Sunteți pe pagina 1din 14

1

INCALCARILE ADUSE DREPTULUI DE ACCES LA JUSTITIE SI


DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN LEGEA 278/2009 DE
MODIFICARE A LEGII TAXELOR JUDICIARE DE TIMBRU

Av. Floriana Marin-Vladulescu


Decan al Baroului Valcea
Lector INPPA

Av. Elena Monica Livescu


Prodecan al Baroului Valcea
Lector INPPA

1. Consideratii generale privind dreptul de acces la justitie


Sistemul judiciar reprezintă, în orice stat democratic, o componentă
esenţială a civilizaţiei şi progresului social. Ideea de proces echitabil trimite
automat la ideea de stat de drept.
În societăţile moderne, justiţia este o funcţie fundamentală a statului, iar
administrarea ei reprezintă unul din atributele esenţiale ale puterii suverane.
Această funcţie implică existenţa unor structuri statale (servicii publice) apte să
realizeze activitatea jurisdicţională. Un atare serviciu public trebuie organizat pe
baza unor principii proprii, funcţionale şi autonome.
Există principii ce se află într-o legătură indisolubilă cu organizarea
sistemului judiciar dar care vizează mai degrabă funcţionarea acestuia şi însăşi
democratismul şi umanismul sistemului procesual, fie el cel civil sau penal.
Printre aceste principii menţionăm: accesul liber la justiţie, independenţa
judecătorilor, inamovibilitatea, egalitatea în faţa justiţiei şi gratuitatea justiţiei.

Accesul liber la justiţie constituie un principiu fundamental al organizării


oricărui sistem judiciar democratic fiind consacrat într-un număr important de
documente internaţionale, astfel că el are semnificaţii deosebite şi pentru dreptul
procesual, dar şi pentru dreptul constituţional.
Facultatea oricarei persoane de a introduce, dupa libera sa apreciere, o
actiune in justitie, implicand astfel obligatia corelativa a statului, ca prin instanta
competenta, sa solutioneze aceste actiuni, reprezinta practic liberul acces al
persoanei la justitie.
Orice condiţionare a accesului liber la justiţie, ar reprezenta o nesocotire a
unui principiu constituţional fundamental şi a unor standarde internaţionale
universale, în orice democraţie reală. Pe plan procesual, accesul liber la justiţie se
concretizează în prerogativele pe care le implică dreptul la acţiune, ca aptitudine
legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice.

1
2

Prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135
din 31 mai 1994, România a ratificat Convenţia Europeană pentru apărarea
Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum şi protocoalele adiţionale la aceasta nr.1,
4, 6, 7, 9, 10.

Ca o garanţie a respectării drepturilor omului, Convenţia prevede, în art.6


pct.1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: ”Orice persoană are
dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen
rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va
hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil...”
In explicitarea acestui drept, in doctrina dreptului european1 dreptul de
acces la un tribunal este inteles ca un drept de acces concret si efectiv, care
presupune ca justitiabilul „sa beneficieze de o posibilitate clara si concreta de a
contesta atingerea adusa drepturilor sale.”2
Pornind de la premisa ca drepturile fundamentale trebuie garantate intr-o
maniera concreta si reala, iar nu iluzorie si teoretica, imposibilitatea concreta de
sesizare a unei instante de catre persoana interesata constituie o incalcare a
dreptului acesteia de acces la justitie.3
Dreptul de acces la justitie impune obligatii in sarcina legiuitorului si
executivului.Statul este tinut sa acorde oricarei persoane toate facilitatile
rezonabile de drept si de fapt, pentru a accede la instanta, intr-un cuvant,
efectivitatea dreptului de acces.

Liberul acces la justiţie este consacrat, ca drept cetăţenesc fundamental şi


prin art.21 din Constituţia României, prin art.10 din Declaraţia universală a
drepturilor omului, precum şi prin art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire
la drepturile civile şi politice.
În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei
persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a
intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi
îngrădită prin nici o lege.
Accesul la justitie a capatat aproape in toate tarile europene o valoare
constitutionala. Astfel, acesta este consacrat , intre altele, in Constitutiile Finlandei
(art. 16), Germaniei ( art.13 si 14), Greciei (art.8), Italiei ( art. 24 si 25),
Luxemburgului ( art. 13), Olandei ( art. 17), Portugaliei ( art. 20) sau Spaniei ( art. 24
si 53).

