IPSAS in Romania

Toader Marina Andrada

MFPP, anul I

-2018-
 Introducere

Motivatia: Am ales aceasta tema deoarece nu aveam cunostinte foarte vaste in

domeniul reglementarilor contabile din Romania la nivelul institutiilor publice, iar studierea

standardelor IPSAS a reprezentat un bun prilej de aprofundare. De asemenea, m-am gandit ca

prin abordarea acestei problematici voi dobandi cunostinte care imi vor fi de folos in viitoarea

mea profesie.

Obiective: Obiectivele pe care le-am urmarit prin studierea acestei teme au fost

definirea standardelor IPSAS, prezentarea gradului de adoptare a acestora in Romania, dar si

realizarea unei comparatii cu normele IFRS.

2
 Bibliografie

1. Adriana Tiron Tudor, Ioan Gherasim (2004), Contabilitatea institutiilor publice, Editura
Dacia, Cluj Napoca
2. Adriana Tiron Tudor, Razvan Mustata, Recent accounting development in Romania on the
way to the European and global harmonization
3. Cristina Silvia Nistor (2009), Trecut, prezent si perpective in contabilitatea publica
romaneasca, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca
4. Cristina Silvia Nistor, Contabilitatea Institutiilor Publice, Suport de curs
5. Cristina Silvia Nistor, Crina Ioana Filip, The evolution of public accounting in Romania in the
post-communist period
6. Mihai Ristea, Iulia Jianu, Ionel Jianu, Experienta Romaniei in aplicarea standardelor
internationale de raportare financiara si a standardelor internationale de contabilitate pentru
sectorul public, Revista Transilvana de Stiinte Administrative, 2010
7. www.ipsas.org

3
 Aparitia si adoptarea IPSAS-urilor in Romania

Contabilitatea s-a perfectionat de-a lungul vremii astfel incat sa corespunda cerintelor
informationale ale momentului. Acest domeniu se caracterizeaza ca fiind unul deschis si
receptiv la schimbarile din mediile politic, eonomic, social si cultural. In contextul procesului
de globalizare, adoptarea unui limbaj comun de raportare financiara a prins contur. In acest
sens, rolul central revine standardelor internationale de raportare financiara.
Reglemetarea Comisiei Europene 1606/2002 prevede ca "adoptarea si aplicarea standardelor
internationale de contabilitate in Uniunea Europeana are scopul de a armoniza raportarea
financiara a entitatilor economice (...) in scopul garantarii unui nivel ridicat de transparenta si
comparabilitate a situatiilor financiare."
IFAC, Federatia Internationala a Contabililor, fondata in 1977, reprezinta organizatia
mondiala a contabililor. Conform IFAC, misiunea sa este "de a servi interesul public, de a
intari profesia contabila la nivel mondial si de a contribui la dezvoltarea unor economii
internationale puternice prin initierea si promovarea aderarii la standarde profesionale de
inalta calitate, a procesului convergentei internationale a acestor standarde, precum si de a
dezbate probleme de interes public, pentru care experienta profesionala este extrem de
relevanta."1 Datorita acestui organism s-a initiat reforma sistemului contabil public, prin
emiterea de standarde de contabilitate pentru sectorul public.
In procesul de globalizare a economiilor a aparut necesitatea adoptarii de standarde
internationale de contabilitate si pentru sectorul public. IFAC a constituit in acest sens in anul
1995 IPSASB (International Public Sector Accounting Standards Board), organism ce are ca
prim scop elaborarea de standarde contabile de inalta calitate, aplicabile pentru sectorul public
la nivel mondial. IPSASB este un organism normalizator independent, cu rol in emiterea
acestor standarde amintite anterior (IPSAS), promovarea acceptarii lor si a convergentei
internationale cu aceste standarde, de asemenea publicarea de documente ce ofera indrumari
in raportarea financiara. Obiectivul IPSASB este acela de a facilita schimbul de informatii
intre profesionistii contabili din domeniul public, de a raspunde cerintelor organizatiilor
nationale sau locale, de a promova programe educationale sau de cercetare in domeniul
public. In 1996 s-a lansat un proiect de dezvoltare a unui set de standarde contabile pentru
entitatile din sfera sectorului public, cunoscute sub denumirea de IPSAS.

