Ministerul Educației Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
Universitatea de Stat ” Alecu Russo”, Bălți
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte
Specialitatea Psihologie

Program

Psihocorecțional

Psihocorijarea relațiilor interfamiliale

Elaborat: Alexandra Babin

Bălţi-2019
 Tema:. Psihocorijarea relațiilor interfamiliale, relațiile dintre părinți și copii;
Scopul: -Dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii;
Forma: Terapie de grup;
Grupul: format din membrii familiei; ( de asemenea am putea lucra cu un grup omogen
de 10-12 membri, parinți-copii);
Analiza relaţiilor adolescenţi-părinţi au permis depistarea a trei aspecte importante ce trebuie
reţinute:
a) atît părinţii, cît şi adolescenţii nu posedă cultura discuţiei şi nu delimitează
hotarul dintre discuţie şi ceartă;
b) fiecare parte se consideră nevinovată în declanşarea conflictului;
c) la baza conflictelor familiale se observă unul şi acelaşi mecanism, pe care l-am
numit generalizarea şi reactualizarea trecutului, care nu este conştientizat la timp
de ambele părţi.
Primul aspect ne obligă să diferenţiem discuţia de ceartă.
Discuţia este un schimb reciproc constructiv de informaţii, impresii, opinii, aprecieri critice,
propuneri orientate spre realizarea unui scop.
Deci, discuţia vizează procedeele de atingere a unui scop comun pentru părinţi şi adolescenţi,
constituind un detaliu al intercomunicării. Este o modalitate eficientă de a influenţa gîndurile,
atitudinile şi conduita partenerilor.
Cearta constituie o ciocnire a scopurilor, intereselor, valorilor şi calităţilor unor persoane.
Discuţia evită aprecierile negative, pe cînd cearta presupune acuzarea, desconsiderarea şi chiar
înjosirea persoanei.
Cultivarea abilităţilor şi deprinderilor de comunicare începe în familie. Analiza unor discuţii
înregistrate ne demonstrează că schimbul reciproc de opinii şi convingeri se desfăşoară într-o
formă amabilă, chiar şi în cazul prezenţei controverselor. Cearta denotă o contestare a motivelor,
scopurilor, valorilor partenerului, în situaţiile tensionate, însoţite de izbucniri ale emoţiilor
egocentrice, oamenii îşi concentrează atenţia asupra lor, uitînd de partener. Nici părinţii şi nici
adolescenţii, în astfel de situaţii, nu fac excepţii.
În situaţiile conflictuale ambele părţi se gîndesc numai la sine, ţin cont doar de propriile
dificultăţi, nu iau în seamă starea şi emoţiile partenerului.
Adulţii (pedagogii şi părinţii) trebuie să ţină minte că forma, stilul şi conţinutul raporturilor
familiale determină formarea unor trăsături de caracter la copii.
Cercetările efectuate, sinteza observaţiilor permite să menţionăm că atît părinţii, cît şi
adolescenţii percep acut necesitatea de a cunoaşte arta comunicării, de a se antrena în dialoguri
şi discuţii.
Ambele părţi înţeleg că:
2
 - capacitatea de a se menţine în limitele discuţiei nu poate substitui structura complexă a
culturii comunicării şi că adevărata artă psihologică a intercomunicării presupune
susţinerea partenerului în vederea respectării acestor limite;
- spiritul de observaţie, atenţia, reţinerea şi tactul reprezintă calităţile umane ce determină
eficienţa şi controlul comunicării, constituind şi baza psihoprofilaxiei conflictelor;
- este necesar de conştientizat mecanismul conflictului în scopul dirijării lui (evitării,
soluţionării şi transformării caracterului distructiv al acestuia în unul constructiv);
- simetria relaţiilor interpersonale diminuează simţitor capacitatea partenerilor de a
asculta, de a se auzi şi de a se înţelege reciproc;
- procedeul cedărilor se bazează pe un sistem de imagini monocentrice şi nu duce la
rezultate stabile, fiindcă partea care cedează consideră că a făcut totul pentru a evita
conflictul şi nu învaţă a înţelege partenerul, iar partea care se foloseşte de cedare se
obişnuieşte a ţine cont numai de emoţiile şi sentimentele proprii;
- relaţiile afective, mecanismul şi scenariul situaţiilor conflictuale se repetă şi se
consolidează pe parcursul anilor.
Aşadar, părinţii şi adolescenţii obţin rezultate pozitive în cultura comunicării numai dacă
înţeleg şi conştientizează necesitatea de a refuza elementele, mecanismul şi scenariul
conflictelor, de a cunoaşte şi a practica un nou stil de comunicare, bazat pe stimă reciprocă şi
empatie.
De asemenea, se propune următorul plan de activități cu părinții, care de obicei , caracterizează
relațiile lor cu copiii- preadolescenți/adolescent ca fiind conflictuale, ceea ce de fapt reiese din
particularitățile de vîrstă și individuale.

