Curs 9 3.Aprilie.

2019

Cheltuielile de judecata –

*** Una e sa zici ca se avanseaza de catre x parte... In ceea ce

priveste suportarea costurilor – o face partea care pierde procesul ( ea
suporta doua categorii de costuri – cele pe care le avanseaza ea + cele
pe care le avanseaza partea adversa. Natura raspunderii e una delictuala
– delictul ar fi fie acela ca ai sesizat insanta si ai angrenat un
mecanism fara a avea drept, fie te-ai opus fara drept afirmatiilor
facute de partea adversa. Culpa care ar fi? – ca nu ti-ai evaluat
suficient de bine situatia juridica ( sansele cu privire la dreptul tau)

Din ce se compun cheltuielile?

Art.451 : taxele judiciare de timbru, onorariile expertilor si ale

specialistilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare,
cheltuielile de transport si cazare a partilor si a reprezentantilor
partilor + orice cheltuieli pentru buna desfasurare a procesului
(traduceri, consilieri proprii la expertiza... )
Ce nu intra aici? : amenzile pe care le platesti in proces pentru
ca ti-ai exercitat drepturile procesuale cu rea-credinta ( chiar daca la
final castigi procesul )
Intra cheltuielile pe care partea le face anterior declasnarii
procesului ??? – ca regula nu sunt recunoscute cheltuielile de judecata.
Acum, 451(1) zice ca evorba de cheltuieli necesare pentru buna
desfasurare a procesului ( in itneriorul sau ). – in practica se retine
totusi ca intra si cheltuielile necesare pentru unele proceduri
prealabile necesare procesului.

***poate judecatorul sa dimensioneze sub aspectul proportionalitatii

cheltuielile facute ( nu e vorba de o respingere pt ca nu ar fi
dovedite). Acum, dovedite totusi, poate instanta sa le reduca? – in
unele cazuri trebuie sa le accepte asa cum sunt, alteori poate sa le
redimensioneze :
Art.451(2), (3) si (4) – onorariile avocatilor, expertilor si
specialistilor pot fi reduse sub aspectul suportarii lor ca cheltuieli
de judecata in doua situatii
- Daca sunt vadit disproportionate in raport cu valoarea sau
complexitatea cauzei
- Sunt vadit disporportionate in raport cu activitatea desfasurata
de acesti profesionisti.
Instanta va reduce in acest caz numai ce suporta partea care pierde
procesul, ea nu va reduce onorariul avocatului. Atentie la cuvantul
„vadit” – ratiunea e ca se poate folosi mijlocul procesual al suportarii
cheltuielile de judecata intr-o veritabila impiedicare a procesului
printr-o temere ( ca daca pierzi procesul platesti mai mult decat
valoarea obiectului ... ). Eg: la o granituire, sau mai bine, ceva pe un
drept nepatrimonial – il chemi in judecata pe celalalt – iar el zice :
ba castigi, asta e bv tie, daca pierzi insa cheltuielile mele de
judecata sunt mult mai mari decat dreptul – e riscant.
In cazul expertilor sau specialistilor lurcurile stau diferit –
aici instanta reduce chiar onorariul daca e prea mare.

Nu este posibila reducerea taxelor judiciare de timbru si a sumelor

cuvenite martorilor. ( primele ca sunt date prin lege, a doua pt ca sunt
stabilite de instanta ).

Cand se solicita cheltuielile de judecata?

De retinut ca functioneaza principiul disponbilitatii – se dau doar
la cerere. E adevarat ca instanta trebuie ( rol activ ) sa indice parti
ca poate sa ceara cheltuieli de judecata, dar trb sa ceara.
Cand? Spre deosebire de celelalte capete de cerere (pana la primul
termen), astea pot fi cerute pana la inchiderea dezbaterilor – ca pot sa
apara cheltuieli pe parcurs ( martori, experti, avocat – daca e pe ora
si nu forfetar ). Tot in acest termen trebuie depuse si dovezile pentru
cheltuieli ( cele care nu sunt in dosar deja- taxele de timbru ).
Gresita total practica in sensul ca se depun dovezile dupa inchiderea
dezbaterilor – insanta nu le poate lua in calcul – ca si ele ar putea sa
presupuna o dezbatere contradictorie.
Daca nu le soliciti in prima instanta – nu poti sa le soliciti in
calea de atac, dar poti sa formulezi o cerere noua, separata. Aceasta
cerere noua trebuie facuta intr-un termen de prescripite ( cel de trei
ani ) si curge de la ramanerea definitiva a hotararii prin care ai
castigat procesul. In legatura cu aceasta noua cerere – este supusa si
ea taxei judiciare de timbru : unii cica nu ( ca daca ceri in interiorul
procesului nu platesti ), dar nu e asa : ICCJ – nu platesti in
interiorul procesului, dar daca angajezi un nou proces trebuie sa
platesti taxa de timbru. In al doilea rand : daca procesul din care a
decurs cheltuiala era scutit de taxa de timbru – nu va fi scutit si
procesul subsecvent. Competenta : nu urmeaza competenta procesului
initial – se determina teritorial dupa regulile aplicabile in materie
delictuala iar material dupa valoare.