1
www.ifac.org

4
Aplicarea standardelor IPSAS este considerata o veritabila revolutie, poate mult mai
importanta decat cea a standardelor IFRS pentru entitatile economice, aceasta deoarece
institutiile publice vor fi administrate asemanator unei entitati private, cu o contabilitate de
angajamente, patrimoniala si in partida dubla.2 UE a decis aplicarea IPSAS din anul 2005
pentru contabilitatea proprie. La fel s-a intamplat si in cazul ONU (Organizatia Natiunilor
Unite), OCDE (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica)sau Organizatiei
Tratatului Atlanticului de Nord. Datorita importantei acestor norme, Banca Mondiala si
Fondul Monetar International si-au manifestat dorinta ca tarile ce se afla sub obedienta lor sa
adopte standardele IPSAS, contribuind astfel la adoptarea lor. Standardele IPSAS nu pot fi
impuse nici de catre IPSASB, nici de catre profesia contabila, astfel depinde de fiecare tara
daca procesul adoptarii lor se va materializa sau nu. Succesul normelor emise de catre
IPSASB depinde de masura in care acestea au fost adoptate de catre guvernele si entitatile
sectorului public din lume, de acceptarea si de sustinerea acestora. In ultimii 10 ani, in
Romania au avut loc procese de modificare a reglementarilor contabile in procesul
implementarii standardelor IFRS si IPSAS.

Principalele modificari impuse de standardele IPSAS

 aplicarea principiului patrimoniului ce presupune inregistrarea imobilizarilor la activ si
amortizarea lor in fiecare an;
 aplicarea principiului prudentei: recunoasterea de provizioane chiar si cele de pensii;
 prezentarea a 5 situatii financiare: pozitia financiara/bilantul, situatia performantei
financiare/ contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, a modificarilor
active nete/capitaluri proprii, anexe la situatiile financiare;
 trecerea de la contabilitatea de casa la contabilitatea de angajamente.

Institutiile publice trebuie sa tina o contabilitate profesionista a conturilor, care sa fie

caracterizata de transparenta, iar procesul de comunicare trebuie sa fie eficient. Informatiile
comunicate trebuie sa fie pertinente si fiabile, certificate de auditori externi. Aceste
caracteristici pot fi posibile in cadrul unui referential contabil de calitate, bazat pe standarde
internationale de contabilitate ce integreaza particularitatile sectorului public. Nevoia obtinerii

2
Mihai Ristea, Iulia Jianu, Ionel Jianu, Experienta Romaniei in aplicarea standardelor internationale
de raportare financiara si a standardelor internationale de contabilitate pentru sectorul public,
Revista Transilvana de Stiinte Administrative, 2010

5
de informatii comparabile si transparente in sistemul public a dus la aparitia standardelor
IPSAS, standarde de inalta calitate cu consecinte benefice asupra economiei mondiale.
Standardele IPSAS s-au dezvoltat incepand cu anul 1996, fiind inspirate din standardele
IFRS. Prin aceasta, IPSASB se concentreaza asupra tuturor problemelor specifice sectorului
public. Standardele trebuie sa fie bazate pe contabilitatea de angajamente, situatiile financiare
cuprinzand situatia pozitiei financiare, a fluxurilor de trezorerie, a modificarilor in situatia
neta. Pentru trecerea spre contabilitatea de angajamente s-a elaborat si un standard bazat pe
contabilitate de casa, intrucat in multe tari contabilitatea publica se bazeaza pe situatia
incasarilor si platilor in numerar ca si situatie financiara primara.

Trecerea la contabilitatea de angajamente este utila atat pentru responsabilitatea publica, cat si
pentru adoptarea deciziilor in procesul managerial. Raportarile financiare intocmite pe baza
angajamentelor permit utilizatorilor:
 evaluarea responsabilitatii la nivelul tuturor resurselor pe care entitatea le gestioneaza,
precum si modul de utilizare al acestor resurse;
 evaluarea performantelor, pozitiei financiare si fluxurilor de trezorerie ale entitatilor
publice;
 luarea deciziilor in legatura cu furnizarea resurselor sau promovarea de noi activitati.
In contextul aderarii la UE, in Romania s-au initiat masuri de suplimentare a contabilitatii de
casa cu contabilitatea de angajamente. In vederea realizarii tranzitiei la contabilitatea de
angajamente s-au lansat anumite programe de pregatire in contabilitate, tehnologia informatiei
si terminologie si s-a evaluat calitatea sistemului actual bazat pe contabilitatea de casa in
concordanta cu Directivele Europene nr.4 si nr. 7 si Standardele Internationale de
Contabilitate pentru Sectorul Public.
Conform recomandarilor IPSASB, o entitatea publica aflata in proces de tranzitie de la
contabilitatea de casa la contabilitatea de angajamente trebuie sa faca mentiuni in notele
situatiilor financiare anuale cu privire la masurile legislative sau prevederile nationale
referitoare la informatiile specifice. De asemenea, o entitate publica care aplica IPSAS-urile
trebuie sa mentioneze acest lucru, conform prevederilor IPSAS 1 Presentation of the Financial
Statements.
Standardele IPSAS se adreseaza entitatilor din sectorul public (guverne nationale, regionale,
administratiile locale, entitatile guvernamentale), mai putin acelor entitati economice de stat
care aplica IFRS. Multe activitati ale guvernului sunt specifice entitatilor private(vanzari,
cumparari, plati, incasari, prestari de servicii). Aplicarea in sectorul public a standardelor

