Sunteți pe pagina 1din 9

Descrierea instituţiei

Prezentare generală

Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului


Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile
fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a
ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a
infracţiunilor şi contravenţiilor.

Activitatea Poliţiei se desfăşoară exclusiv în baza şi pentru executarea legii, în


interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, pentru
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi demnităţii umane, prevăzute în
Declaraţia universală a drepturilor omului, în Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în Codul european de etică al
poliţiei şi în alte acte internaţionale, în conformitate cu principiile legalităţii,
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, imparţialităţii şi
nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale şi
profesionalismului, transparenţei, respectării secretului de stat şi al altor informaţii
oficiale cu accesibilitate limitată.

Poliţia nu aplică, nu încurajează şi nu tolerează tortura, tratamentul inuman sau


degradant.

Aplicarea forţei fizice, mijloacelor speciale şi a armelor de foc se admite doar în


strictă conformitate cu legea şi în cazul în care metodele nonviolente nu asigură
îndeplinirea atribuţiilor Poliţiei.

Cooperarea Poliţiei cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu


mass-media, societatea civilă şi cu organismele internaţionale

Poliţia cooperează cu alte organe de drept în modul stabilit de legislaţie şi de


actele normative ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Inspectoratului General
al Poliţiei.

Poliţia cooperează cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în


vederea realizării atribuţiilor sale, prevederilor documentelor de politici naţionale
în domeniul de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, de menţinere a ordinii şi
securităţii publice, implicînd în aceste activităţi şi societatea civilă.

Poliţia cooperează cu asociaţiile obşteşti şi cu organizaţiile neguvernamentale,


cu mass-media, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în modul stabilit de
legislaţie şi de actele normative ale Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin, Poliţia cooperează cu organele
similare din alte state, cu Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (Interpol),
precum şi cu alte organizaţii poliţieneşti internaţionale, participă la constituirea
forţelor internaţionale de poliţie, destinate unor misiuni de instruire, de asistenţă şi
cooperare poliţienească sau unor acţiuni umanitare, în conformitate cu tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Controlul asupra activităţii Poliţiei este exercitat de Ministerul Afacerilor Interne,


procuratură, alte autorităţi ale administraţiei publice, precum şi de organizaţiile
naţionale şi internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, în temeiul şi în limitele prevăzute de legislaţie şi de
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Controlul asupra utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea Poliţiei


se efectuează de Ministerul Afacerilor Interne şi de alte autorităţi abilitate cu
asemenea atribuţii.

Poliţia este finanţată de la bugetul de stat şi din alte surse neinterzise de lege.

Modul şi normele de asigurare tehnico-materială a Poliţiei se stabilesc de Guvern,


la propunerea ministrului afacerilor interne.

Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa din bugetele proprii


realizarea unor acţiuni ale subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei legate de
asigurarea ordinii şi securităţii publice în teritoriu.

Tipurile şi structura Poliţiei

Poliţia este constituită din Poliţia pentru combaterea criminalităţii şi Poliţia


ordine publică, care au următoarele sarcini:

a) Poliţia pentru combaterea criminalităţii (poliţia criminală) – asigurare, prin


măsuri speciale de investigaţie şi prin acţiuni procesual-penale, exercitate în
condiţii legale, a prevenirii şi combaterii criminalităţii, constatării şi investigării
infracţiunilor, identificării persoanelor care le-au comis şi, după caz, a căutării
acestora;

b) Poliţia ordine publică – menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi


securităţii publice, asigurare a siguranţei persoanei, prevenire a infracţiunilor şi
contravenţiilor, constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor
contravenţionale, potrivit legislaţiei.

Poliţia reprezintă un sistem unic şi centralizat, care include:


a) Inspectoratul General al Poliţiei;

b) subdiviziuni specializate;

c) subdiviziuni teritoriale.

Organizarea activitatii Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului


Afacerilor Interne

Inspectoratul General este condus de un şef numit de Guvern, pe un termen de 5


ani, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Şeful Inspectoratului General este asistat de un adjunct numit, la propunerea sa,


prin ordinul ministrului afacerilor interne.

Fişa postului şefului Inspectoratului General este aprobată de către ministrul


afacerilor interne.