Codul de procedură civilă roman prevede ca mijloace procedurale concrete de


care pot uza cetăţenii pentru a accede la justiţie: cererea de chemare în judecată
(art.109) şi căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti
1
Jean Francois Renucci – Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed.Hamangiu 2009, pag.267
2
CEDO Bellet contra Frantei din 4.12.1995 citata in lucrarea de la nota 1.
3
CEDO, hotararea Airey citata in R.Chirita – Conventia europeana a drepturilor omului – comentarii si explicatii,
Ed. C.H.Beck 2008, pag.254

2
3

(apelul -art.282, recursul - art.299, contestaţia în anulare - art.317 şi art.318, revizuirea


- art.322).
Căile procedurale menţionate asigură persoanelor interesate accesul la o
instanţă de judecată, căreia, prin lege, i s-a stabilit competenţa de a hotărî în
materie civilă.

Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justitie nu poate fi un drept


absolut, ci unul care poate implica limitari, cat timp acestea sunt rezonabile si
proportionale cu scopul urmarit. Accesibilitatea justitiei nu inseamna caracterul
gratuit al acesteia. Intrucat este vorba de un serviciu prestat de stat, accesul la
instanta de judecata poate fi conditionat de plata unei taxe de timbru necesara
pentru acoperirea cheltuielilor de judecata. Cand se stabilesc insa taxe judiciare
de timbru exorbitante, care depasesc cu mult cheltuielile prilejuite de realizarea
actului de justitie si posibilitatile de plata ale justitiabilului, atunci limitarea
dreptului de acces nu mai are caracter de proportionalitate. « Cu alte cuvinte,
justitia in materie non penala nu trebuie sa fie neaparat gratuita, dar trebuie sa fie
ieftina ».4
In ceea ce priveste limitarile financiare pe care le poate avea accesul unei
persoane la instanta, Curtea a stabilit ca acestea pot constitui obiectul incalcarii
disp. art. 6 din Conventie.Au fost analizate de catre Curtea Europeana taxe
judiciare impuse la momentul introducerii actiunii si a caror neplata impiedica
accesul la prima instanta5 sau intr-o etapa ulterioara a procesului ( apel, recurs),
inclusiv in faza de executare a unei hotarari.6

2.Modificarea legislativa a taxelor judiciare de timbru intervenita prin


legea 276/2009

Prin modificarea legii 147/1997 privind taxele judiciare de timbru


adusa prin legea 276/20097, s-a ajuns la o limitare evidenta a accesului la
justitie, accesul devenind doar un drept teoretic. Datorita taxelor stabilite de
stat intr-un cuantum exagerat in sarcina justitiabilului, practic persoana
interesata nu se mai poate adresa instantei de judecata.

Exista diferente majore intre taxele judiciare de timbru avute in vedere de


legea 146/1997 si noua lege - 276/2009. Noua lege nu are niciun suport in
realitate economica concreta, in conditiile in care populatia Romaniei a saracit si
majoritatea familiilor traiesc la nivelul minim stabilit pe economia tarii noastre.
Relevante sub acest aspect sunt statisticile realizate de Banca Mondiala si
mentionate in Strategia de parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013. 8

4
J.Robert – Droits de l’homme et libertes fundamentals, citat in R.Chirita , op.cit. pag.265
5
Hotararile in cazurile Beian c. Romaniei din 7.02.2008; Marolux SRL si Jacobs c.Romaniei din 21.02.2008;
Iorga c. Romaniei din 25.01.2007
6
Hotararea in cazul Elena Negulescu c. Romaniei din 1.07.2008
7
Legea de aprobare a OUG nr.212/2008, M.Of. nr.482/13.07.2009

3
4

Salariul minim pe economie din Romania – de 540 de lei pentru un


program cu norma intreaga - nu asigura un standard de viata decent pentru angajat
si familia sa, se arata in raportul anual al SUA privind respectarea drepturilor
omului in lume in 2008.9
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor
sociale de stat pe anul 2009 a fost stabilit prin art. 16 din legea nr.19/200910 la
valoarea de 1.693 lei, iar valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1
aprilie 2009 si de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere estimările
privind salariul mediu net aferent anului 2009 la 1.352 de lei.11

Fata de aceasta realitate economica si sociala, care este situatia taxelor


nou stabilite ?

