LICEUL TEHNOLOGIC PETRE.P.

CARP ȚIBĂNEȘTI

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL 4

SPECIALIZAREA:
TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

ÎNDRUMATOR PROIECT:PROF.ING. VERVEGA ILIE ELEV:STAMATIN IONUT ANDREI

CLASA AXII-A A

IUNIE 2019

1
 TEMA LUCRARII:
APARATE ELECTRICE

2
 CUPRINS:

ARGUMENT………………………………………………………….…………………………….pg.4

CAP. I Generalităţi privind aparatele electrice

1. Mărimile nominale ale aparatelor electrice de joasă tensiune ........pg.5
1.1.Tensiuni nominale.....................................................................pg.6
1.2.Curenti nominali.......................................................................pg.7
2. Categorii de aparate electrice de joasă tensiune .............................pg.8
3. Simboluri şi semne convenţionale utilizate în schemele electrice....pg.10

CAP. II Aparate electrice pentru comandă manuală

1. Întreruptoare şi comutatoare CU PÂRGHIE....................................pg.12
2. Întreruptoare şi comutatoare PACHET ..........................................pg.14
3. Întreruptoare şi comutatoare CU CAME .........................................pg.16

CAP. III Măsuri de protecţie a muncii specifice

1. Accidente datorate curentului electric..........................................pg.17
2. Norme de Securitate şi Sănătate în Muncă la utilizarea instalaţiilor şi
echipamentelor electrice ………………………………………………………………..pg.18
3. Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor.................................pg.20

Bibliografie……………………………………………………………………….……………pg.21

3
 ARGUMENT

Energia electrica este în prezent un indicator cu privire la calitatea vietii locuitorilor

Planetei, care intervine cotidian în activitatile noastre. Instalatiile electrice comporta
obisnuit o sursa de energie S,(centrale electrice-sistem energetic national), linii electrice de
transport L (aeriene, subterane, de joasa tensiune sau de înalta tensiune) si consumatorii,
C, (casnici sau industriali).
Aparatele electrice (AE) sunt elemente indispensabile instalatiilor electrice,
amplasate de obicei între sursa de energie S si consumatorul C, dar acestea intervin atât în
instalatiile de producere cât si în cele de utilizare a energiei electrice
Aparatele electrice reprezinta ansambluri specializate, continând elemente electrice,
magnetice,(conductoare sau izolatoare) dar si mecanice, care asigura comanda, protectia,
controlul si reglajul bunei functionari în instalatiile în care au fost incluse.
Criterii de clasificare a aparatelor electrice:
-functionalitate (principalul criteriu, prezentat ulterior)
-natura curentului: de c.c. sau de c.a.
- numarul de poli (cai de curent):monopolare, bipolare, tripolare, multipolare
- dupa locul de utilizare: de “exterior” sau de “interior”
- dupa valorile tensiunii de lucru: de joasa sau de înalta tensiune
- dupa valorile curentului de lucru: aparate electrice “grele” sau aparate electrice “usoare”
- dupa principiul de functionare: electromagnetice, electrodinamice, electronice (statice),
electropneumatice
- dupa mediul de stingere a arcului electric: IUP (IO), întrerupatoare cu SF6 sau
întrerupatoare “cu vid”.
Ansamblul instalaţiilor care asigură procesul de producere ,transformare, trasport,
distribuţie şi consum de energie electrică constituie sistemul electroenergetic sau sistemul
electric. Conform acestei definiţii, sistemul electroenergetic cuprinde generatoarele,
transformatoarele, liniile şi consumatorii de energie electrică.
Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice interconectate
într-un spaţiu dat, formând un singur tot şi având un singur scop funcţional bine determinat.
Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat pentru
producerea, trnsportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice.

4
CAPITOLUL I – GENERALITĂŢI PRIVIND APARATELE ELECTRICE
MARIMILE NOMINALE ALE APARATELOR ELECTRICE DE JOASA
TENSIUNE

DE IZOLARE

1. TENSIUNI NOMINALE DE UTILIZARE

DE COMANDA

TERMIC

2. CURENTI NOMINALI

DE UTILIZARE

3. CURENT LIMITA TERMIC

ACTIVA

4. PUTERE NOMINALA

APARENTA

ACTIVA

5. CAPACITATE DE COMUTATIE

APARENTA

6. FRECVENTA DE CONECTARE

7. DURATA RELATIVA DE CONECTARE

5
1.1. TENSIUNI NOMINALE

Principalele mărimi caracteristice ale aparatelor electrice, reprezentând şi criterii de clasificare a

acestora, sunt: numărul de poli, felul curentului, tensiunea şi curentul nominal, capacitatea de
comutaţie nominală, curenţii limită (termic şi dinamic), serviciul nominal, frecvenţa de conectare
şi robusteţea mecanică.
Tensiunea nominală a unui aparat
este valoarea standardizată de tensiune pentru care este construit acesta.