Cine suporta cheltuielile de judecata?

Ce se intampla daca cererea a fost admisa numai in parte – aici

cheltuielile se acorda proportional cu partea admisa si se suporta de
catre reclamant in masura partii respinse.
 Ce se intampla daca se admite o cerere principala dai si una
reconditionala – aici se vor compensa cheltuielile si ramane un rest de
plata.
Ce se intampla daca sunt mai multe parti? Partile care pierd
procesul suporta egal, proportional sau solidar in functie de raportul
juridic dedus judecatii . Eg : daca e ceva delictual, va fi solidar.
Daca raspunderea nu e solidara, partile raspund in mod divizibil, fie
egal daca nu se poate dovedi altfel, fie proportional valorii la care a
fost obligat fiecare.
Intervenientul accesoriu al reclamantului plateste numai daca prin
apararile facute reclamantului a marit cheltuielile de judecata. Daca
castiga partea pentru care s-a bagat nu recupereaza nimic.
La chematul in garantie : Daca castiga reclamantul – va suporta
numai paratul ( ca nu exista raport procesual intre reclamant si
chematul in garantie ).

Partea care pierde procesul *** in practica se mai intampla : Eg:

desi partea formal a pierdut procesul, are dreptul la cheltuieli :
reclamantul cheama in judecata pe parat pentru plata unei sume de bani,
iar paratul plateste suma de bani in timpul procesului ( dar nu la
primul termen ) – aici solutia nu poate fi obligara paratului sa
plateasca, ca a platit deja – se va respinge cererea ca ramasa fara
obiect. – deci reclamantul a pierdut procesul ) . Va beneficia totusi
de cheltuieli de judecata.
***Mai e si exceptia in care cel care pierde procesul nu plateste
daca plateste sau recunoaste pretentiile reclamantului ( spontan, nu la
interogatoriu si neconditionat ) – o face la primul termen, si nu fusese
pus in intarziere anterior procesului. – se sanctioneaza comportamentul
neglijent al reclamantului care declasneaza procesul fara a se asigura
initial ca paratul refuza plata. – textul este atenuat de dispozitiile
de la Art.1522 NCC – pentru ca zice ca se suporta totusi cheltuielile
daca paratul solicita un termen in interiorul caruia plateste. Diferenta
e ca codul de procedura vorbete de recunoasterea pretentiilor, in timp
ce codul civil vorbeste de plata efectiva. De asemenea nu se aplica
atunci cand exista o punere de drept in intarziere.

Caile de atac

Clasificari

1) Ordinare si extraordinare. De fapt, numai apelul mai e cale

ordinara de atac. Recursul, contestatia in anulare si revizuirea
sunt extraordinare.
Atacul e ordinar pentru ca se poate exercita pentru orice fel de
nemultumire, in timp ce cele extraordinare pot fi exercitate numai
 in masura in care partea se incadreaza intr-un motiv prevazut
expres de lege ( majoritatea sunt de procedura

2) Cai de reformare ( apelul si recursul ) si cai de retractare.

Primele presupun un control judiciar al instantei superioare al
hotararii insantei inferioare – deci verificarea fie a legalitatii
(recurs), fie a legalitatii si oportunitatii ( apel ). LA cele de
retractare – se fac la aceeasi instanta pentru situatii nedezbatute
sau situatii nou-aparute ( probe noi, decizii CCR... ). Acum, caile
de retractare, desi sunt prevazute de lege, poarta amprenta de
persona non grata – pentru ca daca devin excesive duc la un pericol
de incalcare a securitatii si stabilitatii circuitului juridic
civil si ala utoritatii de lucru judecat.

3) Cai devolutive si cai nedevolutive. Devolutiv ( cale de atac in

care se reia dezbaterea atat in ceea ce priveste faptele, cat si in
ceea ce priveste dreptul- legea ) e numai apelul. Apararile intr-un
proces fiind de doua categorii ( de fapt si de drept ) – in apel le
poti discuta pe ambele, in recurs inca nu se mai discuta faptele,
ci numai calificarea juridica.

4) Suspensive de executare ( apelul, mai putin atunci cand se da

executie provizorie ) sau nesuspensive (celelalte, cu o exceptie de
la recurs – care poate fi si suspensiv in cazul demolarii
cladirilor, taierii plantatiilor sau daramarii unor asezari +
recursul din materia contenciosului administrativ ) – In primul
caz, simpla exercitare a cailor de atac blocheaza executarea
hotararii.

Reguli generale despre caile de atac

1) Cine poate sa atace o hotarare judecatoreasca. In sistemul nostru

de drept, de regula, numai partile care au participat la proces pot
ataca hotararea. Exista si exceptii : procurorul in cazul in care
nu a participat... + una noua : pe cale de actiune oblica ( e doar
o aparenta exceptie + un caz mai nou din legea 310/2018 – daca se
respinge ca inadmisibila cererea de interventie- nu se mai poate
face apel sau recurs separat dar se poate face apel sau recurs
odata cu fondul – adica tertul nu a reusit sa intre in proces, dar
poate ataca totusi hotararea in ceea ce priveste incheierea prin
care nu i s-a admis intrarea in proces.

