120 PDF

NOUA ECONOMIE
Locul şi rolul comerţului

electronic în noua
economie
Dumitru RĂDOI
Ambasada României, Tel Aviv
Abstract
This study treats in a self approach the contribution of the e-commerce
technologies to the new economy by:
− describing e-commerce as one of the most dynamic components of the new
economy by discussing its structural changes, the unique features, products
and components;
− emphasizing e-commerce as the market of the new economy by discussing the
components, functions and mechanism of the electronic markets, and focusing
on the abundant benefits that could get companies on the electronic markets
defining them by a new term so called the virtual opportunity factor,
generating productivity, efficiency and competitiveness.
Începând cu anul 1995, comerţul 1. Comerţul electronic –

electronic este prezent, în proporţii diferi- componenta dinamică a noii
te, în aproape toate sectoarele de afaceri economii
şi a devenit o componentă importantă a
politicilor de dezvoltare economică a tu- Conceptul de nouă economie a apărut
turor ţărilor lumii datorită contribuţiei pe la sfârşitul secolului XX, pe fondul creş-
care o are la creşterea productivităţii, efi- terii rolului ştiinţei în economie, care a
cienţei şi competitivităţii firmelor, pre- provocat aşa numita revoluţie a cunoştin-
cum şi la accelerarea interdependenţelor ţelor, care marchează trecerea de la eco-
dintre economiile şi pieţele naţionale. nomia bazată predominant pe resurse fizi-
Scopul acestei cercetări este de a pre- ce la economia bazată predominant pe cu-
zenta locul şi rolul comerţului electronic noştinţe.
în noua economie, prin evidenţierea trăsă- Noua economie este asociată cu apari-
turilor caracteristice care-i conferă atribu- ţia şi evoluţia a două tendinţe în econo-
tele de componentă dinamică şi de factor mia mondială: globalizarea şi evoluţia
creator de piaţă în noul mediu. (revoluţia) fără precedent a tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor (Pohjola,
Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 125

2002). economia bazată pe informaţie, economia
Aceste tendinţe structurale din econo- bazată pe cunoaştere etc.
mia mondială prefigurează – în opinia Unii cercetători asociază noua econo-
unor analişti - o nouă revoluţie industrială mie cu unele aplicaţii ale tehnologiei in-
bazată pe progresul tehnologiei informaţi- formaţiei şi comunicaţiilor, între care
ei şi comunicaţiilor, care va transforma amintim: comerţ electronic, afaceri
fundamental întreaga viaţă economică şi electronice (e-business), comerţ digital,
socială a secolului XXI 1 . Drept urmare, piaţă cibernetică sau piaţă virtuală (Choi
cel mai adesea, secolul XXI este descris şi Whinston, 2000-2003). Sub acest as-
ca secolul societăţii informaţionale, al so- pect, în continuare, vom încerca să pu-
cietăţii bazate pe cunoaştere sau, aşa cum nem în evidenţă motivaţia asocierii noţiu-
o denumesc unii autori, al economiei nii de comerţ electronic cu cea de nouă
Internet. economie.
Cercetătorii transformărilor econo-
mice generate de noile tehnologii au for-
mulat mai multe denumiri pentru noua 1.1. Trăsăturile definitorii ale noii
economie, nu numai pentru a exprima di- economii
mensiunile acestor transformări, ci şi pen-
tru a identifica căile prin care pot direc- În literatura de specialitate, cel mai a-
ţiona avantajele noilor tehnologii în sco- desea, întâlnim aprecieri generale privind
pul creşterii economice. modul în care revoluţia digitală, tehnicile
Între cele mai cunoscute denumiri ale şi tehnologiile moderne induc în noua e-
noii economii menţionăm: economia digi- conomie tendinţe şi procese noi, ca de
tală, neteconomia, economia de reţea, exemplu: dezvoltarea accelerată a comu-
economia Internet, economia virtuală, nicaţiilor avansate; explozia Internetului;
dezvoltarea comerţului electronic; apari-
1
ţia unor noi modele de realizare a afaceri-
Transformarea informaţiei digitale în va- lor şi restructurarea / re-ingineria firme-
loare economică şi socială prin noua eco- lor; promovarea de noi reguli şi forme de
nomie duce la crearea de noi industrii, mo-
organizare bazate pe inovare şi extinderea
dificându-le pe cele vechi şi afectând pro-
fund viaţa tuturor cetăţenilor. Întreprinderi-
formelor de activitate şi de muncă la dis-
le din toate domeniile încep sa îşi transfor- tanţă etc.
me afacerile în e-afaceri, ducând la restruc- Dar, aşa cum precizează unii autori,
turarea întregii economii. Multe sectoare, noua economie poate să fie înţeleasă nu-
incluzând liniile aeriene, vânzarea de cărţi, mai prin analiza transformărilor ce au loc
brokerajul la bursă, editarea diferitelor pu- în structura acesteia, care se produc trep-
blicaţii, telecomunicaţiile, vânzarea de cal- tat, pe măsură ce tehnologiile digitale fac
culatoare, au acum „actorii” importanţi, ca- din ce în ce mai uşoare şi mai ieftine ac-
re nu existau acum câţiva ani. Cheia succe- cesarea, prelucrarea şi stocarea infor-
sului este folosirea Internetului pentru creş- maţiei (Ghilic-Micu şi Stoica, 2002). Pen-
terea productivităţii şi lărgirea prezenţei
firmelor în reţea. Toate companiile, mari
tru punerea în evidenţă a acestor transfor-
sau mici, au nevoie să răspundă schim- mări vom trece în revistă două teorii rele-
bărilor de pe piaţă (Ghilic-Micu şi Stoica, vante, şi anume: teoria dezvoltării econo-
2002, p.226). miei inteligente (the smart ecomomy) şi
126 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

teoria dezvoltării economiei celui de-al Tehnologiile digitale generează pentru
treilea val. întreprinderi un nou mod de a face afaceri
şi un nou mod de abordare a relaţiilor cu
Teoria dezvoltării economiei clienţii şi consumatorii, ceea ce conferă
inteligente noii economii două caracteristici definito-
rii: flexibilitate şi receptivitate (responsi-
Actorii noii economii sunt producăto- vity) (Choi şi Whinston, 2000-2003). Im-
rii, comercianţii şi consumatorii care in- pactul flexibilităţii şi receptivităţii (reac-
teracţionează între ei prin legături ţia de răspuns interactiv, în timp real)
electronice, iar unitatea de bază a econo- asupra afacerilor, transformările generate
miei de piaţă modernă este întreprinderea şi avantajele economice previzibile sunt
bazată pe cunoaştere, uneori calificată ca prezentate schematic în Caseta 1.
întreprinderea virtuală (în funcţie de gra-
dul de utilizare a noilor tehnologii).
Caseta 1: Impactul flexibilităţii şi receptivităţii asupra afacerilor,

transformări şi avantaje economice previzibile
Caracteristici Impactul asupra Transformări şi avantaje economice previzibile

afacerilor
Particularizarea produselor şi serviciilor, conform
cerinţelor clienţilor identificate online.
Particularizarea implică creşterea eficienţei nu prin
mărirea producţiei de serie, ci prin adaptarea
produselor la cerinţele în continuă schimbare ale
consumatorilor.
Producătorii şi furnizorii pot să-şi armonizeze în timp
Producţie flexibilă real fluxurile de producţie, eliminând total timpii
morţi. Internetul creează potenţialul unei transformări
radicale a modurilor de funcţionare economică a
întreprinderii nu numai pentru actele de vânzare-
cumpărare, ci şi pentru întregul ansamblu de parteneri
Flexibilitate
din amonte (furnizori) şi din aval (clienţi), pentru a
pătrunde pe noi pieţe şi pentru a declanşa noi fluxuri
de profit.
Flexibilitatea producţiei implică o organizare flexibilă
a proceselor interne şi a relaţiilor externe:
- integrarea activităţilor neproductive ale firmei;
Facilitarea - relaţii interactive cu clienţii în procesele de
afacerilor între proiectare, cercetare, marketing, negociere, vânzare
firme (B2B) şi servicii după vânzare;
- adaptarea reclamei şi publicităţii la cerinţele
clienţilor;
- integrarea online cu lanţul de furnizori şi clienţi.

Caracteristici Impactul asupra Transformări şi avantaje economice previzibile
afacerilor
Informaţiile flexibile de piaţă permit firmelor să
colecteze date din diferite surse, să le prelucreze
Pieţe flexibile conform cerinţelor particulare ale clienţilor şi să
furnizeze produsul sau serviciul particularizat la locul
şi în timpul cerut de client/clienţi.
Site-urile Web interactive asigură comunicarea în
ambele sensuri, prin e-mail, chat sau forumuri
interactive.
Interactivitate
Întreprinderea nu mai este o entitate izolată, ci face
parte dintr-un sistem care vizează optimizarea
performanţei activităţilor interne şi externe.
Programele sau agenţii inteligenţi produc şi
furnizează răspuns clienţilor în timp real.
Timp real
Produsele digitale sunt livrate la cererea clienţilor,
Receptivitate contra plată, în timp real, prin cablu sau pe Internet.
Noile tehnologii au făcut posibil răspunsul în timp
real la comenzile clienţilor.
Agenţii software inteligenţi (bots) oferă posibilitatea
unică de a răspunde interactiv la cererea clienţilor 24
Tehnologii ore din 24.
Agenţii software mai sofisticaţi pot învăţa modele sau
relaţii, primesc cererile clienţilor, compară cererea cu
informaţiile din bazele de date, pregătesc şi răspund
ca şi fiinţele umane.
Autorii acestei teorii apreciază că în În stânga graficului sunt reprezentate

noua economie flexibilitatea şi receptivi- produsele fizice tradiţionale, caracterizate
tatea se vor extinde în toate domeniile de prin lipsă de flexibilitate şi receptivitate a
afaceri de la producţie, marketing şi dis- producătorilor la cerinţele clienţi-
tribuţie până la consum, iar progresul spre lor/consumatorilor pe pieţele fizice,
noua economie se va putea măsura prin tradiţionale, iar în dreapta graficului sunt
gradul de penetrare a flexibilităţii şi re- reprezentate produsele noii economii a-
ceptivităţii în toate fazele tranzacţiilor daptate la necesităţile clienţilor/consuma-
economice, de la design-ul şi fabricaţia torilor ca urmare a flexibilităţii şi recepti-
produsului la managementul relaţiilor ex- vităţii pieţelor virtuale. Cu alte cuvinte, se
terne cu furnizorii şi clienţii, inclusiv la poate spune că în partea dreaptă sus se
activităţile de reclamă şi publicitate, mar- găsesc firme inteligente, procese inteli-
keting, livrare şi servicii post-livrare. gente, produse inteligente, consumatori
Modul de transformare a economiei inteligenţi şi pieţe inteligente, caracteristi-
tradiţionale în economie bazată pe cu- ce ale noii economii.
noaştere, sub impactul tehnologiilor digi- Progresul noii economii depinde de
tale este prezentat schematic în Figura 1. rapiditatea cu care firmele şi instituţiile

Sursa: Adaptare după Choi şi Whinston, 2000-2003, p.10.
Figura 1: Schema modului de transformare a economiei tradiţionale în
economie bazată pe cunoaştere
vor adopta sistemele de lucru digitale în le, achiziţiile, procesele de fabricaţie,

procesele lor de activitate pentru a benefi- distribuţia şi vânzarea produselor şi a ser-
cia de avantajele oferite de flexibilitatea viciilor.
şi receptivitatea pieţei virtuale în scopul Transformările ce au loc în structura
creşterii competitivităţii şi dezvoltării „economiei celui de-al treilea val”, aşa
economice. cum a fost denumită de Alfred Toffler
(Finle, Michael), au fost sintetizate prin
Teoria dezvoltării economiei celui de- zece trăsături definitorii (Caseta 2).
al treilea val Modificări revoluţionare similare apar
la consumatori, profesori, furnizorii de
Tehnologiile moderne remodelează, servicii de sănătate, comercianţi, publi-
de o maniară radicală, sistemul de organi- cişti, servicii recreative, guvernanţi, poli-
zare şi funcţionare al firmelor, impunând ticieni şi, în general, la toţi cei care se co-
acestora un nou mod de a face comerţ, de nectează la infrastructura informaţională
a intra în relaţii cu furnizorii şi de a lega globală (Choi şi Whinston, 2000).
un parteneriat cu consumatorii (Ghilic- Se poate spune astfel că transformările
Micu şi Stoica, 2002, p.39-42). generate de tehnologiile digitale vor
Tehnologiile şi aplicaţiile Internet afecta întreaga viaţă economică şi socială
schimbă modul în care se conduc afaceri- şi se vor concretiza în noi afaceri, în noi