tensiunea nominală de utilizare:

tensiunea la care este folosit aparatul;
Pentru aparatele tensiunea nominală de comandă:
electrice se disting
tensiunea de alimentare a sistemului de comandă
de la distanţă a aparatului (de exemplu, tensiunea
de alimentare a bobinei electromagnetului

tensiunea de izolare:
tensiunea pentru care a fost dimensionată izolaţia
aparatului.

Dintre cele trei categorii menţionate, tensiunea nominală de izolare este cea mai mare.

Tensiunile nominale au valori standardizate: aceasta înseamnă că valorile respective sunt fixate
prin standarde şi că lor le corespund condiţii bine precizate de încercare prin care sunt redate cât
mai fidel solicitările reale, din exploatare.
Standardizarea mărimilor nominale ale aparatelor electrice este necesară deoarece nu se pot
proiecta şi construi aparate pentru fiecare situaţie de utilizare în parte: gama valori lor
standardizate poate răspunde (acoperitor) oricăror condiţii concrete.
Valorile standardizate ale tensiunilor normale sunt prezentate în tabelul următor (conform SR –
CEI – 939 / 95):

c.a. [V]* 60 250 380 500 660 800 1000

de izolare c.c. [V] 60 250 440 600 800 1200 -
Î.T [kV] 6 10 20 110 220 400 750
NOMINALE
TENSIUNI

de c.c. [V] 34 36 48 60 110 220 -

utilizare c.a. [V]* 250 380 440 500 660 750 1000
de c.a. [V]* 12 18 24 36 42 127 220
comandă c.c. [V] 12 - 24 - 48 60 220
* valori între faze.

6
1.2. CURENŢI NOMINALI
Curentul nominal
este cel mai mare curent pe care îl poate suporta un aparat, timp îndelungat, fără
ca încălzirea diferitelor sale elemente să depăşească limitele impuse de norme.

Curentul nominal al unui aparat se defineşte din considerente termice; de aceea, se mai
numeşte şi curent nominal termic.
Valorile standardizate ale curentului nominal termic al aparatelor de joasă tensiune sunt
indicate în tabelul următor:

2 2,5 3,15 4 6,3 8 10 16

20 25 31,5 40 63 80 100 160
200 250 315 400 630 800 1000 1600
2000 2500 3150 4000 - - - -

Curentul nominal de utilizare se stabileşte de constructor în funcţie de diverşi parametri

(tensiunea de utilizare, mediu etc.) şi este indicat în cataloagele de aparate electrice.

Pentru aparatele electrice se mai definesc şi alte categorii de curenţi şi anume:

Curentul limită termic

este curentul (valoarea efectivă) pe care un aparat de conectare în stare complet închisă îl
poate suporta un timp determinat în condiţii prestabilite, fără ca nici un element component
să depăşească limitele de temperatură admise.

Curentul limită dinamic

este valoarea de vârf a curentului cel mai mare pe care un aparat de conectare îl poate
suporta, în poziţia închis, din punct de vedere al solicitărilor electromagnetice în condiţii
prescrise de întrebuinţare, funcţionare şi timp.
Curentul de rupere

este curentul pe care-l poate întrerupe un aparat, la o anumită tensiune de restabilire, în

condiţii prescrise de funcţionare, la o frecvenţă dată şi la un factor de putere dat.
Curentul de închidere

(al unui aparat de conectare) este valoarea curentului

de închidere virtual (posibil) în condiţii prescrise de funcţionare.

Capacitatea de rupere nominală

a unui aparat de întrerupere reprezintă cel mai mare curent, exprimat în kiloamperi, pe care
îl poate întrerupe aparatul, rămânând în stare de funcţionare, atunci când la bornele sale
este aplicată o tensiune egală cu tensiunea sa nominală.

