Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”

RAPORT
privind efectuarea practicii de specialitate I la
„Leogrand Hotel” SRL

Numele Prenumele studentului:

Cebotari Ana, CON1601

Conducător ştiinţific
Macovei Tatiana

Se admite spre susținere _________________

(semnătura coordonatorulul din cadrul departamentului)

Chişinău – 2018

1
 Cuprins:

1. Introducere................................................................................................................ 3 pag
2. Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii entităţii.....4 pag
3. Capitolul II. Sistemul de organizare a contabilităţii în cadrul entității
și tehnologii informaționale aplicate.........................................................................6 pag
4. Capitolul III. Contabilitatea entităţii:
- Elaborarea politicilor contabile ale entității, modificări
ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare.............................................9 pag
- Contabilitatea imobilizărilor necorporale și corporale........................................11 pag
- Deprecierea activelor imobilizate........................................................................14 pag
- Contabilitatea operațiilor de leasing....................................................................16 pag
- Contabilitatea stocurilor.......................................................................................23 pag
- Contabilitatea creanțelor și investițiilor financiare..............................................26 pag
- Contabilitatea numerarului...................................................................................31 pag
5. Capitolul IV. Analiza asigurării întreprinderii cu
mijloace fixe și resurse umane, eficiența utilizării acestora.......................................33 pag
6. Încheiere
7. Bibliografie
8. Anexe

2
 Introducere
„Leogrand Hotel & Convention Center” a fost înfiinţat acum 11 ani și se numea, pe atunci,
„Hotel Dedeman”. Situat chiar în inima capitalei, locaţia este aproape de oficiile guvernamentale
şi cele de afaceri, de magazine şi buticuri, dar şi de cele mai importante centre culturale. Hotelul
dispune de 143 de camere, inclusiv odăi de lux şi un apartament prezidenţial, dar şi de săli de
conferinţă, un centru de convenţii pentru evenimente corporative şi sociale, restaurant, pub,
terasă, fitness-centru, saună şi oferă o gamă vastă de alte servicii.

Brandul „Leogrand Hotel & Convention Center” a apărut în 2006, odată cu restructurarea
managementului. Una dintre premisele acestei schimbări a fost dorinţa patronilor de a crea un
brand internaţional, care ar oferi servicii de calitate superioară şi ar corespunde standardelor
mondiale în sectorul businessului hotelier. Rebrandingul a fost însoţit de o campanie de
informare masivă care urma să anunţe apariţia unui nou brand: „Leogrand Hotel & Convention
Center”. Numele locaţiei a fost ales de o întreagă echipă, „Leo” venind de la denumirea
companiei, „grand” simbolizând măreţia, iar Convention Center – primul centru de convenţii din
ţară şi unicul existent în prezent. Noua locaţie şi-a obţinut rapid faima de cel mai bun business-
hotel din Moldova, al cărui prag este păşit zilnic de importanţi oameni de afaceri, dar şi de simpli
turişti. Atmosfera plăcută şi serviciile excelente sunt asigurate de cei 165 de angajaţi ai hotelului.

Logoul „Leogrand Hotel & Convention Center” a rămas acelaşi din 2006, ilustrând două iniţiale:
„L” şi „D”, încununate de două crenguţe de laur. Sloganul, în schimb, s-a modificat de mai multe
ori, fiind reprezentativ pentru fiecare etapă de evoluţie a hotelului: „Home away from Home”,
„Let’s meet where hospitality is defined”, „The comfort you deserve”, „Your hotel – your
business partner”.

Faima de care se bucură în prezent „Leogrand Hotel & Convention Center” este şi rezultatul unei
promovări corecte şi continue. În afară de publicitatea comercială, managerii companiei susţin şi
numeroase proiecte sociale şi culturale, ştiind că o comunicare directă cu oaspeţii este un drum
sigur spre recunoştinţa şi fidelitatea clienţilor.
În peste un deceniu de existenţă, reprezentanţii hotelului au participat la diverse expoziţii, atât
locale, cât şi internaţionale, reuşind să adune în palmares titluri cu care astăzi se mândresc.
Diploma pentru cel mai bun plătitor de impozite sau cea pentru suportul oferit federaţiei de dans
modern se numără printre laurii de care se bucură „Leogrand Hotel & Convention Center”.

3
 Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii entităţii

Raportul pe practica a fost elaborată în baza Societatii cu Raspundere Limitata „Leogrand

Hotel” , care este inregistrata la data de 25.02.2014. Codul fiscal (IDNO) 1014600005847
inregistrat la data de 25.02.2014 care se afla pe str. Mitropolit Varlaam, 77 , mun.Chisinau,
Republica Moldova, sediul MD-1012 (anexa 1).
Conform licentei titularul poate sa desfasoare urmatoarele activitati de baza :
Transportul auto de cladiri in folos public
Obiectul pricipal de activitate:
1. Hoteluri;
2. Restaurante;
3. Baruri;
4. Cantine si desfacerea alimentelor gata;
5. Alte activitati recreative;
6. Transportul auto de cladiri in folos public;
7. Alte activitati anexe transporturilor de calatori si de marfuri;
8.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vinzare predominata de produse
alimentare, bauturi si produse din tutun;
9.Intermedieri pentru vinzarea unui asortiment larg de marfuri.
Lucrarile care sunt efectuate de “Leogrand Hotel” SRL :
- Ofera servicii de transfer la și de la Aeroportul Internațional Chișinău, la doar 15 kilometri de
hotel;
-Toate camerele și suitele recent renovate au Wi-Fi gratuit de mare viteză și alte facilități
convenabile.
- Bucurați-vă de bufetul de mic dejun Super în restaurantul Ambassador, care servește și prânzul
și cina. Restaurantul Bar & Grill din New York oferă un tarif clasic american într-un cadru
casual sau, pentru cei care doresc o experiență delicioasă de luat masa, Zaxi perechi de muzică
live și vederi panoramice ale orașului cu feluri de mâncare delicioase de la bucătarii noștri
câștigători.
-Lotus Spa și Centrul de frumusețe atunci când aveți nevoie să vă relaxați. Vă veți bucura, de
asemenea, de intrarea gratuită la clubul de fitness sau puteți alege să vă dezghetați cu un masaj
sau o baie relaxantă în zona Aqua.

4
-Noul nostru cazino Nuovo Casino vă invită să vă încercați norocul la mașinile de slot,
blackjack, poker, ruletă americană și multe alte jocuri. În plus, cele 6 săli de întâlnire și centrul
de convenții fac din hotelul nostru Chișinău un loc ideal pentru conferințe.
-Echipa noastră de concierge vă poate oferi sfaturi cu privire la cele mai bune atracții sau vă
poate ajuta să organizați excursii la vinări pentru a profita la maximum de vizita dvs. în
Republica Moldova.
-Toate camerele și suitele au design elegant și facilități cum ar fi cafea și ceai.
Descoperiți cultura vinului renumită a Moldovei la Taste of Blu Winehouse.
-După un antrenament în centrul de fitness gratuit, răsfățați-vă cu o vizită în zona Aqua Zone sau
un tratament de masaj indulgent.
Radisson Blu din Chișinău oferă 6 săli de întâlnire flexibile, plus un centru de conferințe cu
spațiu pentru evenimente de până la 1.000 de oaspeți.
Servicii pentru oaspeti:

 24 ore room service

 Transferul și transportul la aeroport
 Salon de infrumusetare
 Centru de afaceri și servicii de copiere
 Birou de concierge
 Mașină amabil
 Internet de mare viteză, fără fir, în întregul hotel
 Parcare liberă
 Centru de sănătate
 Spălătorie și servicii de curățătorie chimică
 Informatii medicale
 Adaptoare de ieșire
 Excursii la oraș și vinăriile locale
 Parcare cu valet
 Serviciu de trezire
 Centrul spa

Recent renovate, 143 camere și apartamente de la hotelul nostru de la Chișinău au un design

modern și facilități de lux. Toți oaspeții beneficiază de facilități pentru cafea și ceai, control
individual asupra climei și bufetul de mic dejun Super. Rămâneți productiv folosind un birou și
internet gratuit de mare viteză, apoi relaxați-vă în fața canalelor de televiziune
internaționale. Oferim camere de legătură pentru cei care au nevoie de spațiu suplimentar. Sunt
disponibile camere pentru fumători și nefumători și accesibile.