Prin Legea nr. 276/7 iulie 2009 privind aprobarea OUG nr. 212/2008,
sunt prevazute noi praguri de taxare pentru actiunile si cererile evaluabile in bani,
introduse la instantele judecatoresti. Actiunile si cererile evaluabile in bani,
introduse la instantele judecatoresti, se vor taxa astfel:

a) pana la valoarea de 50 lei 6 lei;


b)intre 51 lei si 500 lei 6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei;
c) intre 501 lei si 5.000 lei 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
d) intre 5.001 lei si 25.000 lei 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei
e) intre 25.001 lei si 50.000 lei 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;

8
"Nivelul saraciei este estimat sa creasca la 7,4% din populatie in 2009, iar proportia copiilor care traiesc in
saracie absoluta este anticipata sa urce la 10,7% in 2009, de la 7,8% in 2008", potrivit Bancii Mondiale. In
strategie se mai arata ca, desi cea mai mare parte a populatiei sarace locuieste in zona rurala, gradul de saracie este
asteptat sa creasca mai rapid in mediul urban - unde este anticipat un avans al saraciei cu 40% in acest an - decat in
cel rural (+30%). Banca Mondiala anticipeaza ca si antreprenorii - din alte domenii decat agricultura - vor fi
afectati, ca urmare a impactului crizei economice. Banca Mondiala subliniaza ca sistemele de protectie sociala
actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie sociala raportate pe cap de locuitor sunt
in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana. Totodata, cheltuielile pentru programe care sa tinteasca
reducerea saraciei sunt foarte mici, daca se raporteaza la produsul intern brut (PIB) sau la nevoi. In plus, acestea au
scazut in ultimii ani.Guvernul şi-a asumat, în cadrul acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale, să scadă
cheltuielile de personal în sectorul bugetar de la 8,4% din PIB în 2008 la 7,5% din PIB în 2009, aminteşte Banca
Mondială. Sursa: www.wall-street.ro si www.adevarul.ro
9
Citat de NewsIn, www.ziua.net
10
M.Of.nr.122/27.02.2009
11
CNP a revizuit în scădere şi estimările pentru următorii patru ani. Astfel, pentru 2010, Comisia anticipează un
câştig de 1.460 de lei, iar pentru 2011, de 1.586 de lei. CNP a înrăutăţit şi estimările privind rata şomajului din
intervalul 2009-2011. Noua estimare pentru acest an este de 6,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul anticipat
în toamna anului trecut, în timp ce prognoza privind şomajul din 2010 a urcat cu 0,4 puncte, la 6,3%.
Sursa:www.zf.ro

4
5

f) intre 50.001 lei si 250.000 lei 2.611 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

Aceste dispozitii se vor aplica in mod corespunzator si cererilor privind


declararea nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic
patrimonial, precum si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei
unui drept patrimonial.

Pana in prezent, Legea nr. 146/1997 stabilea, la art.2 alin (1), ca actiunile si
cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, sunt taxate astfel:

a) pana la valoarea de 39,00 lei 2 lei


b) intre 39,01 lei si 388,00 lei 2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei
c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei
d) intre 3.879,01 lei si 19.395,00 lei
316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei
e) intre 19.395,01lei si 38.790,00 lei
1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395
lei
f) intre 38.790,01lei si 193.948,00 2.023 lei +2% pentru ce depaseste 38.790
lei lei
g) peste 193.948,00 lei 5.126 lei + 1% pentru ce depaseste
193.948 lei.

Schimbarea majora se constata in privinta taxelor de timbru in materie


succesorala. Astfel:
- la stabilirea calitatii de mostenitor se va percepe o taxa de 50
lei/mostenitor;
- la stabilirea masei succesorale taxa va fi de 3% la valoarea masei
succesorale;
- pentru cereri de raport – taxa va fi de 3% la valoarea bunurilor a caror
raportare se solicita;
- pentru cererile de reductiune a liberalitatilor se va percepe o taxa de 3%
la valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea
liberalitatilor;
- pentru cererile de partaj taxa va fi de 3% la valoarea masei partajabile.

Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit,


valoarea acestora sau drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul
cererilor, taxa judiciara de timbru se va datora de catre titularul cererii la valoarea
contestata.