7
 FT 2
2. Categorii de aparate electrice de joasa tensiune
CATEGORII DE APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

DE CONECTARE

1. APARATE PENTRU PENTRU ACTIONAREA

COMANDA MANUALA MASINILOR ELECTRICE
PENTRU INSTALATII
INTERIOARE

COMANDATE DE LA
DISTANTA
2. APARATE PENTRU
COMANDA AUTOMATA
COMANDATE DE RELEE
DE PROTECTIE

IMPOTRIVA
SUPRACURENTILOR

3. APARATE DE PROTECTIE
IMPOTRIVA SCADERII
SAU CRESTERII
TENSIUNII

APARATE PENTRU
COMANDA LA DISTANTA
4. APARATAJ AUXILIAR
PENTRU ACTIONARI SI APARATE DE
SEMNALIZARE
AUTOMATIZARI
RELEE DE PROTECTIE

8
 Aparatele de conectare sunt destinate in special pentru conectarea
sideconectarea circuitelor de distributie si de alimentare areceptoarelor.Din
aceasta clasa fac parte aparate care pot fi manevratemanual sau automat.Se
disting diverse moduri de comanda asupraaparetelor de comutatie.

Aparate electrice de comutatie (automate sau neautomate, cu arc electric

sau fara arc electric, de tip comutator, contactor sau de tip întrerupator)

Aparate electrice de protectie, care sesizeaza valorile periculoase (de

defect) ale unor marimi (electrice sau neelectrice) si asigura o comanda
convenabila “de protectie” (de “deconectare” obisnuit), deosebind declansatoare,
relee, sigurante fuzibile

Aparate electrice limitatoare, ce “limiteaza” valorile unor parametri (de

obicei electrici) la limite nepericuloase : deosebim limitatoarele de curent
(bobine de reactanta, sau alte tipuri) si descarcatoarele (DRV, cu oxizi metalici
etc.)

Aparate electrice de comanda, control si semnalizare: butoane de comanda,

lampi de semnalizare sau ansambluri cu functii similare pentru instalatii mai
complexe

Aparate electrice stabilizatoare si amplificatoare: stabilizeaza sau

amplifica marimi (de obicei electrice) in vederea compararii cu o referinta si a
realizarii unui reglaj automat

Aparate electrice de actionare ce furnizeaza energia mecanica pentru

asigurarea deplasarilor predeterminate utile legate de functionarea unui
ansamblu: exemplu tipic pentru aparatele electrice de comutatie sunt
electromagnetii

9
3. Simboluri şi semne convenţionale utilizate în schemele electrice

Simbol Denumire Notaţii Simbol Denumire Notaţii

Întreruptor joasă Contact normal

a c,d
tensiune (normal) deschis (CND)

Întreruptor joasă Contact normal

a c, d
tensiune (automat) închis (CNI)

Contact normal
Separator a e
închis releu termic

Contact normal
Contactor
închis cu
electromagnetic c dt
temporizare la
(bobina)
închidere

Contact normal
Releu
închis cu
idem electromagnetic d dt
temporizare la
(bobina)
deschidere

Releu termic e Siguranţă fuzibilă e

Releu de timp cu
Siguranţă tip
temporizare la dt e
M.P.R.
închidere

Buton de comandă
bp
Releu de timp cu (CND)
temporizare la
h
deschidere Buton de comandă
bo
(CNI)

10
 CAP. II Aparate electrice pentru comandă manual

Generalitati.
Aceste aparate servesc la stabilirea si intreruperea voita a unor circuite , fiind
actionate manual de catre operator , neavand rol de protectie. Se pot imparti in :
- aparate pentru instalatii electrice interioare de lumina si prize (
intreruptoare ,comutatoare, prize si fise )
- aparate de conectare ( intreruptoare si comutatoare parghie , pachet si cu
came ; separatoare ; intreruptoare de sarcina si cu sigurante )
- aparate pentru actionarea masinilor electrice ( comutatoare stea-triunghi
; inversoare de sens ; aututrafo de pornire ; reostate de pornire ; controlere )
Dupa functia care o indeplinesc aceste aparate se clasifica in 3 mari categorii :
-intreruptoare(cand realizeaza inchiderea sau deschiderea unui circuit electric
parcurs de curent)
- comutatoare (cand realizeaza inchiderea unui circuit simultan cu deschiderea
altui circuit)
- separatoare ( cand realizeaza inchiderea sau deschiderea unui circuit aflat sub
tensiune dar care nu este strabatut de curent )