Şeful Inspectoratului General:

1) conduce, coordonează şi controlează activitatea Inspectoratului General şi


subdiviziunilor subordonate acestuia;

2) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a subdiviziunilor


subordonate;

3) aprobă programele şi planurile de activitate ale Inspectoratului General,


precum şi rapoartele privind realizarea lor;

4) înaintează spre aprobare ministrului afacerilor interne proiectul bugetului


anual al Inspectoratului General şi a proiectelor de rectificare a acestuia, inclusiv
asigură buna gestionare a lui;

5) organizează asigurarea tehnico-materială a activităţii Inspectoratului General


şi subdiviziunilor subordonate, conform normelor stabilite;

6) este responsabil de realizarea atribuţiilor Inspectoratului General, precum şi


de organizarea activităţii subdiviziunilor subordonate;

7) numeşte şi eliberează din funcţie personalul Inspectoratului General, şefii şi


personalul subdiviziunilor, cu excepţia celor specificate la art. 7 lit. d) - e) din
Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul
poliţistului;

8) numeşte şi eliberează din funcţie şeful adjunct al Direcţiei de Poliţie a


municipiului Chişinău, responsabil de ordinea publică, cu acordul sau la
propunerea Primarului General al municipiului Chişinău şi cu acordul Consiliului
municipal Chişinău;

9) acordă grade speciale, în condiţiile legii;

10) acordă stimulări şi aplică sancţiuni disciplinare angajaţilor Inspectoratului


General, în modul şi limitele stabilite de legislaţia în vigoare;

11) raportează despre activitatea sa ministrului afacerilor interne şi Prim-


ministrului, la solicitarea acestora;

12) o dată la şase luni, prezintă prin intermediul mijloacelor de informare în


masă un raport privind activitatea desfăşurată, conform structurii şi formatului
aprobate prin ordinul ministrului afacerilor interne;

13) înaintează ministrului afacerilor interne propunerea de înfiinţare a


subdiviziunilor specializate;

14) emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine;

15) stabileşte formele de organizare a timpului de muncă, programul de muncă


şi acordarea repausului săptămînal pentru poliţişti, în conformitate cu legislaţia;

16) exercită şi alte funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În absenţa şefului Inspectoratului General, funcţiile acestuia sînt exercitate de


către şeful adjunct.

Şeful adjunct al Inspectoratului General, conform domeniilor de activitate


delegate prin ordinul şefului Inspectoratului General:

1) participă la determinarea obiectivelor şi direcţiilor prioritare de activitate în


domeniile de care este responsabil;

2) coordonează elaborarea actelor cu caracter intern şi a planurilor de activitate a


Inspectoratului General, a rapoartelor despre realizarea lor;

3) la indicaţia şefului Inspectoratului General reprezintă entitatea în relaţiile cu


autorităţile publice, reprezentanţii societăţii civile şi cu persoanele fizice şi juridice
din Republica Moldova şi din străinătate, în modul şi limitele de competenţă;

4) exercită şi alte atribuţii delegate de către şeful Inspectoratului General.

Inspectoratul General include în structura sa:

1) organul central de administrare;


2) subdiviziunile specializate cu funcţii operaţionale şi de suport;

3) subdiviziunile teritoriale, corespunzător repartizării administrativ-teritoriale.

În calitate de unitate centrală de administrare şi control a Poliţiei, Inspectoratul


General este reprezentat prin aparatul acestuia, care are ca funcţii de bază
consolidarea capaciţilor manageriale ale subdiviziunilor Poliţiei prin monitorizarea
respectării legislaţiei, implementării politicilor elaborate de Minister şi controlul
modului de aplicare a acestora de către toate structurile din subordine în domeniile
sale de responsabilitate, precum şi controlul modului de distribuire şi utilizare a
resurselor administrative, umane, financiare şi logistice.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice Poliţiei, la propunerea şefului


Inspectoratului, prin ordinul ministrului afacerilor interne, se înfiinţează
subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de
urmărire penală.

Subdiviziunile specializate reprezintă unităţi ale Poliţiei de competenţă


teritorială generală, subordonate Inspectoratului General, care pot crea servicii
publice desconcentrate regional sau repartizate administrativ-teritorial şi se
instituie conform specificului unor sectoare şi direcţii concrete de activitate.

Şefii subdiviziunilor specializate sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordinul
ministrului afacerilor interne.

Structura şi regulamentele de activitate ale subdiviziunilor specializate se


stabilesc prin ordinul ministrului afacerilor interne.

Efectivul-limită al subdiviziunilor specializate se aprobă de Guvern la


propunerea ministrului afacerilor interne.

Subdiviziuni specializate cu funcţii de suport:

1) Brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” asigură, prin metode şi


procedee specifice, restabilirea ordinii publice, neutralizarea şi capturarea
infractorilor deosebit de periculoşi, protecţia persoanelor a căror viaţă este în
pericol, eliberarea ostaticilor, respingerea atacurilor armate sau în grup, căutarea şi
reţinerea delicvenţilor evadaţi de sub arest.