5
 Capitolul II. Sistemul de organizare a contabilităţii în cadrul entității și tehnologii
informaționale aplicate.

Organizarea evidenţei contabile la “Leogrand Hotel” S.R.L, se caracterizează prin

următoarele trăsături distinctive:
1. se ţine în baza unor reguli şi principii contabile commune pentru toate entităţile,
ceea ce asigură comparabilitatea indicatorilor economico- financiari între diferite
entităţi;
2. furnizează informaţie cu caracter general care nu prezintă secret comercial şi pot
fi publicate;
3. prevede diferite metode şi variante de evidenţă care pot fi aplicate de entităţi, în
funcţie de particularităţile organizatorice şi tehnologice, precum şi condiţiile
concrete de activitate a acestora;
4. asigură şi gestionează informaţiile necesare pentru întocmirea rapoartelor
financiare
Evidenţa contabilă la “ Leogrand Hotel’’ S.R.L este reglementată de un şir de acte legislative
şi normative, din care cele mai importante sunt:
- Legea contabilităţii;
- Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare;
- Standardele Naţionale de Contabilitate;
- Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a entităţilor;
- Regulamentele, indicaţiilemetodice şi alte acte instructive aprobate de Ministerul
Finanţelor;
- Comentariile privind aplicarea Standardelor Naţionale de Contabilitate
- Politica de contabilitate
Entitatea analizată utilizează sistemul contabil complet care prevede:
a) aplicarea Planului de conturi contabile al activităţii economico- financiare a
entităţilor;
b) folosirea formularelor registrelor contabile recomandate pentru entităţile care nu se
raportă la micul business;
c) întocmirea situațiilor financiare în volumul şi şi în baza formularelor-tip prevăzute de
S.N.C ”Situațiile financiare”. Sistemul contabil complet prevede ţinerea contabilităţii în
borderouri analitice şi sintetice, jurnale şi alte registre, datele cărora ulterior se transpun
în Cartea Mare care serveşte drept bază pentru întocmirea rapoartelor financiare.

6
 Contabilitatea la ”Leogrand Hotel’’ S.R.L. se bazează pe convenţiile şi principiile fundamentale
stabilite în Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi
Standardele Naţionale de Contabilitate.
În afară de contabilitatea financiară, la entitate se ţine şi contabilitatea de gestiune care reprezintă
un sistem de colectare şi prelucrare a informaţiilor privind gestiunea internă. Spre deosebire de
contabilitatea financiară, contabilitatea de gestiune nu se reglementează în mod centralizat, ci se
organizează în baza metodelor şi procedeelor elaborate de entitate în scopul obţinerii unor
informaţii necesare pentru luarea deciziilor manageriale.
Informaţiile contabilităţii de gestiune constituie secret comercial şi nu sunt accesibile pentru
utilizatorii externi.
În contabilitatea ’Leogrand Hotel’’ S.R.L activează un contabil-şef, funcţiile principale ale
căruia sunt: controlul veridicităţii informaţiei, întocmirea Situațiilor financiare şi statistice,
verificarea operaţiunilor economice, corectitudinii întocmirii formulelor contabile, concomitent
purtînd responsabilitatea pentru respectarea principiilor şi convenţiilor. Un contabil ce se ocupă
de salarii; unul care se ocupă de evidenţa pragramului de producţie (stabilirea normelor de
consum, evidenţa consumului materialelor etc.); şi unul ce se ocupă de evidenţa mijloacelor
băneşti.
În cadrul procesului tehnico-ştiinţific o dezvoltare intensă au căpătat-o tehnologiile
sistemelor informatice, adică sistemul automat de dirijare, ce cuprinde din ce în ce mai multe
sfere de activitate, astfel încît asistenţa tehnică devine o parte inalienabilă a activităţii
profesionale a specialiştilor şi utilizatorilor în particular.
Astfel, scopul procesului tehnico-ştiinţific este folosirea echipamentelor electronice de calcul,
a hard-ului şi sistemelor software, cît mai eficient pentru realizarea unei astfel de activităţi încît
să fie bazată pe recepţionarea, prelucrarea şi transmiterea automată a datelor, specifice activităţii
contabile.
Ca obiective principale ale organizării prelucrării cu ajutorul maşinilor de calcul a informaţiei
contabile, din punct de vedere financiar-contabil pot fi:
- cunoaşterea stării şi mişcării patrimoniului agentului eaconomic;
- cuantificarea rezultatelor economice ale activităţii economico-financiare a agentului
economic;
- creşterea operativităţii în activitatea financiară;
- utilizarea eficientă a timpului şi forţelor de muncă a salariaţilor concomitent cu reducerea
volumului documentelor folosite scrise manual.
Contabilitatea ’Leogrand Hotel’’ S.R.L este asigurată cu tehnică de calcul modernă.

7
 În procesul de lucru cu Windows Advanced 2000 nu toate modulele necesare sînt incluse în
nucleul sistemului de operare. Deci apare necesitatea de a utiliza aplicaţii ce nu intră în pachetul
distributiv a sistemului de operare.
1. Visual Foxpro;
2. Foxpro;
3. Delfi;
4. Oracle (ce se află la server);
5. Norton Commander - Un sistem care lucrează de baza platformei MS-DOS şi este un sistem
de gestiune cu fişierele care facilită de pe fişierele din ferestre şi nu din linia de comandă. Acum
el are o nouă versiune care se numeşte Wondows Commander care are la bază acelaşi principiul
de lucru ca şi Norton Commander;
6. Microsft ofice 2000 - pachetul compus din Word, Excel, Acces etc.;
7. Programe de antriviruşi;
8. Şi alte.
Toate operaţiunile de lucru sunt reflectate în documentul tehnologic “Harta tehnologica” şi
sunt descrise amănunţit în “Instructiunile de lucru” (o instrucţiune pentru o operaţiune).
Harta tehnologică conţine lista operaţiunilor tehnologice în succesiunea efectuării lor, modul
şi mijloacale de îndeplinire a operaţiunilor.
Instrucţia de lucru este un tabel unde se descrie detaliat modul şi succesiunea îndeplinirii
operaţiunilor, o instrucţiune fiind elaborată pentru o operaţiune.

8
 Capitolul III. Contabilitatea entităţii
„Elaborarea politicilor contabile ale entității, modificări ale estimărilor contabile, erori și
evenimente ulterioare”

