Cum să reacţionăm în faţa unui eşec profesional

romanialibera.ro/economie/finante-personale/cum-sa-reactionam-in-fata-unui-esec-profesional-195321

Andrei Munteanu

01.08.2010 - 19:20

Insuccesul în carieră nu trebuie privit ca un dezastru, asta doar dacă nu este un

fapt des întâlnit. Totuşi, pentru a putea folosi nereuşitele în favoarea noastră
trebuie să izbutim să privim obiectiv cauzele, să acceptăm situaţia şi să apelăm la
cunoştinţe pentru a le cere sprijinul.
Eşecurile profesionale reprezintă o bună oportunitate pentru a ne autoevalua cu
privire la activitatea pe care o întreprindem în cadrul companiei.

„Eşecul trebuie interpretat ca o ocazie de a învăţa mai mult despre noi şi despre
mediul nostru profesional, pentru a fi mai buni în continuare", consideră Raluca
Mohanu, consultant în resurse umane la Steps for Change. Mai mult, Mohanu
completează că eşecul este ocazia de a ne opri din „goana" de zi cu zi şi de a
reflecta la sensul profesiei noastre.

Pentru eşecul profesional nu există o definiţie standard pe care un dicţionar o

poate oferi pentru a ne o însuşi. De aceea, Cristina Nicule, psiholog şi consultant la
Danis Consulting, spune că fiecare dintre noi are propriul răspuns la ce înseamnă
un insucces în carieră, „plaja" fiind destul de largă. „Pentru o persoană, faptul că a
luat calificativ «mediu» la evaluarea profesională anuală înseamnă nereuşită, în
timp ce pentru altcineva conştientizarea faptului că actualul domeniu de muncă
este departe de visele din tinereţe poate însemna un eşec profesional, cât şi faptul
că a fost disponibilizat", exemplifică Nicule posibile tipuri de insuccese
profesionale.

În plus, Daniela Militaru, consultant în resurse umane la Dynamic HR, adaugă că

eşecul poate „îmbrăca" diferite forme, de la pierderea unui contract cu un client
important sau incapacitatea de a realiza o sarcină asumată iniţial până la
neadaptarea într-un colectiv sau respingerea în urma unui interviu pentru un job
dorit.

Luaţi nereuşita ca pe o provocare

Reacţia la un eşec în carieră este influenţată mai mult de tipul de persoană care
suntem şi mai puţin de poziţia pe care o ocupăm în momentul respectiv în cadrul
companiei.

„Dacă avem o personalitate perfecţionistă sau suntem în «iluzia omnipotenţei», un

eşec ne poate tulbura, iar dacă suntem echilibraţi şi înţelegem viaţa ca «o suită de
urcuşuri şi coborâşuri», acceptăm cu mai multă uşurinţă", explică Raluca Mohanu.
1/3
Repetarea şi recidivarea insucceselor pe plan profesional pot constitui un semnal
important pentru a ne revizui viaţa şi a înţelege mesajul din spatele problemelor.
În condiţiile date, consultanta Steps for Change crede că viaţa continuă să ne
aducă în atenţie aceleaşi provocări până când reuşim să învăţăm „lecţia lor", iar
dacă eşecurile se repetă, înseamnă că perseverăm în acelaşi tip de eroare. „Este
posibil să nu fim în profesia sau organizaţia potrivită. Totodată, eşecurile ne pot
indica faptul că mai avem ceva important de învăţat, fie să ne dezvoltăm o anumită
competenţă profesională sau să ne îmbunătăţim comportamentul la job", susţine
Mohanu.

Descoperiţi sursa problemelor

O nereuşită pe plan profesional, chiar dacă la prima vedere aduce dezavantaje, pe

termen lung poate aduce un set de oportunităţi, de lucruri pozitive, utile pentru
fiecare dintre noi. Acest lucru poate fi realizabil doar dacă suntem sinceri cu noi
înşine şi ne răspundem la câteva întrebări la care până atunci nu ne gândisem,
astfel încât să putem extrage învăţămintele cele mai relevante în pornirea către un
nou drum profesional.