Comparativ, taxele stabilite anterior prin Legea 146/1997 in materie


succesorala erau suportabile de orice justitiabil: o taxa fixa de 19 lei si un
timbru judiciar de 5 lei, timbrand la valoarea contestata doar cand se punea in
discutie o astfel de contestare.
5
6

Impunerea unei cote de 3% din valoare pentru constatarea masei


succesorale si inca 3% pentru sistarea starii de indiviziune, este in mod evident o
conditie abuziva. De exemplu, la o masa succesorala de 10.000 euro (echivaland
42.000 lei), taxa pentru iesirea din indiviziune, la un numar de 4 mostenitori va
insemna o taxa de 200 lei(47,61 euro) pentru constatarea calitatii de mostenitor,
300 euro pentru constatarea masei succesorale si 300 euro pentru iesirea din
indiviziune. In total se va plati o suma de 647,61 euro (2719,96 lei). Dar, de
regula, o succesiune care cuprinde cel putin un imobil duce la stabilirea unei
valori a succesiunii de cel putin 30.000 euro. Intr-o astfel de ipoteza taxa
judiciara ce ar trebui avansata de justitiabil ar fi de 1942,83 euro.
Raportat la salariul minim pe economie (540 lei ~ 128,57 euro) si la
venitul mediu net (1.352 lei~321,90 euro) se constata ca taxa ce ar trebui
suportata de justitiabilul cu un astfel de venit ar fi de 15 salarii minime sau 6
salarii medii.
Este evident ca noua lege a taxelor de timbru va conduce la ramanerea
cetatenilor in indiviziune si la impiedicarea unei libere circulatii a bunurilor, care
se transpune din punct de vedere legal in incalcarea dreptului de acces la justitie
dar si a dreptului de proprietate, astfel cum vom detalia in cele ce urmeaza.

O majorare semnificativa se constata si pentru taxarea actiunilor


posesorii si a cererilor care au ca obiect servituti. In aceste situatii taxa se va
calcula in conditiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 modificata , la o
valoare de 20% din valoarea bunului a carui posesie se solicita sau asupra caruia
se solicita constituirea unei servituti. Si in aceasta situatie trecerea de la o taxa in
suma fixa de 19 lei cum era in reglementarea anteriora nu este justificata si nu are
nici un raport de proportionalitate. De ce nu s-a aplicat criteriul valoric prevazut
in art. 2 din legea modificata, ca pentru orice alta actiune patrimoniala evaluabila
in bani?

3. Analiza modificarii legislative din perspectiva respectarii


Constitutiei

Modificarile aduse legislatiei privind taxele judiciare de timbru, pot fi


apreciate ca neconstituţionale prin raportare la urmatoarele dispozitii
constitutionale:
- art. 21 alin.1 si 2 din Constitutie („nici o lege nu poate ingradi exercitarea
acestui drept”)
- art. 124 alin.2 din Constitutie care consacra principiul egalitatii in fata justitiei,
deci si din perspectiva unui acces egal pentru toti cetatenii, indiferent de
veniturile de care dispun acestia;
- art. 53 din Constitutie care prevad: “(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor
libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz,
pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei

6
7

publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale;


prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui
sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este
necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu
situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a
aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”
- art.56 – Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a
sarcinilor fiscale.
Acest control de constitutionalitate nu se poate exercita decat pe calea
invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate in cadrul litigiilor in curs, unde se
pune problema achitarii acestor noi taxe de timbru.

4. Criteriile de apreciere a incalcarii aduse dreptului de acces la


instanta din perspectica C.E.D.O.

Modificarea adusa legislatiei privitoare la taxa de timbru, prin legea mai


sus mentionata, aduce atingere substantei dreptului de a acces prevazut de art.
6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca forma a dreptului la un
proces echitabil, golindu-l de continut.
De aceea ne propunem sa analizam criteriile in functie de care se poate
concluziona ca prin aceste modificari legislative s-a adus atingere dreptului
de acces la instanta.
In toate cauzele in care Curtea Europeana a verificat incalcarile aduse
disp.art. 6 din Conventie a avut in vedere daca limitarile aplicate au restrans
accesul persoanei de o maniera sau intr-o masura in care dreptul este atins chiar in
substanta sa, adica daca restrangerea dreptului de acces urmarea un scop legitim si
era proportionala cu acesta.
Din perspectiva acestor criterii de apreciere prin raportare la practica
C.E.D.O, consideram ca modificarea taxelor de timbru mai sus mentionate tinde
sa anuleze liberul acces al persoanelor la justitie, impunand conditii nerezonabile
de exercitare a acestui drept.