Caseta 2: Trăsăturile definitorii ale noii economii
Trasături Transformări structurale

Factorii de producţie Izvorul de bază al economiei celui de-al treilea val îl vor reprezenta
cunoştinţele, sau, lărgind acest termen, băncile de date, informaţia,
simbolurile, cultura şi valorile.
Valorile intangibile Valoarea companiilor nu va depinde atât de mult de valoarea
utilajelor şi a mărfurilor, ci de posibilitatea de a procura, genera,
distribui şi utiliza cunoştinţe legate atât nemijlocit de producţie, cât
şi de planificarea strategică.
Demasificarea Tehnologiile noi flexibile permit adaptarea producţiei la preferinţele
şi cerinţele consumatorilor, individualizându-se tot mai mult
producţia şi piaţa.
Munca Calitatea şi calificarea, specializarea ridicată fac dificilă înlocuirea
specialiştilor. Se reduc diferenţele dintre munca directă şi indirectă,
dintre sfera productivă şi neproductivă.
Inovaţia Pentru a face faţă concurenţei firmele trebuie să înnoiască producţia,
tehnica, tehnologiile, strategiile de marketing şi de finanţare.
Dimensiunea Eficienţa economică nu mai este legată numai de marea
întreprindere. Întreprinderile mici pot coexista alături de societăţile
transnaţionale
Organizarea producţiei Va cunoaşte modificări importante, în preocuparea firmelor pentru
adaptarea la cerinţele în continuă şi rapidă schimbare.
Tehnologiile Vor impune forme complexe şi active de integrare a producţiei şi
sistemelor, un nou mod de conducere, precum şi un nou tip de
conducător.
Infrastructura Activităţile economice vor deveni tot mai complexe, bazate pe reţele
operaţionale de calculatoare şi tehnologii informaţionale, care vor
permite legături extrem de rapide şi sistematice cu furnizorii şi
clienţii, cu băncile etc.
Accelerarea timpului Concurenţa acerbă va schimba ritmul de desfăşurare a producţiei,
viteza de apariţie şi lansare a unor noi tipuri de întreprinderi şi de
cooperare.
Sursa: Adaptare după Finle, Michael.
bunuri şi noi pieţe, în competitivitate şi reţea de comunicare şi de afaceri. De

eficienţă, într-un cuvânt în dezvoltare aceea, se spune că noua economie este
economică şi progres social. economia tuturor tipurilor de afaceri con-
În noua economie, tehnologia infor- struite în jurul Internetului (Toia şi
maţiei şi comunicaţiilor va deveni genera- Dulea), aspect care poziţionează comerţul
torul transformărilor economice şi socia- electronic la loc central în sistemul noii
le, informaţia resursa principală, iar economii şi relevă importanţa definitorie
tehnologiile Internet cea mai eficientă a acestuia ca motor al dezvoltării sale.

1.2. Produsele şi serviciile noii se adaugă învăţământul la distanţă, con-
economii sultaţiile medicale, cercetarea la comandă
şi consultanţa juridică, care se pot realiza
Cunoaşterea produselor noii economii în timp real prin intermediul tehnologiilor
prezintă importanţă pentru comerţul elec- Internet (e-mail, chat online, cercetare
tronic, deoarece acestea reprezintă obiec- online, forumuri, video-conferinţe etc.).
tul tranzacţiilor electronice prin Internet. Bunurile fizice digitalizate. În această
Produsele şi serviciile noii economii categorie sunt incluse toate produsele
sunt idei, informaţii, ştiri, date de baze, fizice sau pe suport de hârtie care se pot
tehnologii şi alte produse şi servicii create digitaliza, aşa cum sunt: scrisorile, cărţile
de inteligenţa umană, care pot să fie pro- poştale (ilustrate), instrucţiunile, infor-
duse, transferate şi comercializate în for- maţiile privind cărţile de credit, cererile şi
mat digital prin intermediul noilor comenzile de produse, formularele
tehnologii şi al reţelei Internet. privind obligaţiile de plată publice (im-
În principiu, se cunosc patru tipuri de pozite, taxe etc.), cărţile etc. şi, în gene-
produse şi servicii digitale: bunuri digita- ral, toate produsele disponibile pe suport
le, procese digitale, bunuri fizice digitali- de hârtie care se pot scana şi transforma
zate, produse fizice şi servicii inteligente. în produse digitale. De asemenea, biletele
Bunurile inteligente sau bunurile digi- de intrare la spectacole se pot transfera şi
tale sunt acele produse care pot să fie di- înregistra sub formă digitală pe cartea de
gitalizate şi transferate prin reţeaua digi- identitate electronică. Tot în această cate-
tală. Bunuri digitale se găsesc, în prezent, gorie se încadrează şi muzeele şi expo-
din abundenţă pe Internet, ca de exemplu: ziţiile virtuale de produse.
cărţi, articole, versiuni online ale maga- Produsele fizice şi serviciile inteligen-
zinelor şi ziarelor, fotografii şi imagini, te. Noua economie sau economia bazată
muzică şi produse video. Aceste bunuri se pe cunoaştere nu presupune înlocuirea to-
creează prin echipamente digitale şi se tală a produselor fizice cu produse digi-
pot comercializa direct pe piaţa virtuală tale (de exemplu, a autoturismelor sau a
globală sau indirect, după tipărire pe su- serviciilor clasice cum sunt spălătorii-
port de hârtie sau pe suport electronic le/curăţătoriile). Produsele fizice şi servi-
(Compact Disc, casete, TV sau filme). ciile clasice vor continua să coexiste în
Procesele digitale sunt rezultatul pre- noua economie, dar acestea vor fi afectate
lucrării automate a bazelor de date cu aju- de tehnologiile digitale şi de Internet, în
torul programelor software şi a agenţilor procesele de fabricaţie şi în modul diferit
inteligenţi. În acest fel, procese interac- de comercializare. Astfel, produsele
tive, comunicaţii şi acţiuni umane pot să fizice şi serviciile clasice care vor avea în
fie digitalizate şi disponibilizate sub conţinutul lor din ce în ce mai multe com-
formă de programe pe Internet. În cate- ponente digitale (cunoştinţe) vor devenii
goria acestor procese digitalizate sunt in- produse ale noii economii.
cluse: ştirile, serviciile de informare ro-
botizate, analize şi informaţii din baze de
date, servicii de consultanţă, brokeraj fi- 1.3. Componentele noii economii
nanciar, care pot să fie digitalizate şi
livrate automat via computer. La acestea Cel mai adesea, economia clasică este

împărţită în sectoare, ca de exemplu: agri- le, servicii de comerţ electronic, producă-
cultură, minerit, construcţii, industria pre- tori şi furnizori de conţinut şi vânzători cu
lucrătoare, transporturi şi utilitare, comerţ amănuntul.
cu ridicata (en gros), comerţ cu amănun- Adepţii teoriei care asimilează con-
tul, servicii financiare, imobiliare şi alte ceptul noii economii cu cel al comerţului
servicii, iar activităţile guvernamentale electronic grupează firmele pe domenii de
sunt considerate sector public. activitate, formulând patru componente
Utilizarea noilor tehnologii va ale noii economii, şi anume: infrastruc-
schimba structura şi mărimea relativă a tura, aplicaţiile, intermediarii şi tranzac-
fiecărui sector, ceea ce reflectă progresul ţiile online (comerţul electronic) (Barua
spre noua economie. ş.a., 1999, p.3; Choi şi Whinston, 2000-
Pentru demonstrarea acestei teorii tre- 2003, p.2-3).
buie pornit de la unitatea de bază a eco- Infrastructura reprezintă baza funda-
nomiei şi anume de la firmă. Deşii, în mentală, suportul tehnologic al noii
principiu, firmele care adoptă noile economii pe care se construiesc noi ser-
tehnologii (e-business firm) sunt speciali- vicii şi procese, noi tipuri de pieţe şi pe
zate pe produse, în noua economie apar care interacţionează (fac tranzacţii) indi-
firme care combină produse şi servicii din vizii şi organizaţiile. Infrastructura
mai multe sectoare, transformâdu-le în tehnologică cuprinde furnizorii reţelei de
producători sau comercianţi intermediari comunicaţii, furnizorii de servicii Inter-
de bunuri şi servicii. net, furnizorii de echipamente de reţea şi
Clasificarea firmelor online este foarte software, producătorii de calculatoare şi
dificilă datorită multitudinii elementelor servere, furnizorii de sisteme de securi-
comune, dar aceasta a devenit imperios zare a informaţiilor şi ale sistemelor şi
necesară pentru a face ordine în haosul producătorii de fibre optice.
creat de sectoarele emergente ale noii Aplicaţiile reprezintă componenta noii
economii. economii care face posibile afacerile
O clasificare mai veche grupează fir- online, prin asigurarea legăturii dintre in-
mele în funcţie de activităţile de market- frastructura tehnică şi managementul pro-
ing (specializarea site-urilor Web), duselor şi serviciilor digitale. Această
rezultând: vitrine virtuale (online store- componentă cuprinde firmele specializate
fronts), firme prezente pe Internet, firme în servicii de consultanţă Internet, firmele
de conţinut, supermagazine, firme suport care dezvoltă aplicaţii comerciale şi mul-
şi agenţi de căutare (Hoffman ş.a., 1995. timedia, producătorii de software pentru
p.3). Această clasificare exclude firmele Web, producătorii de motoare de căutare,
cu activităţi productive care au adoptat în furnizorii de aplicaţii pentru educaţie
proporţii diferite, noile tehnologii. online şi software pentru administrarea
Alţi autori grupează firmele online în bazelor de date Web.
funcţie de activităţile specifice legate de Intermediarii online reprezintă acea
noile tehnologii şi de aplicaţiile acestora componentă a noii economii care creşte
(infrastructura, echipamente şi software), eficienţa pieţelor electronice prin facili-
identificând următoarele sectoare ale noii tarea întâlnirii şi interacţiunii dintre vân-
economii: infrastructura de reţea, echipa- zătorii şi cumpărătorii online. Această
mente hard, software, aplicaţii comercia- componentă include operatorii economici