Politicile contabile ale unei entități reprezintă o totalitate de acte normative interne, în
conformitate cu care se măsoară activele, pasivele, veniturile, cheltuielile și rezultatele
financiare. Determinarea rezultatelor financiare este importantă, deoarece ne permite să apreciem
performanța financiară a entității, precum și luarea deciziilor manageriale adecvate. Fiecare
entitate este interesată de obținerea unui rezultat financiar maxim și, în asemenea circumstanțe,
ea este pusă în situația de a-și optimiza profiturile. În acest sens, unele entități încearcă să
elaboreze un document cât mai detaliat posibil, altele manifestă o atitudine formală, față de
soluționarea problemei date, menționând în politicile contabile doar informații generale. Din
aceste considerente, este destul de dificilă verificarea respectării regulilor de bază, principiilor și
criteriilor, conform cărora se formează rezultatul financiar. De asemenea, acest fapt diminuează
substanțial gestionarea eficientă a rezultatelor financiare și a întregii activități și conduce la
reducerea funcției de analiză a informațiilor privind elementele patrimoniale. Totuși, în ultimul
timp, rolul politicilor contabile a crescut considerabil, acesta devenind un real instrument de
gestionare eficientă a entității.
Obiective și metode de cercetare. Modul de elaborare și aplicare a politicilor contabile în practica
internațională este reglementat de prevederile IAS 8 ,,Politici contabile, modificări ale
estimărilor contabile și erori” . În Republica Moldova, aceste aspecte sunt prevăzute de
reglementările SNC 1 ,,Politica de contabilitate” și SNC ,,Politici contabile, modificări ale
estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” .
Procedura elaborării politicilor contabile constă în alegerea unei opțiuni din câteva admise de
actele legislative și normative . Justificarea metodei alese depinde de specificul proceselor
tehnologice și respectarea principiilor de bază și caracteristicilor calitative ale informațiilor.
Entitatea, de sine stătător, selectează și elaborează un set de proceduri pentru toate operațiunile
derulate, pornind de la întocmirea documentelor primare justificative până la finalizarea
situațiilor financiare. În acest context, formarea obiectivă a rezultatelor financiare depinde de
alegerea principiilor, regulilor și cerințelor, care să corespundă specificului sectorului de
activitate și procesului tehnologic.
La selectarea și aplicarea politicilor contabile, trebuie respectate principiile de bază și
caracteristicile calitative ale informațiilor din situațiile financiare. Legea contabilității, prin art. 6
, prevede 6 principii, pe când SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare”, prin pct. 10, prevede 5
principii, cu excepția principiului ,,permanența metodelor”.
9
Caracteristicile calitative ale informațiilor din situațiile financiare prevăzute de Legea
contabilității și SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare” sunt identice.
Credibilitatea informației cuprinsă în situațiile financiare se caracterizează prin neutralitate,
prevalarea economicului asupra juridicului, fidelitate și prudență. Prevalarea economicului
asupra juridicului impune calcularea rezultatului în contabilitate prin recunoașterea cheltuielilor
și veniturilor pe măsură ce ele au avut loc, perfectându-se documentar. Credibilitatea informației
se definește prin reprezentarea, cu fidelitate, a tranzacțiilor și altor evenimente. Estimarea
acesteia implică raționamente bazate pe cele mai recente informații credibile, pe care entitatea le
are la dispoziție. Se pot solicita estimări ale modificării duratei de utilizare a imobilizărilor
corporale și valorii reziduale ale acestora, mărimii provizionului pentru garanții acordate
abonaților, valorii realizabile nete a stocurilor etc.
Erorile sunt definite ca omisiuni şi alte interpretări greşite ale situaţiilor financiare ale societăţii
pentru una sau mai multe perioade, care au fost descoperite în perioada curentă şi care se referă
la informaţiile credibile care:
1. au fost disponibile atunci când s-au întocmit situaţiile financiare din perioade anterioare; şi
2. ar putea în mod rezonabil să fi fost obţinute şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea
acestor situaţii financiare.
Este necesar a se face o demarcaţie clară între erori şi modificările estimărilor contabile.

10
 “Contabilitatea imobilizarilor necorporale si corporale”

Imobilizările necorporale reprezintă activele nepecuniare care nu îmbracă formă materială,

sunt controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie,
comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în
folosinţa (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.
Imobilizările necorporale cuprind cele mai diverse elemente patrimoniale. În componenţa
activelor entității se includ:
- licenţa;
- programe informatice;
- ştampila.
Imobilizările necorporale se reflecta în contabilitatea financiară la costul de intrare care
cuprinde:
a) costul de procurare a imobilizărilor necorporale;
b) impozitele şi taxele nerecuperate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) cheltuielile de aducere a activului în stare de lucru pentru utilizarea acestuia după destinaţie.
Amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează prin metoda liniară, iar pentru
imobilizărilor necorporale, la care nu poate fi stabilită cert durata de utilizare, amortizarea se
calculează reieşind din vârsta efectivă de utilizare în curs de 10 ani.
Imobilizările necorporale odată puse în utilizare se amortizează, unde lunar este necesar de a se
calcula amortizarea lor, prin următoarea înregistrare (anexa 2):
Debit contul 713. „Cheltuieli generale si administrative”, subcontul 713.2 „Cheltuieli privind
amortizarea imobilizărilor necorporale” – 8542,07 lei
Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” - 8542,07 lei

11
 Imobilizările corporale reprezintă activele care îmbracă o formă materială, a căror valoare
unitară depăşeşte 6000 lei şi durată de funcţionare utilă mai mare de 1 an.
Componenţa acestora este reglementată de S.N.C. „Imobilizări necorporale și corporale”. În
componenţa lor la ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L se include:
 Imobilizări corporale în curs de execuţie;
 Mijloace fixe;
 Terenuri;
 Resurse naturale.
Pentru evidenţa imobilizărilor corporale în curs de execuţie este destinat contul de activ 121
„Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Pentru perioada anului 2016 fost puse în funcţiune mijloace fixe, întocmindu-se factura de
intrare a mijloacelor fixe, fără a fi suportate cheltuieli suplimentare de aducere a mijlocului fix în
stare de exploatare. Au fost înregistrate următoarele formule contabile (anexa3):
Debit contul 123 „Mijloace fixe”, subcontul 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”
– 88793,19 lei
Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”, subcontul 121.3 „Utilaj şi alte
obiecte pînă la punerea în funcţiune” - 88793,19 lei
Mijloacele fixe procurate li se atribuie un număr de inventar, care este stabilit la introducerea
denumirii acestuia în calculator automat.
Mijloacele fixe existente la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L sunt active proprii, care aparţin entităţii
cu titlu de proprietate, active amortizabile pentru care se stabileşte termenul de utilizare ţinînd
cont de Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, iar în cazul în care mijloacele fixe
disponibile nu sunt reflectate în Catalog, durata de utilizare se stabileşte de către o comisie
specializată.
Mijloacele fixe sunt achiziţionate de la furnizor şi sunt luate în evidenţa contabilă la valoarea de
intrare, iar în Bilanţul contabil – la valoarea contabilă (costul de intrare – amortizarea acumulată).
Reevaluarea mijloacelor fixe se efectuează la costul de intrare, care este egală pentru:
a) mijloacele fixe create la entitatee – cu valoarea efectivă, inclusiv impozitele nerecuperabile
prevăzute de legislaţia în vigoare;
b) clădirile şi construcţiile executate în antrepriză – cu valoarea contractuală a obiectului, in clusiv
impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare;
c) mijloacele fixe procurate pe calea schimbului (barter) – cu valoarea activelor primite pe calea
schimbului sau predare pentru schimb;
d) mijloacele fixe primite gratuit – cu valoarea obiectelor stabilită în actele de primire-predare.
Evidența mijloacelor la depozit se ține pe fiecare mijloc în parte.
12
Evidența mișcării mijloacelor fixe se ține lunar în Jurnalul- Order la contul 123 ”Mijloace fixe” ,
apoi datele se trec în Cartea mare.
În procesul exploatării, mijloacele fixe se amortizarea treptat. Pentru contabilizarea amortizării se
utilizează contul rectificativ 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”, în Debitul contului se reflectă
amortizarea mijloacelor fixe casate, iar în Creditul contului – calculul amortizarea mijloacelor
fixe respective.
Conform SNC amortizarea mijloacelor fixe se calculează lunar pe fiecare obiect de inventar.
Calcularea amortizării se începe din luna următoare dării în folosinţă şi se încetează calculul
amortizării în luna următoare ieşirii acestuia.
La ’Leogrand Hotel’’ S.R.L pentru calcularea amortizării se utilizează valoarea reziduală
(anexa4) , stabilită în Politica de contabilitate.
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 277300,94 lei
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – 277300,94 lei
Evidența amortizării lor se ține în registre de evidență.
Scoaterea din funcțune a mijlocului fix se perfectează în baza actului de casare a mijlocului
fix (anexa 5).
Reparaţiile mijloacelor fixe.
În contabilitatea entităţii reparaţiile mijloacelor fixe se efectuează cu scopul:
 Menţinerea mijloacelor fixe în stare normală de funcţionare;
 Majorării duratei de funcţionare utilă.
Pentru evidența terenurilor este destinat contul 122 ”Terenuri”. Pe perioada anului 2015 nu
au avut loc operațiuni cu acest cont.
În cadrul entităţii se pot efectua atît reparaţii curente cât şi capitale, sursa de acoperire a
cheltuielilor de reparaţie fiind din contul de cheltuieli gospodăreşti 713 „Cheltuieli
administrative”.
În cadrul entităţii nu se acumulează rezerve destinate pentru efectuarea reparaţiei.
Denumirea bunurilor supuse inventarierii şi cantităţile se înregistrează:
1) în listele de inventariere şi alte formulare (formulare-tip), conform nomenclatorului prevăzut
în punctul 23 al prezentului Regulament;
2) în unităţile de măsură stabilite conform Clasificatorului Republicii Moldova “Unităţi de
măsură şi calcul”, aprobat prin Hotărîrea Moldova-Standard nr.336-ST din 03.10.1997.
Elementele de activ şi datorii supuse inventarierii se înscriu în formularul-tip INV-1 „Lista de
inventariere a imobilizărilor” (anexa 6 ).