In justificarea unei exceptii de neconstitutionalitate cat si in argumentarea


incalcarii disp. art. 6 din Conventie pot fi invocati urmatorii factori, rezultati din
practica C.E.D.O. pentru aprecierea proportionalitatii restrictiei:
- cuantumul sumei ce trebuie platita de reclamant;
- veniturile platitorului;
- stadiul procesual in care intervine restrictia;
- scopul in care este impusa ;
- garantiile procedurale de care se bucura reclamantul;
- miza procesului;
- evolutia ulterioara a legislatiei.

7
8

Vom analiza din perspectiva principalilor factori mai sus mentionati


conformitatea modificarilor legislative in discutie cu dispozitiile Conventiei.

a. Cuantumul taxei judiciare ce trebuie platita


Daca acest cuantum este unul foarte mare, in practica Curtii se retine
incalcarea dreptului de acces, fara sa aiba importanta ceilalti factori invocati de
guvernul parat. In acest sens sunt hotararile din cauzele Weissman c.Romaniei
din 24.05.200612 si Iosif si altii contra Romaniei din 20.12.200713. Cuantumul
taxei se apreciaza in functie de circumstantele particulare ale cauzei, inclusiv
insolvabilitatea reclamantului si faza procesuala in care este impusa restrictia
respectiva14.

b. Veniturile reclamantului
Pentru a determina daca este vorba de un cuantum ridicat al taxei, Curtea
foloseste in general, o dubla raportare: subiectiva si obiectiva.
Dupa primul criteriu – subiectiv - Curtea tine seama de:
- situatia personala a reclamantului, prin raportare la veniturile lunare
ale acestuia15
- nevoile personale al reclamantului; s-a apreciat ca nu ar trebui sa fie
obligat sa plateasca taxa daca are nevoie pentru satisfacerea nevoilor
sale de baza sau a celor pe care ii are in intretinere16 .
Dupa criteriul obiectiv – Curtea tine seama de:
- compararea veniturilor reclamantului cu veniturile medii sau
minime lunare17.

Aplicand astfel de criterii s-a apreciat in practica C.E.D.O. ca taxe de 10


RON, 21 euro sau 3 euro ar fi de natura a restrange accesul la justitie.18

5. Studiu comparativ cu legislatia in materie si veniturile din alte tari


europene

12
Reclamantii trebuiau sa plateasca 323.264 euro, suma considerata de Curte ca fiind extrem de ridicata pentru
orice justitiabil obisnuit.
13
S-a considerat ca suma de 133.984 euro este o suma foarte ridicata pentru orice justitiabil – M.Of. nr.
561/24.07.2008
14
A se vedea pe larg trimiterile la hotararile CEDO: Kupiek c.Poloniei din 23.02.2009, Ipeks Iplik Tekstil Sanayi
A.T.c. Turciei din 14.10.2008, s.c. Marolux SRL si Jacobs c.Romaniei din 21.02.2008, Beian c.Romaniei din
7.02.2008 etc. in “Procesul civil echitabil in jurisprudenta CEDO , vol.1 Accesul la justitie” de Dragos Bogdan ,
2009
15
Hotararea Curtii in cauza Cibicki c.Poloniei din 3.03.2009
16
Hotararile din cauzele Kijewska c.Poloniei din 6.09.2007 si Kozlowski c.Poloniei din 23.01.2007
17
In cauza Rusen c.Romaniei din 8.01.2009 s-a avut in vedere comparatia cu salariul minim brut; in cauza Elena
Negulescu c.Romaniei s-a avut in vedere spre comparare pensia medie.
18
Hotararile din cauzele Iordache c.Romaniei din 14.10.2008 (reclamantul era in inchisoare si nu dispunea de nici
un venit nu a putut plati taxa de 10 lei), Iorga c.Romaniei din 25.01.2007( reclamantul beneficia de o pensie în
sumă de 444.310 lei, adică 22 euro şi soţia sa nu avea venituri, iar taxa de timbru era in suma de 21 euro) ;Ciorap
c.Moldovei din 19.06.2007 citate in lucrarea lui Dragos Bogdan , op,cit.

8
9

Pentru a putea aprecia in ce masura legiuitorul roman nu a avut in vedere


posibilitatile materiale efective de care dispun cetatenii Romaniei, consideram
relevant sa facem si un studiu comparativ cu legislatia in materia taxelor judiciare
aplicate in alte tari europene, dar si cu veniturile justitiabililor din aceste tari.