6
IFRS nu este posibila deoarece acestea nu acopera toate tranzactiile realizate in cadrul
institutiilor publice. Standardele IPSAS au menirea de a imbunatati calitatea situatiilor
financiare, in vederea cresterii transparentei si responsabilitatii. Standardele IPSAS reprezinta
standarde contabile fiabile, sustinute de guverne,organizatii contabile si alte organizatii
internationale, realizate intr-o maniera independenta si printr-o procedura riguroasa. Pentru
sectorul public s-au elaborat astfel 26 de standarde inspirate din IFRS. 11 standarde IPSAS
(1,3,4,6,7,8,12,14,16,17) au fost revizuite in 2007 pentru luarea in considerare a schimbarilor
ce au avut loc in structura standardelor IFRS in perioada 1996-2006.
IPSAS 1 Prezentare situatiilor financiare. Obiectivul acestui standard este de a stabili baza
pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea atat
cu situatiile financiare ale entitatii publice pentru perioadele precedente, cat si cu situatiile
financiare ale altor entitati.
IPSAS 2- Situatiile fluxurilor de trezorerie. Obiectivul standardului este oferirea de
informatii istorice referitoare la modificarile numerarului si a echivalentelor de numerar, cu
ajutorul fluxurilor de trezorerie.
IPSAS 3- Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori fundamentale si modificari ale
politicilor contabile. Acest standard explica tratamentul contabil al schimbarilor estimarilor
contabile, politicilor contabile si corectarii erorilor fundamentale.
IPSAS 4- Efectele modificarii ratelor de schimb valutare. Se prezinta aici tratamentul
contabil al tranzactiilor in moneda straina si al operatiunilor cu strainatatea.
IPSAS 5- Costul indatorarii. Se prescrie tratamentul contabil al costului indatorarii
(cuprinderea pe cheltuieli curente a acestuia, sau tratamentul alternativ ce prevedere
capitalizarea sa).
IPSAS 6- Situatiile financiare consolidate si contabilitatea entitatilor controlate. Toate
entitatile ce detin control asupra altor entitati trebuie sa pregateasca situatii financiare
consolidate referitoare la toate entitatile controlate, aplicand metoda integrarii globale.
IPSAS 7- Contabilitatea investitiilor in entitati asociate. Toate investitiile in entitati
asociate trebuie sa fie cuprinse in situatiile financiare prin metoda punerii in echivalenta, mai
putin atunci cand investitia se realizeaza pe termen scurt, metoda folosita aici fiind cea a
costului.
IPSAS 8- Raportarea financiara a participatiilor in societatile mixte. Se solicita
consolidarea proportionala ca tratament contabil de baza a partii detinute de entitati din
sectorul public in societati mixte.

7
IPSAS 9- Veniturile din tranzactii comerciale. Se stabileste tratamentul contabil al
veniturilor din tranzactii comerciale.
IPSAS 10- Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste. Se ofera indrumari cu
privire la retratarea situatiilor financiare in vederea furnizarii unor informatii utile.
IPSAS 11- Contractele de constructii. Se ofera indrumari cu privire la alocarea costului
contractului sau venitului contractului.
IPSAS 12- Stocuri. Se prescrie tratamentul contabil aplicabil stocurilor detinute de entitatile
din sectorul public, facandu-se diferenta intre cele detinute in vederea vanzarii si cele detinute
in vederea consumului.
IPSAS 13- Leasing. Se stabilesc cerintele de raportare financiara cu privire la operatiile de
leasing financiar si operational efectuate de entitatile publice.
IPSAS 14- Evenimente ulterioare datei inchiderii exercitiului (IAS 10). Se stabilesc
criterii ce stau la baza luarii deciziei privind necesitatea ajustarii situatiilor financiare in cazul
aparitiei unui eveniment ulterior datei de raportare.
IPSAS 15- Instrumente financiare: continut si prezentare. Clasifica instrumentele
financiare ca active, datorii sau capitaluri proprii.
IPSAS 16- Investitii imobiliare. Standardul explica faptul ca in urma achizitionarii unei
imobilizari, aceasta trebuie sa fie evaluata la valoarea justa.
IPSAS 17- Proprietati, plantatii si echipamente. Se stabileste tratamentul lor contabil,
inclusiv determinarea amortizarii si deprecierii lor.
IPSAS 18- Raportarea pe segmente. Se stabilesc principiile prezentarii situatiilor financiare
pe tipuri de activitati, in vederea evaluarii performantelor si luarii deciziilor privind viitoarele
alocari de resurse.
IPSAS 19- Provizioane, active si datorii contingente. Se definesc provizioanele, datoriile
contingente si activele contingente, modul in care provizioanele trebuie recunoscute si
evaluate.
IPSAS 20- Partile afiliate. Se solicita prezentarea relatiilor existente intre partile afiliate,
impreuna cu informatii privind tranzactiile dintre entitate si partile afiliate.
IPSAS 21- Deprecierea activelor generatoare de alte fluxuri decat cele de trezorerie (IAS
36). Se prezinta procedurile in vederea determinarii deprecierilor.
IPSAS 22- Divulgarea de informatii financiare despre sectorul administratiei publice.
Obiectivul este de a prescrie cerintele pentru guvernele care aleg sa prezinte informatii cu
privire la sectorul administratiei publice in situatiile financiare consolidate, fapt ce poate spori
transparenta rapoartelor financiare.