creatori de piaţă în industriile verticale 1.4. Indicatorii de măsurare a noii
(de exemplu, VerticalNet), agenţii de tur- economii
ism online, brokerii online, portalele
/furnizorii de conţinut, formatorii de con- Indicatorii de măsurare a noii econo-
ţinut (Broadcast.com), brokerii de publi- mii reprezintă o problemă aflată, încă, în
citate prin Internet (Doubleclick) şi atenţia cercetătorilor şi a statisticienilor
reclama online (Yahoo etc.) sau aşa cum spunea un specialist „coşma-
Cea de-a patra componentă este rul statisticianului” (Staff, 1999).
reprezentată de tranzacţiile electronice Primii cercetători ai noii economii au
(comerţul electronic), care cuprind toate măsurat dimensiunile acesteia prin numă-
tipurile de afaceri electronice, respectiv: rul de computere, mărimea benzii de ac-
vânzătorii şi distribuitorii de produse şi ces la Internet, numărul firmelor conecta-
servicii online; producătorii care vând te la Internet etc.
online; firmele care oferă produse şi ser- În 1999, un grup de cercetătorii ameri-
vicii online pe bază de abonament, comi- cani (care asimilează conceptul noii eco-
sioane sau tarife; vânzătorii de bilete nomii cu cel al comerţului electronic) au
online (avion, spectacole etc.) şi furnizo- măsurat noua economie numai prin sec-
rii de servicii profesionale şi recreative. toarele sale emergente (Barua ş.a., 1999,
Încă de la prezentarea rezultatelor p.3), metodologie care s-a dovedit a fi de-
cercetării, autorii au recunoscut dificul- ficitară pentru măsurarea contribuţiei noi-
tatea aplicării acestei metodologii la lor tehnologii la creşterea economică şi la
separarea activităţilor, deoarece nume- crearea de noi locuri de muncă, în sectoa-
roase firme desfăşoară activităţi multiple rele tradiţionale ale industriei producă-
care se încadrează în toate cele patru toare de bunuri fizice.
grupe de indicatori (de exemplu, IBM, Tot în 1999, un alt grup de cercetătorii
Cisco, Dell şi altele). americani au realizat un studiu cu grad de
Această teorie prezintă importantă complexitate mai mare asupra evoluţiei
pentru cunoaşterea şi dimensionarea sec- noii economii, grupând 17 indicatori eco-
toarelor emergente ale noii economii nomici, în 5 categorii, după cum urmea-
care, potrivit unor autori, reprezintă ba- ză: (1) locuri de muncă bazate pe cunoaş-
rometrul acesteia (industria producătoare tere (locuri de muncă în birouri, mana-
de echipamente pentru computer, sectorul geri, tehnicieni, specialişti); (2)
serviciilor de TI şi software, sectorul pro- globalizarea (firme orientate spre export
ducţiei de comunicaţii şi sectorul ser- şi investiţii directe); (3) dinamismul eco-
viciilor de telecomunicaţii şi transmisie). nomiei şi competiţia (numărul de locuri
În opinia noastră, noua economie cu- de muncă în companii cu creştere rapidă,
prinde şi acele produse fizice şi sectoare rata de creştere economică calculată ca
economice care adoptă şi utilizează noile diferenţă între firmele start-ups viabile şi
tehnologii, deoarece acestea afectează cele fără rezultate); (4) transformările
procesele şi activităţile în toate fazele provocate de noua economie (numărul
(proiectare, marketing, producţie, distribu- persoanelor adulte care lucrează online,
ţie şi vânzare). De aceea separarea noii eco- numărul de domenii „.com” înregistrate,
nomii de economia tradiţională şi dimensio- tehnologia în şcoli şi gradul de utilizare a
narea acesteia reprezintă un proces dificil. sistemelor TIC de către autorităţile locale

şi guvernamentale în domeniul serviciilor şi servicii TIC şi (3) a actualizat modelele
publice); (5) capacitatea de inovare teh- de chestionare şi metodologia pentru mă-
nologică (numărul de locuri de muncă în surarea gradului de utilizarea a TIC şi a
sectorul de înaltă tehnologie, numărul de comerţului electronic de către firme şi
ingineri şi cercetători, numărul de patente gospodării/persoane fizice.
înregistrate, investiţii în cercetarea şi dez- Indicatorii formulaţi de OCDE pentru
voltarea industriei) (Atkinson ş.a., 1999). măsurarea societăţii informaţionale (peste
În 2002, acelaşi grup de cercetătorii a 200) sunt clasificaţi în 17 grupe (OECD,
elaborat un nou studiu privind evoluţia Key ICT Indicators), între care menţio-
noii economii în SUA, grupând indicato- năm: indicatorii pentru măsurarea infras-
rii de măsurare a noii economii în şapte tructurii TIC, a comerţului cu produse
domenii, şi anume: (1) procentajul popu- TIC, a sectorului TIC, a gradului de pre-
laţiei online, (2) numărul de dome- gătire a firmelor, gospodăriilor şi popula-
nii.com, (3) dotarea şi utilizarea tehnolo- ţiei pentru utilizarea TIC, utilizarea TIC
giilor TIC în şcolile generale şi licee, (4) în şcoli etc. Indicatorii formulaţi de
gradul de utilizare a tehnologiilor digitale OCDE pot să fie utilizaţi şi de ţările în
în serviciile publice, (5) procentajul fer- curs de dezvoltare pentru măsurarea gra-
mierilor care lucrează online sau utili- dului de penetrare şi utilizarea a TIC şi la
zează computere, (6) utilizarea elaborarea strategiilor de dezvoltare.
Internetului în industria prelucrătoare şi În 2000, Comisia Europeană a lansat
(7) telecomunicaţii pe bandă largă dispo- proiectul eEurope+ pentru construirea so-
nibile şi în uz (Atkinson, 2000). cietăţii informaţionale în Europa, stabi-
Contribuţii importante la definirea şi lind obiectivele prioritare pentru transfor-
uniformizarea indicatorilor de măsurare a marea Europei în cea mai dinamică şi mai
noii economii şi a societăţii informaţio- competitivă economie din lume (pregătit
nale au avut specialiştii OCDE, între care de ţările candidate cu sprijinul Comisiei
menţionăm: (1) definirea tranzacţiei elec- Europene şi lansat la Summit-ul UE de la
tronice şi elaborarea ghidului de aplicare Göteborg, 15-16 iunie 2001 – Varianta 1,
(în aprilie 2000); (2) crearea modelului 5 aprilie 2001). Iniţiativa eEurope+ a for-
standard de chestionar pentru măsurarea mulat şi indicatorii pentru urmărirea sta-
gradului de utilizare a TIC şi a comerţului diului şi a modului de implementare a
electronic la nivelul întreprinderilor (11- planului de acţiuni de către ţările membre
12 octombrie 2001); (3) clasificarea bu- şi, în principal, de către ţările candidate.
nurilor TIC pentru a asigura compara- Este de remarcat că planul eEurope+ a
bilitatea internaţională a indicatorilor de văzut fenomenele economice din punct de
utilizare a TIC în producţie şi comerţ (în- vedere dinamic, prevăzând adaptarea con-
cepută în 1998 şi finalizată în 13 noiem- tinuă a indicatorilor la noile forme de ma-
brie 2003). În decembrie 2003, Comisia nifestare ale acestora.
pentru definirea indicatorilor pentru so- În 2001, Comisia Europeană a înfiinţat
cietatea informaţională a formulat nume- e-Business W@tch care, în baza celor
roase standarde pentru măsurarea TIC, mai bune cercetări realizate pe plan mon-
respectiv: (1) a definit noţiunea de comerţ dial (inclusiv a celor realizate de specia-
electronic şi tranzacţia prin Internet, (2) a liştii OECD), a formulat un sistem com-
stabilit sectoarele producătoare de bunuri plex de indicatori (Caseta 3) pentru măsu-

Caseta 3: Sistemul european de indicatori pentru măsurarea progresului
spre noua economie (inclusiv a e-business şi e-commerce)
Indicatori Definiţie
1. Conectivitatea întreprinderilor
1.1 Întreprinderi conectate la LAN = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care au
computerele conectate la o reţea locală (LAN)
1.2 Conectivitatea la Internet = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi
conectate la reţele cu acces pe bandă largă
(bandwidth), de peste 2 Mbit/s
1.3 Acces de la distanţă la reţeaua = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi unde
companiei accesul la datele firmei se face de la distanţă
(remote)
1.4 Acces la reţeaua companiei prin = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi la care
echipamente fără fir angajaţii au acces la reţea prin echipamente fără fir
(wireless LAN)
2. Automatizarea proceselor interne
2.1 Utilizarea Intranetului = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
utilizează un Intranet
2.2 Urmărirea online a timpului de = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
lucru şi a producţiei utilizează tehnologii online în scopul controlului
proceselor de producţie prin urmărirea orelor de
lucru ale angajaţilor şi/sau a producţiei/ora
2.3 Sisteme automate de planificare a = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care au
resurselor implementat sisteme automate de planificare a
resurselor
2.4 Impactul e-business asupra = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
proceselor interne de muncă confirmă că utilizarea aplicaţiilor e-business au
schimbat semnificativ sau oarecum procesele
interne de muncă
3. Integrarea reţelei de aprovizionare cu furnizorii
3.1 Întreprinderi care cumpără online = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care se
cel puţin 5% din necesarul de aprovizionează online cel puţin 5%, prin Internet
producţie şi consum sau alte reţele (EDI)
3.2 Sisteme automate de management = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care au
al furnizorilor implementat sisteme automate de management al
reţelei de furnizori
3.3 Integrarea sistemului TI cu cel al = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care se
furnizorilor aprovizionează online şi au sistemul TI integrat cu
cel al furnizorilor în acest scop
3.4 Schimbul electronic de = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
documente cu furnizorii schimbă electronic documente (altele decât emailuri
simple) cu furnizorii lor
4. Marketing şi vânzări
4.1 Întreprinderi care întreţin = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
website-ul cu un sistem de utilizează un sistem de management pentru
management de conţinut întreţinerea şi actualizarea website-ului
4.2 Utilizarea sistemelor software = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care

Indicatori Definiţie
pentru managementul relaţiilor cu utilizează sisteme electronice pentru managementul
clienţii relaţiilor cu clienţii (software de organizare a
datelor)
4.3 Întreprinderi care vând online cel = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
puţin 5% din bunuri si servicii vând online prin Internet sau extranet cel puţin 5%
4.4 Întreprinderi care utilizează din volumul vânzărilor
sisteme de vânzare online = Ponderea angajaţilor lucrând în întreprinderi care
securizate fac vânzări online şi ale căror sisteme asigură
securitatea tranzacţiilor prin servere securizate
rarea şi monitorizarea progresului spre Pieţele virtuale pot fi considerate co-

noua economie în ţările Europene (The merţ electronic, atunci când platformele
European e-Business Market Watch, virtuale facilitează efectuarea de tranzac-
2003, p.201-206)2. ţii online şi pot fi considerate afaceri elec-
În acest context se degaje ideea că, tronice (e-business care include e-
până la data prezentei, singurul sistem u- commerce) atunci când facilitează inte-
nitar de indicatori pentru măsurarea noii grarea proceselor interne între firme (e-
economii, cu accepţiune internaţională, Market services).
este cel adoptat de OCDE care, datorită Piaţa virtuală are trei componente im-
complexităţii fenomenelor digitale, ade- portante: jucătorii virtuali, produsele vir-
sea, este aplicat şi interpretat în mod dife- tuale şi procesele digitale.
rit în unele ţări ale lumii. Jucătorii virtuali sunt vânzătorii, cum-
părătorii şi intermediarii înregistraţi şi
identificaţi prin adrese online.
2. Comerţul electronic – piaţa Produsele virtuale sunt produsele şi
noii economii serviciile digitale pe care le întâlnim pe
Internet sub formă de texte, grafice, ima-
Pieţele electronice (e-markets, e- gini video şi componente audio. În cate-
marketplace) au apărut la sfârşitul anilor goria produselor virtuale se încadrează şi
‘90 ai secolului trecut după dezvoltarea bunurile fizice şi serviciile clasice asistate
fără precedent a vitrinelor electronice de calculator, în fazele concepţie, design,
(electronic storefronts). Piaţa electronică producţie, marketing, comandă, plată
reprezintă locul virtual unde se întâlnesc electronică şi unele servicii postlivrare, la
furnizorii - cu cataloage electronice de care livrarea şi celelalte faze ale tranzac-
produse şi servicii – cu firmele potenţial ţiei comerciale urmează procedura co-
cumpărătoare, în scopul de a face schimb merţului tradiţional.
de informaţii, afaceri şi de a colabora în Procesele digitale sunt rezultatul in-
scopul realizării de afaceri în comun. teracţiunii aplicaţiilor electronice asupra
computerelor şi infrastructurii în procesul
2
e-Business Watch, A pocketbook of e- realizării tranzacţiilor cu produse virtuale
Business Indicators, European Commiss- dintre jucătorii virtuali.
ion, Enterprise publications, 2004 edition.