Daniela Militaru recomandă să răspundem la întrebări precum „care a fost pasul

greşit?", „puteam să-l prevăd?", „ce nu am luat în calcul când am acţionat în direcţia
greşită?" sau „ce voi face pe viitor astfel încât să previn situaţii similare?". În plus,
Raluca Mohanu sfătuieşte să găsim răspunsuri la „oare aceasta este cea mai bună
profesie pentru mine?" sau „simt că mă regăsesc în valorile organizaţiei pentru
care lucrez?".

Oricum, primul pas în urma primirii unui eşec este să încercăm să ne detaşăm şi să
privim situaţia obiectiv din exterior. „Deşi este dificil, o asemenea atitudine este
utilă. În acest mod, nu vom deveni prea duri, nici prea protectivi cu noi înşine sau
cu cei din jur", precizează Cristina Nicule. Psihologul completează că ne putem
întreba „care a fost contribuţia mea la eşec?", „ce evenimente/factori din exteriorul
meu au contribuit la această situaţie?", „ce am nevoie de la locul meu de muncă?"
sau „care este cadoul pe care mi-l oferă această situaţie?".

Cereţi sprijinul cunoştinţelor

Următorul pas pe care trebuie să-l urmăm după ce facem o evaluare a eşecului
este asumarea. „Ieşirea din negare este întotdeauna un pas hotărâtor pentru a o
rezolva.

Asumarea înseamnă conştientizare şi responsabilizare, deci acceptăm situaţia,

înţelegem cum am contribuit noi la starea de fapt şi deja începem să facem primii
paşi pentru a merge mai departe", explică specialista în resurse umane Raluca
Mohanu.

Ajutorul şi suportul celor din jur pot reprezenta un pas important în înţelegerea
nereuşitei, iar obstacolul să fie privit ca o sursă de soluţii. Astfel, colegii, prietenii
sau familia pot sprijini o persoană în a da răspunsuri obiective şi a încuraja
depăşirea insuccesului. „Aici, merită precizat că ajutorul celor din jur nu înseamnă
2/3
să te încurajeze să te «afunzi» şi mai tare în tragedia personală. Un apropiat care
nu face altceva decât să te blameze exclusiv pe tine pentru eşec sau, dimpotrivă,
să blameze exclusiv contextul nu ajută, ci doar face să devină şi mai «nesănătoasă»
reacţia la eşec", explică Cristina Nicule.

Psihologul adaugă că un ajutor cu adevărat poate fi un prieten care să ne ajute să

dăm răspunsuri obiective, şi nu doar răspunsuri confortabile, pentru că putem
progresa în carieră dacă ne depăşim propria zonă de confort.

Cum să ştiţi să pierdeţi?

Rămâneţi calm.

Învăţaţi din greşeli.

Nu vă grăbiţi.

Nu proiectaţi furia dvs. pe alţii.

Notaţi-vă scopurile dvs. personale pentru a vă ajuta să treceţi mai uşor peste
eşecuri.

Înţelegeţi că pentru a reuşi în viaţă, trebuie să şi pierdeţi ocazional.

Sursa: www.wikihow.com

Cauze

Lipsa unor obiective definite - succesul vine odată cu o strategie;

Lipsa de auto-disciplină - stresul poate duce la pierderea focălizării, a nivelului de
energie şi a determinării;

Lipsa de persistenţă - pentru unii este mult mai uşor să înceapă decât să termine
ceva;

Precauţia exagerată - nedeschiderea la oportunităţi pozitive poate duce la

insucces;

Lipsa de cercetare şi planificare - lipsa cercetării/documentării poate afecta

deciziile luate.

Sursa: www.ezinearticles.com

3/3