea amemiiţăiilor la adresa independenţei;
392 Evaluarea importanţei ameiihiţărilor identificate; şi
393 Aphcarea masurilor de protecţie, atunci când este necesar, pentru a eliimiia
aniemnţările sau a le reduce la un nivel acceptabd.
Când profesionistul contabd apreciază că măsurile de protecţie adecvate nu surit disponibde

sau nu pot fi aphcate pentru a ehmina sau pentru a reduce ameninţările la un nivel
acceptabd, profesionistul contabd trebuie să elimine circumstanţele sau relaţiile care
generează ameiiinţările sau să refuze ori să înceteze misiunea de audit.
Un profesionist contabd trebuie să utilizeze raţionamentul profesional hi aplicarea acestui

cadru conceptual.
394 Multe cricumstanţe diferite sau combinării de circumstanţe pot fi relevante în evaluarea
ameriiiiţărilor la adresa hrdependenţei. Este imposibil de defimt fiecare situaţie care
generează ameninţăii la adresa nidependenţei şi de specificat acţhuide corespmrzătoare. Prin
minare, prezentul Cod stabdeşte im cadra conceptual care solicită firmelor şi membrilor
echipelor de audit să identifice, să evalueze şi să abordeze ameninţările la adresa
nidependenţei. Abordarea cadrului conceptual sprijină bber profesiomştn contabdi să se
conformeze cu cerinţele etice ale prezentului Cod. Aceasta cuprinde multe variaţii ale
circumstanţelor care generează ameninţări la adresa independenţei şi care pot împiedica un
profesionist contabd să conchidă că o situaţie este permisă dacă ea nu este interzisă, în mod
specific.
395 Ahiieatele 290.100 şi cele care i se succed descriu modul în care minează a fi aplicată
abordarea cadrului conceptual cu privire la independenţă. Aceste ahiieate nu abordează toate
circumstanţele şi relaţide care generează sau pot genera ameninţări la adresa nidependenţei.
396 în procesul de luare a deciziei de acceptare sau continúale a miei misiuni sau a deciziei dacă
o anumită persoană poate fi membra al echipei de audit, o firmă trebuie să identifice şi să
evalueze ameninţările la adresa hrdependenţei. Dacă amemriţările nu sunt la un nivel
acceptabd şi decizia se referă la acceptarea miei misiuni sau la includerea miei anumite
persoane în cadrul ecliipei de audit, firma trebuie să determine dacă sunt disponibde măsuri
de siguranţă pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabd.
Dacă decizia se referă la oportunitatea Continuării unei misiuni, firma trebuie să determine
dacă vreuna dintre măsurile de protecţie existente va continua să fie eficientă pentru a
elimina ameninţările sau a le
SECŢIUNEA 290 46
Page 53 of 190
reduce la un nivel acceptabil sau dacă alte măsuri de protecţie vor trebui aplicate sau
dacă misiunea trebuie încetată. Oricând este adusă la cunoştinţa firmei o nouă
informaţie cu privde la o ameninţare la adresa nidependenţei, pe parcursul misiiuui,
firma trebuie să evalueze importanţa ameninţării în conformitate cu abordarea cadrului
conceptual.
290.11
în cadrul acestei secţiuni se face referire la importanţa ameninţărilor la adresa
independenţei, în evaluarea importanţei miei ameninţări, trebuie să se fie luaţi în
considerare atât factorii calitativa, cât si cei cantitativi.
397 în majoritatea cazurilor, această secţiime nu prescrie responsabibtatea specifică a

persoanelor dur cadrul firmei cu privire la acţiunrie referitoare la independenţă,
deoarece responsabilitatea poate varia in funcţie de dimensiunea. Structura şi
organizarea miei firme. Standardele Internaţionale de Control al Calităţii (ISQC)
prevăd ca firma să stabdească pobtici şi proceduri menite să confere o asigurare
lezonabdă a menţinerii nidependenţei di cazurile prevăzute prin cerinţele etice relevante.
Mai mult, Standardele Internaţionale de Audit (ISA-uri) prevăd ca partenerul misiimd
să formuleze o concluzie asupra conformităţii cu cerinţele referitoare la independenţă
apficabde misiurui.
Reţele şi firme din cadrul unei reţele

398 Dacă o firmă este considerată a fi o firmă din cadrul unei reţele, firma trebuie să fie
independentă faţă de chenţii de audit ai celorlalte firme din cadrul reţelei (dacă
prezentul Cod nu prevede altfel). Cerinţele de independenţă din această secţiune, care
sunt apficabde miei firme dbi cadrul unei reţele, sunt apficabde oricărei errtităţi, precum
iui cabmet de consultanţă sau o firmă de avocatură, care întruneşte cerinţele definiţiei
firmei din cadrul rurei reţele, indiferent dacă entitatea însăşi se încadrează ur definiţia
miei firme.
399 Pentru a îşi spori capacitatea de a furniza seivicd profesionale, firmele formează
frecvent structuri de dimensiuni mai mari cu alte firme şi entităţi. Dacă aceste structuri
mai mari creează o reţea depinde de anumite fapte şi cricumstanţe şi nu de măsura în
care firmele şi entităţile simt separate şi distincte din punct de vedere legal. De exemplu,
o structură mai mate poate avea numai scopid de a facilita recomandarea activităţilor,
ceea ce, în suie, nu întruneşte criteriile necesare pentru a constitui o reţea. în mod
alternativ, o structură mai mare poate fi constituită în scopid cooperării, iar firmele
utilizează di comun un nume de maică, un sistem comun de control al cabtăţii sau
resurse profesionale semnificative şi în consecinţă simt considerate a fi o reţea.
400 Raţionamentul utilizat pentra a determina dacă o structură mai mare constituie o reţea
trebuie să ia în considerare dacă o paite teiţă rezonabilă şi bifomiată, analizând toate
faptele şi circumstanţele specifice, poate ajunge
SECŢIUNEA 290
06.05.2014
Page 54 of 190

la concluzia că entităţile sunt asociate în aşa fel încât există o reţea. Acest raţionament
trebuie apbcat uimod consecvent în cadrul reţelei.
401 în cazul în care structura mai mare este creată în scopul cooperări şi are în mod clar ca
obiectiv obţinerea de profit sau repartizarea costurilor între entităţile din cadrul structurii,
aceasta este considerată a fi o reţea. Totuşi, repartizarea costurilor nesenmificative nu
conduce, în suie, la crearea unei reţele. în plus, dacă repartizarea costurilor este hrnitată doar
la acele costuri legate de realizarea mior metodologd, manuale sau cursuri de bistruiie üi
audit, acest luciu, în sine, nu ar crea o reţea. Mai mult, o asociere între o firmă şi o entitate
cu care în alte situaţii nu ar exista mciun tip de conexiuni pentru a furniza în comun un
serviciu sau pentra a dezvolta în comun un produs nu creează, în sine, o reţea.
402 în cazid în care structura mai mare este creată în scopid cooperării iar entităţile din cadrul
stiucturii împart o structură comună de proprietate, control sau conducere, aceasta este
considerată a fi o reţea. Aceasta poate fi înfiinţată prin contract sau prin alte mijloace,
structurii au pobtici şi proceduri comune de control al calităţii, aceasta este considerată a fi o
reţea. în acest scop, pofiticde şi procedurile comune de control al cafităţd sunt cele
elaborate, implementate şi monitorizate m cadrul structurii mai mari.
structurii au o strategie comună de afaceri, aceasta este considerată a fi o reţea. O strategie
comună de afaceri presupune un acord din partea errtităţdor de a atbrge anumite obiective
strategice comune. O errtitate nu este considerată a fi o firmă din cadrul mrei reţele doar în
baza cooperării sale cu altă entitate pentru a răspunde în comun la o cerere de propuneri
pentru furnizarea unui serviciu profesional.
structurii împart utilizarea unui nume comun de maică, aceasta este considerată a fi o reţea.
Un nume comun de marcă include ddţiale comune sau o denumne comună. Se consideră că
o firmă utilizează un nume comun de maică dacă include, de exemplu, numele de maică
comun ca parte a, sau împreună cu, numele firmei, atunci când un partener al firmei
semnează un raport de audit.
406 Chiar dacă o firmă nu aparţine miei reţele şi nu utilizează un nume de marcă comun ca paite
a numelui firmei, poate crea aparenţa că aparţine unei reţele dacă în antetul articolelor de
papetărie sau în materialele promoţionale face referire la faptul că este membru al miei
asocieri de firme. în consecinţă, dacă nu se acordă atenţie modului ui care o firmă descrie
această calitate de membru, se poate crea percepţia că firma aparţine miei reţele.
SECŢIUNEA 290 48
Page SS of 190
http://utilidades.gatovolador.net/issuu/down.php?url=http%3A%2F%2Fissuu.com%2... 06.0S.2014
Page 56 of 190
(a) Toate entităţile cotate; şi O—e:
(b) 407 Definită prin reglementări sau legislaţie drept o entitate de interes
public; sau
408 Al cărei audit trebuie desfăşurat, aşa cum prevăd reglementările sau
legislaţia, în confomutate cu aceleaşi cerinţe de independenţă care se
apbcă auditului entităţdor cotate. Asemenea reglementări pot fi
promulgate de orice autoritate de reglementare relevantă, inclusiv o
autoritate de reglementare a auditului.
409 Firmele şi organismele membre sunt încurajate să determine dacă trebuie să trateze şi
alte entităţi, sau anumite categorii de entităţi, drept entităţi de interes pubbc, atunci când
acestea au mi număr mare sau o gamă variată de părţi interesate. Factorii care trebuie
luaţi în considerare includ:
•25 Natura activităţn, precum deţinerea de active în baza capacităţii de custodie

pentru iui număr mare de părţi interesate. Exemplele pot include instituţiile
financiare, precum băncrie sau compaiiiile de asigurare şi fonduri de pensii,
•26 Dimensiunea; şi
•27 Numărul de angajaţi.
Entităţi afiliate
410 în cazid mim client de audit care este entitate cotată, referinţele la un client de audit din
această secţiune includ entităţile afdiate ale clientului (dacă nu se prevede altfel). Pentru
toţi cedalţi clienţi de audit, referinţele la un cbent de audit dbi această secţiune diclud
entităţile afdiate asupra cărora clientul deţine controlul direct sau indirect. Atunci când
eclupa de audit ştie sau are motive să creadă că relaţia sau situaţiile care biiphcă o altă
entitate afibată a chelitului sunt relevante pentru evaluarea independenţei firmei faţă de
cbent, eclupa de audit trebuie să includă acea entitate afibată în identificarea şi
evaluarea ameninţărilor la adresa uidependenţei şi în aplicarea măsurilor de protecţie
adecvate.
Persoanele însărcinate cu guvernanţa

411 Chiar şi atunci când prezentul Cod, standardele de audit aphcabde, legea sau
reglementările nu prevăd in mod expbcit, este încurajată comunicarea periodică între
firmă şi persoanele însărcinate cu guvernanţa clientului de audit cu privire la relaţii şi
alte aspecte care ar putea, hi opinia firmei, să afecteze, hi mod rezonabd, independenţa.
Astfel de comunicări permit persoanelor însărcinate cu guvernanţa să:
SECŢIUNEA 290 50
Page 57 of 190
Page 58 of 190

412 Relaţiilor financiare sau de afaceii cu clientul de audit în timpul sau după perioada
acoperită de situaţirie financiare, dai înainte de acceptarea misiunii de audit; sau
413 Serviciilor anterioare prestate către cbentul de audit.
414 Dacă s-a prestat iui serviciu de non - asigurare pentru cbentid de audit în timpul sau după
perioada acoperită de situaţiile financiare, dar înainte ca ecliipa de audit să mceapâ
funiizarea servicirior de audit, iar serviciul va fi interzis pe durata misiunri de audit, firma
trebuie să evalueze orice ameninţare la adresa mdependenţei generată de serviciul respectiv.
Dacă o ameninţare nu este la un nivel acceptabd, misiunea de audit va fi acceptată doar dacă
sunt aplicate măsuri de protecţie pentru eliminarea oricăror amemiiţări sau pentru reducerea
lor la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie includ:
•28 Nebicluderea personalului care a prestat serviciul de non - asigurare ui rândul

membrilor eclupei de audit;
•29 Impbcarea unui profesionist contabd care să revizuiască activitatea de audit şi de

non - asigurare, după caz; sau
•30 Contractarea unei alte firme care să evalueze rezultatele servicrilor de non -
asigurare sau implicarea unei alte firme care să repete serviciul de non-asigurare, în
măsura necesară, pentru a îi permite să îşi asume responsabditatea pentru acel
serviciu.
Fuziuni şi achiziţii
415 Atimci când, ca rezidtat al miei fuziuni sau acliiziţii, o entitate devine entitate afiliată a unui
client de audit, firma trebuie să identifice şi să evalueze interesele şi relaţiile precedente şi
actuale cu entitatea afiliată care, luând în considerare măsurile de protecţie disponibrie, ar
putea afecta independenţa ei şi prin urmare, capacitatea de a continua misiunea de audit
după data de intrate ui vigoare a fuziunii sau achiziţiei.
416 Fuma trebuie să facă demersurile necesare pentru a elimina, până la data filtrării în vigoare a
fuziunii sau achiziţiei, orice interese sau relaţii curente care nu sunt permise conform
prezentului Cod. Totuşi, dacă im asemenea interes sau relaţie nu poate fi elrirrriiat(ă) într-un
mod rezonabil, până la data intrării în vigoare a fuzrunfi sau achiziţiei, de exemplu dacă
entitatea afiliată nu poate face transferul serviciilor de non - asigurare către o altă firmă
furnizoare de servicfi până la data filtrării în vigoare a fuziunii sau acliiziţiei, firma trebuie
să evalueze ameninţarea creată de astfel de interese şi relaţii. Cu cât este mai importantă
ameninţarea, cu atât este mai probabd să fie compromisă obiectivitatea firmei şi aceasta nu
va mai putea continua ca auditor. Importanţa ameninţării va depinde de factori precum:
SECŢIUNEA 290
Page 59 of 190
Page 60 of 190

finalizarea auditului în tinip ce se menţine interesul sau relaţia identificat(ă) la alineatul
290.33, firma trebuie să facă acest lucra numai dacă:
417 A evaluat importanţa ameninţării generate prin interesul sau relaţia respectiv(ă) şi a
discutat evaluarea cu persoanele însărcinate cu guvernanţa;
418 Respectă cerinţele stipulate la alineatul 290.35 (b) - (c); şi
419 încetează a fi auditor mi mai târziu de data emitem raportului de audit.
420 în abordarea intereselor şi relaţiilor anterioare şi curente acoperite de alineatele 290.34 -

290.36, firma trebuie să ia în considerare măsura în care, chiar dacă ar putea fi îiidephnite
toate cerinţele, interesele şi relaţiile generează ameninţări care ar rămâne atât de importante
încât obiectivitatea ar fi compromisă şi, dacă acesta este cazid, firma trebuie să înceteze să
mai fie auditor.
421 Profesionistul contabil trebuie să documenteze orice interese sau relaţii acoperite de
alineatele 290.34 şi 36, care nu vor fi încheiate până la data filtrării în vigoare a fiiziunii
sau achrziţier şi motivele pentru care acestea nu au fost încheiate, măsurile tranzitorii
aplicate, rezultatele discuţiei cu persoanele însărcinate cu guvernanţa şi argumentul pentru
care interesele şi relaţide anterioare şi emerite nu generează ameninţări care ar - rămâne atât
de semnificative încât obiectivitatea ar' fi compromisă.
Alte considerente
422 Pot exista situaţii în care această secţiune este încălcată în mod neinten ţionat. Dacă apare o
asemenea încălcare neintenţionată, se va considera, în general, că independenţa nu este
compromisă, cu condiţia ca firma să aibă în vigoare politici şi proceduri adecvate de control
al calităţii, echivalente cu cele prevăzute de ISQC, pentru menţinerea independenţei şi,
odată descoperită, încălcarea să fie corectată prompt şi să fie aplicate măsurile de protecţie
necesare pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabil. Firma trebuie să
determine dacă va discuta aceste aspecte cu persoanele însărcinate cu guvernanţa.
Alineatele 290.40 - 290.99 sunt necompletate intenţionat.
SECŢIUNEA 290 54
Page 61 of 190
Aplicarea abordării cadrului conceptual al independenţei

423 Alineatele 290.102 - 290.231 descriu circumstanţele şi relaţiile specifice care generează
sau pot genera ameninţări referitoare la independenţă. Afineatele descriu ameninţăiile
posibde şi tipurile de măsuri de protecţie care pot fi adecvate pentru a elimina
ameninţăiile sau a le reduce la im nivel acceptabd şi identifică anumite situaţii în care
nicio măsură de protecţie nu poate reduce ameninţăiile la un nivel acceptabd. Afineatele
nu descriu toate circumstanţele şi relaţiile care generează sau pot genera o ameninţare la
adresa independenţei. Firma şi membrii echipei de audit trebuie să evalueze imphcaţfile
unor situaţii şi relaţii similare, dai' diferite, şi să determine dacă pot fi aplicate măsuri de
protecţie, inclusiv cele de la alineatele 200.12200.15, atunci când este necesar să se
efirnine sau să se reducă ameninţăiile la iui nivel acceptabil.
424 Alineatele 290.102 - 290.126 conţin referinţe la pragul de senuuficaţie al unui interes
financiar, împrumut, sau garanţie, sau importanţa unei relaţii de afaceri. Pentru a
determina dacă un asemenea interes este serrmificativ pentiu o persoană, poate fi luate
în considerare averea netă combinată a persoanei şi a membrilor famihei dependente a
acestuia.
Interese financiare
425 Deţinerea unui interes financiar" într-un client de audit poate genera o ameninţare de
interes personal. Existenţa şi importanţa oricărei ameninţări generate depinde de:
426 Rolul persoanei care deţine interesul financiar,
427 Măsură în care interesul financiar este direct sau rndfiect, şi
428 Pragul de senuuficaţie al interesului financiar.
429 Interesele financiare pot fi deţinute prirrtr-un intermediar (de exemplu un vehicul de
investiţii colective, o proprietate imobiliară sau un trust). Determinarea măsurii fir care
astfel de interese financiare sunt directe sau indirecte va depinde de măsura în care
proprietarul beneficiar' deţine controlul asupra vehiculului de investiţii sau are
capacitatea de a influenţa decizfiie sale de investiţii. Atunci când există controlul asupra
veliiculului de investiţii sau capacitatea de a influenţa decizfiie de investiţii, prezerrtrd
Cod defineşte interesul financiar ca fiind mi interes financiar direct. în mod contrai',
când proprietarul beneficiar al mteresidui financiar nu deţine controlul asupra
vehiculului de investiţii şi nu are nici capacitatea de a influenţa decizfiie sale de
investiţii, prezentul Cod defineşte acel interes financiar ca fiind un interes financiar'
indirect.
430 Dacă mi membru al echipei de audit, un membru al famihei dependente a acestuia, sau
o firmă deţine un interes financiar direct sau un interes financiar indirect senuuficativ în
clientul de audit, ameninţarea de interes
SECŢIUNEA 290
Page 62 of 190

personal generată ar fi atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce
ameiuiiţarea la un mvel acceptabil. Prin minare, mciunul dintre următorii nu trebuie să
deţină un interes financiar direct sau mi interes financiar fiidirect senuiificativ în client: un
membra al echipei de audit; mi membra al familiei dependente a acestuia; sau firma.
290 .105 în cazid hi care un membra al ecliipei de audit are o radă apropiată despre care ecliipa de
audit cunoaşte că ar avea un interes financiar direct sau un interes financiar fiidirect
senuuficativ în clientul de audit, este generată o ameninţare de interes personal. Importanţa
ameninţării va depinde de factori precum:
•31 Natura relaţiei dintre membrul echipei de audit şi rada sa apropiată; Şi

•32 Pragul de semnificaţie al interesului financiar deţinut de rada apropiată.
Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi trebuie apficate măsuri de protecţie, după caz,
pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel de
măsuri de protecţie includ:
•33 Cedarea de către rada apropiată, cât mai curând posibd, a tuturor intereselor
financiare sau cedarea miei părţi suficiente dintr-un uiteres financiar fiidirect, astfel
încât restul interesului să nu mai fie senuuficativ;
•34 Implicarea unui profesiorust contabil care să revizuiască activitatea membrului

ecliipei de audit; sau
•35 îndepărtarea persoanei respective din ecliipa de audit.
431 Dacă un membra al eclupei de audit, un membra al familiei dependente a acestuia sau o
firmă deţine iui uiteres financiar direct sau un interes financiar' indirect senuuficativ într-o
entitate care are un interes de control în clientul de audit, iar' clientul este senuiificativ
pentru entitate, ameninţarea de interes personal generată ar fi atât de semnificativă încât
nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameiuiiţarea la mi nivel acceptabd. Prin
urmare, mciunul dintre următorii rru trebuie să deţină un astfel de interes financiar: un
membra al eclupei de audit; mi membru al famihei dependente a acestuia; şi firma.
432 Deţinerea, de către planul de pensii al miei firme, a unui interes financiar direct sau a mim
interes financiar' indirect senuuficativ într-un client de audit generează o ameriinţare de
interes personal. Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi trebuie aplicate măsuri de
protecţie, după caz, pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd.
433 Dacă alţi parteneri din sediul în care partenerul misiunii îşi desfăşoară activitatea legată de
misiunea de audit, sau membrii famihei dependente ale
SECŢIUNEA 290 56
Page 63 of 190
acestora, deţin un uiteres financiar direct sau iui interes financiar indirect senuuficativ
în clientul de audit, ameninţarea de interes personal generată ar fi atât de senmificativă,
încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un mvel acceptabil.
Prin urmare, nici astfel de parteneri, mei membrii familiei lor dependente nu trebuie să
deţină astfel de interese financiare într-un client de audit.
434 Sediul în care partenerul de misiune îşi desfăşoară activitatea cu privire la misiunea de
audit rru este neapărat acelaşi sediu în care a fost repartizat partenerul de misiune. în
consecinţă, atunci când partenerul de misiune este localizat în alt sediu decât cedalţi
membri ai ecliipei de audit, trebuie utilizat raţionamentul profesional pentru a
determina în ce sediu îşi desfăşoară partenerul activitatea cu privire la respectiva
misiune.
435 Dacă alţi parteneri sau angajaţi din conducere care furnizează servicii de nori - asigurare
clientului de audit, cu excepţia celor a căror implicare este nirnimă, sau membrii
familiei lor dependente deţui iui interes financiar' direct sau im interes financiar indirect
senuiificativ fir clientul de audit, ameninţarea de interes personal generată ar fi atât de
semnificativă încât iucio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la im nivel
acceptabd. Prin urmare, nici astfel de angajaţi, nici membrii familiei lor dependente nu
trebuie să deţină astfel de interese financiare într-un astfel de client de audit.
436 Contrai' alineatelor 290.108 şi 290.110, deţinerea unui interes financiar într-un client de
audit de către un membru al familiei dependente al:
437 Urmi partener localizat în sediul în care partenerul de misiune îşi desfăşoară
activitatea cu privire la misiunea de audit; sau
438 Unui partener sau unui angajat din conducere care oferă servicii de non-audit
clientului de audit
se consideră că nu compromite independenţa dacă interesul financiar este primit în baza

drepturilor de angajare ale membrului familiei dependente (de exemplu, prin planurile
de pensii sau de opţiuiu pe acţiuni) şi, acolo unde este necesar", se aplică măsuri de
protecţie pentru eliminarea oricărei ameninţări la adresa independenţei sau pentru a le
reducerea sa la un nivel acceptabd.
Cu toate acestea, în cazul în care membiul familiei dependente are sau obţine dreptul de
a ceda interesul financiar sau, în cazid unei opţiuiu pe acţiuni, dreptul de a exercita
opţirmea, interesul financiar trebuie să fie cedat sau îndepărtat cât mai curând posibd.
439 O ameninţare de interes personal poate fi generată dacă firma sau un membru al eclupei
de audit sau un membru al familiei dependente a acestuia, deţine uri interes financiar
într-o entitate şi un client de audit are, de asemenea, un interes financiar în acea
errtitate. Totuşi, se consideră că
57 SECŢIUNEA 290
Page 64 of 190

independenţa nu este compromisă dacă aceste interese sunt nesemmficative şi clientul de
audit nu poate exercita o influenţă importantă asupra entităţii. Dacă un asemenea interes este
senuuficativ pentru oricare parte, iar clientul de audit poate exercita influenţă importantă
asupra entităţii, nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameiuiiţarea la un nivel
acceptabd. în consecinţă, fuma nu trebuie să deţină im astfel de uiteres, iar orice persoană
care deţbie mi astfel de uiteres, înainte să devină membra al echipei de audit, trebuie să
întrepimdă una din următoarele acţiuni:
440 Să cedeze interesul; sau
441 Să cedeze o parte suficientă din uiteres astfel încât restul interesului să numai fie
senuuficativ.
442 O ameninţare de uiteres personal, de familiaritate sau de intimidare poate fi generată dacă
un membra al ecliipei de audit, sau un membra al famihei dependente a acestuia, sau firma
deţine un uiteres financiar într-o entitate când un director, un membra al conducerii sau
proprietarul care deţine controlul hi cadrul clientului de audit are, de asemenea, un interes
financiar hi acea entitate. Existenţa şi importanţa oricăror ameninţări va depinde de factori
precum:
•36 Rolul profesionistului asupra eclupei de audit;
•37 Măsura în care proprietatea entităţii aparţine unui număr mare sau redus de
acţionari;
•38 Măsura in care interesul îi oferă fiivestitoiului capacitatea de a controla sau de a

uifluenţa, în mod senuuficativ, entitatea; şi
•39 Pragul de senuuficaţie al interesului financiar.
Importanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie aphcate măsurile de protecţie

necesare pentru a elrrrurra ameninţarea sau a o reduce la iui mvel acceptabd. Exemplele de
astfel de măsuri de protecţie includ:
•40 îndepărtarea membrului ecliipei de audit care deţine interesul financiar din cadrul
ecliipei de audit; sau
•41 Implicarea unui profesionist contabd care să revizuiască activitatea acelui membru
al eclupei de audit.
443 Deţinerea de către o firmă, sau de către un membra al eclupei de audit, sau de către un
membra al famihei dependente a acestuia, a unui uiteres financiar direct sau a mim uiteres
financiar urdirect senuuficativ îrr clientul de audit ca adnumstrator, poate genera o
ameninţare de interes personal. în mod simriar, o ameninţare generată de uiteresul personal
este creată atunci când:
(a) Un partener localizat în biroul în care partenerul de misiune îşi desfăşoară activitatea
cu privire la misiunea de audit;
SECŢIUNEA 290 58
Page 65 of 190
Page 66 of 190