Astfel, in Germania, in anul 2009, venitul mediu brut anual al unui


angajat este de 27.327 EURO. Dupa aplicarea impozitului si plata altor taxe
venitul net al cetateanului german este de 17.406 Euro/an, deci 1.450 Euro/luna.
De retinut este ca acest venit este valabil pentru un angajat necasatorit, fara copii,
cu varsta pana in 50 ani.
Un angajat casatorit cu doi copii al carui sot/sotie nu are venituri
beneficiaza de avantaje fiscale importante ajungand la un venit net de 24.201
Euro anual, deci un venit net lunar de 2.016 Euro.
In cazul introducerii unei actiuni evaluabile in bani, taxele judiciare sunt
stabilite pe praguri valorice si taxe fixe. Cu titlu de exemplu: la un litigiu
evaluabil la 10.000 euro se va plati o taxa fixa de 196 euro.
Diferentele sunt majore si in ceea ce priveste venitul minim garantat.
Astfel, Luxemburg: 1.413 euro/luna; Olanda: 1.336 euro/luna; Belgia: 1.254
euro/luna; Franta: 1.189 euro/luna; Marea Britanie: 1.154 euro/luna; Irlanda:
1.152 euro/luna; Malta: 804 euro/luna; Spania: 760 euro/luna; Grecia: 723
euro/luna; Slovenia: 710 euro/luna.

In Italia, legislatia privind taxele de timbru, este accesibila cetatenilor


statului italian, raportat la veniturile acestora:

a) până la valoarea de 1.100 EUR 30 EUR


b) intre 1.100 EUR şi 5.200 EUR şi pentru procesele de 70 EUR
competenţă voluntare, precum şi pentru procese speciale prevăzute
la cartea IV, titlul II, capitolul VI din Codul de procedură civilă
c) intre 5.200 EUR şi 26.000 EUR; 170 EUR
d) intre 26.000 EUR si 52.000 EUR, cât şi pentru procedurile 340 EUR
civile şi administrare indeterminabile;
e)intre 52.000 EUR şi 260.000 EUR ; 500 EUR
f) intre 260.000 EUR şi 520.000 de EUR; 800 EUR
g) peste 520.000 EUR. 1.110 EUR

6. Concluzii care se impun privind ingradirea dreptului de acces la


instanta pentru cetatenii romani

Avand in vedere raportarile la criteriul veniturilor din Romania se poate


concluziona ca, in majoritatea cazurilor, justitiabilii din Romania se afla in
situatia unei lipse majore a posibilităţilor materiale de a plăti anticipat taxele
judiciare de timbru. Aceasta inseamna ca legea in discutie ingradeste accesul
liber la justiţie, încalca prevederile art. 21 alin. (2) din Constituţie şi, totodată, are

9
10

ca efect şi afectarea dreptului la apărare, ca parte componentă a dreptului la un


proces echitabil, întrucât persoana în cauză nu are posibilitatea de a-şi valorifica
pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului, în cadrul unui
proces, care nu va putea avea loc sau va fi obligata sa recunoasca toate pretentiile
adversarului, pentru a nu fi pus in situatia de a timbra daca va contesta.

Totodata, se poate aprecia ca prin restrictia accesului la justitie se aduce


atingere implicit si dreptului de proprietate privată garantat de disp. art. 44
alin.1 din Constitutie şi de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie
precum si dreptului la moştenire garantat de disp. art.45 din Constitutie.
Justitiabilul impiedicat din motive financiare sa-si exercite dreptul de acces la
instanta, implicit nu-si poate nici exercita in plenitudinea lor toate atributele
dreptului sau de proprietar. In situatia unui drept aflat in indiviziune si pe care
nu-l poti partaja din considerente de lipsa a resurselor financiare de promovare a
actiunilor succesorale corespunzatoare, este evident ca dreptul de proprietate va fi
restrictionat in comparatie cu situatia in care acest drept se exercita de un
proprietar exclusiv cum tinde sa devina justitiabilul daca accesul sau nu ar fi
ingradit.
Scutirea sau esalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie
un remediu efectiv pentru aceste limitari ale accesului la justitie, aceasta fiind o
masura lasata la arbitrariul instantelor de judecata, fara o larga aplicabilitate.Pede
alta parte, s-ar ajunge la o incarcare excesiva a instantelor cu cereri avand ca
obiect astfel de scutiri si esalonari.

7. Incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva limitarii


aduse dreptului de a pune in executare hotararea.