8
IPSAS 23- Venituri din tranzactii non-exchange (taxe si transferuri). Prescrie cerintele
pentru raportarea veniturilor din astfel de tranzactii, ce dau nastere la o asociere intre entitati.
IPSAS 24- Prezentarea informatiilor bugetare in situatiile financiare. Se impune o
comparatie a bugetului, precum si a sumelor rezultate din executia sa, pentru a fi incluse in
raportul financiar.
IPSAS 25- Beneficiile angajatilor. Obiectivul este de a prescrie si de a divulga beneficiile
angajatilor.
IPSAS 26- Deprecierea activelor generatoare de numerar. Obiectivul este de a descrie
procedurile aplicate de o entitate in determinarea acestor active, dar si de a recunoaste aceste
pierderi.

Caracteristicile standardelor IPSAS3

 asigura nevoia unui limbaj comun la nivel international;
 usureaza activitatea celor ce pregatesc, auditeaza sau utilizeaza situatii financiare;
 este puntea de legatura intre entitatile publice si cele private;
 contribuie la asigurarea unei baze comune pentru contabilitate si raportare in toate
tarile, rezultand o mai buna si mai eficienta analiza financiara;
 contribuie la reducerea costurilor deoarece contabilii, auditorii, analistii financiari,
investitorii si organismele de reglementare nu vor mai fi obligati sa converteasca sau
sa reconcilieze situatiile financiare dintr- un set de standarde in alt set de standarde.
Ordinul 1746/2002 aproba normele metodologice privind organizarea si conducerea
contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, planul de conturi si monografia principalelor
operatiuni. Aplicarea are loc experimental in 2003, pentru ca in 2004 sa fie aplicata tuturor
institutiilor publice. Ordinul 1487/2003 introduce armonizarea in vederea reflectarii valorii
reale a bunurilor si reevaluarea prin care se doreste aducerea imobilizarilor la costul curent
sau la valoarea de intrare actualizata. In Ordinul 520/2003 se prevede obligativitatea
inregistrarii in contabilitate a drepturilor si obligatiilor entitatii in momentul constatarii lor.
Ordinul 1025/2005 introduce incepand cu anul 2006 noua clasificatie bugetara in vederea
respectarii standardelor privind realizarea si prezentarea statisticilor in domeniul finantelor

3
Cristina Silvia Nistor (2009), Trecut, prezent si perpective in contabilitatea publica romaneasca,
Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca

9
publice.4 In anul 2004 a fost emis Ordinul nr.1.461/2004 privind normele metodologice
privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, planul de
conturi privind institutiile publice si instructiuni de aplicare. Prin aceasta s-a incercat
armonizarea contabilitatii publice cu standardele IPSAS si directivele contabile europene, iar
aplicarea a avut caracter experimental, pe perioada 2005-2006. Pe baza acestui experiment si
a propunerilor care l-au insotit, ordinul a fost modificat si completat, luand fiinta Ordinul nr.
1917/2005, aplicabil de la 1 ianuarie 2006 de catre toate institutiile publice din Romania. Prin
acesta s-a incercat armonizarea contabilitatii publice cu standardele IPSAS, dar si
conformitatea cu directivele europene si s-a trecut efectiv de la sistemul de contabilitate pe
baza de numerar la cel pe baza de angajamente. Baza covergentei cu standardele IPSAS o
reprezinta situatiile financiare, ce realizeaza o interfata intre utilizatorii interni si externi,
nationali si internationali. Prin intermediul Ordinului nr. 1.917/2005 situatiile financiare ale
institutiilor publice trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei
financiare si a rezultatului patrimonial, in conformitate cu directivele contabile europene.
Setul de situatii financiare se apropie foarte mult de cerintele IPSAS. Tot in acest domeniu,
Ordinul nr.616/2006 aduce modificari asupra situatiilor financiare intocmite de institutiile
publice (bilant, cont de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie, conturile de
executie bugetara, anexe), insa prin Ordinul nr.3.769/2008 se revine la situatia fixata prin
Ordinul nr. 1.917/2005.
Principalele cerinte ale reformei
 accentuarea procesului de descentralizare financiara si decizionala a institutiilor;
 cresterea complexitatii activitatii institutiilor publice si a ponderii activitatilor cu
caracter economic;
 armonizarea planului de conturi si a situatiilor financiare ale institutiilor publice cu
cele ale societatilor comerciale;
 armonizarea sistemului contabil al institutiilor publice cu reglementarile
internationale;
 modificarea clasificatiei bugetare in vederea evaluarii performantelor in utilizarea
banilor publici (bugete pe programe);
 introducerea obligativitatii conducerii contabilitatii de gestiune pentru urmarirea
costurilor aferente programelor prevazute in buget.