2.1. Mecanismul pieţei virtuale a milioane de utilizatori, persoane fizice
sau juridice, 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7.
Mediul electronic schimbă comporta- În noul mediu reclama şi publicitatea
mentul şi sistemul relaţiilor dintre pro- comercială capătă noi valenţe. Pe piaţa
ducători şi furnizori/clienţi şi dintre vân- virtuală legătura dintre producători şi fur-
zători şi cumpărători. nizori/clienţi, precum şi dintre vânzători
Ca şi pe piaţa fizică, în noul mediu in- şi cumpărători este strânsă şi se realizează
teracţionează şi se condiţionează reciproc interactiv, în timp real. Necesitatea
legile şi mecanismele clasice (cererea, interactivităţii izvorăşte din cerinţa cum-
oferta, preţurile etc) cu numeroasele in- părătorilor de a identifica produse şi fur-
stituţii care au funcţii de reglare, precum nizori potriviţi, precum şi a vânzătorilor
şi cu conştiinţa de masă, juridică, econo- de a găsi cumpărători potenţiali. Reclama
mică etc., formată în decursul unui proces şi publicitatea este prima formă care
îndelungat de instruire şi de practică atinge segmentul vizat, fără de care clien-
(Creţoiu ş.a., 2003, p.91-93). ţii şi consumatorii nu ar avea cunoştinţă
Comerţul electronic nu schimbă func- de existenţa diversităţii produselor şi ser-
ţiile pieţei, ci impune reguli de joc dife- viciilor. Astfel, piaţa virtuală reprezintă
rite, determinate de noul mod de realizare mediul optim care oferă posibilitatea di-
a producţiei şi a managementului relaţii- recţionării reclamei şi publicităţii către
lor cu furnizorii, clienţii şi consumatorii. segmentul ţintit, în timp şi spaţiu, şi cer-
Actorii de pe piaţa virtuală trebuie să titudinea primirii răspunsului în timp real.
cunoască noile reguli ale jocului, fără de În mod practic, în noul mediu, reclama
care nu pot pătrunde pe piaţa electronică şi publicitatea online se poate personaliza
globală, şi mai ales nu se pot menţine, de- pe baza profilului individual construit în
cât dacă se adaptează la exigentele aces- baza datelor acumulate privind obiceiul şi
teia şi pot să facă faţă concurenţei globale preferinţele clienţilor şi ale consumatori-
(Ghilic-Micu şi Stoica, 2002, p.644), cei lor. Cercetarea şi conceperea produsului
ce o refuză sunt trimişi pe tuşă de noii ve- online sunt urmate succesiv de design, de
niţi a căror îndrăzneală şi hotărâre n-au realizarea prototipului, de proiectarea şi
margini (Godeluck, 2000, p.14). fabricarea produsului, aspecte care reflec-
tă modul practic de manifestare a flexibi-
Reclama şi publicitatea comercială lităţii şi receptivităţii pieţei.
Se poate spune astfel că, în noul me-
Pe piaţa fizică producătorii se adre- diu, reclama şi publicitatea capătă valoa-
sează clienţilor potenţiali prin diverşi in- rea (valenţa) economică de a transmite
termediari specializaţi în activităţi de re- clienţilor/cumpărătorilor potenţiali cele
clamă şi publicitate, inclusiv prin agenţii mai bune informaţii privind caracteristi-
de vânzare. Pe aceste canale reclama şi cile produsului/serviciului, preţul şi fur-
publicitatea comercială este direcţionată nizorul/vânzătorul potrivit.
către un segment limitat, avizat sau
neavizat, care reacţionează sau nu la Marketingul online
oferta de produse.
Internetul este mediul propice care Pe piaţa electronică, vânzătorii şi cum-
pune la dispozitie informaţiile de contact părătorii se pot contacta direct eliminând

astfel unele costuri de marketing şi unele de cumpărare.
restricţii legate de modurile tradiţionale Producătorii şi detailiştii prin utiliza-
de contact, aspect care duce la scurtarea rea tehnicilor avansate de marketing au
canalelor de distribuţie şi la eficientizarea posibilitatea de a evalua nivelul cererii,
lor pe baza automatizării şi integrării pro- respectiv: de a anticipa nivelului acesteia,
ceselor manageriale. de a planifica producţia şi de a identifica-
Dialogul furnizorilor cu clienţii are rea căile de influenţare a nivelului cererii.
două obiective: pe de o parte, furnizarea De asemenea, producătorii au posibilita-
unor informaţii despre firmă şi produsele tea să creeze legături directe cu furnizorii
sale, iar pe de altă parte, recepţionarea de de produse şi servicii, aspect care contri-
informaţii cu privire la nevoile şi prefe- buie direct la reducerea timpului de achi-
rinţele clienţilor. ziţionare a input-urilor pentru producţie.
Prin desfăşurarea marketingului pe Dar cel mai important avantaj de care
Internet, firmele pot să obţină informaţii pot beneficia producătorii constă în utili-
utile despre (1) clienţi şi pieţe; (2) design- zarea Web-ului drept canal de distribuţie
ul produselor; (3) tehnologia de prelu- pentru transmiterea ofertelor de produse
crare, (4) modul de operare, întreţinere şi şi servicii direct către toţi clienţii/cumpă-
reparare a echipamentului existent, cât şi rătorii potenţiali prezenţi pe Web, la cos-
despre noile tehnologii; (5) precum şi turi care tind către zero.
despre sursele de finanţare şi condiţiile de În practică, de acest avantaj profită cel
3 mai mult producătorii de software şi apli-
acordare a finanţării .
Marketingul realizat pe Web aduce caţii electronice, producătorii de apara-
avantaje economice tuturor jucătorilor de tură digitală, firmele de distribuţie a pre-
pe piaţa virtuală. sei, furnizorii de servicii financiare,
Organizaţiile şi instituţiile publice be- turistice, de consultanţă etc. şi, în general,
neficiază de cele mai scăzute preţuri, prin toţi producătorii şi furnizorii de bunuri
achiziţionarea bunurilor şi serviciilor ne- care se pot livra din stoc sau care pot re-
cesare de la cei mai competitivi furnizori duce sau chiar elimina rolul intermediari-
identificaţi pe Web. lor.
Furnizorii dispun de un canal eficient Unele cercetări empirice arată că prac-
şi transparent pentru disponibilizarea in- ticarea marketingului pe Internet este cu
formaţiilor necesare partenerilor de afa- cel puţin 25% mai ieftină, decât prin ca-
ceri, finanţatorilor şi tuturor celor intere- nalele convenţionale (Ghilic-Micu şi Sto-
saţi de activitatea şi oferta lor de produse ica, 2002, p. 195-198).
şi servicii.
Cumpărătorii sunt avantajaţi de acce- Valenţele cererii pe piaţa electronică
sul la volumul mare de informaţii de piaţă
necesare pentru fundamentarea deciziei Piaţa fizică arată evoluţia cererii şi
ofertei într-un domeniu dat şi generează
3 ansamblul condiţiilor care dirijează pro-
OCDE. E-Commerce for Development:
Prospects and Policy Issues. Technical ducţia şi comercializarea produselor şi
Papers No. 164, 01-Sep-2000, p.12. serviciilor. În practică, bunurile produse
http://www.oecd.org/dataoecd/37/61/1922 care nu au cerere pe piaţă, nu se mai
730.pdf fabrică în continuare.

Studiu de caz
Marketingul în sectoarele de horticultură şi confecţii
Cercetările efectuate în sectoarele de horticultură şi confecţii din Bangladesh, Kenya şi Africa
de Sud au demonstrat viabilitatea teoriei privind eficienţa marketingului pe Internet nu numai
pentru ţările dezvoltate, ci şi pentru cele în curs de dezvoltare.
Firmele din ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie beneficiază de avantaje substanţiale prin
reducerea costurilor de informare şi marketing (face cunoscute firmele între ele). Studiul
conchide că piaţa virtuală poate aduce mai multe avantaje firmelor care adoptă sisteme digitale
de lucru şi în activităţile de plăţi, asigurări, logistică, control, certificarea calităţii şi servicii
vamale (customs clearance) (Hamphrey ş.a.).
Pe piaţa electronică impactul cererii a- Cererea are impact semnificativ asu-

supra ramurilor economice este substan- pra comerţului global cu servicii, Astfel,
ţial şi se manifestă prin: dezvoltare (prin în ultimii ani, comerţul mondial cu pro-
identificarea necesarului de noi produse, duse software, articole de divertisment
de noi servicii), integrare (prin organiza- (filme, jocuri video, muzica), servicii in-
rea pe orizontală) (Dedrick şi Kraemer, formaţionale (baze de date, ziare online),
2002) şi demasificare (prin trecerea de la licenţe, servicii financiare şi servicii pro-
producţia de masa, la producţia pe bază fesionale (consultanţă, contabilitate etc.)
de comandă). Astfel funcţia cererii capătă a înregistrat cea mai rapidă creştere.
noi valenţe, prin rolul determinat pe care-
l are asupra producţiei. Mărfurile şi ser- Formarea preţului
viciile se produc în funcţie de cererea for-
mulată de cumpărători. Piaţa virtuală contribuie la reducerea
Principalele sectoare economice pro- costurilor furnizorilor prin accesarea elec-
fund afectate de cererea pieţei în ultimul tronică a bazelor de date, posibilitatea
deceniu sunt: tehnica de calcul şi electro- participării la licitaţii online, crearea de
nica, telecomunicaţiile, serviciile financi- noi pieţe şi segmente de piaţă, penetrarea
are (care sunt uşor de digitalizat şi ief- mai uşoară pe pieţe noi (în special pe cele
tine), vânzările în detaliu (producătorii de îndepărtate geografic) şi reducerea de-
bunuri de consum au iniţiat vânzările di- calajelor între timpii de transmitere şi de
recte către consumatori), energia (primele recepţionare a informaţiilor.
produse comercializate pe net au fost ga- Pe piaţa virtuală unde se întâlnesc ne-
zele naturale, urmate de electricitate, căr- număraţi vânzători şi cumpărători la scară
bune şi combustibili) şi turismul (ICT globală, preţul poate să fie influenţat prin
UNCTAD/WTO, 2002). schimbarea nivelului cererii sau al ofertei.
Integrarea firmelor pe orizontală per-
mite creşterea segmentului de piaţă şi ca- Formarea preţului pe baza ofertei
pacitatea firmelor de a oferi întreaga
gamă de produse şi servicii, de a face a- În mod tradiţional, piaţa reprezintă
chiziţiile online şi de a îmbunătăţii mana- mecanismul care reglează punctul de
gementul producţiei, logistica şi suportul echilibru între oferta de bunuri şi servicii
pentru consumatori, la nivel mondial. (exprimate prin costul de producţie plus