Prin legea 276/2009 s-a modificat arti. 8 1, alin. (1) din legea 146/1997 sub
urmatoarele aspecte: “Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de
copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin
care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin

10
11

fiecarui mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii
succesorale notariale, se taxeaza potrivit dispozitiilor art. 3 lit. c.“
Se reia astfel doar partial reglementarea anterioara, dar cu mentiunea ca
taxele se datoreaza prin raportare la cele stabilite prin noua lege. Aceste taxe sunt
mult mai mari decat cele care erau prevazute anterior prin Anexa la OG 12/1998
(republicata in M.Of. nr. 586/7 aug. 2002).19
In maniera in care a fost adoptata dispozitiile acesteia prevad plata
noilor taxe judiciare de timbru si pentru procesele declansate anterior intrarii ei in
vigoare, daca nu s-a timbrat conform procedurii notariale, pe tot parcursul
procesului.
Se incalca astfel principiul fundamental de drept al
neretroactivitatii legii civile.
Se ajunge la situatia absurda in care justitiabilii sunt obligati sa timbreze
la valorile impuse de catre Camera Notarilor Publici, necenzurate de instanta cu
ocazia legalizarii sentintelor necomunicate in termenul prevazut de lege de catre
instante, termen expirat inaintea intrarii in vigoare a acestei legi.
Prin impunerea acestor taxe retroactiv se incalca si disp. art. 6 din
C.E.D.O. din perspectiva dreptului de acces la executarea silita, care
constituie o parte integranta a procesului civil.20

8. Prin noua reglementare a taxelor judiciare de timbru s-a produs si o


incalcare a disp. art. 124 alin.3 din Constitutie care prevad ca
„judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”, dar si dreptul
la un proces echitabil.
Acesta incalcare rezulta din disp. art. 31 al legii modificate in discutie
care prevad:
”(1) Cererile introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita
pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de

19
Taxa asupra succesiunilor, după valoare acestora, se stabileşte astfel:
a) până la 10.000.000 lei + 3%, dar nu mai puţin de 10.000 lei pentru fiecare moştenitor
b) de la 10.000.001 lei la 50.000.000 lei 300.000 lei + 2% pentru suma care depăşeşte 10.000.000 lei
c) de la 50.000.001 lei la 100.000.000 lei 1.100.000 lei + 1% pentru suma care depăşeşte 50.000.000 lei
d) peste 100.000.001 lei 1.600.000 lei + 0,5% pentru suma care depăşeşte 100.000.000 lei.
NOTĂ:
A. Taxele asupra succesiunilor se stabilesc la valoarea întregului activ, cuprinzând bunurile mobile şi imobile,
din care se scade pasivul succesoral, dovedit prin înscrisuri.
Pentru cheltuielile de înmormântare până la 2.000.000 lei nu sunt necesare dovezi scrise pentru moştenitorii
care au suportat aceste cheltuieli.
B. Evaluarea bunurilor imobile se va face în funcţie de valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin decât valoarea
stabilită potrivit art. 4 alin. (1) din prezenta ordonanţă, iar a bunurilor mobile, în funcţie de valoarea declarată
de părţi, dar nu mai puţin de 25.000 lei.
C. Taxele asupra succesiunilor se reduc cu 50% în cazul în care sunt datorate de descendenţi, ascendenţi, colaterali
privilegiaţi sau de soţul supravieţuitor, dacă activul succesoral este alcătuit numai din casa de locuit cu anexele
gospodăreşti şi terenul aferent, locurile de veci şi certificatele de acţionar.
20
Cauzele Ulger c. Turciei din 26.06.2007; Apostol c. Georgiei din 28.11.2006; Elena Negulescu c.Romaniei din
1.07.2008

11
12

instrainare a unor bunuri imobile, se taxeaza potrivit prevederilor art.


2 alin. (1), la valoarea imobilului.
(2) Taxarea cererilor prevazute la alin. (1) se face la valoarea
imobilului declarat de parti. In cazul in care valoarea declarata de
parti este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza
intocmita de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la
aceasta din urma valoare.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si la
taxarea cererilor in materie de mostenire.
(4) Instantele de judecata vor solicita la inceputul fiecarui an
camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor
orientative ale bunurilor imobile din circumscriptia teritoriala a
instantei”

Nu exista nici o ratiune pentru care legiuitorul trebuia sa raporteze, in


regim de subordonare, activitatea instantelor de judecata, Camerei Notarilor
Publici.
Prin practicarea unor taxe judiciare de timbru, impuse indirect de
Camera Notarilor Publici, prin evaluarile stabilite de aceasta, fara cenzura
instantei si a platitorului de taxa se ajunge o ingradire a accesul liber la justitie ,
care presupune posibilitatea de a se stabili de instanta care este valoarea la care
urmeaza fi stabilit timbrajul.

