Rânduieli specifice Postului Mare și impactul lor pastoral misionar,

semnificații teologico-liturgice si pastoral-duhovnicești

Liturghia Darurilor mai înainte sfințite din punct de vedere descriptiv și decriptiv

În secolele IV-V ea se săvârșea deja. Ea nu era o liturghie propriu-zisă ci era rânduială

săvârșită în post, prin intermediul căreia cei mai râvnitori dintre creștini erau împărtășiți. În
secolul al VI-lea o găsește practicată și foarte vie în rândul creștinilor, apocrisiarhul Romei la
Constantinopol, diaconul Grigorie care avea să devină Sf. Grigorie Dialogul, episcopul Romei
și cel căruia i se atribuie Liturghia Darurilor.
El, fiind delegat al scaunului papal la Bizanț, vede râvna creștinilor care în Postul
Mare era susținută de această rânduială de post. Canoanele bisericești prevăd ca în post să nu
se săvârșească Euharistia deoarece tristețea postului nu este compatibilă cu bucuria
Euharistiei. Sf. Părinți au interzis să se săvârșească în Postul Mare liturghii complete.
În secolul VII această Liturghie este menționată de canonul 2 al sinodului Trulan (691-
692) iar canonul 52 al aceluiași sinod o generalizează și o pune la nivelul întregii creștinătăți.
În secolul XIV s-a definitivat rânduiala pe care o avem astăzi în cult.

Caracteristici ale Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite1

a.) Ora sau timpul săvârșirii Liturghiei Darurilor
Toată practica ortodoxă până în secolul VII impunea slujirea ei dimineața. Multe
mărturii atestă faptul că în primele secolele această liturghie se săvârșea „ante lucem”, foarte
de dimineață. Pe de altă parte aceasta este o rânduială care în cântările ei exprimă sfârșitul
zilei, seara. Există argumente pentru săvârșirea ei dimineața dar și seara. Normal și corect ar fi
ca această rânduială să se săvârșească seara însă din motive pastorale și obiective raportate la
zilele noastre și la neputințele omului modern, ea se săvârșește dimineața pentru a putea fi la
dispoziția credincioșilor. Ora sâvărșirii Liturghiei este o tradiție liturgică ci nu o dogmă.
a.) Aspectul catehumenatului Liturghiei Darurilor
Liturghia Darurilor apare în perioada de aur a Bisericii. Oamenilor (catehumenilor:
ascultătorii, îngenunchetorii și luminații) neinițiați li se preda învățătura creștină pentru a

1
Pr. Petre VINTILESCU, Ora sau vremea din zi pentru săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, revista
Studii Teologice nr.1-2, 1952.
putea lua parte la cult și pentru a fi membri ai Bisericii lui Hristos. Acest fapt atestă instituția
catehumenatului. Botezul catehumenilor se săvârșea în ajunul marilor Praznice.
Până la ritualul de împărtășire, Liturghia Darurilor este și o lecție de credință (prin
intermediul citirilor: apostol, Evanghelie- la sfinții cu cruce roșie, paremiile).
b.) Aspectul baptismal
În cadrul acestei liturghii se citesc rugăciuni prin care se cerea revărsarea harului
Duhului Sfânt asupra celor care urmau să intre în creștinism. În cadrul Liturghiei se citeau și
exorcismele.
c.) Aspectul euharistic și pascal
Atunci când creștinii doreau să se împărtășească și nu era săvârșită Liturghia Darurilor,
credinciosșii cu viață sfântă puteau lua acasă în recipinte speciale Sf. Împărtășanie și
săvârșeau un ritual domestic. Această cutumă apare în secolul V. Sf. Vasile cel Mare și Sf.
Ioan Gură de Aur au încercat să stopeze această „privatizare a Euharistiei”. Pe această premisă
au apărut, în secolul XVIII extremiștii inochentiști care au pus monopol asupra Euharistiei.
Liturghia Darurilor puntează strălucitor nevoința noastră pentru sărbătoarea Învierii Domnului
(„Lumina lui Hristos luminează tuturor…”).
d.) Aspectul mistico-liturgic, esthatologic
Ea apare într-o vreme în care creștinii nu aveau siguranța zilei de mâine și ei trebuiau
să treacă din lumea aceasta pregătiți, împărtășiți. Acest aspect esthatologic asigura
participarea în masă a creștinilor la această rânduială. Creștinii din primele două secole aveau
o viață sfântă. Ei își centrau viața pe Euharistie și pe așteptarea Împărăției Cerurilor. Ei aveau
o pregătire continuă pentru viața veșnică.
În cadrul Liturghiei Darurilor se pot săvârși două Sf. Taine:Euharistia și Taina
hirotoniei. În cadrul acestei Liturghii se poate săvârși hirotonia întru diacon. Îndemnul
„Porunciți…” din cadrul Liturghiei Darurilor este o reminiscență a Tainei hirotoniei.

RÂNDUIALĂ SCHEMATICĂ A LITURGHIEI DARURILOR

Preotul: Binecuvântarea Mare („Binecuvântată este Împărăția…);

Strana: „Amin. Veniți să ne închinaăm…”, Psalmul 103;
Preotul: Ectenia Mare;
Strana: Catisma a 18-a împărțită în 3 stări. La starea a treia la cuvintele: „Închina-ne-vom la
locul unde au stat picioarele Lui…”, în altar se sună clopoțelul iar Sfintele Daruri sunt duse la
proscomidiar.
Preotul: Ectenia Mică
Strana: „Amin. Doamne strigat-am…” cu stihurile și stihirile rânduite;
Preotul: Vohodul cu cădelnița sau cu Evanghelia, după caz;
Strana: Lumină lină;
Preotul: „Înțelepciune”;
Strana: Cele două Prochimene și cele 2 paremii. După prochimenul al doilea se rostește
„Porunciți” iar Preotul exclamă: „Lumina lui Hristos luminează tuturor!”.
Preotul: După paremia a doua cântă pe larg „Să se îndrepteze…”, strana cântă încă o dată pe
larg după care preotul rostește stihuri iar strana cântă tropărește „Să se îndrepteze…”.
Dacă este cazul acum se pun Apostolul și Evanghelia;
Preotul: Ectenia Întreită;
Strana: „Doamne miluiește!”
Preotul: Ectenia celor către luminare;
Strana: După ecfonisul: „După Darul Hristosului Tău…” strana cântă Heruvicul;
Preotul: Vohodul cu Sfintele Daruri nimic spunând;
Strana: După intrarea în Sf. Altar a preotului strana cântă „Cu credință și cu dragoste…”
Preotul: Ectenia cererilor; „Și ne învrednicește pe noi, Stăpâne…”
Strana: „Tatăl nostru…”
Preotul: „Că a Ta este Împărăția..”, „Pace tuturor”, „Cu harul și cu îndurările…”; „Să luăm
aminte, cele mai înainte sfințite, sfinților”.
Strana: „Unul Sfânt…” și chinonicul;
Preotul: „Cu frică de Dumnezeu…”
Strana: „Binevoicuvânta pe Domnul…”
Preotul: „Mântuiește , Dumnezeule, poporul Tău…”
Strana: „Pâinea cea Cerească și Paharul vieții…”
Preotul: „Totdeauna acum și pururi…”
Strana: „Amin. Să se umple gurile noastre…”
Preotul: Ectenia „Drepți primind sfintele, dumnezeieștile…”; „Cu pace să ieșim…”
Strana: „Întru numele Domnului…”
Preotul: Rugăciunea amvonului;
Strana: „AMIN. Fie numele Domnului binecuvântat…” iar preotul face Otpustul.