profitul marginal) şi cererea de bunuri şi terminat nu numai de nivelul cererii şi al
servicii (exprimate prin capacitatea de ofertei, ci şi de particularizarea produse-
plată a cumpărătorilor). lor, conform caracteristicilor individuale
Mecanismul pieţei tradiţionale rezolvă ale cererii.
problema eficienţei tranzacţiilor comerci- Potrivit legilor economiei de piaţă, ca-
ale prin înţelegerile contractuale interve- racteristicile cererii sunt date de curba ce-
nite între vânzători şi cumpărători, care rerii care variază în funcţie de numărul
încearcă să maximizeze câştigul propriu, produselor cerute la diferite preţuri (Fi-
prin cererea exprimată de cumpărător şi gura 2).
preţul oferit de vânzător. În acest fel, prin Astfel la preţul de 20 de unităţi mone-
mecanismul cererii şi ofertei, pe fiecare tare există 100 de cumpărători, iar la pre-
piaţă se formează preţul de echilibru al ţul de 10 unităţi monetare există 275 de
fiecărui produs. cumpărători sau acelaşi cumpărător achi-
Pe piaţa virtuală ca şi pe piaţa tradiţio- ziţionează mai multe produse la preţul
nală, preţurile de ofertă sau de cumpărare care satisface necesităţile sale.
a produselor şi serviciilor pot să fie influ- În cazul comerţului electronic, evolu-
enţate de politica fiscală a guvernelor, ţia curbei cererii capătă o interpretare di-
prin impozite şi taxe. Acest factor depă- ferită atunci când cererea este influenţată
şeşte posibilităţile de acţiune ale vânză- de preferinţele şi de tradiţiile cumpără-
torilor şi cumpărătorilor, dar influenţează torilor (Choi şi Whinston, 2000-2003,
mecanismul pieţei libere de formare a p.20-21). Spre exemplu:
preţului de echilibru, dictează eficienţa − curba cererii înregistrează tendinţa de
economică a operaţiunilor şi nivelul de alunecare în jos atunci când mai multe
bunăstare al societăţii. produse sunt cerute la preţuri mai
mici, respectiv de alunecare în sus
Formarea preţului pe baza cererii. atunci când mai multe produse sunt
cerute la preţuri mai mari, care cores-
Preţurile determinate pe baza cererii pund cerinţelor particularizate ale
sunt dominate de voinţa cumpărătorului cumpărătorilor;
de a plăti preţul cerut pentru marfa care-i − descreşterea sau creşterea bruscă a
satisface gustul şi necesităţile. Aceasta în- curbei cererii indică sensibilitatea ce-
seamnă că variaţia preţurilor pe baza cererii la modificările de preţ. Curba
rerii este determinată, în mare măsură, de bruscă indică o piaţă care nu este sen-
cererile individuale, decât de structura sibilă la modificările de preţ, pe când
costului de producţie al vânzătorilor. Di- o curbă plată indică o cerere foarte e-
ferenţele între consumatori sunt determi- lastică. Rezultă astfel că elasticitatea
nate de caracteristicile cererilor individu- preţului indică în egală măsură puterea
ale ale acestora. pieţei şi sensibilitatea cererii;
Mediul interactiv oferă posibilitatea − mişcarea paralelă a curbei spre stânga
vânzătorilor să identifice caracteristicile sau spre dreapta indică modificările
individuale ale consumatorilor şi să ofere cererii care afectează toţi cumpărăto-
produsul dorit, la preţul acceptat, la locul rii. În cazul creşterii bruşte a număru-
şi la momentul potrivit. În acest fel, pe lui cumpărătorilor, curba cererii se va
piaţa virtuală preţul de echilibru este de- deplasa spre dreapta, indicând creşte-

Preţul
20
Curba cererii
10
100 275 Cantitatea
Figura 2: Curba cererii
rea cantităţii de mărfuri cerute la toate Comparaţia de preţ

nivelele de preţ. În cazul în care pe
piaţă intră noi cumpărători, având ace- Pe piaţa fizică cumpărătorii nu pot să
leaşi preferinţe, curba va înregistra colecteze informaţii de preţ de la toţi vân-
aceeaşi tendinţă. De asemenea, un zătorii potenţiali datorită distanţelor geo-
trend asemănător capătă curba cererii grafice şi a costurilor pe care le implică
şi în cazul când se schimbă nivelul ve- deplasarea sau contactarea tuturor vânză-
niturilor şi preferinţele cumpărătorilor. torilor potenţiali. De aceea, pe piaţa fizică
În concluzie, curba cererii este influ- este posibil ca acelaşi produs să aibă pre-
enţată în egală măsură de nivelul preţului ţuri diferite pe pieţe diferite.
şi de dorinţa consumatorilor de a plăti Pe piaţa virtuală abilitatea de colectare
preţul cerut pentru produsele particulari- şi comparare a informaţiilor de preţ dă
zate la nevoile lor. În cazul produselor posibilitatea ca pentru produse similare să
standardizate, când există incertitudine în existe un singur preţ competitiv. Comer-
condiţiile pieţei sau în evaluarea prefe- ţul electronic oferă marele avantaj cum-
rinţelor consumatorilor, bunurile sunt părătorilor de a colecta şi compara preţu-
vândute la preţul de ofertă. rile de ofertă de la toţi potenţialii vânză-
De aceea, pe piaţa virtuală, studiul tori existenţi pe piaţa globală, în cazul în
cumpărătorilor se focalizează, în primul care aceştia disponibilizează informaţii de
rând, pe tehnologiile care pot să modifice preţ pe Web.
curba cererii şi, în al doilea rând, pe in- Pe piaţa electronică atât vânzătorii, cât
teracţiunea cu cumpărătorii pentru stimu- şi cumpărătorii sunt conştienţi de faptul
larea cererii în favoarea acestora. că informaţiile de preţ sunt colectate şi

procesate la costuri extrem de scăzute, judeca independent (conform programu-
dar informaţiile personale privind prefe- lui) şi pot diferenţia vânzătorii în funcţie
rinţele şi obiceiurile cumpărătorilor au de caracteristicile tehnice, calitative şi
devenit „coşmarul” vânzătorilor, deoa- economice ale bunurilor.
rece pot să fie manipulate de cumpărători
în avantajul lor.
Preţurile afişate indică o piaţă deschisă 2.2. Modele de pieţe electronice
şi transparentă unde comparaţia de preţ
permite competiţia. Pentru vânzători Pieţele electronice pure (clasice) se ca-
transparenţa preţurilor înseamnă competi- racterizează prin trei elemente definitorii:
ţie şi profit scăzut, dar ascunderea preţuri- existenţa mai multor cumpărători şi mai
lor sau a informaţiilor de produs în- multor vânzători, care doresc să realizeze
seamnă, în acelaşi timp, şi pierderi din tranzacţii electronice în îndeplinirea
vânzări. Totodată, piaţa virtuală creşte obiectivelor lor.
flexibilitatea preţului, vânzătorul având Scopul intrării firmelor pe pieţele elec-
posibilitatea să modifice oricând preţurile tronice constă în găsire celor mai eficienţi
în raport de cerere şi ofertă. şi potriviţi furnizori pentru input-urile ne-
Piaţa virtuală favorizează creşterea cesare, precum şi pentru creşterea numă-
transparenţei şi în cazul licitaţiilor pu- rului de clienţi pentru produsele şi servi-
blice, deoarece, în cazul licitaţiilor des- cii oferite, pentru negocierea preţurilor şi
chise sau cu strigare, organizatorii sunt încheierea contractelor.
obligaţi să afişeze preţurile competitorilor Intrarea pe pieţele electronice se face
şi preţul câştigătorului. prin portale care reprezintă poarta de ac-
Comerţul pe Internet a creat o adevă- ces a tuturor vizitatorilor (navigatorilor)
rată revoluţie a preţurilor. Creşterea con- pe Internet, prin care pot ajunge la orice
curenţei pe piaţa electronică duce la scă- site disponibil pe net.
derea preţurilor, la îmbunătăţirea calităţii Fiind primul punct de intrare pe
produselor comercializate şi la diversi- Internet, portalele au devenit pieţe virtu-
ficarea gamei sortimentale. ale pentru comerţul electronic de detaliu
Dar avantajele pieţei electronice se pot (de tipul B2C), transformându-se în ade-
transforma în dezavantaje în cazul în care vărate supermagazine sau mega-depozite
colectarea şi procesarea imenselor infor- online, dar şi pentru tranzacţii de tipul
maţii disponibile pe Web nu conduce cu B2B.
uşurinţă la diferenţierea bunurilor nu nu- Modelele de pieţe electronice pentru
mai în raport de preţ, ci şi de condiţiile de afaceri de tipul B2B sunt numeroase şi se
calitate. Prin simpla accesare a paginilor pot diferenţia în funcţie de caracteristicile
Web, utilizând motoarele de căutare în comune acestora. Astfel, (1) în funcţie de
funcţie de anumite cuvinte cheie, rezulta- mecanismul de preţ întâlnim următoarele
tele pot să fie neconcludente. De aceea, pieţe electronice specializate în licitaţii,
pentru colectarea şi procesarea informa- oferte/cereri, pe care se negociază preţu-
ţiilor de preţ şi calitate pe piaţa virtuală rile sau cu oferte la preţuri fixe; (2) după
este recomandabil să se utilizeze aplicaţii particularităţile pieţelor pe care le ser-
cu agenţi inteligenţi, care pot procesa vesc, întâlnim pieţe verticale sau orizon-
mulţimea de date disponibile pe Web, pot tale, pentru vânzare şi/sau pentru cumpă-

rare; (3) în funcţie de tipul de proprietate firme ce nu au relaţii curente de
întâlnim următoarele modele: consorţii parteneriat şi nu se cunosc între ele.
industriale şi intermediari independenţi Cele mai cunoscute modele de pieţe
(Laudon şi Traver, 2001, p.674). pure pentru de afaceri pe Internet, sunt:
De asemenea, în funcţie de modul de (1) distribuitori electronici (e-
derulare a afacerilor şi de soluţiile oferite distributors), (2) furnizori de input-uri (e-
celor ce doresc să iniţieze afaceri distin- procurment, extranets ori buy-side
gem: (1) pieţe electronice care oferă in- solutions), (3) brokeri electronici de
put-uri direct (bunuri pentru producţie) schimburi (exchanges) şi (4) consorţiul
sau indirect (bunuri suport pentru produc- industrial (industry consortia). Schema
ţie) şi (2) pieţe care oferă bunuri conve- pieţelor electronice pure de tipul B2B, în
nite pe baze contractuale între parteneri funcţie de modul de cumpărare şi de tipul
tradiţionali (pe termen lung) sau bunuri contractelor de cumpărare este prezentată
din stoc (spot purchasing) pe care intră în Figura 3.
MODALITATEA DE CUMPĂRARE A BUNURILOR

DURATA CONTRACTELOR DE CUMPĂRARE
Indirect Direct
Bunuri e-Distribuitori e-Brokeri de schimburi

existente Grainer.com e-Steel.com
în stoc Majorcompanies.ro Shoes.com
algrelma.com romtextiles.com
Bunuri e-Furnizori de inputuri e-Consorţii

contrac- Ariba.com PlasticsNet.com
tate pe Majorcompanies.ro SupplyOn.com
termen pmelink.pt (pt. SMEs) italianmoda.com
lung
Pieţe orizontale Pieţe verticale
Sursa: prelucrare după Laudon şi Traver, 2001, p.676.

Figura 3: Schema de prezentare a pieţelor electronice pure de tipul B2B
Distribuitorii electronici sunt cele mai tribuitorii electronici sunt pieţe electro-
simple pieţe electronice unde producătorii nice orizontale prin care afacerile se fac
înregistraţi îşi prezintă cataloagele elec- de la firmă la firmă (unu-la-unu). Organi-
tronice de produse pe baza cărora cum- zatorii acestor pieţe realizează venituri
părătorii pot comanda bunuri indirect cu din comisioanele percepute asupra tran-
plata, de regulă, pe cale electronică. Dis- zacţiilor încheiate, sub formă de procente.