• Implicarea unui profesionist contabil care să revizuiască activitatea acelui membru al
eclupei de audit.
444 Dacă o firmă, sau un partener sau im angajat al firmei, sau mi membru al famihei
dependente a imei persoane primeşte im uiteres financiar direct sau mi interes financiar
indirect în clientul de audit, de exemplu, sub forma miei moşteniri, unui cadou sau ca
rezultat al miei fuziuni, iar deţinerea unui astfel de uiteres nu ar fi permisă confonn acestei
secţiuni, atunci:
445 Dacă interesul este primit de firmă, trebuie să se renunţe imediat la interesul
financiar, sau la o parte suficientă din interesul financiar indirect, astfel încât
interesul rămas să nu mai fie senuuficativ;
446 Dacă interesul este primit de către mi membru al echipei de audit, sau de către im
membra al familie dependente a acestuia, persoana care a primit interesul financiar
trebuie să cedeze imediat interesul financiar sau o parte semnificativă din interesul
financiar- indirect, astfel hicât interesul rămas să nu mai fie semnificativ; sau
447 Dacă interesul este primit de către o persoană care nu este membra al eclupei de
audit sau de către un membra al familie dependente a acestuia, se va renunţa cât mai
curând posibd la interesul financiar, sau la o parte senuiificativă a unui interes
financiar indirect, astfel încât interesul rămas să nu mai fie semnificativ. în funcţie
de cedarea interesului financiar, trebuie să se determine măsura în care simt
necesare măsuri de protecţie.
448 în cazul miei încălcări neprevăzute a acestei secţiuni, referitoare la un interes financiar' într-
un client de audit, se consideră că aceasta nu compromite independenţa dacă:
449 Filma a stabilit pohtici şi proceduri care prevăd notificarea imediată a firmei cu
privire la orice încălcări generate de o cumpărare, moştenire sau alt tip de achiziţie a
unui uiteres financiar îrr clientul de audit;
450 Acţiumle de la alineatul 290.116 (a) - (c) simt întreprinse dacă este cazul; şi
451 Fuma aplică alte măsuri de protecţie, atunci când este necesar', pentru a reduce orice
ameninţări rămase la im mvel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie
includ:
•42 Implicarea unui profesionist contabil care să revizuiască activitatea

membrului ecliipei de audit; sau
•43 Excluderea persoanei din orice proces decizional important cu privire la

misiunea de audit.
SECŢIUNEA 290 60
Page 67 of 190
Firma trebuie să determine dacă va discuta aceste aspecte cu persoanele însărcinate cu

guvernanţa.
împrumuturi şi garanţii
452 Un împrumut sau o garanţie pentru un împiumut acordat(ă) unui membru al eclupei de
audit, sau unui membru al familiei dependente a acestuia, sau miei funie de un client de
audit care este o bancă sau o instituţie similară ar putea genera o ameninţare la adresa
independenţei. Dacă împrumutul sau garanţia nu smit realizate conform unor proceduri,
termeni şi condiţii normale de împrumut, ar fi generată o ameninţare de interes personal
care ar" fi atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce
ameninţarea la im mvel acceptabd. Prin urmare, nici membrul eclupei de audit, nici
membrul familiei dependente a acestuia, nici firma nu trebuie să accepte un asemenea
împrumut sau o asemenea garanţie.
453 Dacă o firmă primeşte un împnunut de la un client de audit care este o bancă sau o
instituţie simdară, conform mior proceduri termeni şi condiţii normale de împnunut, iar
acest împnunut este semnificativ pentru clientul de audit sau firma care primeşte
Împrumutul, se pot aplica măsuri de protecţie pentru reducerea la un nivel acceptabd a
ameninţării de interes personal. Urr exemplu de o astfel de măsură de protecţie este
revizuirea activităţii de către im profesionist contabd dintr-o firmă din cadrul unei
reţele, care nu este implicat nici în audit, mei în primirea împrumutului.
454 împrumutul sau garanţia unui împiumut de la mi client de audit care este o bancă sau o
instituţie simdară, acordat(ă) unui membru al echipei de audit sau unui membru al
familiei dependente a acestuia nu generează o ameninţare la adresa independenţei dacă
rmpramirtul s-a acordat în baza mior proceduri, termeni şi condiţii nonnale de
împrumut. Exemplele de astfel de hnpnunuturi includ ipoteede imobiliare, descoperirile
de cont, creditele pentru autoturisme şi soldurile cărţdor de credit.
455 Dacă firma sau un membru al eclupei de audit, sau un membru al familiei dependente a
acestuia acceptă un împiumut de la, sau i se acordă o garanţie de împrumut de către un
client de audit care iru este bancă sau o urstituţie simdară, ameninţarea de interes
personal generată ar fi atât de importantă, încât nicio măsură de protecţie nu ar putea
reduce ameninţarea la im nivel acceptabd, cu excepţia cazului în care împrumutul sau
garanţia este nesemnificativ(ă) atât pentru (a) firmă sau membiul eclupei de audit şi
membrul familiei dependente a acestuia, cât şi (b) pentru client.
456 în mod simriar, dacă fuma sau un membru al echipei de audit, sau un membru al
familiei deperrderrte a acestuia face rur împiumut sau garantează împrumutul unui chent
de audit. ameninţarea de interes personal ar fi atât de importantă, încât nicio măsură de
protecţie nu ar" putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabd, cu excepţia cazului hi
care împrumutul
SECŢIUNEA 290
06.05.2014
Page 68 of 190

sau garanţia este nesermuficativ(ă) atât (a) pentru firmă sau membrul echipei de audit şi
membrul familiei dependente a acestuia, cât şi (b) pentru client.
457 Dacă o firmă sau un membru al echipei de audit, sau un membru al familiei dependente a
acestuia deţdie depozite sau mi cont de brokeraj la un client de audit care este o bancă, un
broker sau o instituţie simdară, nu este generată o ameninţare la adresa independenţei dacă
depozitid sau contul este deţinut în condiţii comerciale normale.
Relaţii de afaceri
458 O relaţie apropiată de afaceri între o firmă, sau un membru al echipei de audit sau im
membru al familiei dependente a acestuia şi clientul de audit sau conducerea acestuia, apare
în mina miei relaţii comerciale sau a unor interese financiare comune şi poate duce la
ameninţări generate de interesul personal şi intimidare. Exemplele de astfel de relaţii includ:
•44 Deţinerea unui interes financiar într-o asociere în paiticipaţie fie cu im chent, fie cu
un proprietar care deţine controlul, un director, un membru al conducerii sau altă
persoană care exercită activităţi admddstrative superioare pentru acel cherrt.
•45 Aranjamente în vederea combinării unuia sau mai multor servicii sau produse ale
firmei cu unul sau urai multe servicii sau produse ale clientului şi în vederea
comercializării pachetului cu referire la ambele părţi.
•46 Aranjamente privind distribuţia sau comercializarea pe baza cărora firma distribuie
sau comercializează produsele sau servicide cherrtului, sau clientul distribuie sau
comercializează produsele sau servicide firmei.
Cu excepţia cazului în care orice bíteres financiar este nesemnificativ şi relaţia de afaceri
este neimportantă pentru finiră şi pentru client sau conducerea sa, ameninţarea generată ar fi
atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ai putea reduce ameninţarea la iui mvel
acceptabd. Prin urmare, cu excepţia cazului în care interesul financiar este nesemnificativ,
iar relaţia de afaceri este nesemnificativă, relaţia de afaceri nu trebuie iniţiată, sau trebuie
redusă la un mvel nesemnificativ sau trebuie încetată.
în cazid unui membra al echipei de audit, acesta trebuie îndepărtat dhi echipa de audit, cu
excepţia cazului hi care orice astfel de bíteres financiar este nesemnificativ, iar' relaţia este
insigmfiantă pentru acel membru.
Dacă relaţia de afaceri are loc intre un membra al familiei dependente a unui membra al
echipei de audit şi chentul de audit sau conducerea sa, importanţa oricărei ameninţări trebuie
evaluată şi trebuie aphcate măsurile
SECŢIUNEA 290 62
Page 69 of 190
de protecţie necesare, pentru a elunina ameninţarea sau pentru a o reduce la un nivel

acceptabil.
459 O relaţie de afaceri care implică deţinerea unui interes de către firmă sau de către im
membru al echipei de audit sau de către un membru al familiei dependente a acestuia
într-o entitate cu un număr redus de acţionari, când clientul de audit sau un director sau
membru al conducem chelitului sau orice grup al acestuia deţure, de asemenea, un
interes în acea entitate, nu generează ameninţări la adresa independenţei cu condiţia ca:
460 Relaţia de afaceri să fie insignifiantă pentru firmă, pentru membrul echipei de
audit şi membrul familiei sale dependente şi pentru client;
461 Interesul financiar- deţinut să fie nesenuuficativ pentru investitor sau grupul de
investitori; şi
462 Interesul financiar să nu îi acorde investitorului, sau grupului de investitori,

capacitatea de a controla entitatea cu un număr redus de acţionari
463 Achiziţionarea de bunuri şi servicii de la un client de audit de către firmă, im membru

al eclupei de audit, sau im membru al familiei dependente a acestuia, nu generează, în
general, o ameninţare la adresa uideperrdenţei, cu condiţia ca tranzacţia să se
încadreze în cursul normal al activităţii şi să se desfăşoare în condiţii de piaţă obiective.
Totuşi, aceste tranzacţii pot fi de aşa natură şi amploare încât să genereze o ameninţare
de interes personal. Importanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie aphcate
măsurile de protecţie necesare pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un mvel
acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie includ:
•47 Efimhiaiea sau reducerea amplorii tranzacţiei; sau
•48 îndepărtarea persoanei respective din echipa de audit.
Relaţii familiale şi personale

464 Relaţiile familiale şi personale între un membru al eclupei de audit şi un director, un
membru al conducem sau anumiţi angajaţi (în funcţie de rolul acestora) ai clientului de
audit, pot genera ameninţări de interes personal, familiaritate sau intimidare. Existenţa
şi importanţa oricărei ameninţări va depinde de im număr de factori, inclusiv de
responsabihtăţde uidividului în echipa de audit, rolul iudei sau al altei persoane în
cadrul clientului şi de gradul de apropiere al relaţiei.
465 Atunci când im membra al familiei dependente a unui membra al eclupei de audit:
(a) ocupă funcţia de director sau o altă funcţie de conducere în clientul de audit; sau
SECŢIUNEA 290
Page 70 of 190

(b) este angajat într-o funcţie drii care poate exercita influenţă importantă asupra urtocnririi
huegistrărilor contabile ale clientului sau a sitiiaţiilor financiare pe baza cărora firma
va exprima o opinie,
sau s-a aflat într-o asemenea poziţie pe parcursul oricărei perioade acoperite de misiune sau
de siUiaţiile financiare, ameninţările la adresa brdependenţei pot fi reduse la im nivel
acceptabil numai prin îndepărtarea respectivului membra din echipa de audit. Gradul de
apropiere a relaţiei este de asemenea natură încât rucio altă măsură de protecţie nu ar putea
reduce ameninţarea la un nivel acceptabd. îrr consecinţă, nicio persoană care are o
asemenea relaţie nu trebuie să fie membra al echipei de audit.
290 .129 Ameninţări la adresa independenţei simt generate atunci când iui membra al familiei
dependente a unui membra al ecldpei de audit este angajat într-o funcţie în care exercită o
influenţă diiportarrtă asupra poziţiei financiare a chentului, performanţei sale financiare sau
fluxurilor de trezorerie. Importanţa ameninţărilor va depinde de factori precum:
•49 Funcţia deţinută de membrul familiei dependente; şi
•50 Rolul profesionistului în ecldpa de audit.
Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi trebuie aphcate măsuri de protecţie, după caz,
pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel de
•51 Măturarea persoanei din echipa de audit; sau
•52 Structurarea responsabihtăţrior ecldpei de audit astfel încât profesionistul să nu se

ocupe de aspecte care intră în responsabilitatea membrului familiei sale dependente.
290.130 Ameninţări la adresa independenţei sunt generate când o radă apropiată a unui membru din
eclripa de audit:
466 Ocupă funcţia de director sau o altă funcţie de conducere hi clientul de audit; sau
467 Este angajat într-o poziţie din care poate exercita influenţă semnificativă asupra
întocmirii huegistrărilor contabde ale chentului sau a situaţiilor financiare pe baza
cărora firma va exprima o ophiie.
Importanţa aiiieirinţărilor va depbrde de factori precum:
•53 Natura relaţiei dintre membrul echipei de audit şi rada sa apropiată;
•54 Funcţia ocupată de rada apropiată; şi
•55 Rolul profesionistului în ecldpa de audit.
SECŢIUNEA 290 64
Page 71 of 190
Trebuie evaluată bnportanţa aineubiţăni şi trebuie apbcate măsuri de protecţie, după caz,
pentru a elimina amemriţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel
de măsuri de protecţie includ:
•56 Măturarea persoanei din echipa de audit; sau
•57 Structurarea responsabilităţilor ecldpei de audit astfel încât profesionistul să nu

se ocupe de aspecte care intră în responsabilitatea radei sale apropiate.
468 Simt generate ameninţări la adresa independenţei atiurci când rui membra al ecldpei de
audit are o relaţie apropiată cu o persoană care nu este membru al familiei dependente a
acestuia sau radă apropiată, dai' care ocupă postid de director sau alt post de conducere
sau este angajat al clientului şi care poate exercita o difluerrţă importantă asupra
uitocmiiii huegistrărilor contabde ale chelitului sau situaţiilor financiare asupra cărora
firma va exprima o opinie. Urr membru al echipei de audit care are o asemenea relaţie
trebuie să se consulte cu privire la procedurile şi pobticile firmei. Importanţa
ameninţărilor va depdide de factori precum:
•58 Natura relaţiei dintre acea persoană şi membrul ecldpei de audit;
•59 Funcţia pe care o deţine persoana respectivă în cadrai clientului; şi
•60 Rolul profesionistului în echipa de audit.
Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsuri de protecţie, după

caz, pentru a elimina ameninţările sau a le reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de
•61 Măturarea profesionistului din echipa de audit; sau
•62 Structurarea responsabilităţilor ecldpei de audit astfel încât profesionistul să nu

se ocupe de aspecte care intră în responsabditatea persoanei cu care
profesionistul contabil are o relaţie apropiată.
469 Ameninţări generate de interesul personal, famdiaritate sau intimidare pot fi generate de
existenţa relaţiilor famdiale sau personale dintre (a) un partener sau angajat al firmei
care nu este un membru al ecldpei de audit şi (b) iui director, un membra al conducerii
sau iui angajat al chentului de audit aliat hi poziţia de a exercita o influenţă
seimdficativă asupra întocmirii înregistrărilor contabde ale chentului sau situaţiilor
financiare asupra cărora firma va exprima o opmie. Parteneiii şi angajaţii firmei care au
cunoştinţă de existenţa unor asemenea relaţd trebuie să se consulte cu privire la proce-
durile şi politicde firmei. Existenţa şi importanţa ameiiinţării va dephide de factori
precum:
•63 Natura relaţiei dintre partenerul sau angajatul firmei şi directorul sau membrul
conducerii sau angajatul chentului;
•64 Interacţiunea partenerului sau angajatului firmei cu ecldpa de audit;
65 SECŢIUNEA 290
Page 72 of 190

•65 Funcţia pe care o deţine partenerul sau angajatul în cadrul firmei; şi
•66 Fimcţia deţinută de acea persoană în cadrul clientului.
Importanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie

necesare pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabil. Exemplele de
•67 Structurarea responsabrhtăţrior partenerului sau angajatului pentru a reduce orice

posibdă hifluenţă asupra misiunii de audit; sau
•68 Implicarea unui profesionist contabd care să revizuiască activitatea de audit

relevantă prestată.
470 Când are loc o încălcare neintenţionată a acestei secţiuni, care se referă la relaţfiie familiale
şi personale, se consideră că independenţa nu este compromisă dacă:
471 Fuma a stabilit pobtici şi proceduri care solicită raportarea promptă către firmă a
oricăror încălcări ce rezultă din schimbări în statutul de angajat al membrilor
familiei dependente sau rudelor apropiate sau din alte relaţii personale care
generează ameninţări la adresa independenţei;
472 încălcarea neintenţionată se referă la numirea mim membra al familiei dependente a

unui membra al echipei de audit în fimcţia de director sau într-o altă funcţie de
conducere în cadrul chelitului de audit, sau într-o altă poziţie prin care exercită o
hifluenţă semnificativă asupra hrtocmhii huegistrărilor contabde ale chelitului sau a
situaţuloi financiare asupra cărora firma îşi va exprima o opinie, iar profesionistul
relevant este îndepărtat din echipa de audit; şi
473 Fuma aphcă alte măsuri de protecţie necesare pentru a reduce orice ameninţări
rămase la un nivel acceptatul. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie uiclud:
(î) Implicarea unui profesionist contabd care să revizuiască activitatea membrului

eclupei de audit; sau
(ii) Excluderea respectivului profesiorust din orice proces decizional important

cu privire la misiune.
Fuma trebuie să determine dacă va discuta aceste aspecte cu persoanele însărcinate

ciiguvenianţa.
Angajarea la un client de audit

474 Ameninţări de famriiaritate şi intimidare pot fi generate dacă iui director sau alt membra al
conducerii cherrtidui de audit, sau un angajat aflat hi poziţia de a exercita o influenţă
importantă asupra întocmirii huegistrărilor conta-
SECTIUNEA 290 66
Page 73 of 190
bile sau situaţiilor financiare asupra cărora firma va exprima o opinie, a fost membru al
ecliipei de audit sau partener al firmei.
475 Dacă mi fost membru al ecliipei de audit sau un fost partener al firmei s-a alăturat
clientului de audit, ocupând o asemenea funcţie, şi se menţine o relaţie bnpoitantă între
finiră şi respectiva persoană, ameninţarea ar fi atât de semnificativă, încât nicio măsură
de protecţie nu ar putea să o reducă la un rdvel acceptabd. Prin minare, brdeperrderrţa
este comprondsă dacă rm fost membrii al ecldpei de audit sau mi fost partener se alătură
cfienlului de audit ocupând fimcţia de director sau membru al conducem, sau ca angajat
într-o poziţie care îi oferă posibilitatea de a exercita o influenţă importantă asupra
intocnibii înregistrărilor corrtabde ale clientului sau a situaţiilor financiare asupra cărora
firma va exprima o opinie, cu excepţia cazurilor fii care:
476 Persoana respectivă nu are dreptul la niciuri beneficiu sau plată din partea
firmei, decât dacă acestea simt făcute în confonmtate cu aranjamentele fixe
predetenruiiate şi orice sumă datorată persoanei respective nu este senuuficativă
pentru firmă; şi
477 Persoana respectivă nu continuă să participe sau nu paie să participe la

activităţde de afaceri sau profesionale ale firmei.
478 Dacă un fost membru al ecldpei de audit sau un fost partener al firmei s-a alăturat
chelitului de audit într-o asemenea funcţie şi nu mai există nicio conexiune relevantă
între firmă şi acea persoană, existenţa şi importanţa ameninţărilor de familiaritate sau
intimidare vor depinde de factori precum:
•69 Fimcţia ocupată de persoana respectivă în cadrul clientului;
•70 Orice implicare pe care persoana respectivă o va avea hi ecldpa de audit;
•71 Durata de tdnp de când persoana respectivă a fost membru al ecldpei de audit
sau partener al firmei; şi
•72 Fimcţia anterioară a persoanei respective în cadrul ecldpei de audit sau firmei,
de exemplu, dacă acea persoană a fost responsabilă de menţinerea contactului
permanent cu conducerea clientului sau cu persoanele însărcinate cu
guvemanţa.
Importanţa oricăror ameninţări trebuie evaluată şi trebuie aphcate măsurile de protecţie

necesare pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabd. Exemplele de
astfel de masuri de protecţie includ:
•73 Modificarea planului de audit;
•74 Desemnarea mior persoane în cadrul echipei de audit care să aibă suficientă
experienţă în relaţie cu persoana care s-a alăturat în clientului; sau
SECŢIUNEA 290
Page 74 of 190

•75 Implicarea iinui profesionist contabil care să revizuiască activitatea prestată de
fostid membru al ecliipei de audit.
479 Dacă un fost partener al firmei s-a alăturat anterior miei entităţi într-o asemenea funcţie, iar
ulterior entitatea devine client de audit al firmei, importanţa oricărei ameninţări asupra
didependenţei trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a
elimina sau reduce ameninţarea la iui mvel acceptabd.
480 O ameninţare generată de interesul personal apare atunci când mi membru al ecldpei de
audit participă la misiunea de audit ştimd că se va alătura sau s-ar putea să se alăture
clientului, cândva în viitor. Procedurile şi pobticde firmei trebuie să le sobcite membrilor
miei echipe de audit să notifice firma atunci când demarează negocieri hi vederea angajării
cu un chent. La momentul pmmrii mior asemenea notificări, trebuie să se evalueze im -
portanţa ameruiiţării şi să se aplice măsurile de protecţie necesare pentru elhninarea sau
reducerea ameruiiţării la im mvel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie
includ:
•76 înlăturarea persoanei din echipa de audit; sau
•77 Revizuirea oricăror raţionamente importante realizate de acea persoană pe perioada

cât a făcut parte din ecldpă.
Clienţi de audit care sunt entităţi de interes public
481 Ameninţări de famiharitate şi intimidare simt generate atunci când un partener principal de
audit se alătură chelitului de audit care este o entitate de bíteres public, ocupând fimcţia de:
482 Director sau membra al conducerii în cadrul entităţd; sau
483 Angajat într-o funcţie din care poate exercita hifluenţă semmficativă asupra
întocmirii Înregistrărilor corrtabde ale clientului sau a situaţiilor financiare pe baza
cărora firma va exprima o opinie.
Independenţa va fi considerată compromisă cu excepţia cazului în care, ulterior momentului

când partenerul încetează să fie partener principal de audit, entitatea de bíteres public emite
situaţiile financiare ariditate aferente miei perioade de cel puţin douăsprezece luni, iar
partenerul nu era membra al echipei de audit în ce priveşte auditul acelor situaţii financiare.
484 O ameninţare de intimidare este generată atunci când persoana care a fost Partener Senior
sau Partener Executiv al firmei (Director executiv sau ecldvaleirtul acestuia) se alătură unui
client de audit care este errtitate de interes public în calitate de:
(a) Angajat hitr-o funcţie din care poate exercita o hifluenţă semnificativă asupra hitocmirii
înregistrărilor contabde sau situaţiilor financiare ale entităţd: sau
SECŢIUNEA 290 68
Page 75 of l90
Page 76 of 190

Servicii recente furnizate clienţilor de audit
485 Ameninţări de interes personal, aiito-reviziiire sau fanuliaiitate pot fi generate dacă un
membra al eclupei de audit a ocupat recent funcţia de director, membra al conducem sau
angajat al chelitului de audit. Acesta ar fi cazul, când, de exemplu, un membra al eclupei de
audit are de evaluat elemente ale situaţiilor financiare pentru care a întocmit înregistrărde
contabde când era angajat al clientului
486 Dacă, pe perioada acoperită de raportul de audit, im membra al eclupei de audit a ocupat
funcţia de director sau membra al conducem chelitului de audit, sau a fost angajat într-o
funcţie care îi oferea posibibtatea de a exercita o hifluenţă importantă hi întocmirea
huegisriărilor contabde şi situaţiilor financiare ale clientului asupra cărora firma va exprima
o opinie, ameninţarea generată ar fi atât de senmificativă încât nicio măsură de protecţie nu
ar putea să o reducă la un nivel acceptabil. în consecinţă, asemenea persoane nu tr ebuie să
fie numite hi echipa de audit.
487 Ameiiinţări de interes personal, aiito-revizuire sau faniiliaritate pot fi generate dacă, înaintea
perioadei acoperite de raportul de audit, mi membra al eclupei de audit a ocupat funcţia de
director sau membra al conducem chelitului de audit, sau a fost angajat într-o funcţie care u
oferea posibilitatea de a exercita o hifluenţă importantă în întocimrea huegis-trărilor
contabde şi situaţiilor financiare ale chelitului asupra cărora echipa va exprima o opime. De
exemplu asemenea amemiiţări ar fi create dacă o decizie luată sau o activitate prestată de
persoana respectivă în perioada precedentă, cât timp era angajat al chelitului, urmează să fie
evaluată hi perioada curentă ca parte a nusiumi curente de audit. Existenţa şi importanţa
oricăror ameiiinţări va depinde de factori precum:
•78 Poziţia detinută de persoana respectivă în cadrul clientului;
•79 Perioada de timp de când acea persoană a părăsit chelitul; şi
•80 Rolul profesionistului hi echipa de audit.
Importanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie aplicate măsurile de protecţie

necesare pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabd. Un exemplu de astfel de
măsură de protecţie este efectuarea unei revizuiri a activităţii prestate de acea persoană ca
membra al eclupei de audit.
Ocuparea unei funcţii de director sau membru al conducerii în cadrul

clientului de audit
488 Dacă im partener sau un angajat al funiei a fost angajat hi funcţia de direct or sau membra al
conducem în cadrai unui client de audit, ameninţările de auto-revizuhe şi de interes personal
generate ar fi atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu le-ar putea reduce la
im
SECŢIUNEA 290 70
Page 77 of 190
nivel acceptabil. în consecinţă, niciun partener sau angajat nu trebuie să ocupe funcţia
de director sau membra al conducem în cadrai imui client de audit.
489 Funcţia de Secretai- al Compamei comportă diferite bnpbcaţd în diferite jmisdicţd.

Atribuţide pot varia de la cele admuustrative, precum gestiunea personalului şi păstrarea
evidenţelor şi înregistrărilor compamei, până la atribuţii extrem de diverse, precum
asigurarea confonnităţn companiei cu reglementările în vigoare sau furnizarea de
consultanţă pe probleme de guvemanţă corporativă. în general, se consideră că această
funcţie implică o legătură strânsă cu entitatea.
490 Dacă iui partener sau angajat al firmei ocupă funcţia de Secretar al Compamei pentru un
client de audit, sunt generate ameninţări de auto-revizuire şi de reprezentare care, în
general, ar putea fi atât de semnificative încât mcio măsură de protecţie nu le-ar putea
reduce la un ruvel acceptabd. Contrai' alineatului 290.146, când această practică este
permisă specific prin legea locală, practică sau reglementări profesionale, şi cu condiţia
ca membrii conducerii să ia toate deciziile relevante, îndatoririle şi sarcuule sunt
limitate la cele de ratbiă şi la cele admimstrative, precum întocmirea proceselor verbale
şi a rapoartelor statutare în acele circumstanţe, importanţa oricăror ameninţări trebuie
evaluată şi trebuie apbcate masurile de protecţie necesare pentru a elirnma ameninţările
sau a le reduce la un nivel acceptabd.
491 Efectuarea de servicii admbustrative de ratbiă în vederea sprijinirii funcţiei de

secretariat a miei comparai sau furnizarea de consultanţă în legătură cu aspectele
adnuiustrative de secretariat ale companiei nu generează, în general, ameninţări la
adresa brdependenţei, cât timp conducerea clientului ia toate deciziile relevante.
Asocierea de lungă durată a personalului senior cu un client de audit

(inclusiv rotaţia partenerului)
Prevederi generale
492 Ameninţări de hiteres personal şi familiaritate simt generate prin utilizarea aceluiaşi
personal senior într-o misiune de audit pe o perioadă lungă de tbiip. Importanţa
ameninţărilor va depinde de factori precum:
•81 Perioada de timp în care persoana a fost membră a eclupei de audit;
•82 Rolul acelei persoane în echipa de audit;
•83 Structura firmei;
•84 Natura misiumi de audit;
71 SECŢIUNEA 290
Page 78 of 190

•85 Măsura în care echipa de conducere a clientului a suferit modificări; Şi
•86 Măsura în care s-au modificat natura şi complexitatea aspectelor referitoare la
contabilitatea şi raportarea chenrului.
Importanţa amemiiţăiilor trebuie evaluată şi trebuie aphcate măsmile de protecţie necesare

pentru a elimina amemnţările sau a le reduce la im nivel acceptabil. Exemplele de astfel de
măsiui de protecţie includ:
•87 Rotaţia personalului cu experienţă din echipa de audit ;
•88 Implicarea unui profesionist contabd, care nu a fost un membru al eclupei de audit,
care să revizuiască numea personalului senior; sau
•89 Revizuiri interne şi externe, independente şi periodice ale calităţii misiunb.
493 în ceea ce priveşte auditid miei entităţi de hiteres public, o persoană nu trebuie să fie
partener principal de audit pentru o perioadă mai lungă de şapte am. După încheierea acestei
perioade, persoana respectivă nu trebuie să fie membra al eclupei de audit sau partener
principal de audit pentru clientul respectiv timp de doi ard. Pe parcursul acelei perioade,
persoana respectivă nu trebuie să participe la auditid entităţii, să furnizeze servicii de control
al calităţii misiunii, să ofere consultanţă eclupei misiunii sau chelitului cu privire la aspecte
tehnice sau specifice domeniului de activitate, tranzacţiilor sau evenimentelor sau să
influenţeze direct, în alt mod, rezultatele misiuml.
494 Contrar' alineatului 290.151, este posibd să h se permită partenerilor principali de audit, a
căror continuitate este esenţială pentru cabtatea auditului, în unele cazuri rare, cauzate de
rurele circumstanţe neprevăzute, să mai participe încă mi an în echipa de audit, cu condiţia
ca ameninţarea la adresa independenţei să poată fi eliminată sau redusă la im nivel acceptabd
prin aplicarea de măsuri de protecţie. De exemplu, un partener principal de audit poate
rămâne în eclupa de audit pentru încă im an suplimentar in circumstanţe în care, datorită
mior evenimente neprevăzute, nu a fost posibdă rotaţia prevăzută, ca de exemplu hi cazid
îmbohiăvhii grave a partenerul propus al nusiurul.
495 Asocierea de lungă durată a altor parteneri cu im client de audit care este o errtitate de
hiteres public generează ameninţări de familiaritate şi de hiteres personal. Importanţa
ameninţărilor va depinde de factori precum:
•90 Perioada de timp în care fiecare partener a fost asociat cu clientul de audit;
•91 Rolul acestei persoane, hi eclupa de audit, dacă acesta există; şi
SECŢIUNEA 290 72
Page 79 of 190
•92 Natura, frecvenţa, şi amploarea iiiteracţimiilor persoanei respective cu membrii

conducerii clientului sau cu persoanele însărcinate cu guvemanţa.
Importanţa amenhiţărilor trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie

necesare pentru a ebnuiia ameninţările sau a le reduce la un nivel acceptabd. Exemplele
de astfel de măsuri de protecţie includ:
•93 Rotaţia partenerului eclupei de audit sau, în caz contrai', încheierea asociem
partenerului cu chentul de audit; sau
•94 Revizuiri interne şi externe, hidependente şi periodice ale calităţii misiunii.
496 Atmici când im client de audit devine o entitate de hiteres public, perioada de timp în
care persoana respectivă a lucrat pentru chentul de audit ca partener principal de audit,
hiahite ca acest client de audit să devuiă entitate de hiteres public, trebuie luată în
considerare în determinarea momentului rotaţiei. Dacă respectiva persoană a lucrat ca
partener principal de audit pentru chentul de audit pentru o perioadă de chici ani sau
mai puţin, până hi momentul în care chentul a devenit entitate de hiteres public, numărul
anilor în care persoana respectivă poate continua să lucreze ca partener principal al
misiunii de audit, înainte de rotaţie, este de şapte am minus numărul anilor hi care a
lucrat deja ca partener principal al nusiunu de audit. Dacă persoana respectivă a lucrat
pentru chentul de audit in cablate de partener principal al misiumi pentru şase atu sau
mai mult, care s-au împlinit în momentul hi care clientul a devenit entitate de hiteres
public, partenerul poate continua să lucreze ca partener principal de audit pentru încă
maximum doi ani, înainte să se efectueze rotaţia misiunii.
497 Când o firmă are doar câţiva airgajaţi care deţin cunoştinţele şi experienţa necesară
pentru a servi drept parteneri principali de audit pentru un client care este o entitate de
hiteres public, rotaţia partenerilor principali de audit poate să nu constituie o măsură de
protecţie adecvată. Dacă o autoritate de reglementare independentă din jurisdicţia
relevantă a prevăzut scutirea de rotaţie a partenerului hi asemenea circumstanţe, o
persoană poate rămâne partener principal de audit pentru mai mult de şapte ard, hi
conformitate cu reglementarea respectivă, cu condiţia ca autoritatea de reglementare
independentă să fi specificat măsurile de protecţie alternative care simt aplicate, precum
efectuarea unei revizuiri externe, periodice şi hidependente.
Furnizarea de servicii de non-asigurare unui client de audit