Intreruptoare pentru circuitele de lumina

Se executa pentru curenti mici sub 10A . Sunt construite din una sau 2 grupe de
contacte : un contact fi si un contact mobil . Contactul mobil este actionat prin
intermediul unei parghii sustinuta de un reostat , de aceea se mai numesc si
basculante . Intreruptoarele pot fi : simple sau duble.
Intreruptorul simplu are un contact fix si unul mobil si se inseriaza pe conductorul
de faza care pleaca spre receptorul de lumina.
Intreruptorul dublu - are doua contacte mobile si doua contacte fixe. La unul din
capete contactele mobile sunt scurtcircuitate intre ele. Acest intreruptor poate
inchide sau deschide 2 circuite.
11
 1..INTRERUPATOARE SI COMUTATOARE CU PARGHIE
Intreruptoarele si comutatoarele cu parghie sunt aparate neautomate care se
utilizeaza in circuite de iluminat sau forta, de curent continuu si alternativ. Piesa
mobila de contact este de forma unui brat de parghie, de unde le provine si numele
(se mai numesc si hebluri). Comutatia are loc sarcina si sunt necesare camere de
stingere, construite din azbociment si prevazute cu gratare din materiale feromagne-
tice (care folosesc principiul divizarii arcului, in cazul aparatelor de curent alterna-
tiv) sau cu sicane electroizolante (care folosesc principiul deion in cazul aparatelor
de curent continuu).
Cutitele de contact sunt actionate direct sau printr-un sistem de parghii. La
intreruperea curentilor intensi, viteza de deplasare a arcului electric are loc sub
actiunea autosutlajului electrodinamic, forta fiind proportionala cu patratul
curentului din circuit (nu este rutin intluentata de alungirea mecanica). In cazul
curentilor de intensitate redusa, viteza de deplasare a pieselor mobile de contact are
un rol determinant, pentru ca fortele electrodinamice au valori reduse. In acest caz,
trebuie marita viteza de indepartare a pieselor de contact si se folosesc contacte de
rupere, in paralel cu contactele principale.
Intreruptoarele cu curenti nominali mai mici de 500 A au piesele mobile ale
contactelor de rupere in forma de cutit actionate prin resoarte prinse de piesele
mobile ale contactelor principale.
In figura 1. este prezentat un intrerupator cu parghie si respectiv un
comutator cu parghie.

Figura 1.. Intrerupator si comutator cu parghie

12
 Figura 1. (1, 6-bome; 2-piesa fixa de contact; 3-cutit principal; 4-ax; 5-portpiesa de
contact; 7-maner; 8-platou; 9-cutit de rupere; 10-resort)
Dupa deschiderea fara arc electric a contactelor prineipaIe, resoartele se in-
tind si determina accelerarea pieselor mobile ale contactelor de rupere. Comutatoa-
rele au doua randuri de piese fixe de contact, astfel incat desehiderea primului rand
de contacte este urmata de inchiderea celuilalt rand de contacte si invers.
La intreruptoarele cu parghie tripolare, de multe ori maneta de actionare este
pozitionata lateral asa cum este prezentata in figura 1.2.

Figura 1.2. Intrerupator cu parghie tripolar:

l-piese mobile de contact; 3-piese fixe de contact; 4-portpiese fixe de contact cu ax;
5-platou; 8-maneta de actionare; 9-dispozitiv de stingere a arcului electric.
Actionarea acestor aparate se face manual, putad fi directa (cand intrerupa-
torul este asezat in fata tabloului), sau indirecta, cand intrerupatorul este asezat in
spatele tabloului.
Intreruptoarele se fixeaza pe tablou astfel ca deschiderea circuitului sa se faca
prin actionarea in jos a manetei. Reteaua de alimentare se leaga la bornele de sus, iar
receptorul la bornele de jos.
Intrerupatoarele si comutatoarele cu parghie monopolare, bipolare si
tripolare de constructie romaneasca corespund STAS 2425-84 si au urmatoarele
caracteristici:
– pentru aparatele de curent alternativ:UN, = 380 V, 500 V sau 660 V;IN =
25 A, 63 A, I00A, 200 A, 350 A, 600 A, 1000 A
– pentru aparatele de curent continuu: UN, =175 V, 220 V, 440V; IN = 200
A, 350 A, 600 A, 1000 A.