13
 „Deprecierea activelor imobilizate”
Activele imobilizate sunt deţinute de o entitate pe o perioadă mai mare de un an.
Se recunosc în situaţiile financiare anuale, daca îndeplinesc următoarele cerinţe:
1. posibilitatea de a contribui la beneficiile viitoare ale entităţii sub forma fluxurilor de trezorerie
sau echivalente de trezorerie, şi
2. imobilizarea să aibă determinat un cost credibil.
Activelor imobilizate după natura economico-financiară :
a. imobilizări necorporale;
b. imobilizări corporale;
c. imobilizări financiare.

EVALUARE
1. La intrarea in entitate- La valoare de intrare (contabila)
a. Achizitionate cu titlu oneros - Pret de cumparare, cost de achizitie
b. Obtinute din productie proprie – cost de productie
c. Aduse ca aport in natura – valoare de aport
d. Primite cu titlu gratuit – valoare de utilitate
e. Prin leasing operational - valoare reziduala
f. Prin leasing financiar – minim dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minime de
leasing
g. Prin subventii guvernamentala – la valoarea subventiei
h. Schimb de active – valoare justa.
2. La data inventarierii valoare actuala, de utilitate, de inventar
Imobilizari amortizabile – valoare contabila neta
Titluri imobilizate: cotate – curs mediu al ultimei luni si necotate – valoare posibila de negociere
IAS valoare recuperabila VR = max[PNV,VU] VC-VR= pierdere de valoare.
3. la inchiderea exercitiului financiar ( la bilant) valoare bilantiera
Valoare actuala de inventar > valoare contabila neta => plus valoare
Valoare actuala de inventar < valoare contabila neta => minus valoare
- Amortizare – depreciere ireversibila
- Ajustare pentru pierdere de valoare – depreciere reversibila  Valoare reziiduala  Valoare
reevaluata
d. la iesirea din entitate - la valoarea de intrare

14
Prezentarea in situatiile financiare:
a) în bilanţ, imobilizările sunt prezentate la valori substractive, după deducerea mărimii
deprecierii ireversibile şi reversibile din valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, şi
b) în notele explicative la situaţiile financiare anuale, respectiv, Nota 1 „Active
imobilizate”prezentate în valori brute, cu indicarea modificărilor ca urmare a intrărilor şi ieşirilor
acestora în cursul exerciţiului financiar, precum şi cu prezentarea ajustărilor în cursul
exerciţiului.
Activele imobilizate, utilizate de o manieră durabilă, se depreciază, îşi pierd din valoare, datorită
uzurii fizice sau morale, impunându-se ajustarea valorii acestora pentru a putea fi recunoscute în
situaţiile financiare anuale.
Ajustarea valorii activelor imobilizate trebuie privită sub două aspecte:
1. ajustare permanentă, definitivă, ireversibilă - amortizare, şi
2. ajustare provizorie, reversibilă temporară – ajustare pentru depreciere (pierdere de valoare).
Pentru menţinerea activelor imobilizate:
-lucrări de întreţinere şi reparaţii,
-lucrări de modernizare .
Terenurile nu se supun deprecierii ireversibile.
Examinarea prevederilor standardelor menţionate ne permite să specificăm că contabilitatea
pierderilor din deprecierea activelor este determinată de următoarele criterii:
a) metoda de evaluare a activului1 (la cost sau reevaluării);
b) posibilitatea de determinare a valorii recuperabile a unui activ individual;
c) existenţa (inexistenţa) fondului comercial;
d) constituirea (neconstituirea) unui provizion pentru acoperirea pierderilor din deprecierea
activelor;
e) modul de contabilizare a diferenţelor din reevaluarea activului.
Anterior entitatea înregistrase o micşorare de valoare din reevaluarea activului respective
(anexa7-8-9) , atunci pierderea din depreciere a acestuia integral se va atribui la majorarea
cheltuielilor curente prin înregistrarea contabilă:

Debit 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” subcontul 7217 „Pierderi din deprecierea activelor
imobilizate” – 179768,18 lei
Credit 123 “Mijloace fixe” - 179768,18 lei

15
 “Contabilitatea operatiilor de leasing”

Contract de leasing - contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau
serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul
prezentului standard noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).
1. Contract de leasing financiar - contract de leasing în care partea preponderentă din
riscurile şi beneficiile aferente deţinerii activului transmis în leasing trece de la locator la
locatar.
2. Contract de leasing operaţional - orice contract de leasing care nu reprezintă contract de
leasingfinanciar.
3. Chirie contingentă - o parte din plăţile de leasing care nu se fixează în contractul
de leasing în mărime valorică determinată, ci se stabileşte în baza altor indicatori (de
exemplu, un procent din volumul lor).
Contabilitatea leasingului la locator:
Leasing financiar
Locatorul înregistrează transmiterea activului în leasing financiar ca ieşire a obiectului
corespunzător. În acest scop la începutul termenului de leasing se contabilizează:
1) decontarea amortizării şi pierderilor din depreciere acumulate pînă la transmiterea
activului în leasing financiar (dacă acestea există);
2) majorarea concomitentă a creanţelor şi veniturilor anticipate la suma valorii
rambursabile şi reziduale garantate a activului transmis în leasing financiar;
3) majorarea cheltuielilor anticipate şi diminuarea valorii contabile a activului transmis
în leasingfinanciar.
În bilanţul locatorului creanţele, veniturile şi cheltuielile anticipate aferente operaţiunilor
de leasing financiar se divizează în cele pe termen lung şi curente.
Costurile directe iniţiale, aferente negocierii şi încheierii contractului de leasing financiar (de
exemplu, comisioane pentru căutarea locatarului, servicii de evaluare, juridice) care conform
condiţiilor contractului se suportă de către locator, se constată ca cheltuieli curente. În cazul în
care aceste costuri depăşesc pragul de semnificaţie prestabilit şi se referă la două sau mai multe
perioade de gestiune, ele pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea în limita
termenului contractului de leasing la costuri şi/sau cheltuieli curente în modul prevăzut de
politicile contabile ale locatorului.