498 în mod tradiţional, firmele au furnizat chenţdor lor de audit o gamă de servicii de nou -
asigurare, în funcţie de aptitudinile şi expertiza lor. Furnizarea de servi cu de nori -
asigurare poate, totuşi, genera ameninţări la adresa independenţei firmei sau membrilor
echipei de audit. Ameiiiiiţările
SECŢIUNEA 290
Page 80 of 190

generate sunt cel mai adesea de auto-revizuire, interes personal şi reprezentare,
499 Node tendinţe în mediul de afaceri, evoluţia pieţelor financiare şi schim-bărde în domeniid
tehnologiei informaţiilor fac hnposibriă elaborai ea miei bste exhaustive care să hicludă
toate servichle de non-asigurare ce pot fi furnizate unui client de audit. Atunci când nu sunt
incluse hi această secţiune îndrumări specifice cu privire la un anumit serviciu de non-
asigmare, cadrul conceptual trebuie aphcat în evaluarea circumstanţelor specifice.
500 înainte ca firma să accepte o misiune de funiizarea a unui serviciu de nou -asigurare unui
client de audit, trebuie determinat dacă fiunizarea unui astfel de serviciu ar genera o
ameninţare la adresa bidependenţei. în evaluarea importanţei oricărei ameninţări generate de
mi anumit serviciu de non-asigurare, trebuie să se ia hi considerare orice ameninţare despre
care echipa de audit are motive să considere că va fi generată prin furnizarea altor seivicu
non-asigmare. Dacă este generată o ameninţare care nu poate fi redusă la un nivel acceptabd
prin aplicarea măsurilor de protecţie, serviciul respectiv de non-asigurare nu trebuie
furnizat.
501 Prestarea anumitor servicii de non-asigurare unui client de audit poate genera o ameninţare
la adresa bidependenţei care să fie atât de semiuficativă încât mcio măsură de protecţie să
nu o poată elimina sau reduce la mi nivel acceptabd. Cu toate acestea, prestarea neconfonnă
a unui asemenea serviciu către o entitate afiliată, diviziune sau în ce priveşte iui aspect
distinct dintr-o situaţie financiară a unui asemenea client se va considera că nu compromite
independenţa dacă eventualele ameninţări au fost reduse la un mvel acceptabd prin
aranjamentele ca acea entitate afiliată, divizie sau aspect distinct din situaţia financiară să fie
auditat(ă) de către o altă firmă sau în cazid în care o altă firmă re-efectuează serviciul de
non-asigurare, în măsura necesară pentru a-i permite asumarea responsabihtăţu pentru
acesta.
502 O firmă poate furniza seivicu de non-asigurare care, altfel, ar fi restricţionate de către
prezenta secţiune, următoarelor entităţi afiliate ale clientului de audit:
503 O entitate, care nu este un client de audit, care deţine control direct sau indirect
asupra clientului de audit;
504 O entitate, care nu este iui client de audit, care deţine mi interes financiar direct în
client, dacă acea entitate are o influenţă importantă asupra chelitului şi interesul în
client este semnificativ pentru acea entitate; sau
505 O entitate, care nu este un client de audit, care se află sub control comun cu clientul
de audit,
SECŢIUNEA 290 74
Page 81 of 190
Page 82 of 190

•95 Asumarea responsabilităţii pentru elaborarea, implementarea şi menţinerea
controlului intern.
506 Activităţile de rutină şi admbiistrative, sau care hnphcă aspecte neimportante, simt
considerate, în general, a nu hitra în responsabibtatea conducerii. De exemplu, executarea
unei tranzacţh neserrmificative care a fost autorizată de către conducere sau monitorizarea
datelor pentru completarea rapoartelor statutare şi consultanţa acordată unui cbent de audit
cu privire la acele date, nu intră. în general ui responsabibtatea conducerii. Mai mult,
funiizarea de consultanţă şi de recomandări conducerii, pentru ca aceasta să se achite de
responsabilităţile sale nu reprezintă asumarea miei responsabilităţi a conducerii
507 Dacă o firmă şi-ar asuma o responsabilitate a conducerii pentru im cbent de audit,
amenhiţănie generate ar fi atât de importante încât rucio măsură de protecţie nu ar putea
reducea amenhiţănie la un nivel acceptabd. De exemplu, stabilirea recomandărilor firmei
care ar trebui implementate, ar genera ameninţări de auto-ieviziurie şi interes personal. Mai
mult, asumarea imei responsabilităţi a conducerii generează o ameninţare de famdiaritate,
deoarece firma devine prea apropiată de viziunea şi interesele conducerii. Prin urmare, firma
nu trebuie să îşi asume o responsabilitate a conducerii pentru un cbent de audit.
508 Pentru a evita riscul asumării unei responsabilităţi a conducem atunci când furnizează
servicii de non-asigurare unui cbent de audit, firma trebuie să se asigure că un membru al
conducem este responsabd de raţionamentele şi decizfile senuuficative care intră în
resporrsabihtatea conducem, de evaluarea rezultatelor serviciului şi de acceptarea
responsabilităţii pentru acţiimde ce vor fi luate pe baza rezultatelor serviciului. Astfel este
redus riscul firmei de a exercita, in mod neintenţionat, orice raţionamente sau de a lua
decizii importante, hi numele conducerii Riscul este redus şi mai mult atunci când fuma îi
oferă chelitului ocazia de a face raţionamente şi de a lua decizu bazate pe o analiză obiectivă
şi transparentă, precum şi pe prezentarea aspectelor.
întocmirea înregistrărilor contabile şi a situaţiilor financiare Prevederi
generale
509 Conducerea este respoiisabdă de hitocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare

confoim cadrului de raportare financiară aphcabd. Aceste responsabilităţi includ:
•96 Iniţierea sau modificarea înregistrărilor contabde, sau deteimbiaiea Clasificărilor pe

conturi de tranzacţii; şi
•97 întocmirea sau modificarea documentelor sursă sau a datelor uuţiale, în fonnat
electronic sau hi alt format, evidenţiind efectuarea tran-
SECTlTJNEA 290 76
Page 83 of 190
Page 84 of 190

•98 înscrierea tranzacţitior codate de către client în registrul jurnal;
•99 înscrierea înregistrăiilor aprobate de cbent în balanţa de verificare; şi
•100 întocmirea de situaţb financíale pe baza bifonnaţiilor dbi balanţa de verifícale.
în toate cazurile, hiiportanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată şi tiebuie apbcate
măsurile de protecţie necesare pentru a elimina sau reduce ameninţarea la un nivel
acceptabil. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie includ:
•101 Luarea de măsuri ca aceste servicii să fie efectuate de o persoană care nu face paite
dbi ecliipa de audit; sau
•102 Dacă asemenea seivicii sunt fiirnizate de un membra al echipei de audit, utilizarea
unui partener sau a mim membra senior al personalului cu expertiza necesară, care
nu face parte din echipa de audit, care să revizuiască activitatea efectuată.
Clienţi de audit care simt entităţi de interes public
510 Cu excepţia situaţiilor de urgenţă, o firmă nu trebuie să furnizeze unui cbent de audit care
este o entitate de bíteres public servicii de contabilitate şi de menţinere a registrelor
contabde, inclusiv seivicii legate de statele de plată sau întocmirea situaţiilor financiare pe
baza cărora firma va exprima o opinie, sau informaţii financiare pe baza cărora se vor
întocmi situaţb financiare.
511 Contrar" alineatului 290.172, o firmă poate furniza servicii de contabilitate şi de menţinere a
registrelor contabde, inclusiv seivicu legate de statele de plată şi întocmirea situaţidor
financiare sau a altor hiforrnaţd financiare, de rutină sau de natură automată pentru divizitie
şi entităţile afiliate ale mim client de audit care este o entitate de interes pubhc, dacă
personalul care furnizează aceste servicii nu duplică membri ai echipei de audit şi dacă:
512 Divizitie sau entităţde afiliate pentru care este furnizat serviciul simt, luate
unpreună, nesemrdficative pentru situaţiile financiare pe baza cărora funia va
exprima o ophde; sau
513 Serviciile se referă la aspecte care luate împreună sunt nesemnificative pentru
sitiiaţide financiare ale diviziei sau entităţii afiliate.
Situaţb de urgenţă
514 Seivicide de coiitahtiitate şi de menţinere a registrelor, care altminteri nu ar fi permise prin

această secţiune, pot fi fiirnizate clienţilor de audit hi caz de urgenţă sau în alte situaţb
excepţionale, in care h este imposibti chelitului de audit să facă alte aranjamente. Acesta pot
fi cazid când (a) numai firma are resursele şi cunoştinţele necesare cu privire la procedurile
şi sistemele
SECŢIUNEA 290 78
Page 85 of 190
Page 86 of 190

•103 Implicarea unui profesionist care nu a fost implicat în furnizarea serviciului de
evaluare, care să revizuiască auditul sau activitatea de evaluare efectuată; sau
•104 Efectuarea unor aranjamente astfel încât personalul care a furnizat astfel de servicd
să nu participe la misiunea de audit.
515 Anumite evaluări nu duplică un grad seimdficativ de subiectivism. Acesta este cazid când
ipotezele fundamentale simt fie stabilite prin lege sau reglementări, fie acceptate la mvel
larg şi când teludcde şi metodologiile ce urmează a fi folosite sunt bazate pe standarde
acceptate în mod general sau prescrise prin legi şi reglementări. în astfel de circumstanţe,
este puţin probabil ca rezultatele evaluării efectuate de două sau mai multe părţi să fie
seimdficativ diferite.
516 Dacă miei firme i se sobcită să efectueze o evaluare pentru a asista un cbent de audit în ce
priveşte obligaţnle acestuia de raportare fiscală sau di scopuri de planificare fiscală şi
rezultatele evaluării nu vor avea o influenţă directă asupra situaţiilor financiare, se aplică
prevederile incluse la alineatul 290.191.
Clienţi de audit care nu simt entităţi de bíteres public
517 în cazul unui cbent de audit care nu este entitate de bíteres pubbc, dacă serviciul de evaluare
are iui efect seimdficativ asupra situaţiilor financiare pe baza cărora firma va exprima o
opinie, iar" evaluarea bnpbcă un grad mipoitant de subiectivism, nicio măsură de protecţie
nu ar putea reduce ameninţarea de auto-revizuire la uri nivel acceptabd. în corrsecinţă, firma
nu trebuie să furnizeze iui astfel de serviciu, de evaluare unui cbent de audit.
Chenţi de audit care sunt entităţi de interes public
290 .180 O firmă nu trebuie să furnizeze servicd de evaluare unui cbent de audit care este entitate de
interes pubbc dacă evaluările ar avea un efect serrmificativ, separat sau cumulat, asupra
situaţiilor financiare pe baza cărora firma va exprima o opime.
Servicii fiscale
290 .181 Seivichle fiscale cuprind o gamă largă de servicii, inclusiv:
•105 întocmirea declaraţiilor de impunere;
•106 Calcularea impozitelor pentru întocmirea înregistrărilor contabile;
•107 Planificarea fiscală şi alte servicd de consultanţă fiscală; şi
•108 Asistenţă în soluţionarea disputelor fiscale.
SECŢIUNEA 290 80
Page 87 of 190
Deşi servicide fiscale fiiniizate de o firmă iimii client de audit sunt abordate separat în
fiecare dur aceste categorii, ur practică, aceste activităţi sunt adesea corelate.
290. 182 Efectuarea anumitor seivicii fiscale generează ameriuiţări de auto-revizuire şi de

reprezentare. Existenţa şi importanţa oricăror amemnţări va depinde de factori
precum:
•109 Sistemul prin mtennediul cănua autorităţile fiscale evaluează şi admhiistrează

bnpozitul bi cauză şi rolul firmei br respectivul proces;
•110 Complexitatea reghmilui fiscal relevant şi nivelul de raţionament necesar ui

aplicarea acestuia;
•111 Caracteristicile specifice ale nusiruiii; şi
•112 Nivelul de experienţă fiscală al angajaţilor clientului.
întocmirea declaraţiei de hnpunere
518 Serviciile de uitocnure a declaraţiilor de bnpuneie unpbcă asistarea cben-ţdor cu privue

la obbgaţirle acestora de raportare fiscală prin urtocnurea şi completarea hrformaţiilor,
brclusiv a sumei datorate ca bnpozit (de obicer pe baza mior formulare standardizate) ce
trebuie depuse la autorităţile fiscale relevante. Asemenea servicd brclud, de asemenea,
funiizarea de asistenţă cu privue la tratamentul declaraţiei de impunere pentru tranzac-
ţiilor precedente şi a exprimăm unui răspuns bi numele cbentului de audit la sohcitările
autorităţilor fiscale cu privire la nifonnaţu şi analize suplimentare (inclusiv furnizarea
de explicaţb şi asistenţă tehnică perrtru abordarea care a fost adoptată). Servicide de
uitocmire a declaraţblor de impunere sunt bazate, de obicei, pe uifonnaţule istorice şi
imphcă, în principal, analiza şi prezentarea acelor brformaţd istorice în confoimitate cu
legea fiscală bi vigoare, brclusiv cu precedentele şi practicde stabibte. Mai mult,
declaraţule de impunere fac obiectrd oricăror revizuhi sau procese de aprobare pe care
autorităţile fiscale le consideră adecvate. în coirsecriiţă, furnizarea de astfel de seivicii
nu generează, de obicei, ainemiiţăii la adresa bidependenţei dacă membrii conducerii îşi
asumă responsabibtatea pentru declaraţule de impunere, inclusiv pentru orice
raţionamente semnificative făcute.
Calculul bripozitelor în scopid întocmirii uuegistrărilor contabde Cbenţi de
audit care nu sunt entităţi de interes pubbc
519 întocmirea calculului datoriilor (sau activelor) fiscale curente sau cu impozitul amânat
pentru un cbent de audit ui scopid întocmirii înregistrărilor contabde care vor fi ulterior
ariditate de către firmă generează o ameninţare de auto-revizuire. brrportanţa
ameninţării va depbide ele:
SECŢIUNEA 290
Page 88 of 190

520 Complexitatea reglementării şi legii fiscale relevante şi niveM de raţionament
necesar pentru aplicarea lor;
521 Nivelul de expertiză fiscală al personalului chentuhu; şi
522 Pragul de senuiificaţie pentru situaţiile financiare al sumelor aferente.
Trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a elhnina sau reduce ameninţarea la
un nivel acceptabil. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie hiclud:
•113 Utilizarea profesioniştilor cate nu simt membri ai echipei de audit pentru a furniza
serviciile;
•114 Dacă serviciul este efectuat de im membra al echipei de audit, utilizarea unui
partener sau a unui membra senior al personalului cu experienţă necesară, pentru a
revizui calculele fiscale; sau
•115 Obţinerea de consultanţă cu privire la serviciu din partea unui profesionist fiscal
extern.
523 Cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în cazul unui client de audit care este entitate de interes
public, o mină nu trebuie să întocmească calculul datoriilor (sau activelor) fiscale curente
sau cu hnpozitul amânat cu scopul hitocmbu uuegistrăirlor contabile care sunt seimiificative
pentru situaţiile financiare pe baza cărora firma va exprima o opime.
524 întocmirea calculului datoriilor (activelor) fiscale curente sau cu hnpozitul amânat pentru im
client de audit hi scopiri hitocmbu huegistrărilor contabile, cate altfel nu ar fi permisă prin
prezenta secţiune, poate fi totuşi prestată pentru cbenţu de audit în cazmi de urgenţă sau hi
alte situaţu excepţionale, când îi este imposibri chelitului de audit să facă alte aranjamente.
Acesta poate fi cazid când (a) numai firma deţdie resursele şi ciuioştinţele necesare cu
privire la activitatea chelitului pentru a asista chentul în uitocniirea la timp a calculului său
privind datoriile (activele) fiscale curente sau cu hnpozitul amânat, şi (b) restricţia asupra
capacităţii firmei de a furniza aceste servicii ar avea ca rezultat dificultăţi senuuficative
pentru client (de exemplu, ar putea avea ca rezultat încălcarea cerinţelor de raportare
financiară stabibte prin reglementări). în astfel de situaţu, trebuie să se îndeplinească
următoarele condiţii:
525 Cei care furnizează serviciile să nu fie membri ai eclupei de audit;
526 Serviciile să fie furnizate numai pentru o scrută perioadă de timp şi să nu existe
perspectiva ca ele să fie recurente; şi
527 Situaţia să fie discutată cu persoanele însărchiate cu guvernanta.
SECŢIUNEA 290 82
Page B9 of 190
Page 90 of 190

•116 Obţinerea de considtanţă cu privire la serviciul respectiv din partea unui profesiomst
fiscal extern; sau
•117 Obtinerea aprobăib prealabde sau considtanţei din partea autorităţilor fiscale.
528 Atunci când eficienţa servicidor de considtanţă fiscală depinde de iui anumit tratament
contabil sau de prezentarea în situaţdle financiare şi:
529 Echipa de audit are îndoieli rezonabde cu privne la gradul de adecvare al

tratamentului contabd aferent sau prezentării conforme cadrului de raportare
financiară relevant; şi
530 Rezultatul sau consecinţele considtanţei fiscale va avea o influenţă semnificativă

asupra situaţiilor financiare pe baza cărora firma va exprima o opbde;
Ameninţarea de auto-revizuire ar fi atât de semruficativă încât nicio măsură de protecţie nu

ar putea reduce amerrinţarea la im nivel acceptabd. în consecinţă, o firmă nu trebuie să
furnizeze astfel de servicii de considtanţă fiscală unui client de audit.
531 Când furnizează servicii fiscale unui client de audit, mrei firme i se poate sobcita să
efectueze o evaluare pentru a asista clientul br ceea ce priveşte uideplirrirea obligaţiilor sale
fiscale sau hi scopul planificării fiscale. în cazid ui care rezultatul acestei evaluări va avea
iui efect direct asupra situaţiilor financiare, sunt apbcabde prevederile incluse la aihreatele
290.175 - 290.180 cu privue la serviciile de evaluare. în cazid hi care evaluarea este
efectuată numai îrr scopuri fiscale, iar' rezultatul evaluării nu va avea hifiuenţă directă
asupra situaţiilor financiare (adică situaţhle financiare sunt influenţate numai de
înregistrările contabde referitoare la hnpozite), hi general nu se generează ameninţări la
adresa independenţei dacă hifiuenţă asupra situaţulor financiare este nesenmificativă sau
dacă evaluarea face subiectul revizuirii externe efectuate de către o autoritate fiscală sau o
altă autoritate simdară. Dacă evaluarea nu face subiectul miei astfel de revizuiri externe, iar
consecinţele sunt semnificative pentru situaţiile financiare, existenţa şi importanţa
amenhiţării generate va depurde de factori precum:
•118 Măsura ui care metodologia de evaluare se încadrează într-o reglementare sau lege
fiscală, alt precedent sau practică stabibtă şi gradul de subiectivism inerent evaluaţii.
•119 Credibilitatea şi amploarea datelor primare.
Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de

protecţie necesare pentru a elimina sau reduce ameninţarea la im nivel acceptabd. Exemplele
de astfel de măsuri de protecţie includ:
SECŢIUNEA 290 84
Page 91 of 190
Page 92 of 190

baza cărora fuma va exprima o opbue, ameninţarea de reprezentare generată ar fi atât de
semruficativă, bicât rucio măsură de protecţie nu ar putea ebmina sau reduce amemiiţarea la
un mvel acceptabd. Prin urmare, fbma nu trebiue să presteze acest tip de seivicii pentru un
client de audit. Ceea ce constituie "un tribunal sau o distanţă pubhcă" trebiue deteimhiat m
funcţie de modul m care simt audiate procedurile fiscale în jurisdicţia specifică.
532 Firma nu este scutită, totuşi, de a avea un rol ui continuarea furnizării de considtanţă pentru
cheului de audit (de exemplu, să răspundă la numite sohcitări de informaţii, să prezinte
faptele propriu-zise sau să depună mărturie cu prime la activitatea desfăşurată sau să asiste
clientul în analizarea aspectelor fiscale) hi legătură cu aspectele care sunt audiate de un
tribunal sau o distanţă pubhcă.
Senicii de audit intern
Prevederi generale
533 Domeniul de aphcare şi obiectivele activităţdor de audit intern sunt foarte variate şi dephid
de mărimea şi structura entităţii şi de cerinţele conducem şi ale persoanelor însărcinate cu
giivemanţa. Activităţile specifice auditului intern pot include:
•120 Monitorizarea controlului intern - revizuirea controalelor, monitorizarea funcţionării

acestora şi recomandări cu privire la hnbmiătăţhea acestora;
•121 Examinarea infonnaţhior financiare şi de exploatare - revizuirea mijloacelor utihzate

pentru identificarea, evaluarea, clasificarea şi raportarea hifonnaţhlor financiare şi de
exploatate şi interogarea specifică cu privue la aspectele individuale, inclusiv
testarea detaliată a tranzacţiilor, soldurilor şi procedurilor,
•122 Revizuirea economiei, eficienţei şi eficacităţd activităţdor de exploatare, inclusiv a

activităţdor ne-financiare ale unei entităţi; şi
•123 Revizuirea conformităţii cu legde, reglementările şi alte cerinţe externe, precum şi

cu pohticde şi directivele conducem şi cu alte cerinţe interne.
534 Servichle de audit intern includ asistarea chelitului de audit în efectuarea activităţdor sale de
audit hitem. Furnizarea de servicd de audit intern unui cberrt de audit generează o
ameninţare de auto-revizuire la adresa bide-penderrţei dacă firma utilizează activitatea de
audit intern in cursul unui audit extern ulterior. Efectuarea miei părţi senuuficative din
activităţde de audit hitem ale chelitului măreşte posibilitatea ca personalul firmei care
furnizează servicd de audit intern să îşi asume o responsabilitate a conducem. Dacă
personalul firmei îşi asuma o responsabilitate a conducem
SECŢIUNEA 290 86
Page 93 of 190
Page 94 of 190

535 Conducerea chelitului evaluează şi detemună care dintre recomandările ce rezultă
dur servicrile de audit uitem trebuie dnplemerrtate şi gestionează procesul de
implementare; şi
536 Conducerea clientului raportează către persoanele hisărchiate cu guvernanta

constatările importante şi recomandările rezultate din servicrile de audit intern.
290.199 Când o firmă utilizează activitatea unei funcţii de audit intern, ISA-raile prevăd efectuarea
procedurilor de evaluare a gradului de adecvare a activităţii. Când o firmă acceptă o nusiiuie
pentru furnizarea de servicii de audit intern unui client de audit, iar' rezultatele acelor
servicri vor fi utilizate pentru efectuarea auditului extern, este generată o ameninţare de
auto-revizuire dur cauza existenţei posibilităţii ca echipa de audit să utilizeze rezultatele
serviciului de audit intern fără a efectua o evaluare adecvată a acelor rezultate sau utilizând
acelaşi nivel de scepticism profesional care ar fi utilizat hi cazul în care activitatea de audit
intern ar fi fost efectuată de persoane care nu srmt membri ai firmei. Importanţa ameninţării
va depbide de factori precum:
•124 Pragul de semnificaţie al ştimelor aferente dm situaţhle financiare:
•125 Riscul de denaturare al declaraţilor aferente acelor sume din situaţiile financiare; şi
•126 Gradul de credibditate care va fi acordat serviciului de audit intern.
Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare

pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la iui mvel acceptabd. Un exemplu de o astfel
de măsură de protecţie este utilizarea piofesioniştdor care nu sunt membri ai eclupei de audit
pentru efectuarea serviciului de audit intern;
Cherrţi de audit care sunt entităţi de interes public
290 .200 în cazid unui client de audit care este o entitate de interes public, o firmă nu trebuie să
furnizeze servicii de audit uitem care să aibă legătură cu:
537 O parte semmficativă a controalelor dileme efectuate asupra raportării financiare;
538 Sistemele de contabilitate financiară care generează informaţii care, luate separat
sau împreună, simt semnificative pentru îmegistrârile corrtabde sau situaţhle
financiare ale clientului, pe baza cărora firma va exprima o opinie; sau
539 Sume sau prezentări de informaţii care, luate separat sau împreună, simt
semnificative pentru situaţiile financiare pe baza cărora firma va exprima o opinie.
SECŢIUNEA 290 88
Page 95 of 190
Page 96 of 190

540 Clientul desemnează un angajat competent, preferabil dbi cadrul conducem
superioare, care să ia toate decizule de conducere bi ceea ce priveşte elaborarea şi
hiiplementarea sistemului hardware sau software;
541 Clientul ia toate deciziile de conducere aferente proceselor de elabórale şi

implementare;
542 Clientul evaluează gradul de adecvare şi rezultatele proiectării şi hiiplementării

sistemului; şi
543 Clientul este responsabd de exploatarea sistemului (hardware sau software) şi de

datele pe care le utilizează sau generează.
290 .205 în funcţie de gradul de încredere care va fi acordat mior aniumte sisteme IT, ca parte a
audituliu, se va determina măsura în care se vor furiiiza astfel de servicii de iion-asigurare
utilizând numai personal care nu face paite chil rândul membrilor eclupei de audit şi care
prevede diferite direcţii de raportare în cadrul firmei. Importanţa oricărei amenhiţări rămase
trebuie evaluată şi trebuie aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina sau
reduce ameninţarea la im nivel acceptabd. Un exemplu de astfel de măsuri de protecţie este
duplicarea unui profesionist contabil care să revizuiască activitatea de audit sau de non-
asigurare.
290.206 în cazid unui client de audit care este o entitate de interes public, o firmă nu trebuie să
furnizeze servicii care implică proiectarea sau implementarea de sisteme IT care (a)
reprezintă o paite importanţă a controlului hitem asupra raportării financiare sau (b)
generează informaţii care simt importante pentru înregistrările contabile sau situaţiile
financiare ale chelitului pe baza cărora firma va exprima o opinie.
Senicii de consultanţă în legătură cu litigiile
290 .207 Servicide de consultanţă în legătură cu litigiile pot include activităţi precum depunerea
mărturiei ca expert, calculul pagubelor estimate sau al altor sume care ar putea deveid sume
de încasat sau sume de plătit, în funcţie de rezultatul litigiului sau al altei dispute legale, şi
asistenţă privind administrarea documentelor şi recupérale. Aceste servicii pot genera
amenhiţări de auto-revizuire sau reprezentare.
290.208 Dacă firma furnizează servicd de consultanţă în legătură cu htigide unui client de audit, iar
aceste servicd duplică estimarea daunelor sau a altor sume care afectează situaţiile financiare
pe baza cărora firma va exprima o ophde, trebuie aphcate prevederile privind seivicdle de
evaluare de la alineatele 290.175 - 290.180. în cazul altor seivicd de asistenţă în legătură cu
htigide, hiiportanţa oricărei amenhiţări generate trebuie evaluată şi
SECŢIUNEA 290 90
Page 97 of 190
trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a ebnuiia sau reduce ameninţările
la un mvel acceptabd.
Servicii juridice
544 în contextul acestei secţiuni, serviciile juridice simt definite ca fund orice servicd pentru
care persoana care le furnizează trebuie, fie să aibă dreptul să pledeze ui faţa distanţelor
din jurisdicţia bi care minează să fie furnizate asemenea servicii, fie să aibă pregătirea
legală necesară pentru a practica dreptul. Asemenea servicd juridice biclud, bi funcţie de
jurisdicţie, o gamă largă şi diversificată de domenii, atât servicti corporative, cât şi
comerciale destbiate cbenţdor, precum asistenţă în privinţa contractelor, htighlor, con-
sidere şi asistenţă privbid fuziuntie şi acliiziţide şi furnizarea de asistenţă
departamentelor juridice interne ale cbenţdor. Prestarea de servicti juridice unei entităţi
care este cbent de audit poate genera ameninţări atât de auto-revizmf e, cât şi de
reprezentare.
545 Seivicide juridice care asistă im cbent de audit bl desfăşurarea unei tranzacţii (de
exemplu, asistenţa ui privinţa contractelor, consiliere juridică, diligenţă jmidie ă
cuvenită şi restructurare) pot genera o ameninţare de auto-levizuire. Existenţa şi
hnpoitanţa ameninţării va depinde de factori precum:
•127 Natura serviciului;
•128 Măsura în care serviciul este fmiuzat de un membru al echipei de audit; şi
•129 Pragul de senuuficaţie al oricărui aspect legat de situaţiile financiare ale

chelitului.
Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de

protecţie necesare pentru a elimina sau reduce ameninţarea la un nivel acceptabd.
•130 Utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai echipei de audit pentru a

furniza serviertie; sau
•131 brrpbcarea unui profesionist, care nu a fost implicat în furnizarea de servicti

juridice, care să ofere asistenţă echipei de audit cu privire la serviciul respectiv
şi să revizuiască orice tratament al situaţiilor financiare.
546 Reprezentarea unui cbent de audit hi rezolvarea miei dispute sau a unui btigiri hi
circumstanţe hi care sumele implicate sunt semnificative pentru situaţiile financiare pe
baza cărora firma va exprima o opinie ar duce la ameninţări de reprezentare şi de auto-
ievizuire atât de hnportante încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce
ameninţarea la un nivel acceptabd. Prin urmare, firma nu trebuie să presteze acest tip de
servicti pentru un client de audit.
SECŢIUNEA 290
Page 98 of 190