PROIECT DE ACTIVITATE
TEMA: „REZOLVAREA CONFLICTELOR!”
SCOPUL: -dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii.
- Colaborarea permanentă şi armonioasă între familie- şcoală – comunitate ;
- Cunoaşterea necesităţilor şi intereselor copiilor , a tehnicii aplicării metodelor
educative ;
GRUP-ŢINTĂ: 12 persoane ;
TIMP ALOCAT: 1-2 luni. Vor fi incluse atât cursuri teoretice cât şi activităţi aplicative ;
METODE: Prezentare,joc de rol, studiu de caz, Team building, Braimstorming, Dialog,
Conversatia;
MIJLOACE:flip-chart, markere, retroproiector, coli A4, cartonase colorate, creioane colorate,
fise specifice, Suport curs, laptop.

3
 CONTINUT: LISTA DE ACTIVITĂŢI
I.Principiile crearii relatiilor de succes.
II. Rolul conflictului.
III. Medierea ca strategie pozitiva de rezolvare a conflictelor.
IV.Cum, cât şi când să ne ajutăm copiii.
V.Analiza rezultatelor activităţilor. Evaluarea cursului.

AGENDA ATELIERULUI
CURS FORMARE
TEHNICI DE SOLUTIONARE SI MEDIERE A CONFLICTELOR

ORA INTALNIREA I INTALNIREA II INTALNIREA III

10:0 Sesiunea 1: Sesiunea 4: Sesiunea 7

Managementul
0 Introducere Prevenirea si controlul stressului
conflictelor
Comunicarea continutului
cursului -metode de prevenire , control
in ceea ce priveste
Asteptari managementul stressului de
iesire din cercuri vicioase

11:00 Sesiunea 2: Sesiunea 5: Sesiunea 8

Dezvoltarea abilitatilor de
comunicare
Definirea conflictului
Mecanisme si tipuri de
conflicte
Managementul conflictelor
Motivarea si implicarea
personalului
-identificarea factorilor de
motivare
-cresterea stimei de sine
Caracteristici ale
medierii
Medierea prin egali
Limitele medierii
Rolul emotiilor in
mediere

13:0 Pauza de cafea 15 minute Pauza de cafea 15 minute Pauza de cafea 15

minute
0

Sesiunea 3: Sesiunea 6: Sesiunea 9

Etapele de evolutie ale unui Managementul stressului Responsabilitate
conflict Motivatia in mediere
--modalitati de eliminare a Comportamentul
Modalitati de mediere a stressului mediatorului fata de
conflictelor organizationale conflict
Competenta de a
media conflicte

15:0 Evaluare Evaluare Evaluare

4
0

ACTIVITATEA 1
SESIUNEA 1: DESCHIDEREA ATELIERULUI
OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea sa:
1. Listeze cel putin patru dintre regulile acceptate de grup pentru desfasurarea optima a
atelierului
2. Descrie ce ar dori sa invete in timpul acestui modul
3. Isi reconsidere asteptarile pe baza obiectivelor propuse
4. Isi evalueze cunostintele despre managementul conflictului
ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Introducere Spargerea ghetii 20 minute Flipchart,coli,marker

e
Pe ecusonul primit,
fiecare îşi scrie numele şi Pixuri
desenează ceva care să-l
reprezinte pozitiv. Ecusoane
Fiecare îşi pune ecusonul
Laptop,ecran si
şi explică ce reprezintă
retroproiector
simbolul său.
Regulile grupului