16
Creanţele pe termen lung înregistrate la transmiterea activului în leasing financiar, pe parcursul
termenului de leasing se diminuează treptat, concomitent cu majorarea cotei-părţi curente a
creanţelor pe termen lung. Pe măsura survenirii termenelor de plată, locatorul înregistrează
majorarea creanţelor curente şi diminuare a cotei-părţi curente a creanţelor pe termen lung.
Veniturile şi cheltuielile anticipate înregistrate la transmiterea activului în leasing financiar, pe
parcursul termenului de leasing se trec la venituri şi, respectiv, cheltuieli curente treptat (pe părţi)
pe măsura survenirii termenelor de achitare stabilite prin contractul de leasing.
Dobînda de leasing se calculează pe măsura survenirii termenelor de achitare stabilite prin
contractul de leasing financiar şi se înregistrează ca majorare concomitentă a creanţelor şi
veniturilor curente.
Activul primit (returnat) de la locatar la expirarea termenului de leasing financiar se evaluează la
valoarea reziduală garantată şi/sau negarantată şi se înregistrează ca majorare a imobilizărilor
corporale şi diminuare a cheltuielilor anticipate.
Activul primit (returnat) de la locatar la rezilierea contractului de leasing financiar înainte de
termen se evaluează la suma cheltuielilor anticipate aferente activului, care nu au fost trecute
la cheltuieli curente. La restituirea activului înainte de expirare a termenului de leasing, în
contabilitatea locatorului se înregistrează:
1) intrarea activului - ca majorare a imobilizărilor corporale şi diminuare a cheltuielilor
anticipate;

2) diminuarea concomitentă a veniturilor anticipate şi creanţelor pe termen lung sau curente.

Leasing operaţional
Activele transmise în leasing operaţional se reflectă în bilanţul locatorului.
Costurile directe iniţiale, aferente nemijlocit negocierii şi încheierii contractului
de leasingoperaţional (de exemplu, comisioane pentru căutarea locatarului, servicii de evaluare,
juridice) care conform condiţiilor contractului se suportă de către locator, se constată
ca cheltuieli curente. În cazul în care aceste costuri depăşesc pragul de semnificaţie prestabilit şi
se referă la două sau mai multe perioade de gestiune, ele pot fi contabilizate ca cheltuieli
anticipate cu decontarea ulterioară în limita termenului
de leasing la costuri şi/sau cheltuieli curente în modul prevăzut de politicile contabile ale
locatorului.
Plăţile de leasing operaţional primite sau de primit conform condiţiilor contractuale se recunosc
ca venituri curente pe durata termenului de leasing conform contabilităţii de angajamente pe o
bază sistematică prevăzută în politicile contabile ale locatorului.

17
Amortizarea activelor transmise în leasing operaţional se calculează de locator în conformitate
cu cerinţele SNC "Imobilizări necorporale şi corporale" prin metoda acceptată în politicile
contabile. Amortizarea calculată se înregistrează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente
şi a amortizării imobilizărilor corporale.
Deprecierea activelor transmise în leasing operaţional se contabilizează conform SNC
"Deprecierea activelor".
Costurile ulterioare aferente reparaţiei şi restabilirii activelor transmise în leasing operaţional
suportate de către locator, se înregistrează ca cheltuieli curente sau se capitalizează în modul
prevăzut de SNC "Imobilizări necorporale şi corporale".
Costurile aferente reparaţiei activelor transmise în leasing operaţional efectuate de
către locatardin contul plăţilor de leasing, se înregistrează la locator ca primirea serviciilor de
reparaţie. În acest caz valoarea serviciilor primite se reflectă ca majorare a cheltuielilor curente
sau imobilizărilor corporale (în cazul capitalizării) şi concomitent cu majorarea datoriilor
curente. Ulterior se efectuează compensarea reciprocă a datoriilor şi creanţelor curente.
Costurile aferente returnării activelor transmise în leasing suportate de către locator, se
înregistrează ca cheltuieli curente şi/sau anticipate, în funcţie de pragul de semnificaţie prestabilit
în politicile contabile.

Contabilitatea leasingului la locatar:

Leasing financiar
Activul primit în leasing financiar se evaluează la cost de intrare care include:
1) principalul (valoarea rambursabilă a activului);

2) valoarea reziduală garantată;

3) costurile direct atribuibile primirii activului în leasing (de exemplu, costurile legate de
încheierea contractului de leasing, de transport, de asigurare în drum, de pregătire a activului
pentru utilizarea prestabilită), care conform condiţiilor contractului se suportă de către locatar.
Valoarea rambursabilă a activului şi valoarea lui reziduală se indică în graficul plăţilor
de leasingîntocmit conform condiţiilor contractuale. Primirea activului în leasing financiar se
reflectă la cost de intrare ca majorare concomitentă a imobilizărilor corporale şi a datoriilor pe
termen lung şi scurt.

18
Prima de asigurare aferentă activului primit în leasing (cu excepţia costului asigurării în drum),
care conform condiţiilor contractului se suportă de către locatar, se atribuie la costuri/cheltuieli
curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a obiectului respectiv. În cazul în care
costurile de asigurare depăşesc pragul de semnificaţie prestabilit şi se referă la două sau mai
multe perioade de gestiune, ele pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea
ulterioară la costuri şi/sau cheltuieli curente în modul prevăzut de politicile contabile ale
locatarului.
La primirea activului în leasing financiar locatarul determină plăţile minime de leasing şi
stabileşte:
1) durata de funcţionare utilă a activului, care nu poate depăşi termenul contractului de leasing;

2) metoda de calculare a amortizării activului.

Plăţile de leasing financiar care se efectuează de locatar în decursul termenului

de leasing includ:
1) părţile principalului (reducerea valorii rambursabile a activului primit în leasing); şi

2) dobînzile de leasing.

Plăţile aferente valorii rambursabile a activului primit în leasing se contabilizează pe măsura

survenirii termenelor de plată ca diminuare a cotei-părţi curente a datoriilor pe termen lung şi
majorare a datoriilor curente.
Dobînda de leasing se calculează în decursul termenului de leasing pe măsura survenirii
termenelor de plată prin metodă prevăzută în contractul de leasing şi se înregistrează
ca cheltuielicurente sau se capitalizează conform SNC "Costurile îndatorării".
Locatarul înregistrează chiria contingentă în baza contabilităţii de angajamente
ca cheltuielicurente ale perioadei, în care acestea au fost suportate.
Durata de funcţionare utilă a activului se stabileşte de locatar la începutul termenului
de leasing.Dacă conform condiţiilor contractuale nu se prevede că la expirarea termenului
de leasingdreptul de proprietate asupra activului trece la locatar, durata de funcţionare utilă a
activului va fi egală cu cel mai mic termen dintre termenul contractului de leasing şi durata de
funcţionare utilă stabilită pentru activele similare proprii.
Amortizarea activului primit în leasing se calculează de către locatar în fiecare perioadă de
gestiune conform SNC "Imobilizări necorporale şi corporale" prin metoda acceptată în politicile
contabile pentru activele proprii similare. Amortizarea calculată se înregistrează în fiecare
perioadă de gestiune ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a
activului primit în leasing.

19
Deprecierea activelor primite în leasing se contabilizează în acelaşi mod ca şi pentru activele
similare proprii conform SNC "Deprecierea activelor".
Costurile pentru întreţinerea şi reparaţia activelor primite în leasing, care conform condiţiilor
contractului se suportă de către locatar, se înregistrează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de
destinaţia şi locul de utilizare a activelor respectiveCosturi.le ulterioare se capitalizează în acelaşi
mod ca şi pentru activele proprii similare în conformitate cu SNC "Imobilizări necorporale şi
corporale".
Activul restituit de către locatar locatorului la expirarea contractului de leasing sau rezilierea
acestuia înainte de termen se contabilizează ca diminuare concomitentă a datoriilor şi
imobilizărilor corporale.
Leasing operaţional
Activele primite în leasing operaţional se reflectă de către locatar în conturile extrabilanţiere la
valoarea convenită de părţi în contractul de leasing.
Costurile direct atribuibile intrării (restituirii) activului primit în leasing şi costurile de
întreţinere, care conform condiţiilor contractului se suportă de către locatar, se înregistrează ca
costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului respectiv. În
cazul în care aceste costuridepăşesc pragul de semnificaţie prestabilit şi se referă la două sau mai
multe perioade de gestiune, ele pot fi contabilizate ca cheltuieli anticipate cu decontarea în limita
termenului de leasing la costuri şi/sau cheltuieli curente în modul prevăzut de politicile contabile
ale locatarului.
Plăţile de leasing stabilite în contractul de leasing se atribuie la costuri şi/sau cheltuieli curente în
funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing conform contabilităţii de
angajamente pe o bază sistematică care reflectă obţinerea beneficiilor din utilizarea activului pe
durata termenului de leasing.
Costurile aferente reparaţiei activului primit în leasing, care conform condiţiilor contractului se
suportă de către locatar, se înregistrează potrivit politicilor contabile ale acestuia:
1) ca cheltuieli curente sau anticipate - dacă reparaţia se efectuează în antrepriză sau în regie
proprie la locul utilizării activului;
2) ca costuri ale activităţii auxiliare - dacă reparaţia se efectuează în regie proprie de
subdiviziunea de reparaţie a locatarului.
Activele utilizabile (de exemplu, piesele de schimb şi alte materiale) obţinute în urma reparaţiei
activului primit în leasing şi care nu urmează a fi restituite locatorului, se evaluează la valoarea
realizabilă netă şi se înregistrează ca majorare a stocurilor şi diminuare a cheltuielilor anticipate
(costurilor activităţilor auxiliare) sau majorare a veniturilor curente.