9. Prin modalitatea de reglementare actuala a art. 23 alin.1(1) din


legea 146/1997 se incalca si principiul echitabilitatii procedurii si a
egalitatii in fata legii.
Asa cum aratam mai sus, art.56 din Constitutie prevede ca sistemul legal
de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Aceste sarcini fiscale nu sunt in mod just asezate din urmatoarea perspective.
Exista posibilitatea de a se restitui integral taxa de timbru in cazul in care, pana
la prima zi de infatisare, partile incheie tranzactie sau renunta la judecata sau pana
la jumatate din suma achitata in cazul in care tranzactia ori renuntarea la judecata
intervin ulterior primei zile de infatisare.
Se creeaza astfel o discrepanta majora intre cei care hotarasc sistarea
starii de indiviziune pe cale amiabila si cei care ajung in fata instantelor de
judecata pentru ca nu ajung la o solutionare pe cale amiabila a divergentelor
aparute intre ele.
Practic se poate ajunge ca cetatenii sa fie obligati sa ramana in
indiviziune, situatie ce contravine in mod evident dispozitiilor Codului Civil.

10. Prin modalitatea de reglementare a destinatiei sumelor incasate cu


titlu de taxa judiciara de timbru nu se asigura sursa de finantare
pentru o instanta independenta, ca garantie a dreptului la un proces
echitabil.

12
13

Pornind de la scopul legitim urmarit, Curtea Europeana a aratat ca se


poate admite ca sistemul romanesc de stabilire a valorii taxei de timbru, sub forma
unui procent din valoarea obiectului cauzei, urmareste sa limiteze cererile de
chemare in judecata abuzive si sa stranga fonduri pentru bugetul justitiei. O astfel
de ratiune ar subzista insa daca fondurile astfel incasate ar ajunge in mod direct
la prestatorul serviciului taxabil.
Insa prin art. 19 din legea analizata ”taxele judiciare de timbru, precum
si sumele provenite din impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor
publici si ale executorilor judecatoresti se platesc… in contul bugetului local al
unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza isi are domiciliul sau, dupa
caz, sediul fiscal debitorul”.
In acest mod finantarea instantelor este doar la indemana executivului si a
modului in care acesta stabileste redistribuirea bugetului statului, situatie care in
practica a confirmat ca nu asigura un sistem eficient si independent de
administrare a justitiei, ca garantie a dreptului la un proces echitabil.

Imposibilitatea obiectivă de a se asigura dreptul de acces în mod plenar la


un tribunal ca urmare subfinanţării, a fost sustinuta si in protestul magistratilor din
septembrie 2009, justificat si prin Avizul nr. 10 al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni din 23 noiembrie 2007, care obligă statele să finanţeze
instanţele indiferent de fluctuaţiile politice pentru a nu se pierde încrederea
publicului în sistemul judiciar.
Impunerea platii taxei judiciare de timbru in contul bugetului local, care
nu are niciun fel de implicare in finantarea sistemului de justitie, nu poate fi
benefica cetateanului.

De aceea, consideram ca pentru asigurarea efectiva a unui liber acces la


justitie, corpul avocatial trebuie sa-si exercite misiunea sa de aparator al
drepturilor si libertatilor cetatenesti.

BIBLIOGRAFIE:

Bîrsan, Corneliu – Conventia europeană a drepturilor omului, Comentarii


pe articole, Vol. I –Drepturi si libertăti, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2005;
Chirită, Radu – Conventia europeană a drepturilor omului, Comentarii si
Explicatii, Vol. I, Ed.C.H. Beck, Bucuresti, 2007;

13
14

Chirita, Radu – Dreptul la un proces echitabil, Ed. Universul


Juridic,Bucuresti,2008;
Ciobanu,Viorel - Tratat teoretic si practic de procedura civila, Ed.National,
Bucuresti,1996;
Deleanu, Ion - Tratat de procedura civila, Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1995
Draganu, Tudor - Liberul acces la justitie, Ed Lumina Lex, Bucuresti, 2003;
Les, Ioan - Sisteme judiciare comparate, Ed.All Beck, Bucuresti, 2002;
Sudre, Frederic – Drept european si international al drepturilor omului, Ed.
Polirom, Bucuresti,2006.

14