Asteptari Lucru individual 15 minute Cartonase colorate

participanti

Scopul si Prezentare 10 minute Material vizual

obiectivele
atelierului Discutie facilitata Scopul si obiectivele
atelierului
Material participanti
Scopul si obiectivele
atelierului
Agenda atelierului

Pretestare Lucrul individual 15 minute Material participanti

chestionar Pre-test
Material formator
Cheia de rezolvare a

5
 testului

SESIUNEA 2:
OBIECTIVE: La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea sa:
1.Sa defineasca conflictul
2.Sa identifice mecanisme si tipuri de conflicte organizationale
3.Sa defineasca managementul conflictelor

ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Dezvoltarea Lucrul individual 30 minute Markere

abilitatilor de
comunicare Comunicarea Flp-chart, coli scotch

Jocul de rol

Mecanisme si tipuri Brainstorming 30 minute Laptop,

de conflicte
retroproiector, flip-
chart, coli,markere

Identificarea tipurilor Distorsionarea 30 minute Laptop,

de conflicte
informatiei (perceptia retroproiector, flip-
pe baza unei chart, coli,markere
fotografii, o situatie
data cum ar face
fata )

Mecanisme si tipuri Dialogul 30 minute Laptop,

de conflicte
retroproiector, flip-
Studiul de caz
Definirea conflictului chart, coli,markere
organizational
Managementul
conflictului(moduri
de gestionare a
conflictelor)

6
SESIUNEA 3
OBIECTIVE: La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea :
1.Sa defineasca etapele unui conflict
2.Sa identifice modalitatile de mediere ale unui conflict organizational benefic atat pentru
profesori cat si pentru elevi

ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Etapele de mediere Lucrul individual
ale unui conflict Lucru in
Anticipare echipa(2cursanti)
Negocierea Laptop,
Diferente de opinii Prezentarea unei
retroproiector, flip-
teme din mai multe
Discutii se va alege una 50 minute chart, coli,markere
singura si se va
Coli colorate, scotch
Dispute negocia asupra
acesteia, apoi se va
Conflict dezbate de grupul
mare

Modalitati de Jocul de rol 50 minute Laptop,

mediere a Se prezintă o situatie
retroproiector, flip-
conflictelor data si cei care
trebuiau sa il ajute in chart, coli,markere
solutionarea
Suport curs
problemei nu se arata
dispusi si cealalta
grupa este foarte
abordabila
Evaluarea activitatii discutii cu privire la „Eu si ceilalti ”(fisa)
ceea ce s-a învãtat în
aceastã zi, întrebând
participantii în ce
mãsurã au beneficiat
de pe urma
continutului, ce le-a
plãcut
în privinta stilului de
lucru si al formatului
cursului de formare,
si ce considerã ei cã
ar fi fãcut în mod
diferit.

ACTIVITATEA 2
SESIUNEA 4

7
OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea :
1. Sa identifice modalitatile de rezolvare a conflictelor
2. sa gaseasca posibile solutii in ceea ce priveste aplanarea conflictelor in scoala
ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Metode de rezolvare Brainstorming 40 minute Laptop,

a conflictelor retroproiector, flip-
chart, coli,markere
Suport curs

Pasi in medierea Activitate Joc de

conflictelor rol(1+5) cinci
cursanti lucreaza la o
problema si unul care
este pasiv priveste
cum decurg lucrurile, Laptop,
la sfarsit acesta retroproiector, flip-
expune punctul sau chart, coli,markere
Generarea unor de vedere si ceilalti
posibile solutii in comenteaza despre 50 minute Suport curs
rezolvarea atitudinea fiecaruia
conflictelor in ceea ce priveste
indeplinirea sarcinii )

SESIUNEA 5
OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea :
1.Sa gaseasca metodele necesare controlului si gestionarii conflictelor organizationale

ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Modalitati de Joc de rol 50 minute Laptop,

identificare si
Cursantii vor primii retroproiector, flip-
gestionare a
conflictelor niste jetoane in care chart, coli,markere
organizationale sunt niste meserii
aleatoriu alese
Suport curs
profesor/elev;
medic/pacient;etc si
vor trebui sa
identifice tipuri de
conflicte care pot
apare intre aceste 2
persoane vor exprima
punctul de vedere de
la flip chart- fiecare
grupa prin liderul sau

SESIUNEA 6
8
OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea:
1. Sa gaseasca modalitatile prin care sa stimuleze implicarea elevilor in activitati atractive
2.Sa identifice in partenerii lor ,elevii, modurile de crestere a stimei de sine in randul elevilor
in vederea stimularii acestora in folosul scolii
ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE
Motivarea si Exercitii de echipa 50 minute Laptop,
implicarea Energizant( cursantii retroproiector, flip-
personalului vor fi impartiti pe 2 chart, coli,markere,
grupe vor avea la Pahare plastic, cutii
indemana tot ceea ce carton, pett-uri, suluri
este necesar numai ca hartie igienica
trei dintre ei au alte Suport curs
sarcini sa vegheze
asupra edificiului ce
urmeaza a fi construit,
astfel nu trebuie sa
comunice oral decat
prin semne)
Dialogul fiecare
membru va spune apoi
ce a simtit el in timpul
jocului cum a fost tratat
de membrii grupului
Aflarea modalitatilor Braimstorming 50 minute Laptop,
care favorizeaza Team-building retroproiector, flip-
cresterea stimei de Participantii vor scrie chart, coli,markere
sine pe o coala un cuvant Suport curs
care ii caracterizeaza si
il vor lipii pe spate apoi
se vor plimba si isi vor
gasi perechea printre
ceilalti apoi vor cadea
de acord in ceea ce
priveste:
-ce le place
-ce nu le place
-ce ar dori sa faca
-ce nu ar dori niciodata
sa faca, apoi vor
prezenta grupului mare
parerile lor
Evaluare fisa Jurnal de reflectie

ACTIVITATEA 3
SESIUNEA 7

OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea:

9
 1. Sa gaseasca sursele de stres in organizatia lor
2. Sa identifice modul de combatere a acestor surse de stress organizational
ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Managementul Team building 50 minute Laptop,

stressului retroproiector, flip-
Braimstorming chart, coli,markere
Dialogul Suport curs
Conversatia
Jocul de rol

SESIUNEA 8
OBIECTIVE:La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea:
1.Sa identifice caracteristicile medierii
2.Sa defineasca limitele care exista intr-un act de mediere a unui conflict

ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Caracteristici ale Team building 50 minute flip-chart,
medierii Braimstorming coli,markere,fise de
Medierea prin egali Dialogul „povesti cu final
Limitele medierii Conversatia neasteptat”
Jocul de rol:
. Participantii primesc
fisa de lucru nr. 1
.discutii in grup despre
rezultatele din fisa
Medierea prin egali Povesti cu final 50 minute
Limitele medierii neasteptat:participantii
impartiti pe grupuri vor
primi cate o fisa la care
vor trebui sa gaseasca
modalitati de medier a
conflictului
aparut.Rezultatul va fi
precizat si celorlalti
participanti si va fi
expus la flip-chart.Se
vor gasi solutii comune.

SESIUNEA 9
OBIECTIVE: La sfarsitul acestei sesiuni, participantii vor putea:

1.Sa identifice forma de manifestare corecta a unui mediator intr-o situatie conflictuala

10
2.Sa evalueze competenta de a media conflicte atat intre elev-elev, dar si cadru- didactic- elev

ACTIVITATI METODE DURATA MATERIALE

Responsabilitate Team building 50 minute
Motivatia in mediere Braimstorming Laptop, retroproiector,
Comportamentul Dialogul :
mediatorului fata de Conversatia flip -chart, material
conflict PPT”MODALITATI DE
REZOLVARE
ACONFLICTELOR”
Competenta de a 30 minute flip-chart, coli,markere,
media conflicte

EVALUAREA Chestionar de chestionar

CURSULUI evaluare a cursului:
Bifati raspunsul care
vi se potriveste;
*Simt cã am învãtat
multe de la ceilalti în
timpul cursului.;
*Combinaþia de
metode de învãtare a
fost potrivitã pentru
mine.;
*.Mã pot gândi acum
la o multime de alte
nevoi de formare.
*Simt cã acest curs a
corespuns asteptãrilor
mele.
*Simt cã acest curs
si-a atins obiectivele
de învãtare stabilite;
*Nu sunt multumit de
acest curs;nu este
conform asteptarilor .