20
Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC "Imobilizări necorporale şi
corporale" nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de
destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate
curente (costurilor activităţilor auxiliare).
Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC "Imobilizări necorporale şi
corporale" se capitalizează, se înregistrează ca un obiect de evidenţă distinct al imobilizărilor
corporale şi, totodată ca diminuare a cheltuielilor anticipate (costurilor activităţilor auxiliare).
Amortizarea acestui obiect se calculează pe perioada cea mai mică dintre termenul contractului
de leasing şi durata de funcţionare utilă a activului primit în leasing şi se înregistrează ca
majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi amortizării imobilizărilor corporale.
Efectuarea de către locatar a reparaţiei activului primit în leasing pe seama diminuării plăţilor
de leasing se contabilizează ca prestare de servicii (executare de lucrări). În acest caz costul
efectiv al lucrărilor de reparaţie acceptate de către locator se decontează la cheltuieli curente
concomitent cu diminuarea cheltuielilor anticipate (costurilor activităţilor auxiliare). Valoarea de
vînzare a lucrărilor de reparaţie predate locatorului se reflectă ca majorare concomitentă a
creanţelor şi veniturilor curente. Ulterior se efectuează trecerea în cont (compensarea reciprocă)
a creanţelor şi datoriilor curente.
Prezentarea informaţiilor
În situaţiile financiare ale locatarului se prezintă cel puţin următoarele informaţii aferente:
1. leasingului financiar:
 valoarea contabilă a activelor primite în leasing la finele perioadei de gestiune;
 mărimea datoriilor de leasing curente şi pe termen lung la finele perioadei de
gestiune;
 suma dobînzilor de leasing, constatate ca cheltuieli curente şi/sau capitalizate în
perioadă de gestiune;
 suma chiriilor contingente recunoscute ca cheltuieli curente;
 suma amortizării calculate şi suma deprecierii activelor primite
în leasing recunoscute în perioadă de gestiune;
 descrierea generală a contractelor semnificative de leasing inclusiv celor reziliate
înainte de termen;
 valoarea reziduală garantată locatorilor în conformitate cu contractele
de leasing care sunt în vigoare la finele perioadei de gestiune.

21
 2. leasingului operaţional:
 suma plăţilor de leasing constatate ca cheltuieli curente cu separarea plăţilor
minime de leasing, chiriilor contingente şi plăţilor de subînchiriere;
 suma costurilor de reparaţie a activelor primite în leasing cu separarea costurilor
suportate din cont propriu şi compensate din plăţile de leasing;
 cheltuieli de returnare a activelor primite în leasing suportate din cont propriu;
 descrierea generală a contractelor semnificative de leasing.

În situaţiile financiare ale locatorului se prezintă cel puţin următoarele informaţii aferente:

1. leasingului financiar:
 suma creanţelor de leasing la finele perioadei de gestiune;
 veniturile şi cheltuielile anticipate de leasing la finele perioadei de
gestiune;
 suma veniturilor şi suma cheltuielilor anticipate de leasing decontate
la venituri şi respectiv, cheltuieli curente a perioadei de gestiune;
 suma dobînzilor de leasing, constatate ca venituri curente;
 suma chiriilor contingente recunoscute ca venituri curente;
 descrierea generală a contractelor semnificative de leasing.
2. leasingului operaţional:
 suma plăţilor de leasing şi chiriilor contingente constatate ca venituri curente;
 suma costurilor de reparaţie a activelor transmise în leasing cu separarea
costurilor suportate din cont propriu şi compensate din plăţile de leasing;
 cheltuieli de returnare a activelor transmise în leasing suportate din cont propriu;
 descrierea generală a contractelor semnificative de leasing.

22
 “Contabilitatea stocurilor”

Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi constatare a stocurilor de mărfuri şi materiale

(SMM) sunt reglementate de prevederile S.N.C. „Stocuri”.
Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi valorică. Stocurile de mărfuri şi
materiale, cu excepţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, sunt reflectate în situațiile
financiare la valoarea costului efectiv. În contabilitatea curentă evaluarea acestora se efectuează
după metoda costului mediu ponderat. Preţul de realizare a stocurilor de mărfuri este flexibil şi se
fixează în momentul comercializării pentru stimularea clienţilor şi majorării volumului vînzărilor,
în dependenţă de diferiţi factori comerciali.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprind activele a căror valoare nu este mai mare
de 6000 lei sau a căror durată de exploatare nu este mai mare de un an, indiferent de valoarea
acestora. Costul de intrare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se determină în
contabilitatea curentă ca şi pentru mijloacele fixe. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a
căror valoare este nu mai mare de 3000 lei, se trec la consumuri sau cheltuieli, pe măsura
predării acestora în folosinţă, în mărime de 100 % din costulde intrare a acestora. Obiectele de
mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare unitară este mai mare de 3000 lei, se calculează
uzura, pe măsură predării acestora în folosinţă în mărime de 100 % din valoarea de intrare a
acestora.
Stocurile achiziţionate se constată în contabilitate la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L indiferent de
achitarea contravalorii acestora, cu condiţia existenţei obligatorii a documentului primar însoţitor:
factura fiscală, actul de achiziţie, și în baza contractului de vânzare – cumpărare.
Contabilitate materialelor:
Operaţiunile pentru contabilizarea intrărilor de materiale sunt efectuate în baza contului de activ
211 „Materiale” şi sunt consemnate în diferite documente şi reflectate în evidenţa contabilă.
Pentru procurarea materialelor care sunt folosite în scopuri gospodăreşti ale entităţii, aceasta
emite comenzi către furnizori. În cazul cînd furnizorul execută comanda, ’Leogrand Hotel’’
S.R.L primeşte de la furnizor factura fiscală .
Evidenţa materialelor la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L se ţine pe fiecare tip de material, depozit si
gestionar.
Au fost procurate materiale de la furnizori în baza facturii fiscale 1 (anexa 10).
Debit contul 211 „Materiale”– 5233,33 lei
Debit contul 5344 ”Datorii față de buget” – 418,67 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi de achitat în ţară” – 5652,00
lei.