13
 2..INTRERUPATOARE SI COMUTATOARE TIP PACHET

Intrerupatoarele si comutatoarele pachet sunt aparate neautomate care se

utilizeaza in circuitele de comanda (in care intensitatile curentilor sunt
mai mici decat 100 A), de curent continuu sau altemativ si in circuitele de
automatizare unde se cer functii de comutare complexe.
Intrerupatoarele si comutatoarele pachet se folosesc la joasa
tensiune si sunt actionate manual. Ele se caracterizeaza prin faptul ca
ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a unui numar
variabil de elemente (pachete) de constructie similara, fiecare element
cuprinzand o cale de curent. Intreruptoare si comutatoarele cuprind o serie
de discuri de bachelita suprapuse pe care sunt montate contactele fixe.
Contactele mobile din material conductor, sunt asezate pe un ax
central si se deplaseaza solidar cu aceasta in timp ce un sistem de sacadare
realizeaza intreruperea brusca, independent de viteza cu care este
actionata maneta.

Figura 1.3. Intrerupator pachet tripolar de tip C

14
 Fifura 1.3 (1. -maneta de actionare; 2-ax de actionare; 3-mecanism de
sacadare; 4-borne;
5-disc electroizolant; 6-tiranti; 7-placa metalica de fixare; 8-piese mobile
de contact; 9-izolatie de pertinax; 10-distantor din pertinax.)
Deoarece aceste intrerupatoare au avantajul unei constructii
compacte si fiabile sunt folosite pentru comanda circuitelor electrice ale
masinilor, ca intrerupatoare si comutatoare pe panouri si pupitre de
comanda si ca intrerupatoare capsulate impotriva prafului si umiditatii.
Intrerupatoarele si comutatoarele pachet au urmatoarele
caracteristici tehnice:
– tensiunea nominala si tensiunea de lucru in c.a. 380V si c.c.
220V
– curentul nominal in c.a. si c.c. 6A, 10A, 25A, 40A, 63A si 100A.
– frecventa retelei in c.a. 50Hz,
– durata de viata mecanica in c.a. si c.c. 20 000 schimbari de
pozitie.
– frecventa de conectare in c.a. si c.c. 30 conectari/h.
– tensiunea de incercare in c.a. 418V iar c.c. 242V.
– pauzele intre doua cicluri in c.a. si c.c. 10s.
– tipul protectiei I.P.000.
– pozitia de montare: oarecare.

15
 3..Intrerupatoare si comutatoare cu came

Intrerupatoarele si comutatoarele cu came au o constructie asemanatoare cu

cea a celor pachet, fiind realizate dintr-un ansamblu de elemente de comutare iden-
tice, fiecare cuprinzand una sau doua cai de curent, montate etajat pe un ax comun
de actionare, care se pune in miscare cu ajutorul unei manete. Deosebirea fata de
intrerupatoarele pachet consta in faptul ca la intreruatoarele pachet, piesele mobile
de contact sunt fixate pe axul comun pe cand la cele cu came, pe axul comun sunt
fixate numai niste came din material electroizolant care, rotindu-se o data cu axul de
actionare, determina inchiderea sau deschiderea contactelor.Exista variante
constructive cu un singur ax de actionare si cu doua axe de actionare. Primele pot
avea de la 2 pana la 16 poli, cu doua pana la noua pozitii de repaus iar celelalte au
de la 20 la 24 de poli.Intrerupatoarele si comutatoarele cu came de constructie
romaneasca corespund STAS 5414-83.
Dintre numeroasele variante constructive de intrerupatoare si comutatoare
cu came in figura 1.6. esteprezentat Comutatorul tip C 16 in constructie etansa.

Figura 1.4

a). Sectiune transversala: 1-ansamblu de clemente de comutare; 2-arbore central de

actionare; 3-maner; 4, 7-carcasa; 5-ax intermediar; 6-roti dintate.
b). Element de comutare: 1-piesa izolanta; 2-piese fixe de contact; 3-borna pentru
legarea in paralel a elementelor de contact;4, 6-pastile de argint; 5- piese mobile de
contact; 7-palpator.Comutatoarele C 16 au cel mult 12 etaje, fiecare cu cate doua
contacte, numarul maxim de pozitii fiind opt (ceea ce corespunde unui unghi de 45°).
Comutatoarele tip C25 au cel mult 8 etaje, fiecare cu cate doua contacte numarul
maxim de pozitii fiind tot opt.