547 Atunci când imei firme i se solicită să acţioneze ca reprezentant pentru un client de audit hr
rezolvarea miei dispute sau a unui Utigiu în circumstanţe in care sumele implicate nu sunt
semmficative pentru situaţide financiare pe baza cărora firma va exprima o ophtie, firma
trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări de reprezentare şi de auto-revizuire
generate şi să aplice măsurile de protecţie necesare pentru a elbubia amerrhrţarea sau a o
reduce la un ruvel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie biclud:
•132 Utilizarea de profesionişti care nu simt membri ai eclupei de audit pentru a furniza
seivicide; sau
•133 Implicarea unui profesionist, care nu a fost brrpbcat ui furnizarea de servicii

juridice, care să ofere asistenţă eclupei de audit cu privire la serviciul respectiv şi să
revizuiască orice tratament al situaţiilor financiare.
548 Numirea unui partener sau a unui angajat al firmei ui postid de Consider General pe
probleme juridice pentru un cberrt de audit ar' genera ameninţări de reprezentare şi de auto-
revizuire atât de importante mcât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţările
la un ruvel acceptabd. Poziţia de Consilier General este, bi general, o poziţie de conducere
superioară, cu o mare responsabibtate faţă de aspectele juridice ale unei compărui şi în
consecinţă, idciiui membru al firmei nu trebuie să accepte o astfel de numire ui cadrul unui
cbent de audit.
Senicii de recrutare
Prevederi generale
549 Furnizarea de servicti de recrutare unui cbent de audit poate genera ame-runţări de interes
personal, familiaritate şi uitimidare. Existenţa şi hnpor-tanţa ameiiriiţării va depinde de
factori precum:
•134 Natura asistenţei sobcitate; şi
•135 Rolul persoanei ce minează a fi recrutată
Importanţa oricărei amenbrţări generate trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de

protecţie necesare pentru a ebrnina sau reduce amenbiţarea la un nivel acceptabd. în toate
cazurile, firma nu trebuie să îşi asume responsabilităţi de conducere, inclusiv să acţioneze ca
negociator în numele clientului, iar" decizia cu privire la angajare trebuie să îi aparţină
chelitului.
în general, firma poate furniza astfel de servicd precum revizuirea calificărilor profesionale
ale unui număr de candidaţi şi furnizarea de recomandări privind confomtitatea lor cu
cerinţele postului. în plus, firma poate intervieva candidaţii şi poate oferi consultanţă cu
privire la competenţele unui candidat pentru posturi de control, administrative sau financiai-
contabde.
SECŢIUNEA 290 92
Page 99 of 190
550 O firmă nu trebuie să fiirnizeze minatoarele servicii de recrutare unui cbent de audit
care este o entitate de diteres pubbc, m ce priveşte posturile de director sau membru al
conducerii entităţh sau de conducere superioară care oferă posibditatea de a exercita o
hiflueiiţă importantă asupra bitocnuiri buegisriărilor contabde sau situaţiilor
financiare ale clientului asupra cărora firma va exprima o opbue:
•136 Căutarea sau examinarea mior candidaţi pentru ocuparea mior astfel de posturi;
şi
•137 Efectuarea verificării referinţelor aferente potenţialilor candidaţi pentru poziţide
menţionate.
Senicii cu privire la finanţele corporative
551 Furnizarea de servicti cu privire la finanţele corporative, precum:
Asistarea unui cbent de audit m elaborarea strategiilor corporative;
Identificarea posibdelor obiective care ar' tr ebui atbise de cberrtrd de audit;
Furnizarea de recomandări privuid tranzacţiile de cedare;
Acordarea de asistenţă ui trarrzacţtile de obţurere de finanţare; şi
Oferirea de recomandări de structurare,
pot genera ameninţări de reprezentare şi de auto-revizuire. Importanţa oricărei

ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a
ehmhia ameninţarea sau a o reduce la un îuvel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri
de protecţie biclud:
•138 Utilizarea unor profesionişti care nu simt membri ai eclupei de audit pentru a
furniza servictile; sau
•139 Utilizarea unui profesionist care nu a fost bnpbcat în furnizarea serviciului cu

privire la finanţele corporative, care să furirizeze recomandări eclupei de audit
cu privire la serviciul respectiv şi care să revizuiască tratamentul contabd şi
orice tratament al unei situaţii financiare.
552 Furnizarea unui serviciu cu privire la finanţele corporative, de exemplu oferirea de

consultanţă cu privire la structurarea unei tranzacţii financiare corporative sau cu privire
la anumite aranjamente de finanţare care vor afecta ui mod direct sumele care vor fi
raportate br situaţtile financiare pe baza cărora firma va furniza o opbue poate genera o
ameninţare de auto-revizuire. Existerrţa şi importanţa ameninţării va depbrde de factori
precum:
SECŢIUNEA 290
Page 100 of 190

•140 Gradul de subiectivism bi determinarea tratamentului adecvat pentm rezultatele sau
consecinţele consultanţei cu privire la finanţele corporative din cadrul situaţilor
financiare:
•141 Măsura m care rezultatul considtanţei cu privire la finanţele corporative va afecta

dhect sumele uuegistiate m situaţule financiare şi măsura bi care sumele respective
simt senuuficative pentm situaţule financiare; şi
•142 Măsura ui care gradul de eficienţă al considtanţei cu privire la finanţele

corporative depbide de iui anumit tratament contabd sau de o prezentate de
diformaţi dii cadrul situaţilor' financiare şi măsură hi care există o îndoială cu
privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil utdizat sau al prezentării
prevăzute de cadrul de raportare financiară relevant.
hnportaiiţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie

necesare pentm a elhiiina ameninţarea sau a o reduce la un mvel acceptabd. Exemplele de
astfel de măsuri de protecţie hiclud:
•143 Utilizarea de profesionişti care nu sunt membri ai echipei de audit pentru a furniza
servicide; sau
•144 Utilizarea unui profesionist care nu a fost implicat hi furnizarea serviciului cu

privire la finanţele corporative, care să furnizeze consultanţă eclupei de audit cu
privire la serviciul respectiv şi care să revizuiască tratamentul contabd şi orice
tratament apbcat în situaţule financiare.
553 Atimci când eficienţa consultanţei cu privire la finanţele corporative depbide de un

tratament contabd specific sau de o prezentare specifică dbi situaţiile financiare şi:
554 Echipa de audit are îndoieli rezonabde cu privire la caracterul adecvat al

tratamentului contabd aferent sau prezentării prevăzute de cadrul de raportare
financiară relevant; şi
555 Rezultatul sau consecinţele considtanţei cu privire la finanţele corporative vor avea
un efect senmificativ asupra situaţilor financiare pe baza cărora firma va exprima o
opinie.
Ameninţarea de auto-revizuire ar" fi atât de inpoitantă bicât licio măsură de protecţie nu ar

putea reduce ameninţarea la mi nivel acceptabd, aşadar nu trebuie furnizată consultanţă cu
privire la finanţele corporative
556 Furnizarea de servici cu privire la finanţele corporative care implică promovarea,

comercializarea sau subscrierea acţiuntior unui client de audit ar genera o ameninţare de
auto-revizuire sau de reprezentare care ar' fi atât de importantă bicât idcio măsură de
protecţie nu ai" putea reduce ameninţarea
SECŢIUNEA 290 94
Page 101 of 190
Page 102 of 190

•145 Revizuiii interne şi externe, independente şi periodice ale calităţii îmsimiii.
Clienţi de audit care sunt entităţi de interes pubhc
290.222 Atunci când un client de audit este o entitate de interes pubric şi, pentru o perioadă de doi ani
consecutivi, onorariile totale plătite de chent şi de entităţde sale afdiate (m funcţie de
considerentele de la ahiieatul 290.27) reprezintă mai mult de 15% din totalul onorariilor
pmidte de iinna care exprimă o opbue asupra situaţidor financiare ale chelitului, firma
trebuie să le prezhite persoanelor însărcinate cu guvenianţa chelitului de audit faptul că
totalul acestor onorarii reprezintă mai mult de 15% dur totalul onorariilor primite de firmă şi
trebuie să discute pe care dintre măsurile de protecţie de mai jos le va aphca pentm a reduce
amendiţaiea la iui nivel acceptabd şi să aphce măsura de protecţie selectată:
•146 înaintea emiterii ophuei de audit asupra situaţiilor financiare din cel de-al dodea an,
un profesionist contabd, care nu este membra al firmei care exprimă o opbue asupra
situaţidor financiare, efectuează o revizuire a controlului cahtăţu acelei misiuni sau o
autoritate de reglementare profesională efectuează o revizuire a acelei misiuni, care
este echivalentă cu o revizuire a controlului cahtăţu unei misiuni ("o revizuire
anterioară emiterii"); sau
•147 După ce a fost emisă opiitia asupra situaţiilor financiare ale celui deal doilea an şi
înainte de emiterea opiniei de audit asupra situaţiilor financiare ale celui de-al
treilea, mi profesionist contabd, care nu este membra al firmei care exprimă o opinie
asupra situaţhior financiare, sau o autoritate de reglementare profesională,
efectuează o revizuire a audituhu din cel de-al dodea an, care este echivalentă cu o
revizuire a controlului cahtăţu miei misiunii ("o revizuire ulterioară emitem ').
în cazid hi care totalul onorariilor depăşeşte cu mult 15%, fuma trebuie să deteniuiie dacă
importanţa ameninţării este atât de mare încât o revizuire ulterioară emiterii nu ar reduce
ameninţarea la im nivel acceptabd şi, prin urmare, este necesară o revizuire anterioară
emiterii. în astfel de circumstanţe trebuie efectuată o revizuire anterioară emiterii.
Dm ace, M — SS m * Sece *
se va recurge la prezentarea hrformaţhlor şi discutarea cu persoanele însărcinate cu

guvenianţa şi trebuie aplicată una dintre masurile de protecţie de mai sus. Dacă onorariile
depăşesc cu mult 15%, firma trebuie să deteniuiie dacă importanţa amemiiţării este atât de
mare încât o revizuire ulterioară emiterii nu ar reduce ameninţarea la iui nivel acceptabd şi,
prin urmare, este necesară o revizuire anterioară emiterii, în astfel de circumstanţe trebuie
efectuată o revizuire anterioară emiterii.
SECŢIUNEA 290 96
Page 103 of 190
Onorarii - restante
557 O ameninţare generată de interesul personal poate fi creată dacă onorariile datorate de
un client de audit rămân neplătite pentm o perioadă lmigă de timp, în special dacă o
parte importantă nu este plătită înainte de emiterea raportului de audit pentm anul
ruinător. în general, se aşteaptă ca firma să solicite plata acestor onorarii înainte de
emiterea mim astfel de raport de audit. Dacă onorariile rămân neplătite după ce raportul
a fost emis, existenţa şi importanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie
apbcate măsuri de protecţie, dacă este necesar, pentru a reduce sau ebmbia ameninţarea
la mi nivel acceptabd. Un exemplu de astfel de măsură de protecţie este duplicarea unui
profesionist contabd suplimentar care nu a luat parte la misiunea de audit şi care să
acorde consultanţă sau să revizuiască activitatea efectuată. Fuma trebuie să determine
dacă onorariile restante ar putea fi considerate ca fiind echivalentul unui împrumut
acordat chelitului şi dacă, din cauza valorii importante a onorariilor restante, este
adecvat ca firma să fie numită dbi nou sau să continue misiunea de audit.
Onorarii contingente
558 Onorariile contingente sunt calcifiate potrivit unei baze de calcul prestabilite aferente
efectului unei tranzacţii sau rezultatului serviciilor efectuate de firmă. în scopul acestei
secţhud, un onorariu nu este considerat ca fiind contingent dacă a fost stabiht de către o
distanţă sau o altă autoritate pubhcă.
559 Un onorariu contingent încasat direct sau indirect, de exemplu printr-un intermediar, de
către o firmă pentm o misiune de audit generează o ameninţare de interes personal care
este atât de importantă bicât nu poate fi redusă la rur nivel acceptabd prin idcio măsură
de protecţie. în coirsechiţă, o firmă nu trebuie să încheie niciuii astfel de aranjament
privind orroraride.
560 Un onorariu contingent încasat direct sau indirect, de exemplu printr-un intermediar, de
către o firmă pentru un serviciu de noii-asigurare furnizat unui chent de audit poate
constitui, de asemenea, o ameninţare generată de înteiesul personal. Ameninţarea
generată ar fi atât de importantă bicât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce
ameninţarea la uri nivel acceptabd dacă:
561 Onorariul este încasat de firma care exprimă opiiua asupra situaţiilor financiare
şi onorariul este semnificativ sau se aşteaptă că va fi semnificativ pentm acea
firmă;
562 Onorariul este încasat de o firmă din cadrul miei reţele care participă la o parte
hiiportantă a auditului şi onorariul este senuuficativ sau se aşteaptă că va fi
senuuficativ pentru acea firmă; sau
SECŢIUNEA 290
Page 104 of 190
Page 105 of 190
Page 106 of 190

Rapoarte care conţin o restricţie cu privire Ia utilizare şi distribuire
Introducere
563 Cerinţele privind independenţa din Secţiunea 290 se aplică tuturor misiuudor de audit. Cu
toate acestea, în anumite situaţii care implică misiuni de audit al căror raport include o
restricţie cu privire la utilizare şi distribuţie şi când simt bideplutite condiţble descrise la
ahneatele 290.501 -290.502, cernitele cu privire la bidependenţă dbi această secţbme pot fi
modificate potrivit ahneatelor 291.505 - 291.514. Aceste ahneate sunt apbcabde numai imei
misiuni de audit al situaţiilor financiare cu scop special (a) care îşi propune să furnizeze o
concluzie pozitivă sau negativă potrivit căreia situaţide financiare sunt brtocmite, sub toate
aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară apbcabd,
inclusiv, ui cazid unui cadru general de prezentare fidelă, că situaţide financiare oferă o
bnagine corectă şi fidelă sau simt prezentate fidel, sub toate aspectele semnificative, br
conformitate cu cadrul general de raportare financiară apbcabd, şi (b) atunci când raportul
de audit biclude o restricţie cu privire la utilizare şi distribuţie. Nu simt permise modificări
br cazul unui audit al situaţiilor financiare prevăzut prin lege sau reglementări.
564 Simt premise modificări ale cerinţelor Secţiuiui 290 dacă utilizatorii vizaţi ai raportului (a)
au cimoştdiţă de scopul şi bmitările aferente raportului, şi (b) sunt de acord, ui mod expbcit,
cu aplicarea cerinţelor modificate cu privire la bidependenţă. Utilizatorii vizaţi pot cunoaşte
scoprd şi himtările raportului fie pibi participarea lor directă, fie didirectă prbi intermediul
reprezentantului lor care are autoritatea de a acţiona în numele utilizatorilor vizaţi, ui
stabilirea naturii şi domeniului de apbcare al misiunii. O asemenea participare creşte
capacitatea funiei de a comunica cu utilizatorii vizaţi despre aspectele referitoare la
bidependenţă, inclusiv despre circumstanţele care sunt relevante pentru evaluarea
ameninţărilor la adresa nidependenţei şi despre măsurile de protecţie apbcabde, necesare
pentru a elimina sau reduce amemriţările la un nivel acceptabd, şi despre obţbierea
acordului acestora cu privire la cerinţele modificate de bidependenţă care urmează a fi
apbcate.
565 Firma trebuie să comunice (de exemplu, piintr-o scrisoare de misiune) cu utilizatorii vizaţi
despre cerinţele de bidependenţă care minează a fi apbcate referitor la efectuarea misiunii de
audit. Atunci când utilizatorii vizaţi suni o clasă de utilizatori (de exemplu, creditori ai unui
aranjament de împrumut sbidicalizat) cate nu sunt identificabili după nume, ui mod specific,
la momentul ui care sunt stabtiiţi termenii misiund, acestor uttii-zatori trebide să b se aducă
la cunoştinţă ulterior cerinţele de independenţă convertite cu reprezentantul lor (de exemplu,
cu reprezentantul care pune la dispoziţia tuturor utilizatorilor scrisoarea de misiune).
SECŢIUNEA 290 100
Page 107 of 190
566 Dacă firma emite, de asemenea, un raport de audit care nu include o restricţie a utilizării
şi distribuţiei pentru acelaşi cbent, prevederile abneatelor 290.500 - 290.514 nu
modifică cerinţa de a apbca prevederile abneatelor 290.1 - 290.332 bi acea misiune de
audit.
567 Modificările cerinţelor Secţiiuui 290 care simt permise bl cbcumstanţele prevăzute mai
sus sunt descrise la ahiieatele 290.505 - 290.514. în toate celelalte situaţu se sobcită
conformitatea cu prevederile Secţiiuui 290.
Entităţi de interes public
568 Când simt hidephitite condiţiile stabihte la abneatele 290.500 - 290.502, nu este
necesară aplicarea cerinţelor suplimentare dbi abneatele 290.100 — 290.232, cate se
apbcă misiumlor de audit ale entităţde de hiteres pubbc.
Entităţi afiliate
569 Când simt bidephnite condiţide stabihte la abneatele 290.500 - 290.502, referinţele la
chentid de audit nu includ entităţde sale afiliate. Totuşi, când echipa de audit cunoaşte
sau are motive să creadă că o relaţie sau o circumstanţă care hnplică o entitate afinată a
chelitului este relevantă pentru evaluarea nidependenţei firmei faţă de cbent, echipa de
audit trebuie să hicludă acea entitate afiliată în identificarea şi evaluarea ameninţărilor la
adresa independenţei şi să aphce masurile de protecţie necesare.
Reţele şi firme din cadrul unei reţele
570 Când simt bideplhute condiţide stabihte la abneatele 290.500 - 290.502, referinţele la
firmă nu includ firmele dbi cadrul unei reţele. Totuşi, când firma cunoaşte sau are
motive să creadă că simt generate ameninţări în urma oricăror interese sau relaţii cu o
firmă din cadrul unei reţele, acestea trebuie hicluse hi evaluarea ameninţărilor la adresa
bidependenţei.
Interese financiare, împrumuturi şi garanţii, relaţii apropiate de afaceri şi relaţii de. familie şi
personale
571 Când simt îndeplinite condiţiile stabihte la abneatele 290.500 - 290.502, prevederile
relevante stabihte la abneatele 290.102 - 290.145 se aphcă doar membrilor eclupei
misiunri, familiei dependente şi radelor apropiate ale acestora.
572 Mai mult, trebuie să se determine măsura în care ameninţările la adresa independenţei
sunt generate de interese şi relaţii, aşa cmn se descrie hi alineatele 290.102 - 290.145,
între chentid de audit şi următorii membri ai eclupei de audit:
(a) Cei care oferă consultanţă cu privire la aspectele, tranzacţiile sau evenimentele
tehnice sau specifice sectorului de activitate, şi
SECŢIUNEA 290
Page 108 of 190
CODUL ETIC ffiSBAALPROraSIOMŞTTLOR CONTABILI

(b) Cei care asigură controlul calităţii inisiunb, mclusiv cei care efectuează revizuirea
controlului cabtătii imsiimh.
Trebuie efectuată o evaluare a bnportanţei oricăror ameninţări, despre care eclupa de audit
are motive să creadă că sunt generate de interesele şi relaţiile dintre chentul de audit şi alte
persoane dbi cadrul firmei, care pot influenţa dtiect rezultatul misiumi de audit, mclusiv cele
care au recomandat recompensarea, sau care supervizează direct, coordonează sau supra-
veghează hi alt mod partenerul misiunii de audit hi legătură cu efectuarea misiurtii de audit
(mclusiv toţi cei de la toate nivelurile superioare succesive ale partenerului misiunii, până la
persoana care ocupă funcţia de Partener Senior sau Partener Executiv al firmei (Director
executiv sau alt ecluvalent)).
573 De asemenea, trebuie efectuată o evaluare a bnportanţei oricăror ameninţări despre care
eclupa nusiuriii are irrotive să creadă că simt generate de interese financiare deţinute de
persoane în chentul de audit, aşa cum este descris la ahneatele 290.108 - 290.111 şi 290.113
- 290.115.
574 Când nivelul miei ameninţări la adresa independenţei nu este acceptabil, trebuie aphcate
măsuri de protecţie pentru a elimina ameninţarea sau o reduce la un nivel acceptabh.
575 în aplicarea prevederilor prevăzute la alineatele 290.106 - 290.115 cu privire la interesele

firmei, dacă firma are un interes financiar semnificativ, fie direct sau uidirect, m chentul de
audit, ameninţarea generată de interesul personal ar fi atât de bnpoitaiită hrcât rucio
măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. în consecinţă,
firma nu trebuie să deţină im asemenea interes financiar.
Angajarea la un client de audit
576 Trebuie efectuată o evaluare a importanţei oricăror ameninţări aferente oricăror relaţii de
muncă, aşa cum sunt descrise la alineatele 290.134 -290.138. Când există o ameninţare al
cărei nivel nu este acceptabil, trebuie aphcate măsuri de protecţie pentru a elimina
ameninţarea sau a o reduce la im nivel acceptabil. Exemplele de măsuri de protecţie care pot
fi adecvate le includ pe cele prevăzute la alineatul 290.136.
Furnizarea de servicii de non - asigurare
577 Dacă firma efectuează o misiune pentru un chent de audit în vederea emi tem unui raport ale
cărui distribuţie şi utilizare simt restricţionate şi furnizează un seiviciu de non - asigurare
clientului de audit, trebuie respectate prevederile alineatelor 290.156 - 290.232, cu referire
la alineatele 290.504 -290.507.
SECŢIUNEA 290 102
Page 109 of 190
SECŢIUNEA 291 INDEPENDENŢĂ ALTE MISIUNI

DE ASIGURARE
_____________________CUPRINS______________________
Alineat
Stractura secţnuiti.......................................................................................................... 291.1
O abordare a cadrului conceptual al uidependenţei ....................................................... 291.4
Misiuni de asigurare .............................................................................. 291.12

Misiuni de asigurare pe bază de afirmaţii....................................................................... 291.17
Misiuni de asigurare pe bază de raportare dbectă........................................................... 291.20
Rapoarte care conţin o restricţie cu privire la utilizare şi distribuie ................................ 291.21
Părţi responsabile multiple............................................................................................. 291.28
D ocmnentaţia................................................................................................................ 291.29
Durata îmsiumi............................................................................................................... 291.30
Alte considerente........................................................................................................... 291.33
Aplicarea abordării cadrului conceptual al uidependenţei.............................................. 291.100
Interese financiaie.......................................................................................................... 291.104
împrumuturi şi garanţb................................................................................................... 291.113
Relaţii de afaceri............................................................................................................ 291 119
Relaţu famibale şi personale .......................................................................................... 291.121
Angaj area la uri cbent de asigurare .............................................................................. 291.128
Servicri recente nuriizate unui client de asigurate ......................................................... 291.132
Ocuparea unei funcţii de director sau membru al conducerii ui cadrul
mim cbent de asigurare................................................................................................... 291.135
Asocierea de lungă durată a personalului senior cu un cbent de asigurare.... 291.139
Furnizarea de servicb de iion-asigurare unui cbent de asigurare .................................... 291.140
Responsabtiităţde conducerii.......................................................................... 291.143
Alte considerente........................................................................................... 291.148
Onorarii.......................................................................................................................... 291.151
Amendamentele la această secţiune aferente modificările aduse Codului in abordarea unei încâlciri a unei
cerinţe a Codului vor intra în vigoare la 1 aprilie 2014. A se vedea pagina 161.
Page 11C of 19C
http://utilidades.gatovolador.net/issuu/down.php?url=http%3A%2F%2Fissuu.com%2... C6.C5.2C14
Page 111 of 190
Structura secţiunii
578 Această secţiune abordează cerhiţele cu privrie la independenţa ridsimtilor de asigurare,
care nu simt nusiuni de audit sau revizuire. Cerhiţele cu privbe la independenţa
ndsiuntior de audit şi revizuire sunt abordate hi Secţiunea 290. Dacă chentid de
asigurare este, de asemenea, cbent de audit sau de revizuire, cerinţele din Secţiunea 290
se aplică şi firmei, firmelor din cadrul unei reţele şi membrilor echipei de audit sau de
revizuire. în anumite circumstanţe care implică misiuni de asigurare în care raportul de
asigurare include o restricţie cu privire la utilizare şi distribuţie şi când sunt îndeplinite
anumite condiţii, cerinţele de independenţă din această secţiune pot fi modificate, aşa
cum prevăd alineatele 291.21 - 291.27.
579 Misiunile de asigurare sunt menite să crească gradul de încredere al utilizatorilor vizaţi
cu privire la rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect specific conform unor
criterii. Cadrul General internaţional pentru Misiunile de Asigurare (Cadrul General de
Asigurare) emis de Constiml pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare
descrie elementele şi obiectivele unei nusiuni de asigurare şi identifică misiirnde cărora
h se apbcă Standardele Internaţionale privind Misiunile de Asigurare (ISAE). Pentru
o descriere a elementelor şi obiectivelor miei misiuni de asigurare, a se vedea Cadrul
General de Asigurare.
580 Corifoimitatea cu principiul fundamental al obiectivitătii rrecesită independenţa faţă de

clienţii de asigurare. în cazul misiuntior de asigurare, este hi interesul public, şi prin
urmare, impus de către prezentul Cod Etic, ca membrii echipelor de asigurare şi firmele
să fie independente faţă de clienţii de asigurare şi să fie evaluate orice ameninţări
despre care firma are motive să creadă că sunt generate prin intennediid intereselor sau
relaţiilor unei firme din cadrul unei reţele. Mai mult, când echipa de asigurare
cunoaşte sau are motive să creadă că o relaţie sau o circumstanţă care implică o entitate
afiliată a chelitului de asigurare este relevantă pentru evaluarea independenţei firmei
faţă de cbent, echipa de asigurare trebuie să hicludă acea errtitate afiliată când identifică
şi evaluează ameninţările la adresa independenţei şi când aphcă măsurile de protecţie
adecvate.
O abordare a cadrului conceptual al independenţei

581 Obiectivul acestei secţimu este de a asista firmele şi membrii echipelor de asigurare în
aplicarea abordării cadrului conceptual prezentat mai jos, în vederea atingerii şi
menţinerii uidependenţei.
582 Independenţa cuprinde:
(a) Independenţa de raţiune

Starea de sphit care permite exprimarea unei concluzii fără a fi afec tat de
influenţe care compromit raţionamentul profesional, penid-
105 SECŢIUNEA 291
Page 112 of 190

ţându-i astfel unei persoane să acţioneze cu integritate şi să îşi exercite
obiectivitatea şi scepticismul profesional.
(b) Independenţa de acţiune
Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante bicât o parte terţă
rezonabdă şi diformată, care, analizând toate faptele şi circumstanţele specifice, ar
putea ajunge la concluzia că bitegritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional
ale miei firme sau ale mim membru al echipei de asigurare au fost compromise.
583 Abordarea cadrului conceptual trebuie aphcată de profesioniştii contabdi pentru:
584 Identificarea ameiuiiţăiilor la adresa uidependenţei;
585 Evaluarea importanţei amenhiţărilor identificate; şi
586 Aplicarea măsurilor de protecţie, atmici când este necesar, pentru a ehimiia
ameiuiiţărrle sau pentru a le reduce la un nivel acceptabd.
Când profesionistul contabil apreciază că nu simt dispombde sau nu pot fi aphcate măsuri de
protecţie adecvate pentru a ehmina ameiuiiţârile sau a le reduce la mi nivel acceptabd,
profesionistul contabd trebuie să elimine circumstanţele sau relaţdle care generează
amemiiţările sau să refuze ori să înceteze misiunea de asigurare.
Un profesiomst contabd trebuie să utilizeze raţionamentul profesional în aplicarea acestui

cadru conceptual.
587 Multe circumstanţe diferite sau combhiaţii de circumstanţe pot fi relevante hi evaluarea
amenhiţărilor la adresa uidependenţei. Este imposibil de defhrit fiecare situaţie care
generează ameninţări la adresa uidependenţei şi de specificat acţiunile corespunzătoare. Prin
minare, prezentul Cod stabdeşte im cadiii conceptual care le sobcită firmelor şi membrilor
echipelor de asigurare să identifice, să evalueze şi să abordeze ameninţările la adresa uide -
pendenţei. Abordarea cadrului conceptual sprijină hber profesioniştii contabdi să se
conformeze cerinţelor etice din prezentul Cod. Aceasta cuprinde multe variaţii ale
circumstanţelor care generează ameninţări la adresa independenţei şi care pot unpiedica iui
profesiomst contabd să concluzioneze că o situaţie este permisă dacă ea nu este interzisă, hi
mod specific.
588 Alineatele 291.100 şi cele următoare descriu modul în care trebuie aphcată abordarea
cadrului conceptual privind independenţa. Aceste alineate nu abordează toate circumstanţele
şi relaţdle care generează sau pot genera ameiunţări la adresa independenţei.
589 Când se decide dacă ar trebui acceptată sau continuată o misiune, sau dacă o anumită
persoană poate fi membru al echipei de asigurare, o firmă trebuie să identifice şi să evalueze
ameninţările la adresa independenţei. Dacă idve-
SECTIUNEA 291 106
Page 113 of 190
Iul ameninţărilor nu este acceptabil şi decizia se referă la dacă trebuie acceptată sau
inclusă o anumită persoană în echipa de asigurare, firma trebuie să detennhie dacă simt
dispoiubile măsuri de protecţie pentru a ehmhia ameninţăiile sau a le reduce la mi nivel
acceptabd. Când decizia se referă la oportunitatea continuării miei misium, firma
trebuie să determine dacă vreuna dhitre măsurile de protecţie existente va continua să fie
eficientă pentru a elimina ameiihiţările sau a le reduce la mi nivel acceptabd, sau dacă
alte măsuri de protecţie vor trebui aphcate sau dacă misiunea trebuie bicetată. Oricând
este adusă la cmioştuiţa firmei o nouă hiformaţie cu privire la o ameninţare, pe
parcursul misiunii, firma trebuie să evalueze importanţa ameninţării hi conformitate cu
abordarea cadrului conceptual.
291.10 Pe parcursul acestei secţiuni se face referire la importanţa amenhiţărilor la adresa

uidependenţei. în evaluarea importanţei miei ameninţări, trebuie să se fie luaţi ui
considerare atât factorii calitativi, cât si cei cantitativi.
»U, iii i,,^ ™,o„ MS sec^e m ^ i,Spo,_ specifică a persoanelor din cadrul firmei cu privire la
acţirmtie referitoare la independenţă, deoarece responsabilitatea poate varia hi funcţie
de dimensiunea, structura şi organizarea iurei firme. Standardele Internaţionale privind
Controlul Cahtăţti prevăd ca firma să stabdească pohtici şi proceduri menite să îi
confere asigurarea rezonabilă că hidependenţa este menţinută, atunci când este impusă
prin standarde etice relevante.
Misiuni de asigurare
590 După cum este explicat mai în detaliu hi Cadrul General de Asigurare, într-o misiune de
asigurare liber profesionistul contabd exprimă o concluzie menită să crească gradul de
încredere al utilizatorilor vizaţi (alţii decât păiţde responsabtie) cu privire la rezultatul
evaluării sau maşinării unui subiect specific conform unor criterii.
591 Rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect specific este o hiformaţie care rezultă din
aphcarea criteriilor asupra subiectului specific. Termenul de „hiformaţie specifică" este
utilizat pentru rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect specific. De exemplu,
Cadrul General prevede că o afirmaţie cu privire la eficacitatea controlului intern
(hiformaţia specifică) rezultă hi urtua aphcării cadrului general hi evaluarea eficacităţti
controlului intern, precum criteriile COSO 1 sau CoCo2 (criteitile) asupra procesului de
control intern (subiectul specific).
„Controlul intern- Cadrul General Integrat" Comitetul Organizaţiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway
„îndrumări de Evaluare a Controlului- Principiile CoCo" Criteriile Consiliului de Contr ol, Institutul
Contabililor Autorizaţi din Canada
SECŢIUNEA 291
Page 114 of 190