Furnizorii de input-uri sunt, de regulă, Consorţiile industriale se bazează pe
intermediari care realizează contacte între principiul optimizării şi stabilităţii relaţii-
furnizorii de componente sau piese de lor de aprovizionare, pe când brokerii de
schimb şi firmele cumpărătoare, înregis- schimburi electronice pun la baza tran-
trate pe bază de abonament. Pe aceste zacţiilor principiul competiţiei de preţ.
pieţe, legătura dintre furnizori si cumpă- În practică, are loc o migrare continuă
rători se realizează prin aplicaţii electro- a pieţelor de distribuitori electronici şi
nice de tipul „managementul automat al brokeri de schimburi electronice către
lanţului de furnizori”. Furnizorii de input- pieţele de furnizori de input-uri sau con-
uri sunt pieţe electronice orizontale, spe- sorţii industriale, modele care asigură mai
cifice afacerilor între mai multe firme multă stabilitate şi eficienţă atât pentru
(many-to-many) care vând la mai mulţi furnizori, cât şi pentru cumpărători.
cumpărători. Reţelele industriale private (private
Brokerii de schimburi electronice sunt industrial networks) au apărut din evolu-
pieţe verticale care asigură contacte în ţia reţelelor EDI (electronic data inter-
timp real, între numeroşi furnizori şi cum- change), în prezent, sunt cele mai utili-
părători. Brokerii de schimburi electro- zate tipuri de pieţe electronice de tipul
nice intermediază, de regulă, vânzări de B2B şi sunt cotate cu cele mai mari pers-
mărfuri din stoc, şi aceste pieţe sunt spe- pective de dezvoltare. Reţelele industriale
cifice marilor firme, specializate pe pro- private sunt utilizate pentru coordonarea
duse sau sectoare, ca de exemplu: compu- proceselor de afaceri între firme şi mai
tere, telecomunicaţii, electronice, alimen- poartă denumirea şi de comerţ colaborativ
tare, echipamente industriale etc. Tran- sau trans-organizaţional. Iniţial s-au dez-
zacţiile pe aceste pieţe au loc la preţuri voltat între firmele componente ale acelu-
negociate online, stabilite prin licitaţie, iaşi grup/holding şi, ulterior, s-au extins
formate în funcţie de cerere sau la preţuri şi la relaţiile de afaceri cu principalii fur-
fixe. Brokerii de schimburi electronice nizori, distribuitori şi detailişti. Acest mo-
obţin venituri din comisioanele percepute del de piaţă implică participarea a cel
asupra tranzacţiilor. Acest tip de pieţe puţin două firme cu activităţi complemen-
dezavantajează furnizorii, deoarece creea- tare sau sinergetice.
ză competiţie între aceştia la nivel global. Obiectivul principal al reţelelor indus-
Pe aceste pieţe au succes firmele care pot triale private este creşterea eficienţei eco-
oferi preţuri competitive şi cele ce pot ofe- nomice, prin: (1) optimizarea proceselor
ri produse cu caracteristici tehnice şi cali- de achiziţii şi vânzare; (2) planificarea re-
tative particularizate la cererea clienţilor. surselor, inclusiv prin luarea în conside-
Consorţiile industriale sunt pieţe elec- rare a resurselor alternative; (3) crearea
tronice verticale, specializate pe produse de reţele de aprovizionare previzibile,
(sectoare) care permit cumpărătorilor să prin cunoaşterea, în orice moment, a ni-
achiziţioneze bunuri şi servicii direct de velului stocurilor existente la furnizori, pe
la un număr limitat de furnizori. Con- de o parte, şi la distribuitori şi detailişti,
sorţiile industriale se formează prin con- pe de altă parte; (4) consolidarea relaţiilor
tracte pe termen lung. Preţul tranzacţiilor între clienţi şi furnizori, prin comunicare,
pe aceste pieţe se stabileşte pe bază de programarea cererii şi rezolvarea conflic-
licitaţie sau prin negociere. tului de interese; (5) reducerea riscului de

producţie, prin prevenirea eventualelor in- unele limitări în colaborarea dintre parte-
consecvenţe în evoluţia cererii şi ofertei, neri, între care: (1) impunerea regulilor
inclusiv a aspectelor legate de problemele jocului de către firmele organizatoare ale
financiare, de serviciile de asigurări şi de acestui model de piaţă care cel mai
tendinţa pieţelor şi (6) nu în ultimul rând, adesea, sunt jucători unici; (2) dificultatea
asigurarea accesului la piaţa globală. protejării datelor şi informaţiilor sensibile
Cu alte cuvinte pieţele electronice pu- (legate de secretul de fabricaţie, invenţii
re pun accentul în afaceri pe orientarea şi inovaţii etc.) în condiţiile asigurării
spre pieţele care asigură eficienţa tranzac- accesului deplin şi complet la date şi in-
ţiilor, pe când reţelele industriale private formaţii pentru toţi partenerii de afaceri,
se focalizează pe coordonarea continuă a inclusiv potenţialilor competitori; (3) asi-
proceselor între firme, incluzând manage- gurarea de fonduri suplimentare de inves-
mentul reţelei de furnizori, designul, a- tiţii pentru dezvoltarea aplicaţiilor elec-
provizionarea, previzionarea cererii, ma- tronice de la nivelul firmei la nivel de
nagementul valorilor, vânzările şi market- inter-firme şi (4) dificultăţi legate de
ingul, în scopul creşterii productivităţii, adaptarea mentalităţii lucrătorilor de la
previzibilităţii şi eficienţei afacerilor. activităţi specifice firmei, la activităţi
Reţelele industriale private prezintă şi inter-organizaţionale.
Studiu de caz
Sistemul electronic Siemens „click2procure”
Avantajele reţelelor industriale private care depăşesc cu mult limitările în colaborarea dintre
parteneri. Exemplificativ este programul implementat de concernul european Siemens, care a
cheltuit suma de 871 milioane dolari pentru adoptarea sistemul online „click2procure”.
În 2001, sistemul electronic Siemens era utilizat de peste 3.000 de clienţi profesionişti şi
peste 3.000 de furnizori din 90 de ţări (din totalul de 220 în care este prezentă) care plătesc o
cotizaţie de 2.500 dolari/an pentru oportunitatea de a vinde bunuri concernului Siemens.
Potrivit estimărilor Siemens a redus costul de procesare a tranzacţiilor cu cca 75% şi costul
bunurilor achiziţionate cu procente cuprinse între 10% şi 20%.
În principiu, prin adoptarea acestui sistem Siemens face economii anuale de aproximativ un
miliard de dolari/an, la un volum al vânzărilor de cca. 75 miliarde dolari.
Sursa: Laudon şi Traver, 2001, p.679.
2.3. Evoluţia pieţelor electronice tăţi de afaceri, care facilitează realizarea a-

facerilor), unele pieţe adună la un loc mai
De la apariţie şi până în prezent, unele mulţi furnizori şi/sau mai mulţi cumpără-
pieţe electronice pure au pierdut din atri- tori, iar altele servesc nevoilor de procura-
buţiile caracteristice, cum este acela de loc re sau de vânzare ale unei singure compa-
virtual pentru efectuarea de tranzacţii elec- nii. Acestea nu mai sunt pieţe electronice
tronice. Astfel unele pieţe s-au transformat pure în sensul strict al definiţiei, dar având
cu timpul în furnizori de informaţii de afa- în vedere importanţa lor pentru facilitarea
ceri (ca de exemplu: furnizori de oportuni- afacerilor pe Internet sunt încadrate, în sens

larg, tot în categoria pieţelor electronice. Numărul estimat şi evoluţia pieţelor
După unii autori acestea reprezintă electronice pe plan mondial sunt pre-
evoluţii moderne ale pieţelor electronice zentate în Figura 4.
clasice şi poartă denumirea de platforme Un studiu privind evoluţia şi ten-
de comerţ pe Internet (Internet trading dinţele pieţelor electronice pe plan mon-
platform) (The European e-Business dial indică următoarele tendinţe: (1) ma-
Market Watch, 2003, p.201-206). rea majoritate a pieţelor electronice sunt
Forma şi structura pieţelor electronice localizate în Europa şi SUA şi operează,
evoluează rapid deoarece jucătorii econo- în principal, pe plan local cu tendinţe de
miei virtuale lansează noi modalităţi de internaţionalizare; (2) 14% din pieţele
organizare a întâlnirii dintre vânzători şi electronice operează pe plan internaţi-
cumpărători, precum şi noi modalităţi de onal; (3) 44% din pieţe intenţionează să
afaceri. coopereze cu alte pieţe electronice în
Numărul pieţelor electronice active pe perspectivă; (4) 25% din pieţe intenţio-
plan mondial este greu de estimat datorită nează să fuzioneze cu alte pieţe sau să-şi
(1) schimbării continue a modelului de consolideze poziţia financiară; (5) pieţele
afaceri, respectiv transformarea pieţelor electronice cu mai puţini parteneri au cei
în furnizori de software, portale sau fur- mai activi utilizatori; (6) numărul pieţelor
nizori de servicii de piaţă pentru pieţele electronice din Asia înregistrează un ritm
private; (2) terminării activităţii, caz în de creştere accelerat; (7) firmele trebuie
care site-ul rămâne accesibil pe Internet o să conştientizeze din ce în ce mai mult de
perioadă îndelungată până la lichidarea afa- importanţa pieţelor electronice pentru ex-
cerilor; (3) refuzului de înscriere în regis- port (Copenhagen Business School, 2003).
trele pieţelor electronice, cum este cazul Evoluţia pieţelor electronice este
pieţelor industriale specializate care deser- diferită şi de la un sector de activitate la
vesc activitatea unui număr redus de firme. altul (Tabelul 1).
430
516 2005(3)
Europa
540
370 2003(6)
447
Anerica de Nord
619
871 2002(4)
1008
Total
1189
0 200 400 600 800 1000 1200
Sursa: B2B marketplaces database from eMarket Services: www.emarketservices.com

Figura 4: Numărul estimat şi evoluţia pieţelor electronice, pe plan mondial

Tabelul 1: Numărul estimat şi evoluţia pieţelor electronice existente
în Europa, pe sectoare de activitate economică,
2003(6) – 2005(3)
Sectoare economice Nr. Nr. Sectoare economice Nr. Nr.

2003 2005 2003 2005
(6) (3) (6) (3)
Pieţe electronice în Europa 516 430
din care:
Multisectoriale 90 92 Autovehicule 13 15
Maşini şi echipamente 63 23 Hârtie şi celuloză 12 6
industriale
Materiale de construcţii şi 44 33 Ştiinţă şi tehnologie 11 5
construcţii
Transport şi logistică 41 29 Stocuri excedentare de 11 13
produse
Agricultură 39 24 Ospitalitate şi timp liber 11 8
Alimentare şi băuturi 36 32 Mediu 10 5
Produse TI şi servicii 34 27 Produse lemnoase şi 10 10
forestiere
Textile şi pielărie 27 27 Pieţe cu orientare 10 10
geografică
Servicii financiare şi asigurări 20 15 Produse maritime şi 10 13
servicii
Produse metalurgice şi de 20 17 Publicitate şi media 9 4
minerit
Telecomunicaţii 20 11 Întreţinere, reparaţii, 8 26
operare
Produse electrice şi electronice 19 13 Ambalaje 7 7
Energie şi combustibili 19 18 Tipărire 6 6
Sănătate şi farmaceutice 19 19 Aviaţie 6 8
Servicii 19 11 Educaţie şi specializare 4 4
Sectorul public şi 17 15 Bunuri la mâna a doua 4 16
guvernamental
Vânzare de detaliu şi bunuri de 17 22 Artă şi amuzament 3 2
consum
Material plastic şi cauciuc 16 8 Apărare 3 4
Produse chimice 15 13 Imobiliare 3 7
Echipament de birou 15 16 Biotehnologie 3
Sursa: B2B marketplaces database from eMarket Services. www.emarketservices.com