4
Preluare din Cristina Silvia Nistor, Contabilitatea Institutiilor Publice, Suport de curs

10
In scopul armonizarii cu standardele IPSAS au avut loc schimbari profunde in cadrul
contabilitatii publice din Romania. Daca schimbarile ar fi impus o conformitate cu standardele
IPSAS, resursele financiare implicate ar fi avut o marime semnificativa. Astfel, aplicarea
standardelor la nivelul tuturor institutiilor publice din Romania ar costa extrem de mult. In
cazul aplicarii standardelor in Romania, implementarea ar trebui sa se realizeze treptat, pe
categorii de institutii publice, pornindu-se de la primarii, spitale si institutii de invatamant
ajungandu-se in cele din urma la Guvern. Aplicarea efectiva a acestor standarde ar aduce cu
ea si necesitatea investirii unor sume importante in formarea personalului. De asemenea,
pentru realizarea unei conformitati totale in aplicarea IPSAS institutiile publice au nevoie si
de sisteme informatice integrate, aceste dotari fiind si ele foarte costisitoare. Alte cheltuieli se
vor mai realiza cu auditarea standardelor, dupa aplicare. Certificare conturilor conform IPSAS
se realizeaza doar daca aplicarea standardelor este integrala.
Standardele IPSAS cuprind peste 900 de pagini si chiar daca ele contin comentarii, sunt
complexe si foarte dificil de interpretat. Ele au un caracter economic si financiar ce nu
corespunde terminologiei juridice corespunzatoare fiecarei tari. Standardele IPSAS nu
trateaza toate tranzactiile specifice sectorului public, de aceea guvernele trebuie sa produca si
standarde proprii. Standardele IPSAS sunt uniforme, nu sunt flexibile, astfel ca nu tin cont de
particularitatile proprii fiecarei institutii publice, fie ea spital, organizatie publica
internationala sau colectivitate locala. Aceasta uniformitate a standardelor IPSAS are insa si
avantajul de a facilita consolidarea conturilor institutiilor publice din acelasi sector, de
exemplu din institutiile de invatamant, in scopul obtinerii situatiilor financiare ale
Ministerului Educatiei.
La nivel macroeconomic, reforma contabilitatii publice din Romania a avut urmatoarele
consecinte:
 cresterea responsabilitatii ordonatorilor de credite;
 cresterea responsabilitatii functionarilor publici;
 organizarea analitica a contabilitatii publice;
 mai buna gestionare a banilor publici;
 armonizarea sistemelor din Romania cu cele ale UE;
 transparenta informatiilor publice si cresterea increderii in statului functionarului
public;
 adoptarea unor noi principii in contabilitatea publica: principiul prudentei
(previzionarea pierderilor probabile), principiul independetei exercitiilor.

11
 Realizarea unei analize a evolutiei si preluarii IPSAS-urilor

In ceea ce priveste cazul Romaniei, in prezent se incerca o armonizare a reglementarilor

contabile cu standardele internationale contabile. In momentul de fata, in reglementarile
contabile din Romania, se regasesc intr-o pondere seminificativa, prevederile IPSAS 1,
IPSAS 2, IPSAS 12 si IPSAS 17.

A. IPSAS 1: Prezentarea situatiilor financiare

Standardul IPSAS 1 “Prezentarea situatiilor financiare” este menit sa reprezinte cea mai buna
practica internationala de raportare financiara pentru entitatile din sectorul public.
In urma aplicarii acestui standard, gradul de incredere va creste conferind transparenta
raportarilor financiare intocmite de catre entitatile publice.
Obiectul situatiilor finaciare este de a oferi informatii privind pozitia financiara,
performantele si modificarile pozitiei financiare a unei societati comerciale sau institutii
publice care sa fie utile unei numar cat ai mare de utilizatori, in luarea deciziilor economice5.
Contabilitatea publica ofera informatii urmatoarelor categorii de utilizatori:
 manageri publici;
 investitorii actuali si potentiali;
 angajatii si sindecatele acestora;
 creditori financiari;
 creditori comerciali;
 clienti;
 guvernul si administratiile.
Situatiile finaciare trebuie sa respecte urmatoarele consideratii generale:
 prezentarea fidela si conformitatea cu Standardele Internationale de Contabiliate;
 politici contabile;
 continuitatea activitatii;
 consecventa prezentarii;
 prag de semnificatie si agregare;
 compensarea;

5
Cristina Silvia Nistor (2009), Trecut, prezent si perpective in contabilitatea publica romaneasca,
Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca

12
  informatii comparative;
 contabilitatea de angajamente (cu exceptia informatiilor privind fluxurile de numerar).