23
Au fost procurate materiale de la furnizori în baza facturii fiscale 2 (anexa 11).
Debit contul 211 „Materiale”– 277,19 lei
Debit contul 5344 ”Datorii față de buget” – 22,18 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi de achitat în ţară” – 299,37
lei.
Odată cu intrarea stocurilor se perfectează Bonul de primire.
Trecerea oiectelor în producție se perfectează în baza Actului de trecere a obiectelor în producție.
Inventarierea la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L se efectuează în baza ordinului conducatorului entităţii.
Suma obţinută la sfârşitul inventarierii trebuie să corespundă cu datele Registrului mişcării
materialelor. Procesul verbal îl semnează toată comisia.
Inventarierea SMM se petrece anual înainte de întocmirea situațiile financiare anuale.
In cazul pierderilor de materiale se intocmeste Actul de trecerea materialelor la pierderi
(anexa12-13) unde unde este obligatoriu prezenta presedintelui comisiei si o comisie de
minimum 2 membri.
Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
La ’Leogrand Hotel’’ S.R.L se utilizează OMVSD, unde autorul va reflecta unele operaţiuni cu
acest cont.
Pentru contabilizarea operaţiilor cu OMVSD se utilizează conturile de activ 213 „Obiecte de
mică valoare şi scurtă durată”. În debitul contului 213 se înregistrează intrarea obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, iar în credit ieşirea acestora.
La procurare se va înregistra formula:
Debit contul 213 „OMVSD”
Credit contul 521 „Datorii comerciale”
Lunar evidența OMVSD se ține în Jurnale – Order.
Odată puse în funcțiune OMVSD se supun uzurii, evidența se duce la contul 214 „Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, la care sunt deschise mai multe subconturi în
dependenţă de necesităţile entităţii si se foloseste Introducerea obiectelor de mica valoare in
expluatarea (anexa14), unde la fel este formata o comisie.
Produsele reprezintă o parte componentă a stocurilor de mărfuri şi materiale fabricate la entitate
şi sunt destinate vînzării sau consumului intern.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea produselor este destinat contul
de activ 216 „Produse”.

24
Produsele la entitate sunt nemijlocit fabricate laentitate şi destinate comercializării. În perioada
anului 2015 au fost obținute produse la costul efectiv, înregistrîndu-se formulele contabile:
Debit contul 216 „ Produse”
Credit contul 811 „ Activităţi de bază”
Decontarea valorii contabile al produselor vândute:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 7111 „Costul produselor finite vîndute”
Credit contul 216 „Produse”
Lunar evidența produselor se ține în balanța de verificare și la depozite pe fiecare tip separat.
Vânzarea produselor se efectuează în baza facturilor fiscale întocmindu – se următoarele
formule contabile
Debit contul 221„ Creanța comercială”
Credit contul 611 „ Venit din vânzări”
Credit contul 534.4 „ Datori față de bugetul statului”
Vânzarea produselor cu încasarea în numerar, sau la cont.
Debit contul 241„ Casa”
Debit contul 242„ Cont curent”
Credit contul 611 „ Venit din vânzări”
Mărfurile în rapoartele financiare se reflectă conform § 9 a Standardului Naţional de
Contabilitate ”Stocuri” la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. În
evidenţa curentă evaluarea stocurilor de mărfuri se efectuează prin metoda vânzării cu
amănuntul.

25
 „Contabilitatea creantelor si investiilor financiare”

Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de relaţii economice şi

juridice cu cumpărătorii de produse şi servicii prestate, personalul angajat, bugetul de stat
privind plata impozitelor şi taxelor, alte persoane juridice şi fizice, care duc la apariţia
creanţelor.
Modul de constatare, de evaluare, de informare şi de stingere a creanţelor conform politicii
de contabilitate la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L sunt reglementate de regulamentele și indicațiile
în vigoare
Creanţele de la entitate cuprind datoriile altorentități, persoane fizice aferente facturilor
comerciale, avansurilor, ale personalului şi la evidenţa acestora se utilizează funcţia
următoarelor conturi, cu subconturile necesare pentru contabilizarea tranzacţiilor care au loc
între ’Leogrand Hotel’’ S.R.L. şi alţi agenţi economici, persoane fizice:
 Contul 221 „Creanţe comerciale”;
 Contul 222 „ Creanţe compromise”
 Contul 226 „Creanţe preliminate”.
Creanţele pe termen lung şi curente sunt reflectate în contabilitate la valoarea nominală.

Creanţele compromise se deconteză în mod direct la cheltuielile perioadei de gestiune

curente.
Evidenţa creanţelor comerciale
Creanţele comerciale la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L apar în urma serviciilor acordate.
La ’Leogrand Hotel’’ S.R.L pentru evidenţa generalizării informaţiei privind existenţa,
formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu
clienţii privind serviciile prestate şi avansurile acordate, sunt utilizate conturile sintetice:
- 221 „Creanţe comerciale”
- 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Evidenţa analitică a creanţelor comerciale se ţine pe fiecare debitor, pe termene de formare şi
de achitare a acestora
Modul de reflectare în contabilitate la SRL ’Leogrand Hotel’’ S.R.L” a creanţelor comerciale
este posibilă ţinînd cont de următoarele forme de achitare: Pe seama avansurilor primite.
Debit contul 221 „Creante acordate”, subcontul 221.1 „Creante comerciale in tara”
- 21890,20 lei
Credit contul 534 „Datorii fata de buget” – 3648,37 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” - 18241,83 lei (anexa 15)

26
 În continuare, autorul va examina modul de contabilizare a creanţelor comerciale la entitatea
analizată:
La procurarea materialelor, mărfurilor, prestarea serviciilor, furnizorul poate cere achitarea
acestora pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor, ducînd la apariţia creanţelor pentru
procurarea activelor sau prestarea serviciilor.
La acordarea avansurilor pe termen nu mai mare de un an în contul procurărilor ulterioare a
activelor (serviciilor) se utilizează contul de activ 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”. În
debitul contului se reflectă sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar în credit – sumele
avansurilor utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori. Soldul
acestui cont este debitor şi reprezintă avansurile acordate, însă neutilizate la finele perioadei
de gestiune.
Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt acordate se ţine pe fiecare debitor. Fiecare
cont analitic poate să fie atît debitor, cît şi creditor, aceasta depinde de suma de bani care este
transferată pentru materiale, servicii prestate şi valoarea reală a acestora.
Acordarea avansului se va înregistra prin următoarea formulă contabila:
Debit contul 224 „Avansuri acordate”
Credit contul 521 „Datorii comerciale”
Soldul final al conturilor 221 „Creanţe comerciale” şi 224 „Avansuri acordate” este preluat
din Cartea Mare şi reflectat în Bilanţul contabil.
Evidenţa creanţelor privind decontările cu bugetul
Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele calculate
şi achitate la buget a impozitelor şi taxelor. Evidenţa analitică se ţine pe feluri de impozite şi
plăţi, pe termene de recuperare a acestora din buget.
Evidenţa creanţelor preliminate
Taxa pe valoarea adăugată la intrările de mărfuri sau servicii se reflectă în debitul contului
226 „Creanţe preliminate”, ca la sfârşitul fiecărei luni acest cont să se închidă cu debitul
contului 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul”.
Pe perioada analizată sau înregistrat următoarele formule contabile:
Debit contul 225 ”Creanța bugetară”
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”
Evidenţa creanţelor personalului
Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de ’Leogrand Hotel’’ S.R.L şi
apar în urma:
- Acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans);
- Recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate;
27
- Pentru evidenţa creanţelor personalului la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L se utilizează contul de
activ 226 „Creanţe ale personalului”. Acesta este destinat generalizării informaţiei privind
existenţa, formarea şi achitarea creanţelor nominalizate. În debitul contului se reflectă
apariţia creanţelor pe termen scurt ale personalului, iar în credit – achitarea acestora.
Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele personalului faţă de entitate la finele
perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe fiecare debitor, pe tipuri de creanţe, pe
termene de apariţie şi achitare a acestora.
În cadrul contului 226 „Creanţe ale personalului la ’Leogrand Hotel’’ S.R.L au fost deschise
următoarele subconturi:
- 226.1 „Creanţe ale titularilor de avans”
Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans
Titularii de avans sunt angajaţii entităţii cărora li se eliberează mijloace băneşti spre
decontare.
La Decontul de avans întocmit în urma procurării bunurilor sau prestarii serviciilor de către
titularul de avans se anexează facturile, cecurile eliberate, actului de achiziţie etc.
La ’Leogrand Hotel’’ S.R.L evidenţa decontărilor cu titularii de avans se efectuează prin
utilizarea:
- Contului de activ 226 „Creanţe ale personalului”, subcontul 226.2 „Creanţe curente ale
titularilor de avans” – pentru contabilizarea creanţelor privind avansurile acordate spre
decontare;
- Contul de pasiv 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 532.1
„Datorii faţă de titularii de avans” – pentru contabilizarea datoriilor faţă de titularii de
avans în cazul în care aceştia efectuează cheltuieli fără a primi avansuri de la instituţie.
Pentru angajara la serviciu se completează cererea de angajare.
Pentru plecarea în deplasare se întocmește Ordinul de deplasare.
La suma mijloacelor băneşti acordate titularului de avans se va înregistra formula :
Debit contul 226 „Creanţe curente ale personalului”, subcontul 226.1 „Creanţe pe termen
scurt ale titularilor de avans”
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în valută naţională”
În cazul neacordării avansului, la suma cheltuielilor aprobate
Debit contul 521 „Datorii comerciale”
Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

28
Decontarea avansului:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente” 9767,28 lei
Credit contul 226 „Creanţe ale personalului”,subcontul 226.1 „Creante ale titularului de
avans” 9767,28 lei (anexa 16)
Achitarea datoriei:
Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă naţională”
Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale
la ”Leogrand Hotel „ S.R.L în anul 2015 nu s-au întâlnit.
La sfârşitul lunii pe baza datelor din documentele primare şi Registrul-order se întocmeşte
Balanţa de verificare şi Cartea mare, unde se determină soldul final al contului.
Ulterior, soldul final al contului 226 „Creanţe curente ale personalului” este preluat din
Cartea Mare şi reflectat în Balanța de verificare și Bilanţul contabil.
Contabilitatea altor creanţe
În afară de creanţele comerciale, creanţele personalului în procesul activităţii economice a
entităţii apar şi alte creanţe:
- Ale organelor de asigurări medicale şi sociale;
- Privind alte operaţiuni.
În perioada analizată s-a utilizat contul 234 ”Alte creanțe curente” unde se vor înregistra
formulele contabile.
Debit contul 234 ”Alte creanțe curente”
Credit contul 242”Cont curent în monedă națională”
Stingerea creanței:
Debit contul 242”Cont curent în monedă națională”
Credit contul 234 ”Alte creanțe curente” .
Investiţiile financiare se evaluează iniţial la costul de intrare, componenţa căruia diferă în funcţie
de tipul şi modalitatea de intrare a investiţiilor.
Prezentarea informaţiilor in situaţiile financiare ale entităţii se prezintă, cel puţin, următoarele
informaţii privind investiţiile financiare:
a) valoarea contabilă a fiecărei grupe de investiţii la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune;

b) diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea 29ividen a obligaţiunilor decontată

la cheltuieli sau venituri curente;
c) diferenţa dintre costul de intrare (valoarea contabilă) şi valoarea justă a valorilor mobiliare
cotate pe piaţa financiară, decontată la cheltuieli sau venituri curente;

29
d) mărimea veniturilor din investiţii sub formă de dobînzi, 30ividend etc.;

e) cota curentă a investiţiilor financiare pe termen lung;

f) valoarea investiţiilor financiare reclasificate din investiţiile financiare curente în investiţiile

financiare pe termen lung.

30
 “Contabilitatea numerarului”

SRL “Leogrand Hotel” prin intermediul mijloacelor băneşti efectuează decontări cu:
- alte entități;
- personalul.
Forma de exprimare şi locul păstrării mijloacelor băneşti în contabilitate sunt:
- mijloace băneşti în numerar – 241 „Casa”;
- mijloace băneşti în conturi bancare – 242 „Conturi curente în monedă naţională” și 243
„Conturi curente în valută străină”.
Mijloace băneşti în numerar
Conform legislaţiei în vigoare ’Leogrand Hotel’’ S.R.L poate ţine mijloace băneşti în
numerar pentru efectuarea unor decontări curente. Încasările şi plăţile de mijloace băneşti se
efectuează prin casierie. Modul de efectuare a operaţiunilor în casierie e stabilit prin
intermediul Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a RM
(conform politicii de contabilitate a entităţii).
Operaţiunile de casă sunt efectuate de către casier, care poartă răspundere materială deplină
pentru păstrarea şi folosirea mijloacelor băneşti. Cu acest scop este încheiat un contract de
răspundere materială, în care se indică obligaţiile casierului, precum şi răspunderea acestuia în
cazul pierderii sau deteriorării numerarului.
Pentru efectuarea operaţiunilor de casă este utilizat de către entitate contul de activ 241
„Casa”, în debitul acestui cont se reflectă înregistrarea mijloacelor băneşti în casierie, iar în
credit – utilizarea mijloacelor băneşti din casierie.
Pe parcursul anului contul 241 „Casa” s-au efectuat întegistrările (anexa 17):
Debit contul 221”Creante comerciale” – 15887,70 lei
Credit contul 241 ”Casa” –15887,70 lei.
Evidenţa zilnică se duce în registrul de casă la contul 241
În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea în scopul exercitării controlului asupra
integrităţii şi fluxului de mijloace băneşti la entitate în termenele stabilite se efectuează
inventarierea casieriei.
După efectuarea inventarierii numerarului din casierie se întocmeşte procesul – verbal de
inventariere. Inventarierea casieriei prevede verificarea soldului efectiv al mijloacelor băneşti
la sfîrşitul zilei de muncă.
În timpul inventarierii pot fi depistate atît lipsuri cît şi plusuri a numerarului în casierie.
Sumele constatate lipsă se impută casierului, dacă acestea au fost constatate în urma
inventarierii şi recunoscute de casier sau au fost adjudecate de organele judiciare.

31
Conturi curente în valută naţională
Conform legislaţiei în vigoare ’Leogrand Hotel’’ S.R.L este obligată (ca şi toţi agenţii
economici) să-şi păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare.
Modul de deschidere, administrare şi închidere a conturilor bancare este reglementat de BNM.
’Leogrand Hotel’’ S.R.L are deschis un cont bancar în monedă naţională. Operaţiunile
economice pot fi efectuate în contul curent numai după ce au fost înregistrate la inspectoratul
fiscal de stat.
Unitatea economică primeşte de la bancă după fiecare tranzacţie efectuată extrasul de cont, la
care sunt anexate alte documente în baza cărora s-a făcut înregistrarea în extrasul de cont.
Contabilitatea mijloacelor băneşti din conturile curente se ţine în baza extrasului de cont, la
care se anexează dispoziţiile de încasare şi de plată, în baza căruia au fost efectuate
operaţiunile de intrare şi de ieşire a mijloacelor băneşti din conturile curente. (anaxa 18)
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare cont bancar, iar pentru evidenţa sintetică este destinat
contul de activ 242 „Cont curent în valută naţională”. În debitul acestui cont se reflectă
încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, iar în credit – utilizarea mijloacelor băneşti.
Soldul contului este debitor şi reflectă suma mijloacelor băneşti într-o perioadă de gestiune.
Soldul final al conturilor 241 „Casa” şi 242 „Conturi curente în valută naţională” este preluat
din Cartea Mare şi reflectat în Bilanţul contabil.
Evidența mijloacelor bănești în valută străină se ține în J.O. la contul 243 ”Cont curent în
valută străină”. (anexa 19)
Mijloacele bănești la sfârlitul zilei de muncă sunt transferate pe conturi bancare provizorii,
evidența cărora se ține la nontul 245 ”Mijloace bănești în expediție”, unde se completează de
către casier dispoziția de plată și borderoul însoțitor la geantă.
Debit contul 245 ”Mijloace bănești în expediție” 255000,00 lei
Credit contul 241”Casa” 255000,00 lei (anexa 20) .
Transferul de credit reprezinta o serie de operatiuni care începe prin emiterea de catre emitent a
ordinului de plata si executarea de catre banca platitoare a acestuia în scopul punerii la dispozitia
beneficiarului a unei sume de mijloace banesti si se finalizeaza prin înregistrarea de catre banca
beneficiara a sumei respective în contul beneficiarului. (anexa21-22) .

32
Capitolul IV. “Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe și resurse umane, eficiența
utilizării acestora”

33