Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNDRUMĂTOR, CANDIDAT,
ZODIERU ELENA LEFTER DENIS MIHAI
~2~
Cuprins
Argument…………………………………………………………...…............4
Capitolul I. Amenajarea interioară a restaurantelor……………………....5
Capitolul II. Designul influenţa succesului unui restaurant………………..6
2.1. Brandul şi designul ……………………………………………………….…..6
~3~
Argument
~4~
Capitolul I
Amenajarea interioară a restaurantelor
~5~
Fig 1.Design interior restaurant
~6~
Garderoba se amenajează în imediata apropiere a intrării, ea având capacitate
corespunzătoare numărului maxim de locuri. Aici trebuie să existe numere de ordine (fise sau
jetoane) înmânate clietilor la sosire, dacă lasa ceva la garderobă, la plecare clienţii le restitue şi
îşi iau lucrurile. La garderobă se poate amenaja un stand de vânzare a produselor din tutun, a
diverselor obiecte (amintiri,cadouri) a presei. De asemenea la garderobă trebuie să existe perii
pentru haine şi încălţăminte, umbrele pentru conducerea clienţilor la maşină în caz de intemperii.
Salonul restaurantului da notă caracteristica ambiantei corespunzătoare, servirii
preparatelor şi băuturilor ce formează obiectul sortimental al unităţii respective. Din considerente
de funcţionalitate tehnologică, diferitele tipuri de saloane trebuie să fie confortabile, intime şi
uşor de exploatat.
Distribuirea spaţiului se va face într-o astfel de manieră, încât să asigure caracterul de
intimitate, să lase fiecărui client senzaţia că ocupă cea mai bună masă, că serviciul executat în
salon nu îl incomodează ci din contră îl delectează. Ideal a fi că sălile de mese şi chiar
restaurantele, să fie amplasate astfel încât, să evidenţieze peisajul înconjurător, sau în cazul în
care nu există astfel de cadru, să se recurgă la diversele soluţii prin efecte de sunet, lumina şi
culoare, pentru a creea o ambianţă plăcută în concordanţă cu tipul şi profilul fiecerui local pentru
a da consumatorilor posibilitatea de relaxare.
~7~
Secţia bar serviciu asigura executarea comenzilor făcute de chelneri cu toate sortimentele
înscrise în lista de băuturi a unităţii. Sunt necesare condiţii pentru depozitarea în siguranţă a
mărfurilor şi ambalajelor , pentru răcirea băuturilor.
Dotarea după caz, cu camere sau dulapuri frigorifice, maşina de fabricat cuburi de
gheaţă, storcător de fructe şi citrice, tejghea de bar, rafturi şi dulapuri pentru prezentarea şi
depozitarea sticlelor cu băuturi, a tăvilor cu diferite pahare, maşina pentru scos dopuri şi celelalte
ustensile şi utilaje necesre servirii corecte a tuturor sortimentelor oferite, inclusive afigurarea
măsurilor de capacitate, oficial marcate.În unele unităţi mai mici, secţia bar serviciu poate fi
comasata cu o altă secţie sau sortimentele oferite se preiau de la barul existent în spaţiile de
servire.
~8~
Oficiul este spaţiul care face legătura între saloanele restaurantului, secţiile de producţie
şi anexe.
De regulă în oficiu se găsesc amplasate: bucătăria, secţiile bar serviciu, cofetaria-
patiseria, spălătoarele de veselă, pahare, tacâmuri, patial sau camera pentru masa personalului, şi
unele dotări că: rafturi-dulap pentru păstrarea inventarului curat, dulap pentru încălzit vesele,
maşini de prăjit pâine, maşini pentru fabricat cuburi de gheaţă, mese de sprijin pentru pregătire
după caz, a teancurilor de farfurii sau a platourilor (tăvilor) cu preparate sau băuturi ce se duc în
salon.