Tabel nr. 1: Prezentarea situatiilor financiare

IAS1/Societati comerciale IPSAS1/Institutii publice Norme Nationale/IP

Bilant
Cont de profit si pierdere
Situatia modificarilor capitalului
propriu
Situatia fluxurilor de numerar
Politici Contabile si note
explicative
Sursa: Cristina Silvia Nistor, 2009: 159
Situatia pozitiei financiare
Situatia performantei
finaciare
Situatia modificarilor in
activele nete/capitalurile
proprii
Situatia fluxurilor de
trezorerie
Anexe la situatiile
financiare care includ
politici contabile si note la
situatiile financiare
Bilant
Contul de Rezultat Patrimonial
Situatia modificarilor in
structura activelor/capitalurilor
Situatia fluxurilor de trezorerie
Politici contabile si note
explicative
Contul de executie bugetara

B. IPSAS 2: Situatia fluxurilor de trezorerie

Necesitatea informatiilor cu privire la modul de obtinere si de utilizare al lichiditatilor si

echivalentelor acestora, a condus la aparitia situatiilor fluxurilor de trezorerie.
Informatiile cu privire la proveninta lichiditatilor si a modului de utilizare a acestora, se
regasesc in tabelul fluxurilor de trezorerie unde sunt explicate cauzele variatiei de numerar si
a echivalentelor de numerar, informatie deosebit de utila sectorului public.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta urmatorele avantaje:
 explica modul in care operatiile desfasurate de institutie au influentat nivelul
Trezoreriei;
 permite utilizatorilor sa evalueze stuctura financiara, lichiditatea si solvabilitatea IP;
 permite evaluarea capacitatii IP de a genera fluxuri de trezorerie viitoare si de a-si
achita

13
 datoriile;
 evidentieaza relatia existenta intre intrari si iesiri de numerar;
 favorizeaza efectuarea de comparatii intre IP cu activitatea in aceleasi domenii privind
performantele activitatii curente ale acestora;
 reflecta legatura dintre activele existente si oportunitatile de crestere ale IP;
Conform IPSAS 2 situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa raporteze fluxurile de trezorerie
ale perioadei, clasificate in activitatile de exploatare, investitii si finantare.

Tabel nr. 2: Abordari ale situatiei fluxurilor de trezorerie

IAS 7 IPSAS 2 Norma Nationala

Denumire Situatia fluxurilor de Situatia fluxurilor de Situatia fluxurilor de
numerar terzorerie terzorerie
Definitie Situatia fluxurilor de Situatia fluxurilor de Situatia fluxurilor de
numerar cuprinde terzorerie trebuie sa terzorerie prezinta
totalitatea intrarilor si raporteze fluxurile de existenta si miscarile
iesirilor de lichiditati si trezorerie ale de numerar divizate
echivalente ale acestora perioadei, in fluxuri de
generate de activitati de calasificate in trezorerie din
exploatare, investitii si activitati de activitati de
finantare. exploatare, investitii exploatare, investitii
si finantare. si finantare.
Activitatea exploatare, investitii, exploatare, investitii, operationala,
finantare finantare investitii, finantare
Metode de
raportare a Metoda directa Metoda directa Metoda directa
fluxurilor de n Metoda indirecta Metoda indirecta
umerar din
activitatea de
exploatare
Sursa: Cristina Silvia Nistor, 2009:191

C. IPSAS 12: Stocuri

Stocarea este o componenta indispensabila a circuitului economic. Prin stoc se intelege o

cantitate de materie acumulata, disponibila pentru utilizari viitoare.

14
Rolul stocului este de a compensa intervalul dintre doua variabile: intrarile si iesirile. De
asemenea este necesar pentru a se putea utiliza in cat mai mare masura resursele nestocabile
de care dispune IP.
IPSAS 12 defineste stocurile ca fiind active:
 sub forma de materiale sau provizii care vor fi consumate in procesul de productie;
 sub forma de materiale sau provizii care vor fi consumate sau distribuite in furnizarea
de servicii;
 detinute pentru vanzare sau distributie in timpu activitatii;
 in procesul de productie pentru vanzare sau distributie.
IPSAS 12 include in categoria stocurilor din sectorul public urmatoarele:
 munitie;
 materii prime consumabile;
 materiale pentru intretinere;
 piese de schimb pentru imobilizari corporale;
 rezerve strategice;
 stocari de moneda neemisa;
 productie in curs de executie;
 pamant/ proprietate detinuta pentru vanzare.