291.14 Mishuiile de asigurare pot fi pe bază de afumaţii sau pe bază de raportare directă. în
oricare dbitre aceste cazuri ele impbcă trei părţi distmcte: un bber profesionist contabil,
o parte responsabilă şi utilizatori vizaţi.
291.15
într-o misiune de asigurare pe bază de afirmării, evaluarea sau cuantificarea subiectului
specific este efectuată de către partea responsabilă, iar hifor-maţia specifică este sub
forma miei afirmării făcute de partea responsabilă şi pusă la dispoziţia utilizatolilor
vizări.
291.16
într-o misiune de asigurare pe bază de raportare directă, bber profesionistul contabil fie
efectuează evaluarea sau măsurarea subiectului specific direct, fie obţbie o declaraţie de
la partea responsabilă care a efectuat evaluarea sau măsurarea, care nu este disponibriă
iitibzatoiilor vizaţi, bifoimaţia specifică este furnizată utilizatorilor vizaţi bi raportul de
asigurare.
Misiuni de asigurare pe bază de afirmaţii

592 într-o misiune de asigurare pe bază de afirmaţii, membrii echipei de asigurare şi fuma
trebuie să fie independenţi faţă de clientul de asigurare (partea responsabdă de
bifoimaţia specifică şi care poate fi responsabdă de subiectul specific). Aceste cerinţe de
independenţă interzic anumite tipuri de relaţii între membrii echipei de asigurare şi (a)
directori sau membri ai conducerii, şi (b) persoane din cadrul firmei client, hi poziţia de
a exercita o influenţă importantă asupra hifoimaţrilor specifice. De asemenea, trebuie
deteimhiat dacă sunt generate ameninţări la adresa independenţei prin existenţa unor
relaţii cu persoane din cadrul firmei client, ui poziţia de a exercita o influenţă
importantă asupra subiectului specific al ndsiumi. Trebuie evaluată importanţa oricăror
ameninţări despre care firma are motive să creadă că simt generate de interesele şi
relaţtile firmei din cadrul unei reţele-'.
593 în majoritatea misimuior de asigurare pe bază de afirmaţii, partea responsabilă răspunde

atât de tiifoimaţirle specifice, cât şi de subiectul specific. Totuşi, hi cazid anumitor
nrisiuni, se poate ca partea responsabdă să nu răspundă de subiectul specific. De
exemplu, când un bber profesionist contabd este angajat să efectueze o misiune de
asigurare cu privire la mi raport întocmit de un consultant de mediu, referitor la
practicde de dezvoltate durabriă ale unei companii, ce urmează a fi distribiut utiliz
atolilor vizaţi, consultantul de mediu este partea responsabdă pentru informaţia
specifică dai' compania este responsabilă pentru subiectul specific (practicde de
dezvoltare durabilă)
594 în cadrul misiunilor de asigurare pe bază de afirmaţii hi care partea responsabdă

răspunde de hifoimaţhie specifice, dar nu şi de subiectul specific, membrii misiunii de
asigurare şi fuma trebuie să fie independenţi
J
A se vedea alineatele 290,13 - 290,24 pentru îndrumări referitoare la ceea ce presupune o firmă din cadrul unei
reţele.
SECŢIUNEA 291 108
Page 115 of 190
faţă de partea responsabilă de iiifonnaţiile specifice (clientul de asigurare). Mai mult,

trebuie evaluate oiice ameninţări despre care firma are motive să creadă că sunt
generate de interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de asigurare, firma, o
firmă dbi cadrul reţelei şi partea responsabdă de subiectul specific.
Misiuni de asigurare pe bază de raportare directă

595 într-o misiune de asigurare pe bază de raportare directă, membrii eclupei de asigurare şi
firma trebiue să fie independenţi faţă de clientul de asigurare (partea responsabdă de
subiectul specific). Trebuie evaluate, de asemenea, orice ameninţări despre care firma
are motive să creadă că sunt generate de interesele saurelaţide firmei din cadrul miei
reţele.
Rapoarte care conţin o restricţie cu privire la utilizare .şi distribuire

596 în anumite circumstanţe hi care raportul de asigurare include o restricţie cu privire la
utilizare şi distribuţie şi când cerinţele din acest alineat şi de la alineatul 291.22 sunt
îndeplinite, cerinţele cu privire la independenţă dhi această secţiune pot fi modificate.
Modificările cerinţelor din Secţiunea 291 sunt permise dacă Utilizatorii vizaţi ai
raportului (a) au cunoştinţă despre scopid, mfonnaţtile specifice şi limitările prevăzute
de raport şi (b) sunt de acord, ui mod explicit, cu aplicarea cerinţelor modificate cu
privire la independenţă. Cunoaşterea scopului, a informaţilor specifice şi a limită rilor
prevăzute de raport se poate realiza de către utilizatorii vizaţi prbr participarea lor, fie
directă, fie indirectă, prin intermediul reprezentantului lor care are autoritatea de a
acţiona hi numele utilizatorilor vizaţi, hi procesul de stabilire a naturii şi domeniului de
aplicare al misiunii. O asemenea participare creşte capacitatea firmei de a comunica cu
utilizatorii vizaţi despre aspectele referitoare la independenţă, inclusiv despre
circumstanţele care sunt relevante pentru evaluarea ameninţărilor la adresa
independenţei şi despre măsurile de protecţie aphcabtie, necesare pentru a elimina
ameninţările sau a le reduce la un nivel acceptabd, şi despre obţinerea acordului
acestora cu privire la cerinţele modificate de independenţă care urmează a fi aplicate.
597 Finiră trebiue să comunice (de exemplu, într-o scrisoare de misiune) cu utilizatorii
vizaţi despre cerinţele de independenţă care minează a fi apbcate, ca parte a prevederilor
misiunii de asigurare. Când utilizatorii vizaţi sunt o clasă de utilizatori (de exemplu,
creditori ai unui aranjament de împrumut sindicalizat) care nu simt identific abili, hi
mod specific, după nume la momentul m care sunt stabiliţi termenii misiunii, acestor
utilizatori trebiue să h se aducă la cunoştinţă ulterior cerinţele de independenţă
convertite cu reprezentantul lor (de exemplu, cu reprezentantul care pune la dispoziţia
tuturor utilizatorilor scrisoarea de misiune).
109 SECŢIUNEA 291
Page 116 of 190

598 Dacă firma emite, de asemenea, un raport de asigurare care nu include o restricţie cu privire
la utilizare şi distribuţie pentru acelaşi client, prevederile alineatelor 291.25 -291.27 nu
modifică cerinţa de aplicare a prevederilor de la alineatele 291.1 — 291.159 ui acea
misiune de asigurare. Dacă firma emite, de asemenea, mi raport de audit, fie că acesta
include sau nu o restricţie cu privire la utilizare şi distribuţie, pentru acelaşi cbent,
prevederile Secţrtuui 290 trebuie să se apbce acelei misiuni de audit.
599 Modificările cerinţelor Secţiunii 291, care sunt permise ui circumstanţele prevăzute mai
sus, sunt descrise la alhieatele 291.25 - 291.27. în toate celelalte situaţii se solicită
conformitatea cu prevederile Secţiunii 291.
600 Când simt îndeplinite condiţtile prevăzute la alhieatele 291.21 şi 291.22, prevederile
relevante prevăzute la alhieatele 291.104 - 291.134 se aphcă tuturor membrilor echipei
misiunii, familiei dependente şi iudelor apropiate ale acestora. Mai mult, trebuie să se
determhie dacă interesele şi relaţiile dintre clientul de asigurare şi următorii alţi membri ai
echipei de asigurare generează ameninţări la adresa independenţei:
601 Cei care fuiuizează consultanţă cu privire la aspectele, tranzacţiile sau evenimentele
telmice sau specifice sectorului de activitate; şi
602 Cei care asigură controlul calităţn nusiumi, inclusiv cei care efectuează revizuirea
controlului calităţii misiunu.
Făcând referire la prevederile din alineatele 291.104 - 291.134, trebuie efectuată, de

asemenea, o evaluare a oricăror ameninţări despre care echipa misiunii are motive să creadă
că simt generate de interesele şi relaţiile dintre clientul de asigurare şi alte persoane din
cadrul funiei, care pot influenţa direct rezultatul nusimui de asigurare, inclusiv cele care au
recomandat recompensarea, sau care supervizează direct, coordonează sau supraveghează ui
alt mod partenerul misiunii de asigurare în legătură cu efectuarea nusimui de asigurare
603 Chiar dacă sunt îndeplinite condiţtile prevăzute Ia alhieatele 291.21 -291.22, dacă firma ar
avea un interes financiar senudficativ, fie direct sau indirect, hi clientul de asigurare,
ameninţarea generată de interesul personal ar fi atât de importantă încât nicio măsură de
protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabd. în consecinţă, firma nu
trebuie să deţină un asemenea interes financiar. Mai mult, firma trebuie să se conformeze
celorlalte prevederi aphcabde din această secţiune, descrise la alhieatele 291.113
-291.159.
604 De asemenea, trebuie efectuată o evaluare a oricâtor ameiihiţări despre care firma are
motive să creadă cu simt generate de interesele şi îelaţitie miei firme din cadrul miei reţele.
SECŢIUNEA 291 110
Page 117 of 190
Page 118 of 190

de asigurare în contextul miei misiuni specifice. Durata misiimii se încheie când raportul de
asigurare este emis. Când misiunea este de natură recurentă, aceasta se încheie la ultima
dată dintre notificarea, de către oricare dintre părţi, a încetării relaţiei profesionale sau data
emiterii raportului de asigurare final.
605 Când o entitate devine mi client de asigurare în timpul sau ulterior perioadei acoperite de
hifoimaţule specifice asupra cărora fuma va exprima o concluzie, firma trebuie să determine
dacă sunt generate ameninţări la adresa independenţei de către:
606 Relaţiile financiare sau de afaceri cu clientul de asigurare în timpul sau ulterior
perioadei acoperite de hifoimaţule specifice, dai' înainte de acceptarea nusimui de
asigurare; sau
607 Seivicide anterioare fuimzate clientului de asigurare.
608 Dacă lin serviciu de non - asigurare i-a fost fiirnizat clientului de asigurare ui timpul sau
ulterior perioadei acoperite de hifoimaţule specifice, dar înainte ca echipa de asigurare să
hiceapă furnizarea serviciilor de asigurare şi serviciul nu ar fi permis în timpul perioadei
nusimui de asigurare, firma trebuie să evalueze orice ameninţare la adresa independenţei
generată de serviciul respectiv. Dacă nivelul oricărei ameninţări nu este acceptabd, misiunea
de asigurare trebuie să fie acceptată doar dacă simt aplicate măsuri de protecţie pentru a
elimina orice ameiiinţări sau a le reduce la iui nivel acceptabd. Exemplele de astfel de
•148 Nehicluderea angajaţilor care au furnizat serviciul de non-asigurare ca membri ai

eclupei de asigurare;
•149 Implicarea unui profesionist contabil care să revizuiască activităţile de asigurare şi

non - asigurare, după caz; sau
•150 Contractarea unei alte firme care să evalueze rezultatele serviciilor de non -
asigurare sau implicarea unei alte firme care să repete serviciul de non-asigurare, în
măsura necesară, pentru a ti permite să îşi asume respoirsabihtatea pentru acel
serviciu.
Totuşi, dacă serviciul de non - asigurare nu a fost încheiat şi nu poate fi încheiat sau finalizat
înainte de niceperea serviciilor profesionale aferente misiunu de asigurare, firma trebuie să
accepte misiunea de asigurare doar' dacă este convinsă că:
609 Serviciul de non - asigurare va fi încheiat într-o perioadă scurtă de timp; sau
610 Chelitul are aranjamente în vigoare pentru a transfera serviciul unui alt furnizor de
servicii, într-o perioadă scurtă de thnp.
SECŢIUNEA 291 112
Page 119 of 190
Page 120 of 190

Aplicarea abordării cadrului conceptual al independenţei
611 Alineatele 291.104 - 291.159 descriu circiunstanţele şi relaţiile specifice care generează sau
pot genera ameninţări la adresa independenţei. Alineatele descriu ameninţările posibile şi
tipmile de măsuri de protecţie care pot fi adecvate pentru a elhnina ameninţările sau a le
reduce la un nivel acceptabil şi identifică amunite situaţb ui care nicio măsură de protecţie
nu poate reduce ameiuiiţările la un nivel acceptabil. Alineatele nu descriu în totalitate
cbcumstanţele şi relaţiile care generează sau pot genera o ameiunţaie la adresa
independenţei. Fuma şi membrii echipei de asigurare trebuie să evalueze hnphcaţiile mior
circumstanţe şi relaţii asemănătoare, dar diferite, şi să determine dacă pot fi aphcate măsuri
de protecţie, inclusiv măsurile de protecţie de la alineatele 200.11 - 200.14, după caz, pentru
a elimina ameimiţările la adresa independenţei sau a le reduce la im nivel acceptabd.
612 Ahneatele explică modul hi care abordarea cadrului conceptual se apbcă misiuiulor de
asigurare şi trebuie citite hi paralel cu alineatul 291.28 care exphcă faptid că, în majoritatea
mishmdor de asigurare, există o stiigură parte responsabdă şi acea parte responsabilă este
clientul de asigurare. Totuşi, în amunite misiuni de asigurare există două sau mai multe
părţi responsabile, în asemenea circumstanţe, trebuie să fie evaluate orice ameninţări despre
care firma are motive să creadă că simt generate de hiteresele şi relaţhle dintre firi membru
al echipei de asigurare, firmă, o firmă din cadrul miei reţele şi partea responsabdă de
subiectul specific. în cazid rapoaitelor de asigurare care hiclud o restricţie cu privire la
lUilizare şi distribuţie, ahneatele vor fi citite hi contextul alineatelor 291.21 - 291.27.
613 Interpretarea 01/2005 furnizează uidiumări suplimentare cu privire la aplicarea cerinţelor

de independenţă cuprinse în această secţiune în misiunde de asigurare.
614 Ahneatele 291.104 - 291.120 conţin referinţe la pragul de senuuficaţie al unui interes
financiar, hnprmnut, sau garanţie, sau hnportanţa miei relaţii de afaceri. în scopid
determinării dacă mi asemenea interes este senuuficativ pentru o persoană, poate fi luată hi
considerare averea netă combinată a persoanei şi a membrilor familiei dependente a
acestuia.
Interese financiare
615 Deţinerea unui interes financiar într-un chent de asigurare poate genera o ameiuiiţaie de
interes personal. Existenţa şi hnportanţa oricărei ameninţări generate dephide de:
616 Rolul persoanei care deţuie interesul financiar,
617 Măsura în care interesul financiar este direct sau indirect, şi
618 Pragul de senuuficaţie al interesului financiar.
SECŢIUNEA 291 114
Page 121 of 190
619 Interesele financiare pot fi deţinute printr-un mtennediar (de exemplu, un vehicul de
hivestiţii colective, o proprietate hnobihară sau un trust). Detennhiarea măsurii hi care
astfel de interese financiare sunt directe sau indirecte va depinde de măsura în care
proprietarul beneficiar detine controlul asupra vehiculuhd de tiivestitii sau are
capacitatea de a difluenţa decizhle sale de hivestiţd. Atunci când există controlul asupra
vehiculului de investiţii sau capacitatea de a difluenţa deciziile de hivestiţd, prezentul
Cod defineşte interesul financiar ca fund un bíteres financiar direct. în mod contrar,
când proprietarul beneficiar al tirteresului financiar nu deţbie controlul asupra
vehiculului de hivestiţii şi nu are mei capacitatea de a difluenţa decizhle sale de
investiţii, prezentul Cod defineşte acel bíteres financiar ca fund un bíteres financiar
indirect.
620 Dacă un membru al ecldpei de asigurare, im membru al familiei dependente a acestuia

sau firma deţine un bíteres financiar direct sau mi bíteres financiar indirect semnificativ
m clientul de asigurare, ameninţarea generată de interesul personal ar fi atât de
importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel
acceptabd. Prin urmare, niciunul dintre următorii nu trebuie să deţbiă mi bíteres
financiar direct sau un interes financiar indirect semnificativ în client, mi membru al
ecldpei de asigurare; mi membra al fanuiiei dependente a acestuia; sau firma.
621 Când un membra al ecldpei de asigurare are o radă apropiată despre care membrul
ecldpei de asigurare ştie că deţine un bíteres financiar direct sau un interes financiar
indirect semnificativ în clientul de asigurare, este generată o ameninţare de bíteres
personal, hnportanţa ameruiiţării va depinde de factori precum:
•151 Natura relaţiei dintre membrul ecliipei de asigurare şi rada apropiată; Şi
•152 Pragul de senudficaţie al interesului financiar deţinut de rada apropiată.
Trebuie evaluată importanţa ameiihiţării şi trebuie apheate măsuri de protecţie, după

caz, pentru a elimina ameiuiiţarea sau a o reduce la un mvel acceptabd. Exemplele de
•153 Cedarea de către rada apropiată, cât mai curând posibd, a tuturor intereselor
financiare sau cedarea unei părţi suficiente dhitr-im bíteres financiar indirect,
astfel încât interesul rămas să nu mai fie seimdficativ;
•154 Implicarea unui profesionist contabd care să revizuiască activitatea efectuată de

membrul ecldpei de asigurare; sau
Page 121 of 190

înlăturarea persoanei din ecldpa de asigurare.
SECŢIUNEA 291
Page 122 of 190

622 Dacă un membru al echipei de asigurare, im membru al famihei dependente a acestuia sau o
firmă deţine un interes financiar direct sau un hiteres financiar uidirect semnificativ hitr-o
entitate care deţbie iui hiteres de control în chentul de asigurare şi clientul este senuuficativ
pentru entitate, ameninţarea generată de interesul personal ar fi atât de importantă încât
nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un mvel acceptabd. Prin
urmare, nichmul dintre următorii, nu trebuie să deţină mi astfel de interes financiai': un
membru al echipei de asigmaie; un membru al fanuhei dependente a acestuia; şi firma.
623 Deţinerea unui hiteres financiar direct sau a unui interes financiai' uidirect senuuficativ de
către firmă sau de către im membru al ecldpei de asigmaie sau de către uri membru al
fanuhei dependente a acestuia într-un chent de asigurare, ca admuustrator, generează o
ameninţare de hiteres personal. Un asemenea hiteres nu trebuie deţuiut, cu excepţia cazului
hi care:
624 Nici administratorul, mei un membru al famihei dependente a acestuia, nici firma nu
simt beneficiari ai trustului;
625 Interesul în chentul de asigmaie, deţuiut de către trust, nu este Sem-

nificativ pentru trust;
626 Trustul nu are capacitatea de a exercita o influenţă senuuficativă asupra chenlului

de asigurare; şi
627 Adnirmstratorul, un membru al famihei dependente a acestuia sau firma nu pot

difluenţa, în mod senuuficativ, nicio decizie de investiţii care hnphcă un hiteres
financiar' în chentul de asigmaie.
628 Membrii echipei de asigmaie trebuie să determine dacă este generată o ameninţare de hiteres
personal prin existenţa oricăror interese financiare în chelitul de asigmaie, deţhiute de alte
persoane, inclusiv de către:
•155 Partenerii şi angajaţii profesionişti ai firmei, alţu decât cei la care s-a făcut referire
mai sus, sau membrii famihei dependente a acestora; şi
•156 Persoanele care au o relaţie personală apropiată cu un membru al ecldpei de

asigmaie.
Dacă aceste interese generează o ameninţare de hiteres personal va depbide de faeton

precum:
•157 Structura organizaţională, operaţională şi de raportare a firmei; şi

•158 Natura relaţiei dhitre persoana respectivă şi membrul ecldpei de asigurare.
hnportanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apheate măsurile de protecţie
necesare pentru a elimina sau reduce ameninţarea la un mvel acceptabd. Exemplele de astfel
de măsuri de protecţie includ:
SECŢIUNEA 291 116
Page l23 of l90
Page 124 of 190

împrumuturi şi garanţii
629 Un hnpramut, sau o garanţie pentru un împrumut, acordat(ă) unui membru al echipei de
asigmaie, sau unui membru al famihei dependente a acelei persoane, sau firmei de către un
client de asigmaie care este o bancă sau o instituţie similară poate genera o ameninţare la
adresa independenţei. Dacă împrumutul sau garanţia nu simt realizate în termenii mior
proceduri, cerinţe şi condiţii normale de împrumut, ar fi generată o ameninţare de hiteres
personal care ar- fi atât de importantă bicât rucio măsură de protecţie nu ar putea reduce
ameninţarea la un mvel acceptabd. în consecinţă, niciun membru al ecldpei de asigurare,
rticiun membra al famihei sale dependente, mei firma nu trebuie să accepte mr asemenea
împrumut sau garanţie.
630 Dacă este acordat iui împrumut miei firme de către chentul de asigurare, care este o bancă
sau o instituţie similară, hi termenii unor proceduri, cerinţe şi condiţu normale de
împrumut şi acordarea acestui împrumut este semnificativă pentru clientul de asigmaie
sau pentru firma care primeşte înrpnurrurul, poate fi posibdă aplicarea măsurilor de
protecţie pentru reducerea ameninţării de hiteres personal la un mvel acceptabil. Un
exemplu de astfel de măsură de protecţie este duplicarea unui profesionist contabd dintr-o
firmă din cadrai unei reţele hi revizuirea activităţii, cu condiţia ca acesta să nu fie mei
duplicat în misiunea de asigmaie, nici să mr fi primit bnpramutid.
631 Un împrumut sau o garanţie pentru un împrumut acordat(ă) de mi client de asigurare care
este o bancă sau o instituţie shrtilară, unui membra al ecldpei de asigurare sau unui membra
al famihei dependente a acestuia nu generează o ameninţare la adresa independenţei dacă
hnpriuimtid sau garanţia este acordat(ă) în termenii unor proceduri, cerinţe şi condiţu cerinţe
normale de împrumut. Exemplele de astfel de împrumuturi biclud ipoteede imobiliare,
descoperirile de cont, creditele pentru autoturisme şi soldurile cărţilor de credit.
632 Dacă fuma sau im membru al ecldpei de asigmaie, sau un membra al famihei dependente a
acestuia acceptă un împrumut de la, sau are im credit acordat de, un chent de asigurare care
nu este bancă sau o instituţie similară, ameninţarea generată de interesul personal ar fi atât
de importantă bicât mcio măsură de protecţie nu ar putea reduce amenhiţarea la im mvel
acceptabil, cu excepţia cazului hi care împrumutul sau garanţia ar avea o valoare
nesemnificativă atât pentru firmă, cât şi pentru membrul ecldpei de asigurare sau membrul
fanuhei dependente a acestuia, şi chent.
633 în mod similar, dacă firma sau mi membru al echipei de asigmaie sau un membru al famihei
dependente a acestuia acordă sau garantează mr împrumut către un chent de asigmaie,
ameninţarea generată de interesul personal ar fi atât de hnportantă bicât mcio măsură de
protecţie nu ar putea reduce amenhiţarea la un mvel acceptabd, cu excepţia cazului în care
SECŢIUNEA 291 118
Page 125 of 190
hnpiumutul sau garanţia sunt nesemnificative atât pentru firmă, sau pentru membrul
ecliipei de asigmaie sau membrul familiei dependente a acestuia, şi chent.
634 Dacă o firmă sau un membru al ecldpei de asigmaie sau un membru al famihei
dependente a acestuia deţine depozite sau conturi de brokeraj la mi chent de asigmaie,
care este o bancă, un broker sau o instituţie similară, nu este generată o ameninţare la
adresa independenţei dacă depozitid sau contul este deţinut în condiţii comerciale
normale.
Relaţii de afaceri
635 O relaţie de afaceri apropiată intre o firmă, sau im membru al ecldpei de asigurare, sau
un membra al famihei dependente a acestuia şi clientul de asigmaie sau conducerea
acestuia, apare hi muia miei relaţii comerciale sau a mior interese financiare comune şi
poate duce la ameninţări generate de interesul personal şi iritimidare. Exemplele de
astfel de relaţii includ:
•159 Deţinerea unui bíteres financiai' într-o asociere în paiticipaţie fie cu un chent de
asigmaie, fie cu un proprietar care deţdie controlul, un director sau membra al
conducerii, sau altă persoană care exercită activităţi superioare de conducere
pentru acel chent.
•160 Aranjamente în vederea combinării mima sau mai multor servicii sau produse
ale firmei cu unul sau mai multe servicti sau produse ale chenlului şi hi vederea
comercializării pachetului cu referire la ambele părţi.
•161 Aranjamente privbid distribuţia sau comercializarea pe baza cărora firma

distribuie sau comercializează produsele sau servictile clientului, sau clientul
distribuie sau comercializează produsele sau serviciile firmei.
Cu excepţia cazului hi care orice hiteres financiai' este nesenudficativ şi relaţia de

afaceri este nehnportantă pentru firmă şi pentru chent şi conducerea sa, ameninţaiea
generată ar fi atât de importantă încât mcio măsură de protecţie nu ar putea reduce
ameninţarea la iui mvel acceptabd. Prin urmare, cu excepţia cazului în care interesul
financiar este nesenudficativ şi relaţia de afaceri este nehnportantă, nu trebuie bdţiată o
astfel de relaţie de afaceri, sau această relaţie trebuie redusă la mi mvel neimportant sau
încheiată.
în cazid unui membra al ecldpei de asigmaie, persoana respectivă trebuie înlăturată din
ecldpa de asigmaie, cu excepţia cazului în care interesul financiai' este nesenudficativ şi
relaţia este neimportantă pentru acel membra.
Dacă relaţia de afaceri implică im membra al famihei dependente a miei persoane din
ecldpa de asigurare şi clientul de asigmaie sau conducerea sa, trebuie evaluată
importanţa oricărei ameninţări şi trebuie aphcate măsurile
SECŢIUNEA 291
Page 126 of 190

de protecţie necesare pentru a eliniina ameninţarea sau a o reduce la mi nivel acceptabil.
636 Achiziţia de Imnuri şi servicd de la un cbent de asigurare de către firmă, sau un membru al
eclupei de asigurare sau un membru al famtiiei dependente a acestuia nu generează, ui mod
normal, o ameninţare la adresa mdependenţei dacă tranzacţia este desfăşurată în cursul
normal al activităţd sau în condiţd de piaţă obiective. Totuşi, aceste tranzacţii pot fi de aşa
natură şi amploare încât să genereze o amenbiţare de interes personal. Importanţa oricărei
ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a
eliniina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de
protecţie uiclud:
•162 Ehmbiarea sau reducerea amplorii tranzacţiei; sau
•163 înlăturarea persoanei din echipa de asigurare
Relaţii familiale şi personale

637 Relaţitie famihale şi personale dintre im membru al eclupei de asigurare şi un director sau
membru al conducerii sau anumiţi angajaţi (în funcţie de rolul acestora) ai chelitului de
asigurare, pot crea ameninţări generate de interesul personal, familiaritate sau inthnidare.
Existenţa şi importanţa oricăror ameninţări va depinde de un număr de factori, inclusiv de
respon-sabihtăţde persoanei respective dur echipa de asigurare, de rolul iudei sau al altei
persoane în cadrul clientului şi de gradul de apropiere al relaţiei.
638 Când mi membru al familiei dependente a unei persoane dbi eclupa de asigurare este:
639 Director sau membru al conducerii hi cadrul chelitului de asigurare, sau
640 Angaj at al clientului de asigurare, în poziţia de a exercita o influenţă importantă

asupra hiformaţiilor specifice misiunii de asigurare,
sau a fost într-o astfel de poziţie în thnpid oricărei perioade acoperite de misiune sau de
uiformaţide specifice, ameninţările la adresa bidependerrţei pot fi reduse la un nivel
acceptabd numai prin înlăturarea persoanei respective dur eclupa de asigurare. Gradul de
apropiere a relaţiei este de asemenea natură încât nicio altă măsură de protecţie nu ar putea
reduce ameninţarea la un nivel acceptabd. în consecinţă, nicio persoană care are o asemenea
relaţie nu trebuie să fie membru al eclupei de asigurare.
641 Simt generate aniendiţăii la adresa didependenţei când un membru al familiei dependente a
miei persoane din eclupa de asigurare este angajată într-un poziţie din care poate exercita o
influenţă importanţi asupra hifonnaţhlor specifice misiurui. Importanţa ameiunţărilor va
depbide de factori precum:
SECŢIUNEA 291 120
Page 127 of 190
Page 128 of 190