Analiza evoluţiei pieţelor electronice numărului de firme participante (înregis-
din punct de vedere numeric, atât pe plan trate) şi al volumului tranzacţiilor deru-
mondial cât şi pe sectoare de activitate, late indică tendinţa de consolidare a marii
sugerează ideea că rolul acestora în noua majorităţii a pieţelor electronice şi de
economie este din ce în ce mai scăzut, dar adâncire a specializării (The European e-
analiza acestora din punctul de vedere al Business Market Watch, 2003, p.201).
Studiu de caz
Modul de organizare şi funcţionare a pieţelor electronice
din domeniul produselor textile şi pielăriei
Numărul pieţelor electronice active în domeniul produselor textile şi pielăriei este foarte mic
în raport cu valoarea produselor comercializate pe plan mondial (44 pieţe în prima jumătate a
anului 2004), dar acestea au tendinţa de creştere ca şi volumul produselor comercializate pe
aceste pieţe.
Distribuţia geografică a pieţelor electronice în domeniul produselor textile şi pielăriei: 40%
Europa, 26% Asia, 24% America de Nord, 3% America Latină, 5% Australia & Oceania şi
2%Africa. Pieţe electronice în domeniul produselor textile şi pielăriei în Europa: Italia 13,
Spania 9, România 2, Marea Britanie 2, Germania 2, Franţa 2, Potugalia 2, Polonia 2, Belgia
1, Bulgaria 1, Olanda 1, Ungaria 1.
Orientarea pieţelor electronice din domeniul produselor textile şi pielăriei: 68% au orientare
globală (33% din acestea au orientare regională), 18% sunt orientate spre o singură ţară (din
care 10% în SUA şi 6% în Europa: majoritatea au sediul în Italia şi Spania).
Participanţii la pieţele electronice în domeniul produselor textile şi pielăriei: producători de
materii prime, fabricanţi de produse finite, distribuitori, vânzători cu amănuntul şi
reprezentanţi comerciali.
Produsele comercializate pe pieţele electronice în domeniul produselor textile şi pielăriei: 23
pieţe (49%) produse textile (din care: 44% ţesături, fire, produse ţesute şi împletite pentru
casă; 39% confecţii şi modă şi 17% produse textile specializate, în funcţie de finisaj, culoare,
calitate), 9 (19%) numai produse din piele, 9 (19%) numai pentru aprovizionare, 4 (9%)
maşini textile şi 2 (4%) pieţe integrate orizontal, neexclusive.
Servicii suplimentare oferite de unele din aceste pieţe: consultanţă, servicii web, finanţări,
management logistic etc.
Accesul la pieţe: 71% pe bază de cotizaţie sau procent asupra tranzacţiilor (romtextiles.com-
România; italianmoda.com – România; calzadonet.com; fashionunuted.com; etc.); 18% fără
taxe (leathernet.com; paktextile.net; wotol.com etc.), iar 11% nu se cunoaşte sistemul de lucru
(fabia.com; asianproducts.com etc.).
Sursa: Gallacci şi Giovani Luca, 2003.
2.4. Piaţa – factor de eficienţă şi de studii empirice realizate pe plan interna-

dezvoltare ţional au emis numeroase teorii cu privire
la contribuţia comerţului electronic şi a
Comerţul electronic ca piaţă virtuală celorlalte aplicaţii ale tehnologiei infor-
are o contribuţie însemnată la dezvoltarea maţiei şi comunicaţiilor, la creşterea pro-
noii economii. Numeroasele cercetări şi ductivităţii, a competitivităţii firmelor şi

la dezvoltarea economică, dar dimensiu- care pun în evidenţă avantajele potenţiale
nile acesteia sunt greu de măsurat datorită (Caseta 4) de care pot beneficia firmele
dificultăţii separării aportului acestora de prin utilizarea pieţelor electronice(Choi şi
cea a factorilor tradiţionali. Whinston, 2000; e-Market services;
În cele ce urmează vom face o trecere Ghilic-Micu şi Stoica, 2002, p.218-221).
în revistă a rezultatelor unor cercetări
Caseta 4: Avantaje comune producătorilor, vânzătorilor şi

cumpărătorilor
Avantaje comune vânzătorilor şi cumpărătorilor

Mediu concurenţial Pe pieţele electronice orice cumpărător şi orice vânzător poate
perfect intra şi ieşi fără bariere şi fără nici un cost
Şanse egale pentru Piaţa virtuală creează şanse egale atât pentru firmele mari, cât şi
toţii jucătorii pentru firmele mici; marca şi numele de firmă pierzând din
importanţa pe care o au pe piaţa fizică
Canal suplimentar si Acces la noi pieţe prin penetrarea globală mai bună şi deschiderea
eficient pentru de noi pieţe.
publicitate, marketing, Uşurinţă pentru firme să se adreseze grupului ţintă şi costuri
vânzare şi cumpărare reduse de marketing. Canal suplimentar de distribuţie pentru
firmele care doresc să disemineze produse şi informaţii de produs
la număr mare de potenţial cumpărători.
Favorizează integrarea firmelor pe orizontală şi creşterea
segmentului de piaţă într-un segment orizontal.
Preţuri competitive Determinate de piaţă, pe bază de cerere şi oferta, între mulţimea de
vânzători şi cumpărători.
Acces liber la o La preţuri scăzute atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători
abundenţă de
informaţii
Transparenţa În măsura în care preţurile, stocurile de bunuri, termenele de
afacerilor livrare şi condiţiile de plată sunt disponibile pe pieţele electronice
Elimină limitările Pe pieţele electronice tranzacţiile sunt posibile 24 de ore şi şapte
afacerilor în timp şi zile pe săptămână.
spaţiu Partenerii comerciali nu trebuie să se deplaseze, deoarece ei pot să
negocieze afacerile din biroul propriu sau din orice loc prin
echipamente mobile, facilitate care conduce la economie de timp şi
bani.
Factor de eficienţă şi Tranzacţiile online contribuie substanţial la creşterea eficienţei
de dezvoltare pentru managementului, la accelerarea procesului de organizare,
firme modernizare şi de dezvoltare a firmelor.
Reducerea substanţială a duratei de încheiere a tranzacţiilor
comerciale se transformă într-un factor de eficienţă pentru firmă.

Avantajele producătorilor/vânzătorilor managementului şi de gradul de pregătire
şi cumpărătorilor pe pieţele electronice a personalului.
diferă de la companie la companie şi de la Un inventar al avantajelor specifice
un sector de activitate la altul, în funcţie producătorilor, vânzătorilor şi cumpărăto-
de gradul de performanţă al sistemelor de rilor care realizează tranzacţii pe pieţele
comerţ electronic utilizate, de calitatea electronice este prezentat în Caseta 5.
Caseta 5: Avantaje specifice producătorilor, vânzătorilor şi

cumpărătorilor care realizează tranzacţii pe pieţele
electronice
Avantaje specifice producătorilor şi vânzătorilor

achiziţionarea de materii prime, materiale şi echipamente mai ieftine, prin contactarea
online a mai multor furnizori şi crearea unei competiţii sporite a ofertelor;
piaţă suplimentară pentru promovarea produselor din fabricaţia curentă, cu posibilitatea
creării şi introduceri de noi produse;
reducerea timpului de promovare a produselor pe piaţă, prin conectarea comenzilor la
producţie şi utilizarea mai eficientă a serviciilor de distribuţie;
cost de intrare pe piaţă mai redus, prin înfiinţarea şi întreţinerea site-urilor Web, care
sunt mai ieftine decât metodele de marketing tradiţional;
instrument accesibil tuturor clienţilor prezenţi pe piaţă pentru actualizarea informaţiilor
de produs într-un singur loc;
obţinerea de informaţii de preţ la produsele oferite de competitori, inclusiv la licitaţii,
necesare pentru comparaţii de preţ;
posibilitatea de a obţine comenzi online fără a adopta sisteme de comerţ electronic
proprii;
avantajul primul ofertant la companiile care achiziţionează bunuri, faţă de cei ce oferă
bunuri prin mijloace tradiţionale;
dimensionarea optimă a capacităţii de producţie şi a stocurilor şi oportunitatea obţinerii
celui mai bun preţ;
identificarea de noi pieţe;
reducerea cheltuielilor administrative aferente procesului de producţie;
posibilitatea monitorizării competitorilor;
monitorizarea tendinţelor de dezvoltare a pieţei şi a lanţului de furnizori şi clienţi.
Avantaje specifice cumpărătorilor
instrument eficient pentru cercetare, comparare şi cumpărare a bunurilor;
realizarea de economii de timp şi bani la fiecare tranzacţie. Procesele de afaceri
automate au productivitate incomparabil mai mare decât afacerile realizate prin
mijloacele clasice;
reducerea achiziţiilor întâmplătoare, la preţuri diferite. Firmele pot prenegocia acorduri
cu furnizorii acceptaţi şi utiliza pieţele electronice pentru a furniza angajaţilor lor
procese controlate de achiziţie;
reducerea preţurilor de cumpărare. Informaţiile actualizate de preţ permit cumpărarea
bunurilor la preţuri competitive. Punerea la un loc a mai multor furnizori are ca rezultat
creşterea competiţiei şi reducerea preţului tranzacţiilor, în special, la input-urile pentru
producţie, aspect care-i avantajează pe cumpărători.

Pieţele electronice generează avantaje mului, vânzării, distribuţiei, logisticii,
comparative şi competitive pentru firme contabilităţii şi a serviciilor după vânzare.
prin transformările substanţiale pe care le Desprinderea acestor avantaje capătă
induc asupra tuturor proceselor interne şi vizibilitate şi din prezentarea comparativă a
externe ale firmelor, respectiv asupra modului de realizare a unei operaţiuni
marketingului; designului; planificării ma- comerciale prin sisteme de lucru digitale pe
terialelor, producţiei şi stocurilor; aprovi- piaţa virtuală, în comparaţie cu mijloacele
zionării, procesului de fabricaţie, consu- de lucru clasice pe piaţa fizică (Figura 5).
Figura 5: Schemă a avantajelor unei operaţiuni comerciale (pe

principalele etape) efectuate prin mijloace digitale pe piaţa electronică, în
comparaţie cu cele ale aceleiaşi operaţiuni efectuate prin mijloacele
clasice pe piaţa fizică
Toate aceste modificări se transla- Se poate spune astfel că avantajele

tează în planul eficienţei şi productivită- comerţului electronic ca piaţă se con-
ţii prin reducerea preţurilor, reducerea stituie ca un factor de eficienţă, de com-
ciclului de viaţă al produselor (ca urmare petitivitate şi de dezvoltare pentru firme,
a creşterii rolului inovaţiei în industria pe care-l vom denumi în continuare prin
componentelor), respectiv prin creşterea conceptul de “factor de oportunitate vir-
vânzărilor directe de către producători tual”.
(ca urmare a posibilităţii eliminării a Pentru a beneficia de avantajele oferite
două verigi ale ciclului de producţie-dis- de factorul de oportunitate virtual, firmele
tribuţie, respectiv: distribuitorii şi vân- trebuie să evalueze fiecare aspect al
zătorii cu amănuntul). produsului selectat din punctul de vedere

al preţului, procesului de fabricaţie, ma- vizibilă a noii economii.
nagementului lanţului de furnizori, aran- Astfel nu încape nici o îndoială că
jamentelor de vânzare cu amănuntul, ser- Internetul este pe cale de a deveni nu
viciilor suport pentru clienţi, astfel încât numai noua piaţă electronică globală pe
să poată identifica unde şi când pot să care urmează a se desfăşura bătălia eco-
adauge valoare pentru a rămâne în limi- nomică între marile puteri ale lumii, dar
tele competiţiei. Aceste elemente trebuie şi mijlocul pentru integrarea ţărilor mici
să stea la baza strategiei firmelor în noua în economia globală a secolului XXI. Ca
economie, iar realizarea acestora este po- atare, miza adoptării şi aplicării la scară
sibilă numai cu ajutorul noilor tehnologii largă a noilor strategii de afaceri axate pe
şi al noilor modele de afaceri. comerţul electronic este uriaşă pentru
Este larg împărtăşită opinia că tranza- toate ţările lumii, indiferent de gradul lor
cţiile electronice vor penetra toate tipurile de dezvoltare economică, dacă avem în
de interacţiune economică, afectând piaţa vedere noile oportunităţi pe care le des-
în ansamblul său, produsele, structurile chide comerţul electronic pentru: creşte-
industriale, regulile comerciale şi concu- rea productivităţii şi a competitivităţii
renţiale, legile şi reglementările. Ca apli- firmelor, expansiunea rapidă a tranzac-
caţie comercială a noilor tehnologii, co- ţiilor comerciale transfrontaliere şi parti-
merţul electronic se conturează ca fiind ciparea sporită a companiilor naţionale la
dimensiunea cea mai dinamică şi cea mai comerţul internaţional (Ghibuţiu, 2004, p.3-4).
Referinţe bibliografice Study, Center for Electronic Com-

merce Research. Graduate School of
Atkinson, D. Robert; Court, H. Randolp Business. The University of Texas at
şi Ward, M. Joseph, The State New Austin.
Economy Index, Progressive Policy In- http://www.smartecon.com/articles/int
stitute, July 1999, ernet_economy.pdf.
http://www.neweconomyindex.org Bollier, David, The Global Advance of
Atkinson, D. Robert, The Digital Econ- Electronic Commerce, Reinventing
omy, Progressive Policy Institute, Markets, Management, and National
2000, Sovereignty, The Aspen Institute,
http://www.neweconomyindex.org/sta 1998
tes/2002/04_digital_01.html. Barua, http://bookstore.brookings.edu/book_
Anitesh; Pinnell, Jon; Shutter, Jey; details.asp?product%5Fid=11580.
Winston, Andrew, Measuring the Brynjolfssen, E.; Hitt, L., Beyond com-
Internet Economy, Center for Re- putation: Informaţion Technology,
search in Electronic Commerce, The organizational transformation and
University of Texas at Austin, business performance, ‘Journal of
http://cism.bus.utexas.edu/works/arti- Economic Perspectives’, nr.14.
cles/internet_economy.pdf. Business – online, Comerţul electronic:
Barua, Anitech; Pinnell, Jon; Shutter, Jay; O necesitate, http://www.business-
Winston, B. Andrew, Measuring online.ro.
Internet Economy. An exploratory Colecchia, Alessandra şi Schreyer, Paul,