16
 CAP.3 Măsuri de protecţie a muncii specifice
1.Accidente datorate curentului electric

Electrocutarea

Accidentele datorate curentului electric apar în urma trecerii acestuia prin

corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. În raport cu
intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: • senzatie de
tremuratura a corpului • contracturi musculare generalizate • pierderea
constientei si chiar moartea.
La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei
întindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul
sau interiorul corpului a energiei electrice în energie calorica. Voltajul
arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului. Nu
atingeti victima înainte de a întrerupe curentul electric. Se întrerupe sursa
de curent.
Se îndeparteaza victima de sursa de curent utilizând un obiect uscat ca
de exemplu o coada de matura, haine uscate, având grija sa va plasati pe
o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale
(ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea
existentei leziunii de coloana cervicala.
Daca victima nu respira si nu are puls se încep imediat manevrele de
resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj
calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.
Accidentele se produc fie prin atingeri directe de tip bifazic(bioplar),
corpul devenind astfel un sunt, fie de tip monofazic(uniolar), cand corpul
se interpune sau intre doi conductori electrici sau intre un conductor
electric si pamant.Accidentele se pot produce si prin atingeri indirecte, ca
in cazul inductiei, cand un conductor electric din apropierea unui circuit
electric cu potential ridicat prezinta un curent de autoinductie (contactul
cu accidentatul, atingerea apei in carea au cazut fire electrice).
17
 2.Norme de Securitate şi Sănătate în Muncă la utilizarea
instalaţiilor şi echipamentelor electrice

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara

eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul
omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie
cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de
activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de
munca sunt:
· Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele
electrice si care se realizeaza prin:
o amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel,
normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de
conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M,
iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai
mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
o Izolarea electrica a conductoarelor;
o Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
o Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se
distanta impusa pana la elementele sub tensiune.
· Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si
sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza
la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator.
Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta
picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa
fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru
a evita posibilitatea inversarii lor.

18
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt
obligatorii:
o varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de
incperea lucrului;
o evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul
lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a
izolatiei;
o menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc
de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta
nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu;
o evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si
in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi
evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau
suspendate;
o interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii
motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua
electrica.
· Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de
avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre
electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi
impartite in doua categorii: principale si auxiliare.
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante,
clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta
tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este
permisa atingerea partilor conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de
protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc,
platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc. Aceste
mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.

19
 3.Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

Protecția împotriva incendiilor se realizează prin îndeplinirea

cerințelor esențiale securitate la incendiu. Aceaste cerințe se asigură prin
măsuri și reguli specifice privind amplasarea, proiectarea, execuția și
exploatarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor, precum și privind
performanțele și nivelurile de performanță în condiții de incendiu ale
structurilor de construcții, produselor pentru construcții, instalațiilor aferente
construcțiilor și ale instalațiilor de protecție la incendiu. Instituțiile, agenții
economici, care execute lucrări de construcții la clădiri civile sau industriale
indiferent de formă, de stat sau private, nave maritime sau chiar terestre,
conducătorii de instituții și proprietarii sunt responsabili pentru a menține
instalațiile si clădirile lor, în conformitate cu reglementările tehnice și legislația
în vigoare stabilite de către autoritatea competentă.

Reducerea riscului de incendiu prin:

1.asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor în fazele de proiectare și
executare a construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor și menținerea lor la
parametrii proiectați în exploatarea acestora, în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice;
2.echiparea și dotarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor cu mijloace
tehnice de apărare împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice;
3.organizarea activității de apărare împotriva incendiilor;
4.asigurarea intervenției pompierilor în cazul producerii unor incendii la
construcții, instalații și amenajări, precum și a altor forțe de salvare a
persoanelor și bunurilor.

Construcțiile, instalațiile și amenajările se proiectează și executată astfel

încât, pe toată durata de viață a acestora, în cazul inițierii unui incendiu, să se
asigure:
estimarea stabilității elementelor portante pentru o perioadă determinată de
timp;
imitarea apariției și propagării focului și fumului în interiorul construcției;
limitarea propagării incendiului la vecinătăți;
posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiții de siguranță sau de a fi
salvați prin alte mijloace; securitatea forțelor de intervenție.

20
 Bibliografie

1. http://cis01.central.ucv.ro/psi/norme_mec/NORME%20
GENERALE%20psi.pdf
2. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/APARATE-
ELECTRICE-PENTRU-COMAN7117161019.php
3. https://www.wikipedia.org/
4. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/electrotehnica/apar
ate-electrice-169752.html
5. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/INTRER
UPATOARE-AUTOMATE-DE-JOA28.php
6. Editura CD PRESS

21