11
 Anexe

Anexa 1

Fisa de lucru

12
 Autocunoastere si dezvoltare

„ Eu si ceilalti ”

Conduita
sociala

Cerinta: **** Scrie pe fiecare petala ,ce astepti tu de la ceilalti colegi de echipa.

Fisa de lucru

Cunoaste-te pe tine!

13
 Anexa 2

Harta inimii

1. 1.

2. A 2. B

3 3

4 4

1. 1.

2. 2.

3 3

4 4

Anexa 3

Cerinţa: completează spaţiile inimii astfel:

14

Nume
A- cel puţin 3 calităţi personale care iţi plac cel mai mult;
B- cel puţin 3 lucruri din viaţa ta pe care ţi-ar plăcea să le schimbi;
C- cel puţin 3 lucruri pe care le faci bine;
D- cel puţin 3 cuvinte care ţi-ar plăcea să se spună despre tine;
E- Anexa 8
F- Activități pentru ” Spargerea gheții”
G-
H- CE MÃ REPREZINTÃ
I- Scop: intercunoaștere, prezentare la început de sesiune;
J- Durata: 10-15 minute
K- Mãrimea grupului: nr. nelimitat de persoane
L- Materiale necesare: 6-10 imagini, în funcție de mãrimea grupului, reprezentând animale
(maimuþã, tigru, vultur, taur, cal, cocoși alte animale, preferabil din horoscopul
chinezesc), lipite pe pereții sãlii în locuri sufficient de distanț ate astfel încât grupurile sã nu
se deranjeze între ele; o coalã de hârtie mare ș i un instrument de scris pentru fiecare grup
de „animale“.
M- Instrucțiuni: Cereþi fiecãrui participant sã se identifice cu unul din animalele
prezentate, sã stea lângã imaginea care reprezintã acel animal și când grupurile s-au
definitivat, sã explice celorlalþi participanți de ce se identificã cu animalul respectiv. În
urma discuțiilor, grupul va consemna pe
N- coala de hârtie 4-5 trãsãturi comune pe care fiecare membru al grupului le-a menționat ș i
vor desemna un „purtãtor de cuvânt“ care sã prezinte acele trãsãturi întregului grup.
O- Variațiuni: În loc de animale, puteți alege plante, arbori, roci, culori etc.
P- Sugestii: Esența exercițiului este comunicarea directã între membrii grupului ș i
identificarea unor trãsãturi comune între membrii grupului. Prezentãrile pot fi scurte; ele
se pot rezuma la citirea acelor 4-5 trãsãturi comune sau se pot extinde la menþionarea
unor diferenþe identificate între membrii grupului.
Q-
R- BLAZONUL
S- Scop: intercunoaștere, prezentare la început de sesiune
T- Durata: 10-15 minute
U- Mãrimea grupului: nelimitatã
V- Materiale necesare: o coalã de hârtie cu conturul unui blazon pentru
W- fiecare participant, creioane colorate
X- Instrucþiuni: Cereți fiecãrui participant sã își proiecteze propriul blazon, pe care sã
reprezinte ceea ce îl caracterizeazã. Dupã ce au terminat de desenat, participantii vor
forma grupuri de câte patru-cinci persoane și își vor prezenta fiecare blazonul. La
încheierea prezentãrilor în grup, cereți participanþilor sã propunã 3-4 blazoane mai
interesante care vor fi prezentate în fața întregului grup.
Y- Variațiuni: În loc de contur de blazon, se poate oferi o coalã cu conturul unui tricou cu
mânecã scurtã, instrucțiunile fiind de a-și proiecta și reprezenta pe „tricou“ logo-ul
propriu.
15
Z- Sugestii: Dacã aveþi la dispoziþie timp mai puțin, puteți sã cereți participanților sã își
expunã blazonul fãrã sã le mai cereți sã facã prezentãrile în grupuri. În ambele cazuri,
tricourile sau blazoanele pot fi afișate pe peretele sãlii, iar participanþii pot fi încurajaþi
sã noteze lucruri drãguþe pe tricourile /blazoanele colegilor (de exemplu: „Îmi place
cã þi-ai desenat copiii. ªi mie îmi place sã mã laud cu copiii mei.“ sau „Apreciez cã și ție îți
plac Anotimpurile lui Vivaldi. Te invit sã ascultãm împreunã CD-ul pe care îl am la
mine“).
AA-
BB- UN LUCRU PE CARE NU L-AI PUTEA GHICI
CC- DOAR UITÂNDU-TE LA MINE...
DD- Acest exercițiu de „spargere a gheț ii“ este folositor atunci când se formeazã grupurile
mici și dorim ca fiecare persoanã din grup sã cunoascã numele celorlaț i și sã aibã un
element de identificare; se aplicã unui grup de 6 pânã la 12 participanți ș i nu ar trebui sã
dureze mai mult de 10 minute. Instrucțiuni din partea formatorului către grup „O sã ne
spunem numele și o sã încercãm sã ne amintim numele tuturor persoanelor. Atunci când
vã spuneþi numele
EE- adãugați o informație despre dumneavoastrã, mai precis un lucru pe care nu l-am ghici
la prima vedere. Evitați confesiunile pe care le-aț i putea regreta! Încep eu:
FF- „Numele meu este …… și un lucru pe care nu l-ați ghici despre mine la prima vedere este
cã sunt pasionat de insecte.“
GG- (B) ADEVÃRAT ȘI FALS
HH- Aceasta este o altã variantã a exerciț iului de mai sus, în care fiecare persoanã oferã o
informaþie adevãratã și una falsã despre ea însãși. Ceilalți trebuie sã spunã care este cea
adevãratã.
II- „Numele meu este ….., am fost jongleur și sunt pasionat de insecte. Care afirmaț ie este
adevãratã?“
JJ- (C) UN LUCRU DE CARE SUNT MÂNDRU/MÂNDRÃ
KK- Iatã o altã variațiune în care persoana își dã numele și adaugã un lucru de care este
mândrã:
LL- „Numele meu este … ș i sunt mândru/ mândrã, pentru cã mi-am fãcut un bazin de înot
în curte.“
MM- (D) VECINUL MEU ESTE…
NN- Tot pentru un grup mic. Participanþii sunt î mpãrțiți pe perechi pentru a-și împãrtãși
informații, timp de douã minute fiecare. Apoi, fiec are va trebuie sã-și prezinte partenerul
în fața grupului.
OO- (E) DACÃ NU VENEAM AICI…
PP- Aceastã variațiune a aceluiași exercițiu le cere participanþilor sã se prezinte și sã adauge
ce ar face în mod normal în acea perioadã dacã n-ar fi prezenți la cursul de formare.
QQ- „Numele meu este …. și, dacã nu veneam aici, m-aș fi dus sã-mi vizitez vecinii.“

RR-

16
Bibliografie:
1. http://www.puterea.ro/special/dr-simona-manoiu-romgermed-relatia-parinte-adolescent-
obstacole-si-solutii-76986.html.
2. http://psihogen.ro/relatia-parinti-adolescenti.html.
3. Libby Selman, Maria Kovács, Educaþia incluzivã : ghidul formatorului /. - Ed. a 2-a. -
București : Editura Didacticã și Pedagogicã, 2007.
4. http://www.clubdiverta.ro/carte/recenzii/autoeducare/cum-se-construieste-o-relatie-pozitiva-
intre-parinte-si-adolescent.html
5. Larisa CUZNEŢOV, psiholog, articolul- RELAŢIILE DINTRE ADOLESCENŢI ŞI
PĂRINŢI.Un set de recomandări orientat spre optimizarea relaţiilor adolescenţi-părinţi

17