2) Centrul tehnico-criminalistic şi de expertize judiciare are misiunea de


asigurare imparţiala a expertizelor tehnico-criminalistice în procesul investigării
infracţiunilor şi de urmărire penală.
3) Serviciul achiziţii şi logistică are misiunea de administrare şi dezvoltare a
bunurilor materiale, organizare a activităţilor în domeniul marketingului, realizarea
achiziţiilor publice, crearea condiţiilor optime de activitate, determinarea
necesarului în conformitate cu normele stabilite.

4) Centrul cooperare poliţienească internaţională este destinat asigurării


schimbului internaţional cu informaţii în scopul preîntîmpinării, curmării şi
descoperirii fenomenelor criminale în Republica Moldova.

5) Serviciul poliţiei judecătoreşti asigură paza instanţelor judecătoreşti,


securităţii judecătorilor şi altor participanţi la proces, ordinea publică în sediile şi
în instanţele de judecată, aducerea în instanţa judecătorească a persoanelor care se
eschivează să se prezinte, asistenţa executorilor judecătoreşti în procesul
îndeplinirii acţiunilor executorii.

6) Centrul chinologic este destinat soluţionării sarcinilor privind prevenirea,


curmarea infracţiunilor, urmărirea şi reţinerea infractorilor, depistarea substanţelor
şi mecanismelor explozive, substanţelor narcotice, depistarea cadavrelor de
provenienţă umană, acordarea asistenţei metodice şi practice în domeniul
chinologic subdiviziunilor Inspectoratului General.

Subdiviziunile teritoriale:

1) Poliţia se organizează în subdiviziuni teritoriale – unităţi ale Poliţiei, cu


personalitate juridică, de competenţă teritorială, corespunzător împărţirii
administrativ-teritoriale, subordonate Inspectoratului General, care sînt amplasate
şi îşi desfăşoară activitatea în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, în baza
regulamentelor, aprobate de şeful Inspectoratului General.

2) În municipiul Chişinău şi în Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se


organizează şi funcţionează direcţii de poliţie, conduse de şefi, asistaţi de cîte un
adjunct.

3) În cadrul Direcţiei de poliţie a municipiului Chişinău se organizează şi


funcţionează inspectorate de poliţie ale sectoarelor municipale, secţii şi servicii,
corespunzător organizării administrativ-teritoriale, în funcţie de întinderea
teritoriului, numărul populaţiei şi importanţa obiectivelor economice şi sociale.

4) În municipii şi raioane se organizează şi funcţionează inspectorate de poliţie,


iar în sate (comune) – posturi de poliţie, arondate sectoarelor de poliţie.
5) Pornind de la indicatorii economici, sociali, demografici şi criminologici
principali, precum şi de la alte particularităţi geostrategice, inspectoratele de poliţie
teritoriale se clasifică în 4 categorii:

categoria I – municipii şi raioane al căror număr de populaţie este mai mare de


150 mii locuitori, iar poziţia geostrategică, indicatorii sociali, macroeconomici,
demografici şi criminologici sînt mai complicaţi;

categoria II – raioane al căror număr de populaţie este cuprins între 90 – 150 mii
locuitori şi care dispun de infrastructură şi economie dezvoltată. De regulă,
inspectoratele de poliţie de categoria II, create conform principiului administrativ-
teritorial, vor include în structura lor de la 140 pînă la 200 unităţi funcţionale;

categoria III – raioane al căror număr al populaţiei este cuprins între 60-90 mii
locuitori. Inspectoratele de poliţie de categoria III vor include în structura lor de la
100 pînă la 140 unităţi funcţionale.

categoria IV – raioane al căror număr al populaţiei este mai mic de 60 mii


locuitori. Inspectoratele de poliţie de categoria IV vor include în structura lor pînă
la 100 unităţi funcţionale.

6) În scopul organizării eficiente a activităţilor specifice în teritoriu, asigurării


prezenţei cît mai sporite a Poliţiei, accesibilităţii, reacţionării prompte şi oportune
la toate manifestările infracţionale, prestării unor servicii care ar cuprinde întreg
spectrul funcţiilor poliţieneşti de la prevenţie la relevare, investigare, cercetare a
infracţiunilor şi urmărire a infractorilor, în cadrul Inspectoratelor de poliţie se
organizează şi funcţionează sectoare de poliţie.