Metode de evidenta a stocurilor

1. Metoda inventarului permanent: toate operatiunile de intrare si iesire de stocuri se

reflecta cu ajutorul conturilor din clasa 3.
a) Metoda cantitativ- valorica;
b) Metoda operativ- contabila;
c) Metoda global- valorica.
2. Metoda inventarului intermitent: stabilirea iesirilor de stocuri din gestiune si
inregistarea acestora in contabilitate pe baza invertarierii stocurilor, la finele perioadei
de obicei lunar. In acest caz nu se folosesc conturile din clasa 3, miscarile se trec
direct pe cheltuieli.
Iesirile de stocuri se determina astfel: E= Si + I - Sf,
E = iesiri de stocuri,
Si = valoarea stocurilor initiale,
I = valoarea intrarilor,

15
Sf = valoarea stocurilor finale.

Evaluarea stocurilor
Evaluarea stocurilor are loc in diferite momente ale circiutului lor economic:
1. La intrarea in patrimoniu:
 materii prime, materiale consumabile, marfuri, ambalaje si alte stocuri se evalueaza la cost de
achizitie;
 productia in curs de executie, semifabricatele, si produsele finite, ambalaje, si alte materiale
consumabile, obtinute din productie proprie se evalueaza la cost de productie;
 animalele si pasarile se evalueaza la cost de achizitie daca sunt procurate dinafara sau la cost
de productie, daca sunt obtinute in institutie;
 stocuri dobandite cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa.

2. La data bilantului
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat cea
care poate fi obtinuta prin utilizarea sau vanzarea lor. Astfel, valoarea stocurilor se
diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentu depreciere.
3. La iesirea din gestiune:
 metoda primul intrat- primul iesit (FIFO)
 metoda costului mediu ponderat (CMP)
 metoda ultimul intrat primul iesit (LIFO).
Un lucru foarte important care trebuie mentionat este acela ca IPSAS 12 nu permite ca
stocurile sa fie evaluate folosind metoda LIFO!

IPSAS 17: Imobilizari corporale

Standardul IPSAS17 „Imobilizari corporale” a fost emis de catre IFAC in ianuarie 2005,
acesta fiind inspirat din referentialul IAS16 „Imobilizari corporale”.
Aparitia acestui standard vine in contextul unor neconcordante in contabilitatea imobilizarilor
corporale din sectorul public, in ceea ce priveste momentul recunoasterii activelor,
determinarea valorii contabile si a costurilor de amortizare.
Bunurile din domeniul public nu pot fi instrainate, ele putand fi date numai in administrare,
concesionate sau inchiriate, nu pot fi supuse executarii silite, asupra lor nu se pot constitui
garantii reale.

16
Activele fixe sunt bunuri si valori detinute de IP in scopul utilizarii lor pe termen lung. Astfel
ele:
 se consuma in timp ca urmare a folosirii repetate;
 sunt detinute de IP pe o perioada mai lunga de un an;
 nu sunt de obicei destinate vanzarii.
In urma analizei de detaliu a IPSAS 17 se remarca urmatoarele:
 IPSAS 17 nu impune, dar nici nu interzice recunoasterea activelor de patrimoniu;
 IPSAS 17 stipuleaza ca acolo unde un element este dobandit fara nici un cost sau la un
cost nominal, costul sau este la valoarea justa de la data dobandirii;
 IPSAS 17 adopta un tratament similar, insa face referire la cel mai recent evaluat
standard de performanta, si nu la cel initial, ca baza de referinta.

Realizarea unei comparatii cu IFRS

Consiliul Federatiei Internationale a Contabililor pentru Standarde Internationale de

Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB) prin Comitetul pentru Sectorul Public (PSC),
organism format in anul 1995, in cadrul Federatiei Nationale a Contabililor (IFAC), din care
face parte si Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR)
elaboreaza standarde contabile pentru entitati din sectorul public numite Standarde Nationale
de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS-uri). 6
IPSAS-urile pentru contabilitatea de angajamente au la baza Standardele Internationale de
Raportare Financiara (IFRS-uri), emise de Consiliul pentru Standardele Internationale de
Contabilitate, acolo unde cerintele acestor standarde sunt aplicabile sectorului public. De
asemenea, se refera la probleme de raportare financiara specifice sectorului public, care nu
sunt tratate de IFRS- uri.
IPSAS- urile sunt proiectate sa fie aplicate situatiilor financiare de uz general ale tuturor
entitatilor din sectorul public. In aceste entitati se includ: guvernele nationale, regionale,
autoritatile locale si entitatile lor componente.
Intreprinderile guvernamentale de afaceri aplica IFRS-urile, care sunt emise de Consiliul
pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB).
IPSASB elaboreaza pentru contabilitatea de angajamente IPSAS- uri care:

6
www.ceccar.ro

17
  converg cu IFRS- uri emise de IASB prin adaptarea lor contextului Sectorului Public,
atunci cand este posibil sa mentina tratamentul contabil si textul original al IFRS-
urilor cu excetia cazurilor in care o problema importanta a sectorului public justifica o
abatere de la acestea si
 trateaza problemele de raportare financiara ale sectorului public, care fie nu sunt
tratate comprehensiv de catre IFRS- urile existente, fie pentru ele nu au fost elaborate
IFRS- uri de catre IASB.

Grafic nr. 1: Procesul de creare si implementare a IPSAS- urilor

Denumeste membrii
Denumirea comisiei IFAC Board

Observatori IPSASB

observe
Sprijin permanent
IPSASB

Suport pentru

standardele de proiect

Proiectul de consiliere Comitete

Expunerea

Standardele IPSAS proiectului

Sursa: Cristina Silvia Nistor, 2009:123

Deoarece multe IPSAS-uri pentru contabilitatea de angajamente au la baza IFRS- uri,

reprezinta o referinta relevanta pentru utilizatorii lor.

18
IFRS-urile reprezinta un set de standarde contabile. In prezent ele sunt emise de IASB, care
este un departament al IFAC. Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute
sub denumirea de Standarde Nationale de Contabilitate (IAS), care au fost emise intre 1973-
2001 de catre Consiliul International Al Standardelor de Contabilitate (IASC). Noile
standarde poarta denumirea de IFRS.
IFRS-urile sunt folosite in multe tari ale intregii lumi, inclusiv: UE, Hong Kong, Australia,
Rusia, Africa de Sud, Pakistan. In total aproximativ 100 de state impun sau permit utilizarea
IFRS- urilor. 7

Avantajele adoptarii standardelor IPSAS:

 cresterea semnificativa a calitatii raportarii financiare de catre institutiile publice;
 cresterea credibilitatii si transparentei informatiilor prezentate;
 un control intern mai bun;
 mai mare transparenta a activelor si datoriilor;
 informatii mai detaliate asupra costurilor utile in facilitarea gestiunii axate pe
rezultate;
 informatii mai complete ce faciliteaza gestiunea si administrarea resurselor;
 furnizarea de prestatii eficiente si obtinerea de rezultate;
 evaluarea responsabilitatii la nivelul tuturor resurselor pe care institutia publica le
gestioneaza;
 luarea deciziilor in legatura cu furnizarea resurselor sau dezvoltarea de noi activitati;
 evaluarea situatiei financiare, a perfomantei si fluxurilor de trezorerie ale institutiilor
publice.

7
www.ifrs.ro

19
 Concluzii

Dascalu C. (2006) sustine cu privire la situatia Romaniei, ca procesul de aderare la UE penu

in fata profesionistului contabil probleme de atitudine, etica, rationament si de strategie,
precum si de continut care pot reorienta doctrina contabila.
Contabilitatea, perceputa ca un limbaj al afacerilor, a devenit o necesitate economico- sociala
in mediul afacerilor internationale. Comunitatea financiara globala recunoaste nevoia
existentei unui set de standarde de contabilitate transparente, comparabile si de o inalta
calitate.
Nevoia unui limbaj comun la nivel international in cadrul contabilitatii este foarte important,
astfel datorita acestor standarde adoptate, managerii ar trebui sa poata vedea mai clar
realitateaz economica a entitatii si sa ia decizii de gestionare mai bune.

20
 Bibliografie

8. Adriana Tiron Tudor, Ioan Gherasim (2004), Contabilitatea institutiilor publice, Editura
Dacia, Cluj Napoca
9. Adriana Tiron Tudor, Razvan Mustata, Recent accounting development in Romania on the
way to the European and global harmonization
10. Cristina Silvia Nistor (2009), Trecut, prezent si perpective in contabilitatea publica
romaneasca, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca
11. Cristina Silvia Nistor, Contabilitatea Institutiilor Publice, Suport de curs
12. Cristina Silvia Nistor, Crina Ioana Filip, The evolution of public accounting in Romania in the
post-communist period
13. Mihai Ristea, Iulia Jianu, Ionel Jianu, Experienta Romaniei in aplicarea standardelor
internationale de raportare financiara si a standardelor internationale de contabilitate pentru
sectorul public, Revista Transilvana de Stiinte Administrative, 2010
14. www.ipsas.org

21