•164 Poziţia pe care o deţine persoana respectivă în cadrul clientuliu; şi
•165 Rolul profesionistului în cadrul echipei de asigurare.
Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsuri de protecţie, după caz,
pentru a elhiuiia aineiuiiţările sau a le reduce la un nivel acceptabil. Exemplele de astfel de
măsuri de protecţie uiclud:
•166 înlăturarea profesiomstului dui echipa de asigurare; sau
•167 Structurarea responsabilităţilor eclupei de asigurare astfel uicât profesionistul să nu

se ocupe de probleme care intră în responsabilitatea persoanei cu care profesionistul
are o relaţie apropiată.
642 Amenbiţările de hiteres personal, famibaritate sau hitimidare pot fi generate de o relaţie
personală sau de fanitiie bure (a) im partener sau angajat al firmei care nu este un membru
al eclupei de asigurare şi (b) un director sau membru al conducem chelitului de asigurare
sau un angajat ui poziţia de a exercita o influenţă importantă asupra hifomiaţitior specifice
misiunii de asigurare. Existenţa şi importanţa oricărei amenhiţări va depinde de factori
precum:
•168 Natura relaţiei dintre partenerul sau angajatul firmei şi directorul sau membrul
conducem sau angajatul chelitului;
•169 Interacţiunea dintre partenerul sau angajatul firmei cu eclupa de asigurare;
•170 Poziţia pe care o deţbie partenerul sau angajatul în cadrul firmei; şi
•171 Rolul acelei persoane hi cadrul companiei client .
Importanţa oricărei amenhiţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsurile de protecţie

necesare pentru a ehmrna ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de
astfel de masuri de protecţie includ:
•172 Structurarea respoiisabilităţrior partenerului sau ale angajatului pentru a reduce orice
eventuală uifluenţă asupra nushuui de asigurare; sau
•173 Implicarea mim profesionist contabd care să revizuiască activitatea relevantă de

asigurare efectuată.
643 Când apare o încălcare nehitenţionată a acestei secţiuni, care se referă la relaţiile familiale şi
personale, se considera că aceasta nu afectează bide-pendenţa dacă:
(a) Fuma a stabiht pohtici şi proceduri care prevăd notificarea promptă a firmei cu privire la
orice încălcări ce rezultă din modificările statutului de angajat al membrilor familiei
dependente sau rudelor apropiate ale acestora sau alte relaţu personale care
gerrerează ameninţări la adresa independenţei;
SECŢIUNEA 291 122
Page 129 of 190
Page 130 of 190

•174 Întreprinderea unor aranjamente astfel încât persoana respectivă să nu aibă dreptul la
niciun fel de benefich sau onorarii dbi partea funiei, cu excepţia celor prevăzute in
aranjamentele fixe prestabdite.
•175 întreprinderea unor aranjamente astfel încât orice sumă datorată persoanei respective
să nu fie senuuficativă pentru firmă;
•176 Modificarea planului ndsimid de asigurare;
•177 Desenuiarea mior persoane bi echipa de asigurare, care să deţmă suficiente

riifoimaţti în ce priveşte persoana care s-a alăturat clientului; sau
•178 Implicarea unui profesioidst contabd care să revizuiască activitatea fostului menibm
al eclupei de asigurare.
644 Dacă iui fost partener al firmei s-a alăturat anterior unei entităţi, ocupând o asemenea
poziţie, iar interior respectiva entitate devbie iui chent de asigurare al firmei, trebuie
evaluată hnportanţa oricăror ameninţări la adresa independenţei şi trebuie apbcate măsurile
de protecţie necesare pentru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel acceptabd.
645 O ameninţare de interes personal este generată când un membru al eclupei de asigurare
participă la misiunea de asigurare cunoscând că se va alătura sau există posibihtatea de a se
alătura firmei chent la un anumit moment din viitor. Procedurile şi pohticde firmei trebuie să
prevadă că membrii miei echipe de asigurare vor notifica firma când demarează negocieri hi
vederea angajării la fuma chent. La piiniirea mior asemenea notificări, trebuie evaluată
hnportanţa ameninţării şi trebuie apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a ehinhia
ameninţarea sau a o reduce la im nivel acceptabd. Exemplele de astfel de măsuri de
protecţie uiclud:
•179 înlăturarea persoanei respective din eclupa de asigurare; sau
•180 O revizuire a oricăror raţionamente semidficative ale acelei persoane pe perioada hi

care a făcut parte din echipă.
Servicii recente furnizate unui client de asigurare

646 Ameninţări de interes personal, de auto-revizube sau famiharitate pot fi generate dacă un
membru al echipei de asigurare a ocupat recent funcţia de director, membra al conducerii
sau angajat la clientul de asigurare. Acesta ar fi cazid când de exemplu, mi membra al
eclupei de asigurare trebuie să evalueze elemente ale hifoimaţidor specifice pe care
membrul eclupei de asigurare le-a întocmit când era angajat la chent.
647 Dacă, pe perioada acoperită de raportul de asigurare, iui membra al eclupei de asigurare a
ocupat funcţia de director sau membra al conducerii clientului de asigurare, sau de angajat
într-un poziţie dbi care putea exercita o hifhienţă importantă asupra uiformaţrrlor specifice
rrusiruui de asigurare,
SECŢIUNEA 291 124
Page 131 of 190
CODUL ETIC 1ESBA AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
ameiiinţarea generată ar fi atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea

reduce ameninţarea la im nivel acceptabil. în consecinţă, asemenea persoane nu trebuie
să fie desemnate în eclupa de asigurare.
648 Amemnţări generate de interes personal, de auto-revizmre sau faniiliaiitate pot fi

generate dacă, înaintea perioadei acoperite de raportul de asigurare, iui membru al
eclupei de asigurare a ocupat funcţia de director, membru al conducem chelitului de
asigurare sau de angajat într -O poziţie din care exercita o hifluenţă bnportantă asupra
bifomiaţidor specifice nusimui de asigurare. De exemplu, asemenea ameiiinţări ar fi
generate dacă o decizie luată sau o activitate prestată de persoana respectivă hi perioada
precedentă, cât timp era angajat al chelitului, urmează să fie evaluată hi perioada
curentă, ca parte a misiunh curente de asigurare. Existenţa şi importanţa oricăror
ameninţări vor depbide de factori precum:
•181 Poziţia deţumtă de persoana respectivă hi cadrul clientului;
•182 Perioada de thnp de când acea persoană a părăsit chentid; şi
•183 Rolul profesionistului hi eclupa de asigurare.
hnportanţa oricărei ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsuri de protecţie,

după caz, pentru a reduce ameninţarea la mi nivel acceptabd. Un exemplu de asemenea
măsură de protecţie este efectuarea unei revizuiri a activităţd prestate de acea persoană
ca membru al eclupei de asigurare.
Ocuparea unei funcţii de director sau membru al conducerii în cadrul unui

client de asigurare
649 Dacă un partener sau angajat al firmei ocupă funcţia de director sau membru al
conducem hi cadrul unui chent de asigurare, ameiihiţările generate de auto-revizmre şi
de interesul personal ar fi atât de importante bicât nicio măsură de protecţie nu ar
putea reduce ameiitiiţările la un nivel acceptabd. în consecinţă, niciun partener sau
angajat nu trebuie să ocupe funcţia de director sau membru al conducem în cadrul unui
chent de asigurare.
650 Postid de Secretai- al Companiei comportă diferite implicaţii hi diferite jurisdicţii.

Atribuţiile pot varia de la cele administrative, precum coordonarea personalului şi
păstrarea evidenţelor şi Înregistrărilor companiei, până la atribuţii diverse, precum
asigurarea coiifoiinităţti companiei cu reglementările sau furnizarea de consultanţă pe
probleme de guvemanţă corporativă, în general, se consideră că această funcţie implică
o legătură strânsă cu entitatea.
651 Dacă mi partener sau angajat al firmei ocupă funcţia de Secretai" al Companiei pentru
im client de asigurare, sunt generate ameninţări de auto-revizuire şi de reprezentare
care, hi general, ar fi atât de hnportante bicât mcio măsură de protecţie nu ar putea
reduce ameiihiţările la mi nivel
SECŢIUNEA 291
Page 132 of 190

acceptabil. Contrar alineatului 291.135, când această practică este permisă explicit de
legislaţia, practicde sau reglementările profesionale locale şi cu condiţia ca toate deciziile
relevante să fie luate de conducere, atribuţhle şi activităţde trebuie să fie lhrdtate la cele de
rutină şi de natură admhustrativă, precum hrtocmiea proceselor-verbale şi păstrarea declara-
ţilor statutare. în acele cicumstanţe, hnportanţa oricăror ameninţări trebiue evaluată şi
trebiue aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a ehnuria ameruiiţările sau a le reduce
la iui îuvel acceptabd.
652 Efectuarea de servirii adnrhustrative de rutină în vederea sprijuurii funcţiei de secretariat a

unei companii sau furnizarea de consultanţă în legătură cu aspectele administrative de
secretariat ale companiei nu generează în general, amenhiţări la adresa independenţei, cât
thnp conducerea chelitului ia toate decizide relevante.
Asocierea de lungă durată a personalului senior cu un client de asigurare
653 Amenhrţările de interes personal şi familiaritate sunt generate prin utilizarea aceluiaşi
personal semor într-o misiune de asigurare, pentru o lungă perioadă de tdrrp. Importanţa
amemnţărilor va depinde de factori precum:
•184 Perioada de thnp în care persoana respectivă a fost membra al eclupei de asigurare;
•185 Rolul persoanei hi eclupa de asigurare;
•186 Structura firmei;
•187 Natura misiunii de asigurare;
•188 Dacă eclupa de conducere a chelitului a suferit modificări; şi
•189 Dacă natura sau complexitatea informaţilor specifice au suferit modificări.
Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi trebiue apbcate măsuri de protecţie, după caz,
pentru a elhiuna ameruiiţările sau a le reduce la un nivel acceptabd. Exemplele de astfel de
măsuri de protecţie urclud:
•190 Rotaţia personalului senior hi cadrul eclupei de asigurare;
•191 Implicarea unui profesionist contabd care nu a fost mi membra al eclupei de

asigurare, pentru a revizui munca efectuată de personalul semor; sau
•192 Revizuiri interne şi externe, hidependente şi periodice ale calităţii misiuni.
SECŢIUNEA 291 126
Page 133 of 190
Furnizarea de servicii de non-asigurare unui client de asigurare

654 în mod tradiţional, firmele au furnizat clienţilor lor de asigurare o gamă de servicii de
non-asigurare, bi funcţie de abilităţde şi expertiza lor. Furnizarea de servicrt de non-
asigurare poate, totuşi, genera ameiuriţări la adresa uide-pendenţei firmei sau membrilor
eclupei de asigurare. Ameninţările generate sunt cel mai adesea de auto-reviziure,
interes personal şi reprezentare.
655 Atunci când nu sunt incluse ui această secţiune mdrumări specifice cu privire la im
anumit serviciu de non-asigurare, abordarea cadrului conceptual trebiue apbcată ui
evaluarea circumstanţelor specifice.
656 înainte ca firma să accepte o nusirme de furnizare a unui serviciu de non-asigurare unui
cbent de asigurare; trebiue detenitinat dacă funiizarea unui astfel de serviciu ar genera o
amenbiţare la adresa independenţei. în evaluarea importanţei oricărei ameiiinţări
generate de funiizarea unui anumit serviciu de non-asigurare, trebiue luată ui
considerare orice ameninţare despre care eclupa de asigurare are motive să creadă că
este generată pibi fiirnizarea altor servicu conexe de non-asigurare. Dacă este generată o
amemnţaie cate nu poate fi redusă la un nivel acceptabd prin aplicarea măsurilor de
protecţie, serviciul de non-asigurare nu trebiue să fie furnizat.
Responsabilităţile conducerii
657 Conducerea imei entităţi mtreprinde multe activităţi de administrare a entităţii rn
interesul părţilor interesate ale entităţii. Este bnposibd de specificat fiecare activitate
cate reprezintă 0 responsabilitate a conducerii. Totuşi, responsabibtăţde conducem
bnpbcă îndrumarea şi coordonarea miei entităţi, inclusiv luarea deciziilor unportante cu
privire la acliiziţia, angajarea şi controlul resurselor umane, financiare, fizice şi
necoiporale.
658 Dacă o activitate reprezintă o responsabilitate a conducerii depuide de circumstanţe şi

necesită exercitarea raţionamentului. Exemplele de activităţi care ar fi considerate, m
general, o respoiisabihtate a conducem includ:
•193 Stabilirea pobticdor şi a direcţiei strategice;
•194 Coordonarea şi asumarea îesponsabriităţh pentru acţiunile angajărilor entităţii;
•195 Autorizarea tranzacţrrlor;
•196 Decizia cu privire la implementarea recomandărilor firmei sau ale altor părţi
terţe; şi
•197 Asumarea resporisabihtăţii pentru elaborarea, implementarea şi menţinerea

controlului intern
659 Activităţde de rutină şi administrative, sau care bnpbcă aspecte neimportante, simt
considerate, m general, a nu intra bi responsabriităţde conducerii.
SECŢIUNEA 291
Page 134 of 190

De exemplu, executarea unei tranzacţii neimportante care a fost autorizată de conducere sau
morutorizarea datelor pentru completarea declaraţulor statutare şi consultanţa acordată unui
client de asigurare cu privrte la acele date nu ditră, br general, în responsabihtăţrie
conducem. Mai mult, furnizarea de consultanţă şi de recomandări conducerii, pentru ca
aceasta să se aclrite de responsabrlităţde sale nu reprezbrtă asumarea ruiei responsabilităţi a
conducerii.
660 Asumarea unei responsabibtăţi a conducem pentru un cbent de asigurare poate genera
amerurrţărr la adresa tirdependenţei. Dacă o firmă şi-ar' asmrra o responsabibtate a
conducerii ca parte a serviciului de asigurare, ame-nuiţărrle generate ar' fi atât de bnportante
nicât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce amenhiţările la un nivel acceptabd. îir
consechiţă, m furnizarea de servicii de asigurare rund cberrt de asigurare, o firmă nu trebuie
să îşi asume o responsabibtate a conducem, ca parte a serviciului de asigurare. Dacă firma
îşi asumă o responsabibtate a conducerii ca parte a oricăror alte servicd furnizate cberrtrdrd
de asigurare, aceasta trebuie să se asigure că responsabilitatea nu este legată de subiectul
specific şi de hifor-maţiile specifice unei misiuni de asigurare furnizate de firmă.
661 Pentru a evita riscul asumării miei responsabibtăţi a conducerii legată de subiectul specific
sau de uiformaţirie specifice unei misiuni de asigurare, firma trebuie să fie convinsă că un
membru al conducem este responsabd de raţionamentele şi decizide bnportante care intră ui
responsabibtatea conducerii, de evaluarea rezultatelor serviciului şi de asumarea
răspunderii pentru acţiiuule ce vor fi efectuate bi urma rezultatelor serviciului. Astfel este
redus riscul firmei de a exercita, ui mod neintenţionat, orice raţionamente sau de a lua
decizti semnificative, ui numele conducem. Riscul este redus şi mai mult când firma u oferă
cbentului ocazia de a exercita raţionamente şi de a lua decizu pe baza miei analize obiective
şi transparente şi a prezentării faptelor.
Alte considerente
662 Ameninţări la adresa independenţei pot fi generate când o firmă furnizează im serviciu de
non-asigurare legat de informaţiile specifice miei misiuni de asigurare. în asemenea cazmi
trebuie evaluată importanţa implicării firmei ni informaţiile specifice misiunii şi trebuie
determinat dacă eventualele ameiiinţări generate de auto-revizuire, care nu se află la iui
nivel acceptabd, pot fi reduse la un nivel acceptabd prin apbcarea măsurilor de protecţie.
663 O ameninţare de auto-revizmre poate fi generată dacă firma este implicată ui întocmirea
hifoimaţitior specifice care reprezintă ulterior subiectul specific al miei nusimu de asigurare.
De exemplu, o amenbiţare de auto-revizuire ar fi generată dacă firma ar elabora şi ar
întocmi biformaţii financiare prognozate, iar ulterior ar funiiza o asigurare asupra acestor
informaţii. în consechiţă, firma trebuie să evalueze hnportanţa oricărei
SECŢIUNEA 291 128
Page 135 of 190
Page 136 of 190

emiterea raportului de asigurare, dacă există, pentru perioada următoare. în general, se
aşteaptă ca firma să solicite plata mior astfel de onoram hiahite de emiterea unui astfel de
raport. Dacă onorariile rămân neplătite după ce raportul a fost emis, existenţa şi importanţa
oricărei ameiuiiţâii trebuie evaluată şi trebuie aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru
a ehnuiia ameiuiiţarea sau a o reduce la iui nivel acceptabd. Un exemplu de asemenea
măsură de protecţie este implicarea unui alt profesionist contabil, care nu a luat parte la
misiunea de asigurare, pentru a acorda consultanţă sau a revizui activitatea efectuată. Firma
trebuie să determine dacă onorariile restante ar putea fi privite ca echivalentul unui
Împrumut acordat clientului şi dacă, din cauza importanţei onorariilor restante, este cazid
ca firma să fie re-desenmată sau să continue misiunea de asigurare.
Onorarii contingente
664 Onorariile contingente simt calculate hi funcţie de o bază prestabilită aferentă rezultatului
miei tranzacţii sau rezultatului serviciilor efectuate de firmă, hi scopid acestei secţiuni,
onorariile nu simt privite ca fiind contingente dacă au fost stabilite de către o distanţă sau
altă autoritate publică.
665 Un onorariu contingent hicasat direct sau indirect, de exemplu prhitr-un hitermediar, de
către o firmă pentru o misiune de asigurare generează o ameiuiiţare de interes personal care
este atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la mi
nivel acceptabd. Prin minare, o firmă nu trebuie să încheie niciun astfel de aranjament
privind onoraride.
666 Un onorariu contingent hicasat direct sau didhect, de exemplu printr-un intermediar, de către
o firmă pentru un serviciu de non-asigurare fiirnizat unui chent de asigurare poate genera,
de asemenea, o ameninţare de interes personal. Dacă rezultatul serviciului de non-asigurare
şi prin minare, valoarea onorariului, dephid de raţionamentul curent sau viitor legat de iui
aspect care este semnificativ pentru bifomiaţide specifice ale misiunii de asigurare, mcio
măsură de protecţie nu ar putea reduce ameiuiiţarea la iui nivel acceptabd. Prin urmare,
astfel de aranjamente nu trebuie acceptate.
667 Pentru alte aranjamente cu privire la onorariile contingente hicasate de către o firmă pentru
iui serviciu de non-asigurare de la iui client de asigurare, existenţa şi importanţa oricăror
ameninţări va dephide de factori precum:
•198 Tipid posibdelor valon ale onorariilor;
•199 Măsura hi care o autoritate adecvată detemuiiă rezultatul aspectului ui funcţie de

care va fi determinat onorariul contingent;
•200 Natura serviciului; şi
•201 Efectul evenhnentidiu sau al tranzacţiei asupra infoiiiiaţuîor specifice.
SECŢIUNEA 291 130
Page 137 of 190
Importanţa oricăror ameninţări trebuie evaluată şi trebuie apbcate măsuri de protecţie,

după caz, pentru a elimina amenhiţările sau a le reduce la un nivel acceptabil.
•202 hnphcarea Unui profesionist contabil care să revizuiască activitatea de asigurare

relevantă sau să ofere un alt tip de consultanţă, după caz; sau
•203 Utilizarea de profesionişti care nu simt membri ai ecliipei de asigurare pentru a

efectua serviciul de non-asigurare.
Cadouri şi ospitalitate
668 Acceptarea de cadouri sau ospitabtate din partea unui client de asigurare poate genera
ameninţări de hiteres personal şi familiaritate. Dacă o firmă sau mi membru al echipei
de asigurare acceptă daruri sau ospitabtate, cu excepţia cazului ui care valoarea lor este
neînsemnată şi irelevantă, ameninţările generate ar fi atât de importante bicât mcio
măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţările la uniuvel acceptabd. în consecinţă,
o firmă sau un membru al eclupei de asigurare nu trebuie să accepte astfel de cadomi
sau ospitabtate.
Litigii în curs sau iminente

669 Când au loc sau simt şanse să aibă loc litigh între firmă sau un membru al eclupei de
asigurare şi chelitul de asigurare, sunt generate ameninţări de hiteres personal sau
intimidare. Relaţia dintre conducerea chelitului şi membrii eclupei de asigurare trebuie
să fie caracterizată de sinceritate completă şi transparenţă totală hi toate aspectele
operaţiundor de afaceri ale unui chent. Când firma şi conducerea chelitului ocupă poziţu
adverse hi cadrul unui htigiu ni curs sau iminent, afectând intenţia conducerii de a face
prezentări complete, sunt generate amenhiţăii de hiteres personal şi de intimidare
Importanţa ameninţărilor generate va depinde de factori precum:
•204 bnpoitanţa litigiului; şi
•205 Măsura hi care htigiul are legătură cu o misiune de asigurare anterioară
Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi trebuie aplicate măsuri de protecţie, după

caz, pentru a elimina amemiiţările sau a le reduce la im nivel acceptabil. Exemplele de
•206 Dacă htigiid hnphcă im membru al eclupei de asigurare, hdăturarea acelei

persoane din echipa de asigurare; sau
•207 Implicarea unui profesionist care să revizuiască activitatea efectuată.
Dacă astfel de măsuri de protecţie nu reduc amenhiţăiile la un nivel acceptabd, shigura

acţiune adecvată este retragerea dbi misiunea de asigurare sau refuzarea acesteia.
SECŢIUNEA 291
Page 138 of 190

Interpretarea 2005-01 (revizuită în iulie 2009 în vederea conformităţii cu
modificările care decurg din proiectul IESBA de îmbunătăţire şi clarificare a
Codului)
Aplicarea Secţiunii 291 misiunilor de asigurare care nu sunt misiuni de audit ale s ituaţiilorfinanc
iare
Această hrterpretare oferă hidiumări cu privire la aplicarea cerinţelor de hide-pendenţă cuprinse ui

Secţiunea 291 nusiuiulor de asigurare care nu sunt misiuni de audit ale situaţulor financiare.
Această hiterpietare se concentrează asupra aspectelor privdid aphcarea, specifice misiuiblor de

asigurare care nu sunt misiuni de audit al situaţidor financiare. Există alte aspecte notate în Secţiunea
291 care simt relevante pentru luarea br considerare a cerinţelor de didependenţă pentru toate
misiuntie de asigurare. De exemplu, alhieatul 291.3 prevede că trebuie evaluate toate ameninţările
despre care firma are motive să creadă că sunt generate de uiteresele şi relaţiile miei finne din cadrul
unei reţele. Acesta prevede, de asemenea, că atunci când echipa de asigiuare are motive să creadă că o
entitate afiliată unui asemenea client de asigurare este relevantă pentru evaluarea independenţei firmei
faţă de cberrt, eclupa de asigurare trebuie să bicludă errtitatea afibată br procesul de evaluare a
ameiunţărilor la adresa uidependenţei şi trebuie să apbce măsuri de protecţie, după caz. Aceste aspecte
nu simt abordate bi mod expres în această uiterpretare.
Aşa cum se expbcă bi Cadrul General Internaţional pentru Misiuntie de Asigurare emis de Consiliul
pentru Standarde brtemaţionale de Audit şi Asigiuare, ui cadrul imei misiuni de asigurare, bber
profesionistul contabil exprimă o concluzie menită să întărească gradul de brcredere al utilizatorilor
vizaţi, alţii decât părţtie responsabde, cu plivire la rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect
specific în funcţie de anumite criterii.
Misiuni de asigurare pe bază de afirmaţii
într-o misiune de asigurare pe bază de afirmatii, evaluarea sau măsurarea subiectului specific este
efectuată de către partea responsabdă şi bifonnaţia specifică este sub fonrra rmei afirmaţii făcute de
partea responsabdă, pusă la dispoziţia utilizat orilor vizaţi.
Inti-o misiune de asigiuare pe bază de afirmaţii, este sobcitată hidependenţa păiţii responsabde, care
este responsabdă de uiforriiaţiile specifice şi poate fi responsabdă de subiectul specific.
în acele misiuni de asigurare pe bază de afirmaţti, br care partea responsabdă este responsabilă de
hrformaţtile specifice dar" nu şi de subiectul specific, este necesară didependenţă părţii responsabde.
Mai mult, trebuie evaluate orice ameninţări despre care firma are motive să creadă că sunt generate de
uiteresele şi relaţiile dbitre iui membru al eclupei de asigurare, firma, o firmă dbi cadrul reţelei şr
partea responsabdă de subiectul specific.
INTERPRETAREA 2005-01 132
Page 139 of 190
Misiuni de asigurare pe bază de raportare directă
într-o misiune de asigurare pe bază de raportare directă, bber profesionistul contabil fie efectuează
direct evaluarea sau măsurarea subiectului specific, fie obţhre o declaraţie de la partea
responsabilă care a efectuat evaluarea sau măsiuarea, care nu este disponibilă iitilizatoiilor vizaţi,
hiformaţiile specific le simt furnizate utilizatorilor vizaţi bi raportul de asigurare.
într-o misiune de asigurare pe bază de raportare dbectă, este necesară didependenţă părţd
responsabile, care este responsabdă de subiectid specific.
Părţi responsabile multiple
Atât în cadrul ndsimulor de asigiuare pe bază de afirmaţii, cât şi bi cadrul ntisiuiitior de asigurare
pe bază de raportare dbectă, pot exista mai multe părţi responsabde. De exemplu, i se poate cere
unui bber profesionist contabil să ofere asigurare asupra statisticilor lunare de tiraj ale mai multor
ziare cu proprietari bidependenţi. Misiunea poate fi o ndsimie de asigiuare pe bază de afirmaţii bi
care fiecare ziar îşi măsoară tirajul şi statistictie simt prezeirtate într-o afirmaţie pusă la dispoziţia
utilizatorilor vizaţi. Pe de altă paite, misiunea ar putea fi o ndsimie de asigiuare pe bază de
raportare dbectă în care nu există mcio afirmaţie şi se poate să existe sau nu o declaraţie scrisă dbi
partea ziarelor.
în asemenea misiuni, când se determină dacă este necesară aphcarea prevederilor Secţbuui 291
pentru fiecare parte responsabdă, firma poate lua în considérale dacă un bíteres sau o relaţie între
firmă, sau un membru al echipei de asigurare, şi o anumită parte responsabdă ar' genera o
ameninţare la adresa independenţei care sănii fie neînsemnată şi helevantă în contextul
hifoimaţidor specifice. Această determinare va lua hi considerare:
670 Pragul de senmificaţie al tirformaţhlor specifice (sau al subiectului specific) pentru care
este răspunzătoare partea responsabdă specifică; şi
671 Gradul de bíteres public care este asociat misiunii.
Dacă firma determină că ameninţarea la adresa uidependenţei generată de orice asemenea relaţii
cu o anumită parte responsabilă ar' fi neînsemnată şi helevantă, s-ar putea să nu fie necesară
aphcarea tuturor prevederilor acestei secţiuni păiţii responsabile respective.
Exemplu
Următorul exemplu a fost elaborat pentru a demonstra aphcarea Secţiunii 291. Se presupune că
clientul nu este şi client de audit al situaţiilor financiare al firmei sau al firmei din cadrul unei
reţele.
O firmă este contractată pentru a furniza asigurare asupra rezervelor totale certe de petrol deţinute
de 10 companii independente. Fiecare companie a derulat studd geografice şi tehnice pentru a îşi
determina propriile rezerve (subiectid specific). Sunt stabilite criterii pentru a determhra când o
rezervă poate fi considerată ca firnd
INTERPRETAREA 2005-01
Page 140 of 190

ceită, fapt pe care liber profesionistul contabil îl determină a fi un criteriu adecvat pentru misiune.
Rezervele certe pentru fiecare companie la 31 decembrie 20X0 au fost următoarele:
Rezerve certe de petrol -mii de

barili
Compania 1 5.200
Compania 2 725
Compania 3 3.260
Compania 4 15.000
Compania 5 6.700
Compania 6 39.126
Compania 7 345
Compania 8 175
Compania 9 24.135
Compania 10 9.635
Total 104.301
Misiunea ar putea fi structurată ui mai multe feluri:
Misiune pe bază de afirmaţii
Al Fiecare compame îşi măsoară rezervele şi fiuiiizează o afirmaţie către firmă şi utilizatorii
vizaţi.
A2 O entitate, alta decât compamile, măsoară rezervele şi furnizează o afirmaţie cătr e firmă şi
către utilizatorii vizaţi.
Misiune pe bază de raportare dbectă
Dl Fiecare compame măsoară rezervele şi îi furnizează firmei o declaraţie scrisă prin care îşi
măsoară rezervele pe baza unor criterii prestabihte de măsurare a rezervelor certe.
Declaraţia nu este pusă la dispoziţia utilizatorilor vizaţi.
D2 Fuma măsoară direct rezervele unora dintre companii.
Aphcarea abordării
Al Fiecare companie îşi măsoară rezervele şi furnizează o afirmaţie către firmă şi către utilizatorii
vizaţi.
Page 141 of 190
Există mai multe părţi responsabile bi această misiune (Compaiiiile 1-10). Când se detemuiiă dacă
este necesară aphcarea prevederilor de independenţă tuturor coinpanidor, firma poate lua în
considerare dacă un hiteres sau o relaţie cu o anumită companie ar genera o ameninţare la
adresa uidependenţei care să nu fie la un nivel acceptabil. Aceasta va lua în considerare factori
precum:
•208 Pragul de senmificaţie al rezervelor ceite ale companiei hi relaţie cu rezervele totale asupra
cărora trebuie să se facă raportarea; şi
•209 Gradid de interes public asociat misiunii (alineatul 291.28).
De exemplu. Compania 8 contabihzează 0,17% din rezervele totale, prin urmare o relaţie sau un
interes de afaceri cu Compania 8 ar genera o ameninţare mai nucă decât o relaţie simtiară cu
Compania 6, care contabihzează aproximativ 37,5% dbi rezerve.
După determinarea acelor companii cărora h se aphcă cerinţele de didependenţă, se sohcită ca

eclupa de asigurare şi firma să fie independente faţă de acele părţi responsabde care ar putea fi
considerate a reprezenta clientul de asigurare (ahneatid 291.28).
A2 O entitate, alta decât compaiiiile, măsoară rezervele şi furnizează o afirmaţie către firmă
şi utilizatorii vizaţi.
Firma trebuie să fie didependenţă faţă de entitatea care măsoară rezervele şi care fiuidzează o
afirmaţie firmei şi utilizatorilor vizaţi (ahneatid 291.19). Acea entitate nu este responsabdă de
subiectid specific şi astfel trebuie evaluate orice ameninţări despre care firma aţe motive să creadă
să sunt generate de interese/ relaţii cu partea responsabdă de hifoimaţiile specifice (ahneatid
291.19). Există mai multe părţi responsabde pentru subiectid specific hi această misiune
(Compamile 1-10). Aşa cum s-a discutat hi exemplul Al de mai sus, firma poate lua în considerare
dacă un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar genera o ameninţare la adresa
independenţei care să nu fie la mi nivel acceptabd.
Dl Fiecare compame îi furnizează firmei o declaraţie prin care îşi măsoară rezervele pe baza
criteriilor prestabilite de măsurare a rezervelor certe. Declaraţia nu este pusă la
dispoziţia utilizatorilor vizaţi.
Există mai multe părţi responsabde hi această misiune (Companiile 1-10). Când se determină dacă
este necesară aplicarea prevederilor de didependenţă tuturor companiilor, firma poate lua ui
considerare dacă un hiteres sau o relaţie cu o anumită companie ai" genera o ameninţare la adresa
uidependenţei care să nu fie la im nivel acceptabd. Aceasta va lua în considerare factori precum:
•210 Pragul de semnificaţie al rezervelor certe ale companiei hi relaţie cu rezervele totale
asupra cărora trebuie să se facă raportarea; şi
•211 Gradid de interes pubhc asociat misiunii (ahneatid 291.28).
INTERPRETAREA 2005-01
Page 142 of 190