ICT Investment and Economic Growth of California, Irvine, July, 2002,
in the 1990s: Is the United States a www.crito.uci.edu
Unique Case? A Comparative Study of e-Market services,
Nine OECD Countries, ‚STI Working http://www.emarketservices.com.
Papers’, nr.7, (OECD – Directorate for The European e-Business Market Watch
Science, Technology and Industry), 25 (e-business W@tch), The European e-
october, 2001, Business Report 2003 edition, Luxem-
http://www.olis.oecd.org. burg, Office for Official Publications
Choi, Soon-Yong şi Whinston, B. An- of the European Communities, July,
drew, The Internet Economy: Technol- 2003.
ogy and Practice – Understanding the Filip, Gh. Florin (coord.), ‘Societatea In-
Internet Economy – What Are Knowl- formaţională – Societatea Cunoaşterii,
edge-Based Products?; Smart Econ Concepte, soluţii şi strategii pentru
Publishing, 2000, România’, Academia Română, Secţia
http://www.smartecon.com/products/s de Ştiinţă şi Tehnologia Informaţiei,
ample/index039.html. Editura Expert, Bucureşti, 2001.
Communication from the Commission of Finle, Michael, ‘Alvin Toffler and the
4 February 1998 to the Council, Euro- Third Wave America's best-loved
pean Parliament, the Economic and business futurist’,
Social Committee and the Committee http://www.skypoint.com/members/mf
of the regions,: The Globalisation of inley/toffler.htm.
the Informaţion Society: the need for Gallacci, Letizia şi Giovani Luca Athena,
strengthened international coordina- Report on the E-Marketplaces in Tex-
tion. tile & Leather Products, eMarket Ser-
Creţoiu, Gh.; Cornescu, Viorel; Bucur, vices – Your Guide to B2B eMarkets,
Ion; ‘Economie’, Editura ALL Beck, ICE, Italy, Dec., 2003,
Bucureşti, 2003. www.emarketservices.com.
Copenhagen Business School, eMarket Ghilic-Micu, Bogdan şi Stoica, Marian,
Services – Your Guide to B2B eMar- ‘eActivităţile în societatea informa-
kets (2003), ţională’, Editura Economică, 2002.
http://www.emarketservices.com/up- Ghibuţiu, Agnes, Reglementarea pieţei
load/Reports/Survey.pdf. electronice globale. Implicaţii pentru
Daveri, Francesco, The New Economy în România, Academia Română, Institu-
Europe, United Nations University, tul Naţional de Cercetări Economice,
WIDER – World Institute fo Develop- Institutul de Economie Mondială,
ment Economics Research, ‘Discus- ‘Colecţia Sinteze’, nr.1, 2004.
sion Paper’, nr. 70, iulie. 2002. Ghiţă, Paul-Tănase, Noua economie. Ori-
Dedrick, Jacson şi Kraemer, Keneth. The zont şi schimbări,
impacts of Information Technology, http://www.racai.ro/INFOSOC-Pro-
the Internet and Electronic Commerce ject/PaulTanase%20Ghita_st_g02_ne
on Firms and Industry Structure. The w.pdf
Personal Computer Industry, Center Gillis, Bill (Director) şi Mitchell, Mat-
for Research and Information Tech- thew (Program Coordinator), Can ICT
nology and Organization, University Stimulate Economic Development?,

WSU Center to Bridge the Digital Di- mance, Rensselaer Polytechnic Institute,
vide, August 19, 2002, Department of Economics, 2003,
http://www.digitaldividenetwork.org/c http://www.rpi.edu/dept/economics/w
ontent/stories/index.cfm?key=254. ww/faculty/siegel.html
Godeluck, Solveig, ‘Boom-ul netecono- Laudon, C.; Kenneth, C. (New York Uni-
miei – Cum bulverseaza Internetul versity) şi Traver, Guercio Carol (Azi-
regulile jocului economic’, Bucureşti, muth Interative Inc.), E- Commerce.
Edtura CNI „CORESI” SA, 2000, Business. Technology. Society, USA,
p.14, traducere în limba română de 2001, p.656-721.
Beatrice Stanciu. Moodley, Sagren şi Kandoole, Mastern,
Heshmati, Almas, Measurement of a Competing in the Digital Economy?
Multidimentional Index of Globaliza- The dynamics and impacts of B2B în
tion and its Impact on Income South Africa, United Nations Univer-
Inequality, United Nations University sity, World Institute for Development
Wider, World Institute for Develop- Economics Research, August, 2002.
ment Economics Research, 2003, http://www.wider.unu.edu.
http://www.wider.unu.edu/publica- Niculescu, Ovidiu (coord.), ‘Sistemul In-
tions/dps/dps2003/dp2003-069.pdf formational managerial al organiza-
Hoffman L. Donna; Novak P. Thomas şi tiei’, Editura Economică, Bucureşti,
Chatterjee Patrali. Commercial Sce- 2001.
narios for the Web: Opportunities and OECD, The Interim Report on Sustain-
Challenges, ‘Journal of Computer- able Development, Paris, 1999.
Mediated Communications’, 1995. Reshaping the International Order,
Humphrey, John; Mansell, Robin; Dan Third Report to the Rome Club, 1976.
Paré şi Hubert Schmitz, The Reality of OCDE, E-Commerce for Development:
E-commerce with Developing Coun- Prospects and Policy Issues, ‘OECD
tries, Technical Papers’, nr.164, 1 Sep.,
http://www.gapresearch.org/produc- 2000, p.12,
tion/Report.pdf http://www.oecd.org/dataoecd/37/61/1
ICT UNCTAD/WTO, Secrets of Elec- 922730.pdf.
tronic Commerce, International Trade OECD, Policy on Electronic Commerce –
Center, Geneva, 2000, traducere şi Summary, July, 2001,
adaptare în limba română Rădoi, http://www.oecd.org/document/49/0,2
Dumitru (coord.), Beldescu, Alina, 340,en_2649_37441_2346225_1_1_1
CRCE, 2002. _37441,00.html.
Lal, K., E-business and Export Behav- OECD, Key ICT indicators, Measuring
iour: Evidence from Indian Firms, the Information Economy,
United Nations University, World www.oecd.org/document/23/0,2340,e
Institute for Development Economics n_2649_34449_33987543_1_1_1_1,0
Research, 2002, 0.html.
http://www.wider.unu.edu/publica- Piatkowski, Marcin, The 'New Economy'
tions/dps/dps2002/dp2002-68.pdf and Economic Growth în Transition
Link, A. N. şi Siegel, Donald, Techno- Economies, United Nations Univer-
logical Change and Economic Perfor- sity, World Institute for Development

-sediu
cumpărător,
vânzător,
-piaţa
-telex, fax
Economics Research, 2002, Revolution, Brookings Institution

http://www.wider.unu.edu/publica- Press, 2001,
tions/dps/dps2002/dp2002-62.pdf http://bookstore.brookings.edu/book_d
Pichler, J.H., Toward A More Pro- etails.asp?product%5Fid=11365.
nounced Sme Policy Formulation Un- Toia, Adrian şi Dulea, Vlad, Noua
der Pressures Of Enlarged Markets Economie, Revoluţia Internet, ‘West-
And Growing Globalization, Univer- ern IQ’,
sity of Economics & Business http://www.crie.ro/nouaeconomie/mas
Administration, Vienna, Austria. ter-ro.html
Pohjola, Matti, New Economy in Growth Staff, Atnewyork, Measuring the Internet
and Development, United Nations Economy: A Statistician's Nightmare,
University, WIDER-World Institite April 16, 1999,
for Development Economics Re- ttp://atnewyork.internet.com/news/arti
search, ‘Discussion Paper’, nr.67, cle.php/251441.
July, 2002, UNDP, Electronic Commerce (e-com-
http://www.wider.unu.edu/publica- merce) and its Implications for Devel-
tions/dps/dps2002/dp2002-67.pdf. opment -Electronic Commerce and
Robert, Litan E. şi Rivlin, M. Alice, The Markets, ‘INFO21 Business Page’, 05
Economy and the Internet: What Lies noiembrie, 2000,
Ahead? Conference Report #4, http://www.undp.org/info21/e-
December 1, 2000 com/e1.html.
http://www.brook.edu/comm/confer- Wiseman, E. Alan. The Internet Econ-
encereport/cr04.htm. omy- Access, Taxes, and Market
Robert, Litan E. şi Rivlin, M. Alice, The Structure Brookings Institution Press,
Economic Payoff from the Internet 2000, http://bookstore.brookings.edu.

120 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

120 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOUA ECONOMIE

Locul şi rolul comerţului

Începând cu anul 1995, comerţul 1. Comerţul electronic –

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 125

126 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Caseta 1: Impactul flexibilităţii şi receptivităţii asupra afacerilor,

Caracteristici Impactul asupra Transformări şi avantaje economice previzibile

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 127

Autorii acestei teorii apreciază că în În stânga graficului sunt reprezentate

128 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

vor adopta sistemele de lucru digitale în le, achiziţiile, procesele de fabricaţie,

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 129

Trasături Transformări structurale

bunuri şi noi pieţe, în competitivitate şi reţea de comunicare şi de afaceri. De

130 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 131

132 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 133

134 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 135

rarea şi monitorizarea progresului spre Pieţele virtuale pot fi considerate co-

136 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 137

138 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Pe piaţa electronică impactul cererii a- Cererea are impact semnificativ asu-

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 139

140 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

100 275 Cantitatea

Figura 2: Curba cererii

rea cantităţii de mărfuri cerute la toate Comparaţia de preţ

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 141

142 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

MODALITATEA DE CUMPĂRARE A BUNURILOR

Bunuri e-Distribuitori e-Brokeri de schimburi

Bunuri e-Furnizori de inputuri e-Consorţii

Pieţe orizontale Pieţe verticale

Sursa: prelucrare după Laudon şi Traver, 2001, p.676.

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 143

144 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Sursa: Laudon şi Traver, 2001, p.679.

2.3. Evoluţia pieţelor electronice tăţi de afaceri, care facilitează realizarea a-

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 145

0 200 400 600 800 1000 1200

Sursa: B2B marketplaces database from eMarket Services: www.emarketservices.com

146 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Sectoare economice Nr. Nr. Sectoare economice Nr. Nr.

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 147

2.4. Piaţa – factor de eficienţă şi de studii empirice realizate pe plan interna-

148 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Caseta 4: Avantaje comune producătorilor, vânzătorilor şi

Avantaje comune vânzătorilor şi cumpărătorilor

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 149

Caseta 5: Avantaje specifice producătorilor, vânzătorilor şi

Avantaje specifice producătorilor şi vânzătorilor

150 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Figura 5: Schemă a avantajelor unei operaţiuni comerciale (pe

Toate aceste modificări se transla- Se poate spune astfel că avantajele

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 151

Referinţe bibliografice Study, Center for Electronic Com-

152 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie / 153

154 / Locul şi rolul comerţului electronic în noua economie

Economics Research, 2002, Revolution, Brookings Institution