La amenajarea / organizarea muncii în oficiu se va avea în vedere, obligatoriu, evitarea
interferării circuitului salubru al preparatelor şi băuturilor servite cu cel insalubru al inventarului
de servire utilizate în saloane.
Subliniem, necesitatea asigurării unei dotări specifice şi stabilirii unui flux tehnologic optim în
spălare, pentru a se putea asigura executarea corecte a lucrărilor de întreţinere şi curăţare a
inventarului utilizat.
De regulă, în restaurantele mari sunt spalatore separate, pe categorii de obiect în funcţie
de caracteristicile şi tehnologia lor de întreţinere. Se recomandă a avea cel puţin două spălătoare:
unul pentru pahare şi ceşti, iar cel de al doilea pentru tacâmuri şi veselă.
~9~
Capitolul II
Designul influenţa succesului unui restaurant
~ 10 ~
Spaţiul de la intrare trebuie să le dea un indiciu despre ceea ce îi aşteaptă în camera unde
vor lua masa.
Încorporarea brandului în designul interior înseamnă atât transmiterea de indicii
subliminale, cât
şi mesaje evidente.
Operaţiunea de încorporare a specificului restaurantului în designul interior este o
provocare deosebită, care la final va justifica costurile cu renovările sau reamenajările făcute
pentru a spori confortul clienţilor. Este nevoie, însă, de un marketing puternic şi un branding
susţinut, dar nu exagerat, pentru că bombardarea clienţilor cu prea multe mesaje, i-ar face să se
simtă inconfortabil. Scopul este ca designul să transmită corect mesajul ales şi imaginea să
vorbească de la sine.
~ 11 ~
2.2. Elemente de design cu impact asupra deciziilor clienților
Ambianţa, stilul şi originalitatea sunt câteva dintre cele mai importante criterii pe baza
cărora oamenii aleg un anumit restaurant în defavoarea altuia atunci când căuta o locaţie pentru
desfăşurarea unui eveniment.
Stilul în care este amenajat spaţiul respectiv şi originalitatea combinării pieselor de
mobilier cu celelalte elemente de decor fac dintr-un restaurant mai mult decât un simplu loc unde
poţi să serveşti masa.
De aceea, design-ul interior pe care clienţii îl găsesc în restaurant are un rol hotărâtor în decizia
lor - de a-l alege sau nu.
Detaliile vor face întotdeauna diferenţa, iar asta se aplică şi în design-ul interior al
restaurantelor. Însă, cum nu oricine are imaginaţia necesară pentru a da viaţa unui spaţiu, puteţi
apela la serviciile unei firme de design interior care să faciliteze tot acest proces.
Amenajarea unui restaurant necesită un grad mai mare de atenţie şi de pricepere,
deoarece trebuie gândit nu doar în funcţie de preferinţele şi cerinţele proprietarului, ci şi
personalizat pentru clienţi. Spaţiul respectiv va fi creat astfel încât să atingă gradul dorit de
funcţionalitate, dar şi pe cel estetic.
Deşi există preconcepţia că acest tip de servicii sunt destinate persoanelor cu venituri
mari, realitatea este cu totul alta.
Tematica deosebită, dar relaxantă poate fi elementul cheie al amenajării interioare.
Decoraţiuni cu tematică divertisment ,restaurante cu profil sportiv sau cu muzică live.
Open-kitchen punctul de lucru în care cheful este în văzul tuturor.
Din ce în ce mai mulţi consumatori vor să vadă cum este pregătită mâncarea chiar în faţa
lor.Acest design scoate chefii din bucătăriile tradiţionale.
Familiaritatea ,oamenii fac afaceri cu cei pe care-i plac şi îi cunosc. Acest lucru este
valabil şi pentru restaurante, care prin designul interior trebuie să creeze clienţilor sentimentul de
apartenenţă sau să se identifice cu localul respectiv.