De exemplu. Compania 8 contabilizează 0,17% din rezerve, pmi urmare o relaţie sau im hiteres de
afaceri cu Compaiua 8 ar genera o ameninţare mai nucă decât o relaţie similară cu Compania 6, care
contabilizează aproximativ 37,5% din rezerve.
După determinarea acelor companii cărora h se aphcă cerinţele de hidependenţă, se sohcită ca echipa
de asigurare şi firma să fie independente faţă de acele părţi responsabde care ar putea fi considerate a
reprezenta chentid de asigurare (alhieatul 291.28).
D2 Firma măsoară direct rezervele unora dintre companii. Aphcarea este
aceeaşi ca hi exemplul Dl.
Page 143 of 190
PARTEA C: PROFESIONIŞTII CONTABILI

ANGAJAŢI
Pagina
300 Introducere ................................................................................................................. 138
310 Conflicte potenţiale ................................................................................................... 142
320 întocmirea şi raportarea informaţiilor ........................................................................ 144
330 Deţinere a de expertiză suficientă în realizarea acţiunilor .......................................... 146
340 Interese financiare ...................................................................................................... 147
350 Stimulente ................................................................................................................. 149
137
Page 144 of 190
SECŢIUNEA 300
Introducere
672 Această Paite a Codului descrie modul di care se aphcă Cadrul Conceptul din Partea A, hi
anumite situaţd, profesioniştilor contabili angajaţi. Această Paite nu descrie toate
cbciunstanţele şi relaţide care pot fi uitâlmte de un profesiomst contabd angajat, care
generează sau pot genera ameninţări la adresa confonidtăţd cu principtile fundamentale. Prin
urmare, profesionistul contabd angajat este bicurajat să fie vigdent în astfel de circumstanţe
şi relaţri.
673 Investitorii, creditorii, angajatorii şi alte sectoare ale commdtăţd de afaceri, precum şi
admbdstraţide şi pubbcid larg, toţi se pot baza pe activitatea profesiomştdor contabib
angajaţi. Profesioidştd contabib angajaţi pot fi responsabib hidividual sau bi comun de
întocntirea şi raportarea hiformaţblor financiare şi de altă natură, pe care se pot baza atât
organizaţide angajatoare, cât şi părţtie terţe. Ei pot fi responsabib, de asemenea, de
furnizarea miei gestimd financiare eficiente şi a miei consideri competente cu privire la
diferite aspecte de afaceri.
674 Un profesiomst contabd angajat poate fi un angajat salariat, un partener, director (executiv
sau non-executiv), im proprietar administrator, un voluntar sau o persoană care lucrează
pentru mia sau mai multe organizaţii angajatoare. Forma legală a relaţiei cu organizaţia
angajatoare, dacă există, nu afectează responsabibtăţde etice care le revin profesiomştdor
contabili angajaţi.
675 Un profesiomst contabd angajat are o responsabilitate de a promova scopurile legitime ale
organizaţiei sale angajatoare. Acest Cod nu încearcă să împiedice iui profesiomst contabd
angajat de la mdephiuiea corespunzătoare a acestei responsabihtăţi, dar abordează
cbcumstanţele m care conformitatea cu principtile fundamentale poate fi compromisă.
676 Un profesiomst contabd angajat poate deţbie o poziţie superioară într-o orgamzaţie. Cu cât
nivelul poziţiei este mai înalt, cu atât va fi mai mare capacitatea şi posibilitatea de a
bifluenţa everdmentele, practictie şi atitudbule. Prin minare, de la un profesiomst contabd
angajat se aşteaptă să încurajeze, biti-o orgamzaţie angajatoare, o cultură bazată pe etică
care să subhnieze importanţa pe care conducerea superioară o acorda conduitei etice.
677 Un profesiomst contabd angajat nu trebuie să se angajeze in mod conştient în nicio afacere,
ocupaţie sau activitate care lezează sau poate leza bitegritatea, obiectivitatea sau buna
reputaţie a profesiei şi ca rezultat, ar fi hiconrpatibilă cu principtile fundamentale.
678 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi ameninţată de o mare varietate de

cticumstanţe şi relaţti. Ameiiinţările se bicadrează în una sau mai multe dintre următoarele
categorii:
SECŢIUNEA 300 138
Page 145 of 190
679De interes personal;

680De auto-revizmre;
681De reprezentare;
682De fantiharitate; şi
683De bitbnidare.
Aceste ameidnţări simt discutate mai pe larg bi Partea A a prezentului Cod.
684 Exemplele de circumstanţe care pot genera amemiiţâri de interes personal pentru un
profesiomst contabd angajat biclud:
•212 Deţinerea unui bíteres financiar în, sau primirea unui împrumut sau a unei
galanţii de la organizaţia angajatoare.
•213 Participarea la aranjamente de compensare prin stimulente, oferite de

organizaţia angajatoare.
•214 Utilizarea personală necorespunzătoare a activelor corporative.
•215 higrij orări cu privire la protecţia muncii.
•216 Presiunea comercială dbi exteriorul organizaţiei angajatoare.
685 Urr exemplu de circumstanţă care generează o ameninţare de auto-revizuire pentru un

profesiomst contabd angajat este determinarea tratamentului contabd adecvat pentru o
combinare de bitreprtiideri, după efectuarea studiului de fezabilitate care a stat la baza
decizrei de achiziţie.
686 îrr promovarea scopurilor legitime şi a obiectivelor organizaţiilor lor angajatoare,

profesioniştii contabib angajaţi pot bivoca poziţia organizaţiei, cu condiţia ca orice
declaraţii efectuate să nu fie rdci false, rdci să nu inducă m eroare. Astfel de acţiuni nu
ar crea, bi general, o amenhiţare generată de reprezentare.
687 Exemplele de circumstanţe care pot genera ameninţări de faruibaritate pentrU un

profesiomst contabd mclud:
•217 Răspunderea pentru raportarea financiară a organizaţiei angajatoare când iui

membru al familiei dependente sau o rudă apropiată angajat(ă) de entitate ia
decizti care afectează raportarea financiară a entităţii.
•218 Asocierea de lungă durată cu contacte de afaceri care influenţează decizide de

afaceri.
•219 Acceptarea unui cadou sau a mim tratament preferenţial, dacă valoarea acestora
nu este neînsemnată şi belevantă.
688 Exemplele de circumstanţe care pot genera ameidnţări de bitnmdare pentru iui
profesiomst contabil biclud:
SECŢIUNEA 300
Page 146 of 190

•220 Ameninţarea cu concedierea sau cu hdocuhea profesionistului con-tabd angajat sau
a unui membru al famihei dependente sau a unei iude apropiate, ca urmare a unui
dezacord cu privire la aplicarea unui principiu contabd sau a modului hi care
hiformaţitie financiare minează să fie raportate.
•221 O personabtate dominantă care bicearcă să influenţeze procesul decizional, de
exemplu, cu privire la acordarea de contracte sau aplicarea unui pibicipiu contabd.
689 Măsurile de protecţie care pot ebmhia sau reduce amenhiţările la un nivel acceptabil se
încadrează ui două mari categorii:
690 Măsiur de protecţie stabibte de profesie, legislaţie sau reglementare; şi
691 Măsuri de protecţie aferente mediului de activitate.
Exemplele de măsuri de protecţie stabibte de profesie, legislaţie sau reglementare sunt

detaliate la alineatul 100.14 din Partea A a prezentului Cod.
692 Măsurile de protecţie aferente mediului de activitate includ:

•222 Sisteme de supraveghere corporativă sau alte structuri de supraveghere ale
organizaţiei angajatoare.
•223 Programele de etică şi conduită ale organizaţiei angajatoare.

•224 Procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei angajatoare care accentuează
importanţa angajării unui personal deosebit de competent.
•225 Controale inteme puternice.
•226 Procese disciplinare corespunzătoare.

•227 O conducere care subliniază importanţa conduitei etice şi are pretenţii că angajaţii
vor acţiona hi mod etic.
•228 Pohtici şi proceduri de implementare şi monitorizare a cahtăţh performanţei
angajaţilor.
•229 Comunicarea în timp util a ponticilor şi procedurilor organizaţiei angajatoare,
hiclusiv a oricâtor modificări aduse acestora, tuturor angajaţdor şi riistrmrea şi
educarea adecvată cu privire la aceste pohrici şi proceduri.
•230 Pohtici şi proceduri de hnputenuche şi încurajare a angajaţdor de a diforma
nivelurile superioare din cadrul organizaţiei angajatoare asupra oricâtor aspecte etice
care îi privesc, fără teamă de represalii
•231 Consultarea cu un alt profesionist contabd adecvat.
693 în circumstanţele în care un profesionist contabil angajat crede că alte persoane din cadrul
organizaţiei angajatoare vor continua o conduită sau o acţiune hpsită de etică, profesiomstul
contabd angajat poate avea hi vedere
SECŢIUNEA 300 140
Page 147 of 190
obţinerea unei consideri juridice. în aceste situaţd extreme, când orice măsuri de
protecţie dispombde au fost epuizate şi nu există posibibtatea de a reduce amenhiţarea
la un nivel acceptabd, un profesiomst contabd angajat poate concluziona că este adecvat
să demisioneze dbi cadrul organizaţiei angajatoare.
Page 148 of 190
SECŢIUNEA 310*
Conflicte potenţiale
694 Un profesionist contabil angajat trebuie să se conformeze principiilor fundamentale. Pot
exista, totuşi, situaţii hi care responsabibtăţile unui profesionist contabil faţă de o
organizaţie angajatoare uitră în conflict cu obhgaţiile profesionale de a se conforma
principiilor fundamentale. Se aşteaptă ca un profesionist contabil angajat să încurajeze
obiectivele legithne şi etice stabilite de angajator şi regulile şi procedurile concepute bi
sprijinul acestor obiective. Cu toate acestea, atunci când o relaţie sau ch'cumstanţă
generează o ameninţare la adresa coiifornutătii cu piiicipirle fundamentale, un profesionist
contabil angajat trebuie să apbce abordarea cadrului conceptual descrisă bi Secţiunea 100
pentru a determhia un răspuns la acea ameiunţare.
695 Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţie angajatoare, iui profesionist

contabil angajat se poate afla sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-un mod
care ar putea genera ameninţări la adresa confoirmtăţd cu principitie fiuidamentale. Astfel
de presiuni pot fi expbcite sau implicite; ele pot fi exercitate de către un supervizor,
manager, director sau o altă persoană din cadrul organizaţiei angajatoare. Un profesionist
contabd angajat se poate confrunta cu presiuni legate de:
•232 Derularea de acţimu care contravin legii sau reglementărilor.
•233 Derularea de acţimu care contravin standardelor tehnice sau profesionale.
•234 Facilitarea strategiilor hpsite de etică şi degale ale conducem, privind gestionarea
veiuturilor.
•235 Minţirea sau inducerea în eroare intenţionată (inclusiv inducerea hi eroare prin
păstrarea tăcem) a altor persoane, hi special:
o A auditorilor organizaţiei angajatoare; sau
o A autoritarilor de reglementare.
•236 Emiterea, sau alt tip de asociere cu, mi raport financiar" sau nefinanciar care
prezintă hi mod senuuficativ eronat faptele, inclusiv declaraţiile referitoare la, de
exemplu:
o Situaţiile financiare;
o Respectarea regimului fiscal;
o Respectarea legislaţiei; sau
Amendamentele li) această secţiune aferente modificărilor Codului în abordarea conflictelor de interese vor intra în
SECŢIUNEA 310 142
Page 149 of 190
o Rapoartele solicitate de autorităţile de reglementare a valorilor mobiliare.
310.3 Importanţa oricăror ameiuiiţări generate de astfel de presimti, precum ame-nuiţârile de

hitrimdare, trebuie evaluate şi trebuie apbcate măsuri de protecţie, după caz, pentru a
elimina ameninţările sau a le reduce la iui nivel acceptabil. Exemplele de astfel de
măsuri de protecţie hiclud:
•237 Obţmerea de consiliere, după caz, de la organizaţia angajatoare, im consiber

profesionist independent sau un organism profesional relevant.
•238 Utilizarea unui proces formal de soluţionare a disputelor, ui cadrul organizaţiei

angajatoare.
•239 Solicitarea de considere juridică.
Page 150 of 190

SECŢIUNEA 320
întocmirea şi raportarea informaţiilor
696 Profesioniştii contabili angajaţi sunt deseori bnpbcaţi bi nitocmirea şi raportarea
bifonnaţidor care, fie pot fi făcute pubbce, fie pot fi utilizate de către alte persoane dbi
interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare. Aceste informaţii pot biclude brfonnaţh
financiare sau adrmrdstrative, de exemplu, previzrimi şi bugete, situaţd financiare, discuţu
cu membrii conducem şi anabze, şi scrisoarea de declaraţie a conducem fmruzată auditorilor
m cadrul unui audit al situaţiilor financiare ale entităţii. Un profesionist coirtabd angajat
trebuie să bitocmească sau să prezinte aceste hiformaţh bi mod corect, just şi bi conformitate
cu standardele profesionale relevante astfel brcât informaţiile să fie înţelese bi contextul lor.
697 Un profesionist contabd angajat care are responsabibtatea de a întocmi sau aproba situaţd
financiare cu scop general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să fie convins că acele
situaţd financíale simt prezentate bi conformitate cu standardele de raportare financiară
apbcabde.
698 Un profesionist contabd angajat trebuie să parcurgă nişte etape rezonabile pentru a menţine
bifonnaţide pentru care este responsabd astfel bicât acestea:
699 Să descrie clar natura reală a tranzacţiilor de afaceri, a activelor sau a datoriilor;
700 Să clasifice şi să buegistreze hrfomiaţrile br timp Util şi bi mod cores punzător, şi
701 Să reprezinte faptele corect şi complet, sub toate aspectele semrtifi-cative.
702 Ameninţările la adresa conforntităţd cu prirrciptile fundamentale, de exemplu ameiibiţările

generate de interesul personal sau hithnidare la adresa obiectivităţb sau a competenţei
profesionale şi aterrţiei cuvenite, pot apărea atunci când un profesiordst coirtabd airgajat
este presat (fie dbr exterior, fie prin posibibtatea unui câştig personal) să se asocieze mior
infonnaţd eronate sau mior bifonnaţd eronate generate de acţiunile altora.
703 Importanţa acestor ameninţări va depbide de factori precum sursa presiunilor şi gradul în
care hrfomraţtile surit, sau pot fi, eronate. Importanţa ameitinţăiilor trebuie să fie evaluată şi
trebuie apbcate măsuri de protecţie necesare perrtrn a elhnhia ameninţările sau a le reduce la
im nivel acceptabd. Aceste măsuri de protecţie includ consultarea cu superiorii dbi
Amendamentele la această secţiune aferente modificărilor Codului în abordarea conflictelor de interese vor intra în
SECŢIUNEA 320 144
Page 151 of 190
cadnú organizaţiei angajatoare, coniitetnl de audit sau persoanele hisăr-cinate cu

guvernanţa organizaţiei, sau cu un organism profesional relevant.
320.6 Când nu este posibilă reducerea ameiihiţăiii la un mvel acceptabil, un profesionist contabil
angajat trebuie să refuze să fie sau să rămână asociat cu biformaţb pe care le consideră a
hiduce în eroare. Un profesiomst contabd angajat poate să fie asociat, bi necmioştdiţă de
cauză, cu informaţii care induc bi eroare. Când devbie conştient de acest lucru,
profesionistul contabd angajat trebuie să ia măsuri pentru a nu mai fi asociat cu acele
biformaţb. în determinarea necesităţb de a raporta acest bicident, profesionistul contabd
angajat poate lua ui considerare consdierea juridică. Mai mult, profesionistul contabd
angajat poate lua bi considerare posibibtatea de a demisiona.
Page 152 of 190

SECŢIUNEA 330
Deţinerea de expertiză suficientă în realizarea acţiunilor
704 Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al atenţiei cuvenite solicită ca iui
profesiomst contabil angajat să se impbce doar bi sarcini semnificative pentru care deţine,
sau poate obţine, suficientă pregătire de spe-ciabtate sau suficientă expertiză. Un
profesiomst contabil angajat trebuie să nu inducă bi eroare, bi mod bitenţionat, im angajator
cu privire la nivelul de expertiză şi experienţă deţbiut, mei nu trebuie să omită să facă apel
la consi-berea de specialitate corespunzătoare şi la asistenţă, atunci când este cazul.
705 Circumstanţele care generează o amenbiţare la adresa capacităţii unui profesiomst contabil
angajat de a îşi îndephm hidatoririle cu suficientă competenţă profesională şi atenţie
cuverută, biclud:
•240 Tbnp hisuficient pentru realizarea şi finalizarea corectă a sarcinilor relevante.

•241 biformaţb hiconiplete, restricţionate sau uneori necorespunzătoare, penţfU
îndephirhea corectă a sarchuior.
•242 Experienţă, pregătbe şi/ sau educaţie bisuficientă.
•243 Resurse necorespunzătoare pentru hidephnirea corectă a sarchuior.

706 Importanţa ameninţării va depbide de factori precum amploarea cu care profesiomstul
contabil angajat colaborează cu cefialţi, vechbnea relativă bi muncă şi nivelul de
supervizare şi revizuire apbcat activităţh. Trebuie evaluată importanţa amenhiţării şi trebuie
aplicate măsuri de protecţie, după caz, pentru a elimina amenbiţarea sau a o reduce la mi
nivel acceptabil. Exemplele de astfel de măsuri de protecţie brclud:
•244 Obţhierea de consiliere sau pregătbe suplimentară.

•245 Asigurarea că există suficient timp disponibil pentru îndeplhrhea sarcinilor
relevante.
•246 Obţhierea de asistenţă de la persoane care au experienţa necesară.
•247 Consultarea, dacă este cazul, cu:
o Superiori din cadrul organizaţiei angajatoare;
a Experţi bidependeirţi; sau
o Un organism profesional relevant.
330 .4 Când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil, profesioniştii contabili
angajaţi trebuie să determine dacă vor refuza să hideph-nească sarcinile respective. Dacă
profesionistul contabil angajat determină că refuzul este adecvat, motivele acţiunii sale
trebuie să fie clar comunicate.
SECŢIUNEA 330
Page 153 of 190
Page 154 of 190
Page 155 of 190
Unui profesiomst contabil angajat sau imui membra al fanuiei sale dependente sau miei
rade apropiate i se poate oferi un stimulent. Stbmdentele pot lua forme diferite,
incluzând cadouri, ospitahtate, tratamente preferenţiale şi sohcitarea necorespunzătoare
de relaţti de prietenie şi loiahtate.
Ofertele de stimulente pot genera amenhiţări la adresa conformităţii cu priiicipide

fundamentale. Când mim profesiomst contabd angajat sau unui membra al famdiei sale
dependente sau unei rade apropiate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie evaluată.
Ameninţările de interes personal la adresa obiectivităţu sau confidenţiabtăţh apar atunci
când un stimulent este oferit în încercarea de a nifluenţa pe nedrept acţiuni sau decizti,
de a încuraja un comportament tiegal sau incorect sau de a obţine informaţii
confidenţiale. Amenbrţările de hithnidare la adresa obiectivităţti sau confidenţiahtăţu
apar' dacă un astfel de stimulent este acceptat şi este urmat de amerrhrţări de a face
publică ofertă respectivă şi de a aduce prejudicii fie reputaţiei profesiorustului contabd
angajat, fie reputaţiei membrului familiei sale dependente sau radei apropiate.
Existenţa şi importanţa oricăror ameninţări vor depbrde de natura, valoarea şi bitenţia

din spatele ofertei. Dacă o parte terţă rezonabtiă şi informată, analizând toate faptele şi
cticumstanţele specifice, ar' considera stimulentul nesenuuficativ, fără intenţia de a
încuraja im comportament bpsit de etică, atunci un profesiomst contabd angajat poate
concluziona că oferta se hiscrie în cursul normal al activităţii, fără a reprezenta o
amenhiţare la adresa corrformităţh cupririciphie fundamentale.
Importanţa oricâtor ameninţări trebuie evaluată şi trebuie aplicate măsurile de

protecţie necesare pentru a elimina ameninţările sau a le reduce la un rrivel acceptabd.
Când ameiuiiţările nu pot fi ebnuiiate sau reduse la un mvel acceptabil prin aplicarea
unor măsuri de protecţie, un profesionist coirtabd angajat nu trebuie să accepte
stimulentul. Cum ameninţările reale sau aparente la adresa confomtităţii cu piinciptiie
fundamentale nu simt generate doar de acceptarea unui stimulent, ci şi uneori, prin
sbrrpbd fapt că o ofertă a fost făcută ui acest sens, trebuie adoptate măsuri de protecţie
suplimentare. Un profesiomst contabd angajat trebuie să evalueze otice ameninţări
generate de astfel de oferte şi trebuie să determhie dacă trebuie întreprinse rura sau
mai multe din acţiuntie următoare:
(a) Când au fost făcute astfel de oferte, tirformarea bnediată a nivelurilor superioare de
conducere sau a persoanelor însărcinate cu guvemanţa dbi cadrai organizaţiei
angaj atoare;
SECŢIUNEA 3 ? 0
Page 156 of 190
Page 157 of 190
Page 158 of 190
Page 159 of 190
Page 160 of 190
Page 161 of 190
http
06.05.2014
://utilidades.gatovolador.net/issuu/down.php?url=http%3A%2F%2Fissuu.com%2...
Page 162 of 190
Misiune de audit O misiune de asigurare rezonabilă hi care uri bber profesionist contabil exprimă
o opbiie cu privire la măsura m care situaţiile financiare sunt hitocnute,
sub toate aspectele senuuficative (sau oferă o imaghie corectă şi fidelă
sau simt prezentate corect, sub toate aspectele senuuficative), bi
conformitate cu mi cadru de raportare financiară aplicabil, precum o
misiune efectuată bi confonmtate cu Standardele Internaţionale de Audit.
Aceasta biclude mi Audit Statutar, care reprezbită un audit prevăzut pibi
legislaţie sau alte reglementări.
O misiune de asigurare, efectuată în confonmtate cu Standardele Internaţionale privind Misimdle

de Revizuire sau alte prevederi similare, hi cadrul căreia un bber profesiomst contabti exprimă o
concluzie dacă, pe baza procedurilor care nu furnizează toate probele care ar fi necesare unui
audit, aluat la cunoştinţă de orice care l-ar deteniuna pe contabil să creadă că situaţide financiare
nu sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, hi confonmtate cu un cadru general de
raportare financiară apbcabil.
Un nivel la care o parte terţă rezonabtiă şi bifonnată ar putea concluziona, analizând toate faptele
şi circumstanţele specifice dispombde profesionistului contabd la acel moment, că nu este
compromisă conformitatea cu priiicipble fundamentale.
Un onorariu calculat pe o bază predetennrnată cu privire la rezultatul miei tranzacţd sau la efectid
serviciilor funrizate de către firmă. Un onorariu care este stabibt de către o instanţă sau o altă
autoritate publică nu este iui onorariu contingent.
Page 162 of 190
Parteneiul misiunh Partenend sau altă persoană din cadrul firmei care este respon-sabti(ă) de
misiune şi de efectuarea acesteia şi de raportul care este entis bi numele
firmei şi care, atunci când este necesar, deţtiie autoritatea adecvată dbi
partea rund organism profesional, legal sau de reglementare.
Partenend principal Partenend de misiune, persoana responsabriă de revizuirea

de audit controlului cabtăţu misiunii şi alţi parteneri de audit, dacă
există, din echipa misiund, care iau decizii cheie sau aplică raţionamente
cheie cu privire la aspectele importante în legătură cu auditul situaţiilor
financiare asupra cărora firma va exprima o opinie, în funcţie de
circumstanţe şi de rolul acestor persoane în cadrul auditului, termenul
"alţi parteneri de audit" poate include, de exemplu, partenerii de audit
responsabili de filialele sau diviztile birportante.
DEFINIŢII 156
Page 163 of 190
Page 164 of 190
Page 165 of 190
159 DATA INTRĂRII IN VIGOARE
Page 166 of 190
Page 167 of 190
MODIFICĂRI ADUSE CODULUI — ÎNCĂLCAREA UNEI