7) Sectoarele de poliţie reprezintă unităţi inferioare ale poliţiei şi pot fi create


pentru un număr de localităţi unde populaţia nu depăşeşte 20-25 mii locuitori.

8) În unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de populaţie mai mare de


120 mii locuitori, pot fi create 6 şi mai multe sectoare, 90-120 mii locuitori – 5
sectoare, 60-90 mii locuitori – 4 sectoare şi pînă la 60 mii locuitori – 2-3 sectoare.

9) Sectoarele de poliţie îşi desfăşoară activitatea conform principiului teritorial,


ţinîndu-se cont şi de amplasarea unor obiective macroeconomice sau strategice
importante (noduri, reţele de transport, întreprinderi industriale de comerţ sau de
agrement etc.), precum şi aşezarea compactă a localităţilor deservite.

10) Subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei şi efectivul-limită al acestora se aprobă


de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne, iar structura lor se aprobă
de către şeful Inspectoratului General.
modului de realizare a acestora pe poziţie ierarhică. Relaţiile de colaborare se stabilesc în funcţie
de sarcinile şi atribuţiile stabilite de prezentul Regulament şi de regulamentele de activitate ale
subdiviziunilor subordonate.

Personalul Inspectoratului General se compune din: poliţişti, funcţionari publici, salariaţi


civili şi personal de deservire tehnică.

Poliţiştii sînt funcţionari publici cu statut special.

Raporturile de serviciu ale poliţistului sînt prevăzute în Legea nr.320 din 27 decembrie 2012
cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, iar în partea în care nu sînt reglementate de
aceasta, se aplică prevederile Codului muncii.

Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, ale salariaţilor civili şi ale personalului de
deservire tehnică sînt reglementate de Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public, de Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din
28 martie 2003 şi de alte acte normative.

Poliţistul poate cumula funcţia şi îndeplini obligaţiile de serviciu ale poliţistului temporar
absent, conform legislaţiei în vigoare.

Semnătura pe actele Inspectoratului General este în formă scrisă sau, în conformitate cu


legislaţia, poate avea alte forme (digitală).

Pentru exercitarea unor sarcini de importanţă majoră, asigurarea unor activităţi ce ţin de
examinarea şi adoptarea unor decizii colegiale în diverse domenii de activitate a Inspectoratului
General, precum şi în cazurile expres prevăzute în actele normative, prin ordinul şefului acestuia
pot fi instituite comisii şi grupuri de lucru, permanente sau ad-hoc, în cadrul cărora pot fi
antrenaţi specialişti din diferite domenii.

Atribuţiile Poliţiei

 Poliţia apără viaţa, integritatea corporală, sănătatea şi libertatea persoanei, proprietatea


privată şi publică, alte drepturi legitime ale persoanei şi comunităţii.
 Previne infracţiunile şi contravenţiile
 Investighează infracţiunile şi contravenţiile, urmărirea penală
 Menţine, asigură şi restabileşte ordinea şi securitatea publică, protecţia drepturilor şi a
intereselor legitime ale persoanei şi comunităţii
 Asigurară înfăptuirii justiţiei
 Asistenţa populaţiei şi a autorităţilor administraţiei publice locale

Inspectoratul de Poliţie Rîşcani

Inspectoratul de Poliţie Rîşcani este situat pe str. Miron Costin 5/1. Este compus dintr-o clădire
cu 5 nivele. I-ul nivel,unitatea de gardă şi izolatoarele pentru reţinerea infractorilor. Al II-lea
nivel, secţia ordine publică, parte componentă a inspectoratului care îşi desfăşoară atribuţiile de
serviciu pe întreg teritoriul sectorului administrativ deservit, exercitînd organizarea şi
coordonarea secţiilor, sectoarelor şi posturilor de poliţie, în menţinerea ordinii publice,
combaterea criminalităţii, conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale şi societatea
civilă. Al III-lea nivel, poliţia criminală, asigură, prin măsuri speciale de investigaţie şi prin
aţiuni procesual-penale, exercitate în condiţiiiii ilegale, prevenirea şi combaterea criminalităţii,
constatarea şi investigarea infracţiunilor, identificarea persoanelor care le-auuuu uuucuuuomisu
uui, după caz, căutarea acestora. Nivelul IV şi V, organul de urmărire penală. Urmărirea penală
se efectuează de către procurori şi de către organele de cercetare penală.

Organele de cercetare penală sunt:

a) organele de cercetare ale poliţiei judiciare;

b) organele de cercetare speciale.

S-ar putea să vă placă și