~ 12 ~
Fig 6. . Ganesha Caffe .restaurant cu tematică
2.3. Profitabilitatea
Designul restaurantului influențează toate zonele restaurantului în două moduri ,atrăgând
preferințele estetice ale clienților și creând modele eficiente de flux care facilitează gătitul,
servirea și plata pentru comenzi. Cu toate acestea, este important să nu permitem preocupărilor
estetice să profite de funcționalitatea eficientă.
. Un perete curbat frumos sau un acvariu central ar putea servi ca un punct focal excelent
care îi încurajează pe clienți să ia și să împărtășească sentimentele, însă fie o caracteristică ar
putea împiedica clienții și serverele prin blocarea fluxului eficient de trafic intern.
Depozitarea este esențială atât pentru designul din față cât și pentru cel din spatele casei.
S-ar putea să doriți, de asemenea, să creați căi clare din docul de încărcare în zonele de
depozitare. Dacă aveți un depozit în subsol sau la un etaj superior, instalarea unui ascensor de
marfă se poate dovedi a fi una dintre cele mai înțelepte investiții pe care le faceți.
~ 13 ~
Capitolul III
Importanța creării ambianței în salonul restaurantului
~ 14 ~
3.3 Estetica exterioară a clădirii restaurantului
~ 15 ~
Capitolul IV
Studiu de caz privind modalitațile de amenajare a spațiilor restaurantului
Restaurant,, Olive Garden’’
Olive Garden este unul dintre puţinele restaurante mediteraneene, simple şi de bun gust,
vesele şi de efect în acelaşi timp. Este o oază de bucurie, mâncare bună şi dietetică, mediteranean
şi românesc, toate sub acelaşi acoperiş. Şi este o oază de bun gust în Dorobanţi, neafectată de
fiţele zonale.
Olive Garden se defineşte ca fiind “o oază de bun gust, olive-garden1probabil ca să
satisfacă “fiţele” zonale. Totuşi, nu bunul gust te frapează când intri, ci simplitatea care se
conformează minunat principiului “less îs more”. Din exterior se vede când te apropii de Olive
Garden o vilă micuţă şi simpatică, cu o terasă mică şi aerisita, cu ceva verde în interior.
~ 16 ~
Terasa este micuţă, dar foarte prietenoasă ,mese şi scaune din lemn suficient de comode
şi acoperită, în caz de soare mult prea puternic.
Interiorul restaurantului este vopsit în galben ,o altă culoare care face atmosfera
primitoare iar mobilierul este predominant din lemn, care contresteaza creând o atmosferă
mediteraneană. Barul se remarcă în decor cu multe sticle de vin, care ne îndeamnă să ne simţim
că în Italia.
Capacitate: 50 locuri interior,
40 la terasa
Specific: mediteranian
~ 17 ~
Fig 13.Interior restaurant ,,Olive Garden”
~ 18 ~
Anexe
Amenajarea interioară a restaurantelor
~ 19 ~
~ 20 ~
Bibliografie
1. travelingmag.ro
2. biblioteca.regielive.ro
3. www.nobili-interior-design.ro
4. www.print-romania.ro
5. www.waiterio.com
6. www.1design.ro
7. www.academia.edu
8. C-tin Tudose, Vasile Dinu „Tehnologia Comercializării Mărfurilor”, manual pentru licee
economice, administrative, de servicii şi comerciale, 1993, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
9. Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capotă „Comerţ şi Servicii”, manual
pentru clasa a XI-a, 2005, Editura Niculescu;
10. Suzana Ilie, Roxana Georgescu „Studiul Mărfurilor”, manual pentru Şcoala de arte şi
Meserii, clasa a X-a, 2005, Editura Polirom;
11. Pamfilie, R., Procopie, R.,Design şi Estetica mărfurilor, Editura A.S.E., Bucureşti,
200211. Schmitt, B., Simonson, A.,
12. Aesthetics in marketing , Teora Publishing House, Bucharest, 2002
~ 21 ~