PREVEDERI A CODULUI
____________________________CUPRINS_____________________________
Pagina
Secţiunea 100...................................................................................................................... 162
Secţiunea 290 ..................................................................................................................... 162
Secţiunea 291...................................................................................................................... 165
D ata intrării în vigoare........................................................................................................ 166
161
Page 168 of 190
SECŢIUNEA 100
Alineatul 100.10 va fi eliminat şi înlocuit cu următorul:
100 .10 Secţhuiile 290 şi 291 conţin prevederi cu care un profesionist contabil trebuie să se
conformeze dacă identifică o hicălcare a miei prevederi din Cod cu privire la
bidependenţă. Dacă im profesiomst contabd identifică a bicălcare a oricărei alte
prevederi dbi prezentul Cod, profesionistul contabil trebuie să evalueze importanţă
bicălcării şi impactul acesteia asupra capacităţu sale de a se conforma prbicipiilor
fundamentale. Contabdul trebide să bitreprindă orice acţiuni posibile, în cel mai sciut
timp, pentru a aborda satisfăcător consectiiţele bicălcării. Contabdul trebide să
determine dacă raportează hicălcarea, de exemplu către cei care se poate să fi fost
afectaţi, către im organism membru sau autoritate de reglementare sau supraveghere
relevantă.
SECŢIUNEA 290
Alineatul 290.39 şi titlul său vor fi eliminate şi înlocuite cu următorul titlu şi cu alineatele 290.39-
290.49.
încălcarea unei prevederi a acestei Secţiuni
707 O încălcare a unei prevederi a acestei Secţiuni poate avea loc contrar faptului că firma
dispune de pohtici şi proceduri menite să îi furnizeze asigurarea rezonabdă cu privue la
păstrarea independenţei O consechrţă a unei hicălcări poate fi necesitatea rezilierii
misiumr de audit.
708 Când firma concluzionează că a avut loc o încălcare, aceasta trebide să încheie, să
suspende sau să elhrhne interesul sau relaţia care a cauzat încălcarea şi să abordeze
consecinţele încălcăiii.
290 .41 Când este identificată o încălcare, firma trebide să analizeze dacă există cerinţe legale sau de
reglementare aphcabde ca urmare a bicălcării şi dacă da, trebide să se conformeze
acestor cerinţe. Firma trebide să ia hi considerare raportarea bicălcării către mi
organism membru sau o autoritate de reglementare sau supraveghere relevantă, dacă
această raportare este o practică comună sau este prevăzută hi acea jiuisdicţie.
290.42 Când este identificată o încălcare, firma trebuie, în confonmtate cu politicde şi procedurile
sale, să comunice prompt încălcarea către partenerul misiunii, persoanele responsabde
de pohticde şi procedurile referitoare la independenţă, alţi angajaţi relevanţi dbi cadrul
firmei şi, după caz, din cadrul reţelei, şi către cei supuşi cerinţelor referitoare la
bidependenţă care trebuie să întreprindă acţiuni corespunzătoare. Finna trebuie să
evalueze importanţa acelei încălcări şi impactul său asupra obiectivităţh şi capacităţu
firmei de a emite un raport de audit. Importanţa urcălcării va depbrde de factori
preciun:
MODIFICĂRI ADUSE CODULUI 162
Page 169 of 190
•248 Natura şi durata încălcării;
•249 Numărul şi natura oricăror încălcări anterioare cu plivire la misiunea de

audit în cras;
•250 Dacă un membru al echipei de audit a avut cunoştinţă de interesul sau

relaţia care a reprezentat cauza încălcării;
•251 Dacă persoana care a cauzat încălcarea este un membrii al eclupei de audit
sau o altă persoană care face obiectul cerinţelor de bidependenţă;
•252 Dacă încălcarea se referă la mi membru al eclupei de audit, rolul acelei

persoane;
•253 Dacă încălcarea a fost cauzată de furnizarea unui serviciu profesional,

impactul acelui serviciu dacă a existat, asupra evidenţelor contabde sau
valorilor înregistrate ui situaţiile financiare asupra cărora firma va exprima
o opinie; şi
•254 Amploarea ameninţărilor de interes personal, reprezentare, intimidare sau

de altă natură generate de bicălcare.
în funcţie de importanţa încălcării, poate fi necesară rezilierea misiunii de audit

sau poate fi posibdă hitreprinderea de acţiuni care să abordeze satisfăcător
consechiţele încălcării. Firma trebide să determine dacă aceste acţiuni pot fi
întreprinse şi corespund circumstanţelor. în acest proces, firma trebide să îşi
exercite raţionamentul profesional şi să ţbiă cont dacă o parte teiţă rezonabdă şi
diformată, analizând importanţă încălcării, acţiumie care urmează a fi întreprinse
şi toate faptele şi cticiunstanţele specifice disponibde profesionistului contabil la
acel moment, ar putea concluziona că obiectivitatea firmei ar fi compromisă şi
prin urmare, firma nu poate emite un raport de audit.
Exemplele de acţiuni pe car e firma le poate lua hi considerare includ:
•255 Măturarea persoanei respective din echipa de audit;
•256 Efectuarea unei revizuiri suplimentare a activităţu de audit afectate sau

repetarea acelei activităţi, hi măsura hi cate este necesar; în ambele caziui
utilizând un personal diferit;
•257 Recomandarea ca chentul de audit să contracteze altă firmă care să

revizuiască sau să repete activitatea de audit afectată, în măsura în car e
este necesar; şi
•258 Când încălcarea se referă la mi serviciu de non-asigurare care afectează

evidenţele contabile sau o valoare care este înregistrată în situaţiile
financiare, contractarea unei alte firme care să evalueze rezultatele
serviciului de non-asigurare sau duplicarea miei alte firme care să repete
serviciul de non-asigurare în
MODIFICĂRI ADUSE CODULUI
Page 170 of 190

măsura în care este necesar, pentru a îi permite să îşi asume responsabilitatea
pentru acel serviciu
709 Dacă firma deteimină că nu pot fi uitreprinse acţiuni care să abordeze satisfăcător
consechiţele bicălcării, aceasta trebuie să hiformeze persoanele bisărchiate cu
guvemanţa cât de curând posibil şi să hitreprindă paşti necesari bi vederea reziherii
misimm de audit în confonmtate cu orice cerinţe legale sau de reglementare apbcabde,
referitoare la rezilierea ndsiunb de audit. Când rezilierea nu este permisă prin lege sau
reglementări, firma trebide să se coiiformeze oricăror cerinţe referitoare la raportare şi
prezentare.
710 Dacă firma detemună că pot fi întreprinse acţiuni care abordează satisfăcător
consechiţele uicălcării. aceasta trebuie să discute despre încălcare şi acţhuule pe care
le-a hitreprins sau pe care propune să le hitreprindă cu persoanele bisărchiate cu
guvemanţa. Fuma trebide să discute încălcarea şi acţhuule aferente cât de curând
posibti, dacă persoanele bisărchiate cu guveirianţa nu au specificat o altă perioadă
pentru raportarea încălcărilor mai puţui importante. Aspectele care urmează a fi
discutate trebide să includă:
•259 Importanţa încălcării, hiclusiv natura şi durata acesteia;
•260 Cum a avut loc încălcarea şi cum a fost identificată;
•261 Acţhmde întreprinse sau propuse a fi întreprinse şi argumentele pentru care

fuma crede că acestea vor aborda satisfăcător consechiţele bicălcării şi îi vor
pemtite să emită mi raport de audit;
•262 Concluzia că, în ceea ce priveşte raţionamentul profesional al firmei, nu a fost

compromisă obiectivitatea şi argumentele acestei concluzii; şi
•263 Orice paşi hitrepriiişi de firmă sau pe care firma îşi propune să u hitreprindă
pentru a evita riscul apariţiei mior încălcări ulterioare.
711 Fuma trebide să comunice hi scris cu persoanele însărcinate cu guver-nanţa toate

aspectele discutate, hi confonmtate cu alineatul 290.46, şi să obţhiă acordul
persoanelor însărcinate cu guvemanţa că pot fi, sau au fost, întreprinse acţiuni care
abordează satisfăcător consecinţele încălcării. Comunicarea trebuie să includă o
descriere a pohticdor şi procedurilor funiei referitoare la încălcare, menite să îi
furnizeze asigurarea rezonabdă că este păstrată bidependenţă şi că orice paşi pe care
fuma i-a uitrepmis, sau îşi propune să îi întreprindă, vor reduce sau evita riscul
apariţiei mior încălcări ulterioare. Dacă persoanele însărcinate cu guvemanţa nu sunt
de părere că acţimdle abordează satisfăcător consecdrţele încălcării, firma trebuie să
întreprindă paşti
Page 171 of 190
Page 172 of 190

importanţă încălcăiii, acţhmile care minează a fi întreprinse şi toate faptele şi
circumstanţele specifice disponibile profesionistului contabil la acel moment, ar putea
concluziona că obiectivitatea firmei ar fi compromisă şi prin urmare, fuma nu poate
emite iui raport de asigurare.
712 Dacă firma deteirmnă că nu pot fi uitreprinse acţiuni care să abordeze satisfăcător
consechiţele bicălcării, aceasta trebuie să informeze partea care a contractat firma sau
persoanele bisărchiate cu guvemanţa, după caz, cât de curând posibil şi să hitreprindă
paşii necesari în vederea rezilierii nusimui de asigurare hi conformitate cu orice cerinţe
legale sau de reglementare aphcabde, referitoare la rezilierea misiunii de asigurare,
713 Dacă firma determină că pot fi uitreprinse acţhud care să abordeze satisfăcător
consechiţele hicălcării, aceasta trebide să discute despre încălcare şi acţiunrie pe care
le-a hitreprins sau pe care propime să le întrepmidă cu partea care a contractat fuma
sau cu persoanele însărcinate cu guvemanţa, după caz. Firma trebide să discute hi timp
utd încălcarea şi acţiunile propuse, ţinând cont de circumstanţele misiunii şi de
încălcare.
714 Dacă partea care a contractat firma sau persoanele însărcinate cu guver-nanţa, după
caz, nu simt de părere că acţiuitile abordează satisfăcător consechiţele bicălcării, firmă
trebide să parcurgă paşti necesari hi vederea rezilierii mishuui de asigurare, în
conformitate cu orice cerinţe aphcabde legale sau de reglementare, referitoare la
rezilierea nusbuui de asigurare.
715 Firma trebuie să documenteze încălcarea, acţhuule întreprinse, decizhle cheie luate şi
toate aspectele discutate cu partea care a contractat firma sau persoanele bisărchiate cu
guvemanţa. Când firma continuă misiunea de asigurare, aspectele care urmează a fi
documentate trebide să includă, de asemenea, concluzia că, potrivit raţionamentului
profesional al firmei, nu a fost compromisă obiectivitatea şi argumentele pentru care
acţiunile uitreprinse au abordat satisfăcător consecinţele încălcării, astfel hicât firma ar'
putea emite un raport de asigurare.
Următoarele alineate vor fi eliminate din Cod:
•264 291.112
•265 291.127
Data intrării în vigoare

Modificările vor fi hi vigoare cu începere de la 1 aprilie 2014; este permisă adoptarea anterior acestei
date.
Page ll3 of l90
s
Q
O
Page 174 of 190
Secţiunea 100
Alineatele 100.17-100.18 şi titlurile lor vor fi inserate înaintea titlului Soluţionarea conflictelor etice
şi alineatele existente 100.17-100.22 vor fi renumemtate ca alineatele 100.19-100.24.
Conflicte de interese
100.17 Un profesionist contabil se poate confrunta cu im conflict de hiterese când desfăşoară o
activitate profesională.1 Un conflict de interese generează o anrenhiţare la adresa
obiectivităţu şi poate genera ameninţări la adresa altor prirrcipn fundamentale. Aceste
ameninţări pot fi generate când:
•266 Profesionistul contabd desfăşoară o activitate profesională referitoare la un

anumit aspect pentru două sau mai multe părţi, ale căr or hiterese simt ui
conflict în raport cu aspectul respectiv; sau
•267 Interesele profesionistului contabd di raport cu mi anumit aspect şi interesele

rurei părţi pentru care profesionistul contabd desfăşoară o activitate
profesională referitoare la acel aspect simt ui conflict.
100 .18 Părţde B şi C ale prezentului Cod discută conflictele de hiterese cu care se coiifhmtă bber
profesiordşth contabili şi respectiv profesioruştu contabili angajaţi.
Secţiunea 220 existentă va fi eliminată şi înlocuită cu următoarea Secţiune:
Secţiunea 220 Conflicte

de interese
220.1 Un bber profesiomst contabd se poate confrunta cu un conflict de

hiterese când desfăşoară un serviciu profesional. 2 Un conflict de hiterese generează o
ameninţare la adresa obiectivităţu şi poate genera ameninţări la adresa altor priricipti
fundamentale. Aceste ameruiiţări pot li generate când:
•268 Profesionistul contabd furnizează im serviciu profesional cu privire la un

anumit aspect pentru doi sau mai mulţi cherrţi, ale căror hiterese simt în
conflict în raport cu acel aspect; sau
•269 Interesele profesionistului contabd ui raport cu iui aniuiut aspect şi uiteresele
chelitului pentru care profesionistul contabd fuirti-
Noua definiţie: Activitate profesională: O activitate care necesită cunoştinţe contabile sau aptitudini conexe ale «rai
profesionist contabil, inclusiv de contabilitate, audit, fiscalitate, consultanţă managerială şi financiară.
Definiţia revizuită: Servicii profesionale: Activităţi profesionale furnizate clienţilor. MODIFICĂRI
ADUSE CODULUI 168
Page ll5 of l90
Page 176 of 190

•270 Consilierea unui client în vederea achiziţiei unui produs sau serviciu, în
timp ce este deţinut(ă) o redevenţă sau un contract de comision cu unul
dintre vânzătoiii acelui produs sau serviciu.
716 în identific are a şi evaluarea intereselor şi relaţiilor care ar putea genera un

conflict de hiterese şi în implementarea măsurilor de protecţie, după caz, în
vederea eliminării sau reducerii oricărei ameninţări la adresa conformităţii cu
principitie fundamentale la iui nivel acceptabd, un bber profesiomst contabd
trebide să îşi exercite raţionamentul profesional şi să ţbiă cont dacă o parte terţă
rezonabilă şi diformată, analizând toate faptele şi circumstanţele specifice
dispombde profesio-rustuhu contabd la acel moment, ar putea concluziona că nu
este compromisă conformitatea cu pihiciphie fundamentale;
717 în abordarea conflictelor de diterese, inclusiv în efectuarea de prezentări sau

împărtăşirea de hrforniaţh hi cadrul firmei sau al reţelei şi hi căutarea de hrdramări
ddi partea părţdor terţe, bber profesionistul contabd trebide să rămână vigilent la
principiul fundamental al confidenţialităţii.
220.5
Dacă nivelul miei ameidiiţăii generate de un conflict de hiterese nu este acceptabd,
bber profesiomstul contabil trebide să apbce măsuri de protecţie în vederea
eliminării ameninţării sau reducem acesteia la mi ruvel acceptabd. Dacă măsurile
de protecţie nu pot reduce ameninţarea la un ruvel acceptabd, profesionistul
contabd trebide să refuze să efectueze sau să întrerupă servicide profesionale, care
ar" avea drept rezultat im conflict de hiterese; sau tr ebuie să încheie relaţiile
respective sau să cedeze uiteresele respective, în vederea eliminării ameninţării
sau reducem acesteia la un nivel acceptabil.
220.6
înainte de acceptarea miei relaţii, miei misiuni, sau miei relaţh de afaceri cu un
client nou, im bber profesionist contabd trebide să parcurgă etapele rezonabile hi
vederea identificării circumstanţelor care ar putea genera un conflict de hiterese,
inclusiv în vederea identificării:
•271 Natmii intereselor şi relaţiilor relevante dintre părţtie duplicate; Şi
•272 Naturii serviciului şi hnphcării sa pentru părţde relevante.
Natura servicidor şi a bitereselor şi relaţitior relevante se poate modifica pe

parcursul misiunii Acest lucra este valabri hi special când mim profesiomst
contabd i se cere să desfăşoare o misiune într-o situaţie care poate deveni
conflictuală, chiar dacă se poate ca părţtie care contractează profesionistul contabd
să nu fie titiţial duplicate într-o dispută. Profesiomstul contabd trebuie să rămână
vigilent la astfel de modificări, hi scopid identificării circumstanţelor care ar putea
genera mi conflict de interese,
Page 177 of 190
171 MODIFICĂRI ADUSE CODULUI
Page 178 of 190

•273 Implementarea mecanismelor de prevenire a prezentăiii neau-torrzate de
iiifonnaţii confidenţiale când sunt furnizate seivicd profesionale referitoare la
un anumit aspect pentru doi sau mai mulţi cdenţi ale căror hiterese, pe
marginea acelui aspect, simt în conflict. Aceasta ar putea diclude:
o Utilizarea de ecldpe separate ale misimui, care dispun de pohtici şi proceduri

clare privind păstrarea confidenţialii ăţh.
o Crearea mior domemi separate de practică pentru funcţtile distincte din

cadnd firmei, car e pot acţiona ca o barieră în calea divulgării de
hifonnaţri confidenţiale despre client de la iui domeniu de practică la
altul, ui cadrul unei firme.
o Implementarea de pobtici şi proceduri care să bndteze accesid la dosarele

cbenţdor, utilizarea acordurilor de corrfidenţiabtate semnate de
angajaţii şi partenerii firmei şi/sau diferenţierea fizică şi electronică a
infonnaţtilor confidenţiale.
•274 Revizuirea periodică a apbcării măsurilor de protecţie de către o persoană care

ocupă o poziţie senioară, care nu este duplicată ui misiunea sau misiuntie
chelitului.
•275 Implicarea unui profesiomst contabd care nu se ocupă de furnizarea serviciului

altminteri afectat de conflict, care să revizuiască activitatea efectuată, pentru a
evalua dacă raţionamentele şi concluziile cheie sunt adecvate.
•276 Consultarea cu părţi terţe, precum un organism profesional, un consilier jmidie

Sau un alt profesiomst contabd.
220.11 Mai mult, este necesar, hi general, să h se prezinte natura conflictului de interese şi a măsurilor
de protecţie aferente, dacă există, cbenţdor afectaţi de conflict şi, când sunt prevăzute
măsuri de protecţie pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabd, să se obţhiă
conshiiţăniântul acestora privind furnizarea servichlor profesionale de către bber
profesiomstul contabd.
Prezentarea bifonnaţdlor şi consimţământul pot lua diferite fonne, de exemplu:
•277 Informarea generală a cbenţdor cu privue la circumstanţele br care

profesionistul contabd, respectând practica comercială obişnuită nu furnizează
servicu doar' pentru iui singur client (de exemplu, ui cazid unui anumit
serviciu dhitr-un anumit sector al pieţei), astfel încât clientul să furnizeze ui
consechrţă, im consimţământ general. Această informare ar putea, de exemplu,
Page 179 of 190
să fie cuprinsă iu termenii şi condiţiile standard aferente misiunii,

întocmite de către profesionistul contabil.
•278 hiformarea specifică a cheliţilor afectaţi cu privue la circumstanţele unui

anumit coiifhct, hiclusiv o prezentare detaliată a situaţiei şi o explicare
amplă a oricăror măsuri de protecţie planificate şi riscuri imphcate,
suficiente pentru a îi permite chelitului să ia o decizie diformată privind
aspectid şi să îşi ofere, consimţământul exphcit, hi consecinţă.
•279 în anumite circumstanţe, consimţământul poate fi unphcat de

comportamentul chelitului, când profesiomstul contabd are suficiente
probe pentru a concluziona că respectivii chenţi cunosc circumstanţele de
la hiceput şi au acceptat conflictul de interese dacă nu emit obiecţu privind
existenţa acestida.
Profesiomstul contabd trebide să determine dacă natura şi importanţa conflictului

de diterese prevăd necesitatea prezentării specifice a iiiformaţitior şi
consimţământul exphcit. în acest scop, profesiomstul contabd trebuie să îşi
exercite raţionamentul profesional când apreciază rezultatul evaluării
circumstanţelor care generează mi conflict de hiterese, hiclusiv părţfle care pot fi
afectate, natura aspectelor care pot apărea şi posibilitatea ca un anumit aspect să
decurgă într-un mod neaşteptat.
Când mi bber profesionist contabd a sohcit consuiiţământul exphcit din partea

unui client şi acel consimţământ i-a fost refuzat, profesionistul contabd trebide să
refuze să efectueze sau să întrerupă serviciile profesionale care ar avea drept
rezultat im conflict de interese; sau trebuie să încheie relaţiile relevante sau să
cedeze uiteresele sale relevante sau să elimine amenhiţarea sau să o reducă la un
nivel acceptabd, astfel urcât să poată obţbre consimţământul, după ce a aphcat
orice măsuri de protecţie suplimentare, dacă este cazid.
Când informarea este verbală sau consimţământul este acordat verbal sau este
hiiplicit, bber profesiomstul contabd este încurajat să documenteze natura
circumstanţelor care dau naştere conflictului de diterese, măsurile de protecţie
aphcate pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabd şi consuiiţământul
obţinut.
în anumite circumstanţe, efectuarea unor hiformări specifice în scopid obţinem

unui consimţământ exphcit ar avea drept rezultat o încălcare a confideiiţialităţb.
Exemplele de astfel de circumstanţe includ;
•280 Efectuarea unui serviciu referitor la o tranzacţie pentru un client, ui

legătură cu o preluare ostdă a unui alt client al firmei.
•281 Efectuarea miei hivestigaţd juridice pentru un client, hi legătură cu o

acţiune frauduloasă suspectată, când firma deţine hiformaţh
Page 180 of 190
Page 181 of 190
175 MODIFICĂRI ADUSE CODULUI
Page 182 of 190

310.4 în abordarea lurui conflict de diterese, im profesiomst contabd angajat
este hicurajat să obţbiă bidmmăii dbi partea organizaţiei angajatoare sau a altor
părţi, precum un organism profesional, uri consdier juridic sau iui alt profesiomst
contabd. Când diformează sau hnpăităşeşte diformaţi! organizaţiei angajatoare şi
caută să obţhiă îndriunări de la părţi terţe, profesionistul contabd trebide să rămână
vigdent la principiul fundamental al confidenţialităţd.
310.5
Dacă idvelul ameiibiţării generate de im conflict de diterese nu este acceptabd.
profesiomstul contabd angajat trebide să apbce măsuri de protecţie hi vederea
ebmbiâiii amentiiţării sau reducerii acesteia la un iuvel acceptabd. Dacă măsurile
de protecţie nu pot reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, profesiomstul
contabd trebide să refuze să efectueze sau să întrerupă activitatea profesională care
ar avea drept rezidtat un conflict de interese; sau trebide să încheie relaţide
respective sau să cedeze interesele respective, hi vederea elmmiăiii ameninţării sau
reducerii acesteia la mi nivel acceptabd.
310.6
în vederea identificării dacă un conflict de hiterese există sau poate fi generat, un
profesiomst corrtabd angajat trebuie să parcurgă etapele rezonabde pentru a
determina:
•282 Natura intereselor şi relaţiilor relevante dintre părţile implicate; Şi

•283 Natura activităţii şi implicarea sa pentru părţile relevante.
Natura activităţilor şi a intereselor şi relaţiilor relevante poate suporta modificări

br tbnp. Profesiomstul contabd trebide să rămână vigilent la astfel de modificări,
în scopul identificării circumstanţelor care ar putea genera im conflict de diterese.
718 Dacă este identificat mi conflict de hiterese, profesionistul contabd angajat trebide
să evalueze:
•284 Importanţa intereselor sau a relaţiilor relevante: şi
•285 Importanţa ameninţărilor generate prin furmzarea uneia sau unor activităţi
profesionale. în general, cu cât este mai directă legătura dintre activitatea
profesională şi aspectid pe marginea cărora uiteresele părţilor sunt hi
conflict, cu atât va fi mai importantă amemnţarea la adresa obiectivităţu şi
a coiiforrmtăţti cu alte principii fundamentale.
719 Profesiomstul contabd angajat trebuie să apbce măsuri de protecţie, după caz,
pentru a elhnma ameninţările la adresa coiifonnităţti cu principiile fundamentale
generate de conflictul de diterese sau pentru a le reduce la iui nivel acceptabd. în
funcţie ele chcumstanţele care
Page 183 of 190
Page 184 of 190

de către alte persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare. Aceste
infonnaţii pot include hrformaţh financiare sau admi-mstrative. de exemplu, previziuni
şi bugete, situaţu financiare, discuţti cu membrii conducerii şi analize, şi scrisoarea de
declaraţie a conducem furnizată auditorilor în cadrul unui audit al situaţiilor financiaie
ale entităţii. Un profesiomst contabd angajat trebuie să hitocmească sau să prezinte
aceste infonnaţii în mod corect, just şi bi confonmtate cu standardele profesionale
relevante, astfel mcât difonnaţrile să fie înţelese în contextul lor.
720 Un profesiomst contabd angajat care are responsabihtatea de a întocmi sau aproba
situaţu financiare cu scop general pentm o organizaţie angajatoare trebide să fie
convins că acele situaţii financiaie sunt prezentate în confonmtate cu standardele de
raportare financiară aphcabde.
721 Un profesiomst contabd angajat trebuie să parcurgă ibşte etape rezo-nabtie pentru a
menţhie uifonnaţrde pentru care este responsabti astfel hicât acestea:
722 Să descrie clar natura reală a tranzacţiilor de afaceri, a activelor sau a

datoridor,
723 Să clasifice şi să huegistreze hifonnaţdle în timp util şi în mod corespunzător,

şi
724 Să reprezinte faptele corect şi complet, sub toate aspectele senuuficative.
Alineatul 320.4 existent va fi eliminat şi înlocuit cu următorul alineat 320.4.
725 Amemnţănle la adresa confonnităţh cu princrptile fundamentale, de exemplu

ameninţările generate de biteresid personal sau uitimidare la adresa integrităţu,
obiectivităţu sau competenţei profesionale şi atenţiei cuvenite, pot apărea atunci când
iui profesiomst contabd angajat este presat (fie din exterior, fie prin posibilitatea unui
câştig personal) să hitocmească sau să raporteze bifonnaţh eronate sau să se asocieze
unor informaţn eronate generate de acţiuntie altora.
Alineatul 320.5 astfel modificat va cuprinde alineatele. 320.5 şi 320.6.
726 Importanţa acestor ameninţări va dephide de factori precum sursa presiunilor şi cultura
corporativă ddi cadrai organizaţiei angajatoare. Profesiomstul contabil angajat trebide
să fie vigdent în ceea ce priveşte principiul hitegrităţri, care unpime o obhgaţie
tuturor profesioruştilor contabdi de a fi direcţi şi oneşti hi toate relaţrile profesionale şi
de afaceri. Când amerurrţările sunt provocate de aranjamentele privuid re-
MOD1FICĂRI ADUSE CODULUI 178
Page 185 of 190
Page 186 of 190

•286 Este eligibil(ă) pentru o primă în funcţie de profit şi valoarea acelei prime ar
putea fi direct afectată de decizide profesionistului contabd angajat.
•287 Deţine, dtiect sau hidbect, drepturi amânate la prime bi acţiuni sau opţbud pe
acţiuni bi organizaţia angajatoare, a căror valoare ar putea fi direct afectată de
decizide profesionistului contabd angajat.
•288 Participă bitr-un alt mod la aranjamentele privind recompensarea care oferă
stimulente pentru atingerea obiectivelor de performanţă sau pentru sprijburea
eforturilor de maxhibzare a valorii acţiunilor organizaţiei angajatoare, de
exemplu, pibi participarea la planuri de stimulente pe termen lung, care simt
legate de bideplhbrea anumitor condiţii de performanţă.
Alineatul 340.2 existent astfel modificat va deveni alineatul 340.4. Alineatul 340.3 va fi eliminat.
Alineatele 340.2 şi 340.3 existente vor fi înlocuite de următoaivle alineate 340.2-340.3:
727 Ameninţările de interes personal generate de aranjamentele privind recompensarea sau

stimulentele pot fi ulterior combbrate cu presiunea exercitată de superiorii sau colegd
dbi organizaţia angajat oaie care participă la aceleaşi aranjamente. De exemplu, aceste
aranjamente le permit deseori participanţdor să primească acţimd bi organizaţia
angajatoare, la costuri reduse sau gratuit pentru angajaţi, dacă sunt bidepbidte anumite
criterii de performanţă. în unele cazuri, valoarea acţiunilor primite poate fi
sermdficativ mai mare decât baza salarrală a profesionistului contabil angajat.
728 Un profesionist contabd angajat nu trebide să manipuleze informaţii sau să utilizeze

bifoimaţd confidenţiale pentru câştigid personal sau pentru câştigurile financiaie ale
altor părţi. Cu cât este mai înaltă poziţia pe care o deţdie profesiomstul contabd
angajat, cu atât este mai mare capacitatea şi oportunitatea de a influenţa raportarea
financiară şi procesul decizional, precum şi presiunea care poate fi exercitată de
superiori şi colegi privind manipularea informaţiilor în astfel de situaţu, profesionistul
corrtabd angajat trebide să fie deosebit de vigdent m ceea ce priveşte principiul
brtegrităţd, care impune o obbgaţie pentru toţi profesioniştii contabili de a fi direcţi şi
oneşti bi toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
729 Importanţa oricărei ameninţări generate de uiteresele financiare trebide evaluată şi

trebide apbcate măsurile de protecţie necesare pentru a elbnhia ameninţarea sau a o
reduce la un nivel acceptabd. în evaluarea bnpoitanţei oricărei ameninţări şi a
detenrdnăiii, după caz, a măsurilor de protecţie adecvate care trebide apbcate, mi
profesiomst contabd
Page 187 of 190
Page 188 of 190
Page 189 of 190
Page 190 of 190

Codul Etic Al Profesionistilor Contabili 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Etic Al Profesionistilor Contabili 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 190

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică

Manualul Codul Etic al

Elaborat initial de:

Tradus şi republicat de:

Federaţia Internaţională a Contabililor ®

Codul Etic al Profesioniştilor Contabili este structurat în trei părţi:

Partea A cuprinde principiile etice fundamentale pentru profesioniştii contabili şi cadrul

Mulţumim Consiliului CAFR, personalului executiv, ecliipei de traducători şi comisiei de revizuire

Bucureşti, decembrie 2013

Prof. univ. dr. HORIA NEAMŢU,

MANUALUL CODUL ETIC AL PROFESIONIŞTILOR

Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Etică

Rolul Federaţiei Internaţionale a Contabililor........................................................................ 2

Domeniul de aplicare al prezentului Manual......................................................................... 3

Modificări de fond faţă de Ediţia 2012................................................................................... 4

Dreptul de autor şi traducere

ROLUL FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE A

Independenţa IESBA este protejată prin mai multe metode:

•1 supravegherea formală, independentă a interesului public în procesul de normalizare de către

•2 un apel public la nominalizări şi supravegherea formală, independentă a procesului de

•4 implicarea unui Grup de Asistenţă Consultativă şi a unor observatori în procesul de

•5 cerinţa ca membrii IESBA, precum şi organizaţiile angajatoare/ nominalizat oare să îşi

Pentru mai multe informaţii vizitaţi site-ul IFAC la www.ifac.org.

ROLUL IFAC IN PROCESUL DE NORMALIZARE 2

DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTULUI MANUAL

MODIFICĂRI DE FOND FAŢA DE EDIŢIA 2012 Codul Etic al

încălcarea unei cerinţe a Codului

MANUALUL CODUL ETIC AL

PARTEA A - APLICAREA GENERALĂ A CODULUI.................................................. 10

100 Introducere şi principiifundamentale ......................................................................... 11

120 Obiectivitate .............................................................................................................. 18

130 Competenţă profesională şi atenţie cuvenită.............................................................. 19

140 Confidenţialitate ....................................................................................................... 20

150 Comportamentul profesional...................................................................................... 22

PARTEA B - LIBER PROFESIONIŞTII CONTABILI .................................................. 23

200 Introducere ................................................................................................................. 24

210 Numirea profesională.................................................................................................. 30

220 Coirflicte de interese.................................................................................................. 34

230 Opinii suplimentare..................................................................................................... 36

240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii........................................................................... 37

250 Marketingul serviciilor profesionale .......................................................................... 39

260 Cadouri şi ospitalitate................................................................................................. 40

270 Custodia activelor clientului ...................................................................................... 41

280 Obiectivitate—Toate serviciile .................................................................................. 42

290 Independenţă—Misiuni de audit şi revizuire .......................................................... 43

291 Independenţă—Alte misiuni de asigurare................................................................ 103

Interpretarea 2005-01 .......................................................................................................... 132

PARTEA C—PROFESIONIŞTII CONTABILI ANGAJAŢI ........................................ 137

300 Introducere ......................................................................................... 138

310 Conflicte potenţiale .................................................................................................... 142

320 întocmirea şi raportarea infonnaţiilor ......................................................................... 144

330 Deţinerea de expertiză suficientă în realizarea acţiunilor ........................................... 146

PARTEA A - APLICAREA GENERALA A CODULUI

120 Obiectivitate .............................................................................................................. 18

130 Competenţă profesională şi atenţie cuvenită.............................................................. 19

140 Confidenţialitate ....................................................................................................... 20

150 Comportamentul profesional .................................................................................... 22

CODUL ETIC IESBA AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILI

292 O caracteristică distinctă a profesiei contabile o constituie asumarea responsabilităţii de

294 Identificarea ameninţărilor privind conforrnitatea cu principiile fundamentale;

295 Evaluarea importanţei ameninţărilor identificate; şi

Un profesionist contabd trebuie să utilizeze raţionamentul profesional în aplicarea

CODUL ETIC IESBA AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILI