- Orașul Bacau -

Argument : - BACAU -
Am ales sa studiez orașul Bacău deoarece, locuind aici, cunosc cel mai bine
punctele de interes si pot studia orasul cu ușurință, captand poze de la fața locului.
Orașul este considerat ,,oraș al drumului de comerț “: în 1935 numai în orasul
Bacău existau 57 unități industriale dintre care 40 active și 17 inactive. Cea mai mare
realizare industrială a județului între 1960-1968 a fost platforma Borzești, unul din cei
mai importanți piloni ai industriei chimice românești.

Puncte de interes :
Parcul Cancicov
Prefectura
Parcul Catedralei
Catedrala Înălțarea Domnului
Biblioteca Județeana

Limite: Strazile Oituz (8), Constantin Ene (V) (7) , Șoseaua 9 Mai (E si N) (6),
Spiru Haret (S) (14) ,
Noduri: Statuia lui Stefan cel Mare (10) , Clinica Luxor (ciupercutele) (9),
Repere de înălțime si accente volumetrice: Hotel Decebal (11), Hotel Moldova
(12), Catedrala Înălțarea Domnului ( 5 cea mai mare catedrala din estul Europei ),
Cladire de birouri BT (13),
Repere de masă:Hotel Moldova (12), Hotel Decebal (11), Prefectura (2), Catedrala
Înălțarea Domnului (5)
1. Parcul Cancicov

2. Prefectura

3. Biblioteca Judeteana

4. Parcul Catedralei

5. Catedrala Înălțarea Domnului

6.
9. Ciupercutele
10. Statuia lui Stefan cel Mare

11. Hotel Decebal

 12. Hotel Moldova

13. Cladire de birouri BT

Zone/ areale: PUG - Bacău

Releveu schematic al cornișei fronturilor

Cornișele fronturilor
studiare au înălțimi diferite pe
parcursul traseului. Înălțimea lor
creste cu înaintarea în centrul
orașului.

Majoritatea clădirilor de
la intrarea în centrul orașului au
înălțimea de aproximativ 14 m.

Golul ce rezulta din

întreruperea frontonului datorată
străzii Luminii și pieței Tricolorului
 Apare o rupere a frontului
cornișelor datorat creșterii (treptate)
regimului de înălțime al clădirilor
(blocuri de locuit).

De la 14 m se ajunge la
blocuri de 36 de m.
Trama stradală: -neregulată (trama spontană);
-dezvoltată în lungul unui ax ( tot orașul bacău este dezvoltat în lungul uni ax);
-traseele sunt poli-direcționale;
-străzile principale (Nicolae Bălcescu, Mărășești) dispun de 4 benzi;
-orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul,
cu nordul țării și cu Transilvania;
Construcții: -cresc în înălțime cu înaintarea spre centru;
-fronturile cladirilor de pe străzile principale (Nicolae Bălcescu, Mărășești) sunt la strada;
-organicitatea poziționării clădirilor este influențată de cea a tramei stradale;
-cu fronturi alveolare;
-Clădirea prefecturii este pusă în evidență prin iluminat exterior propriu (de jos în sus) =
senzație de monumentalitate;
 -în porțiunea de sit
studiată, cartierele
rezidențiale dispun doar
de blocuri, nu și de case;

-în spatele cladirilor de la

strada principală,
fronturile cladirilor sunt
aritmice atat pe verticală
(au înălțimi diferite) cât
și pe orizontală;

-întrucât zona alează este

una de centru, aproape
toate spațiile construite
sunt active;

Parcelar: -organic;
-cu densitate laxă;
 -raportul construit-
parcelar este în
favoarea
construitului;

Spații verzi și libere: -au formă organică dată de clădiri și trama stradală;
 -spațiile verzi se găsesc
cu precădere în
parcuri;

-spatiile libere sunt cu

precădere
parcări=spații active;

Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bac%C4%83ului
http://bacaul.ro/bacau-345/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u
http://www.bacauinteractiv.ro/files/Scurt_istoric_al_Municipiului_Bacau_1.pdf
„Bacăul rămâne orașul lui Bacovia”
Google maps
Google images
Nume student : Tisescu Denisa-Alexandra
Grupa : 24