2) Ordinea de solutionare a cailor de atac. Art 459 : Caile

extraordinare de atac nu pot fi exercitate cat timp este deschisa
calea de atac a apelului. Rezulta ca recursul nu poate fi exercitat
fara ca mai intai sa ataci cu apel ( daca exista apel ). Daca faci
asta ( omiso medio ) – cererea de recurs este inadmisibila (
totusi, exista o situatie in care este posibila atacarea cu recurs
a unei hotarari fara sa faci apel inainte – daca ambele parti
consmit in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie
 verbala data in fata hotararii + a doua conditie – recursul sa
vizeze numai incalcarea sau aplicarea gresita a legii de drept
MATERIAL – pct.8 de la art 488 ) Sensul acestei dispoziti? –
accelerarea judecatii. – daca singura disputa a partilor este pe
sensul dispozitiilor legale ( fie ca se aplica alte legi, fie ca
trebuie interpretat altfel )

Caile extraordinare se pot exercita concomitent, dar recursul se

judeca cu prioritate.

3) Unicitatea caii de atac. Regula este ca o cale de atac poate fi

exercitata impotriva unei hotarari o singura data. Aceasta regula
comporta cateva discutii:
a. Cand prin aceeasi hotarare au fost rezolvate si cereri
accesorii – caile de atac pt cererile accesorii sunt aceleasi
pentru cele principale.
b. Daca prin aceeasi hotarare – unele erau principale, altele
incidentale iar unele sunt supuse apelulului si altele
recursului – toate vor fi supuse intai apelului si apoi
recursului. Eg : cerere principala ( un partaj judiciar –
supus numai apelului ) + una de interventie principala (
pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de
act de vanzare cumparare pt un bun din masa partajabila care
face peste 200.000 lei – asta ar fi supusa si recursului si
apelului ). Vor fi totusi solutionate prin aceeasi hotarare-
care are caracter de act unitar – care va primi regimul cel
mai generos in privinta cailor de atac.
c. Daca hotararea cu privire la o cerere principala sau
incidentala nu este supusa niciunei cai de atac – solutia in
privinta celorlalte cereri va putea fi atacata in conditiile
legi – aici nu mai avem un regim unitar. De fapt, nu prea
exista astfel de situatii ( decat in dreptul familiei la
divortul prin consimtamantul partilor la care adaugi o cerere
accesorie ).

4) Ce anume se ataca la o hotarare judecatoreasca – se ataca numai

didispozitivul sau si considerentul? Ca regula se ataca solutia (
minuta – care e transpusa in dispozitiv ). Noul codprevede insa in
mod exceptional si posibilitatea atacarii numai a
considerentelor...de ce? – Exista un interes – exista autoritate de
lucru judecat si in privinta argumentelor din considerente ( ALJ in
sens pozitiv ) – pot fi atacate numai considerentele unei hotarari
in 3 cazuri
a. S-au dat dezlegari unor probleme de drept care nu au legatura
cu procesul b) sau sunt gresite
b. Cuprind constatari de fapt care prejudiciaza partea
In aceste cazuri poti sa ceri modificarea considerentelor

5) Masurile de administrare judiciare nu pot face obiectul unei cai de

atac . MAJ Eg: cand dai termen; modul in care se stabileste durata
estimativa a procesului.

6) Legalitatea caii de atac. In hotararea judecatoreasca , la final

este trecuta calea de atac sau mentiunea ca hotararea
judecatoreasca este definitiva. Legea nu spune, dar din obisnuinta,
 instantele trec si termenul in care trebuie exercitat termenul de
atac. Aceasta mentiune- daca este gresita – ce efecte produce?
Legiuitorul spune ca daca intr-o hotarare jud este gresita acaesta
mentiune, partea va avea tot calea de atac prevazuta de lege
(Art.457 ). Daca partea face cum scrie in hotarare :se respinge ca
inadmisibil apelul( / recursul ) – Daca partea exercita calea de
atac indicata in mod gresit in dispozitivul hotararii, i se va
respinge ca inadmisibila, dar va fi repus in termenul de exercitare
a caii de atac corect indicat de instanta superioara. Se mai poate
si ca instanta sa recalifice calea de atac – si ii dai termen sa
faca alta motivare. La fel e si daca instanta indica greist
termenul ( da 30 de zile in loc de 15 zile – calea de atac nu va fi
respinsa daca o faci dupa 15 zile - e un caz de inlaturare a
sanctiunii decaderii ).

Apelul
- Este o cale de reformare
- Este o cale ordinara
- Este o cale devolutiva
- De principiu este suspensiva de executare ( din cauza institutiei
exucutarii provizorii ).

Obiectul apelului : hotararile de prima instanta ( ca regula ).

Exceptii : hotarari care nu sunt supuse niciunei cai de atac/ sau
hotarari care sunt supuse numai recursului.
In ceea ce priveste incheierile, in prinicpiu ele se ataca odata cu
fondul, dar exista si exceptii : incheieri care se ataca separat (
incheierea de suspendare sau de respingere a cererii de repunere pe rol
– se pot ataca pe tot parcursul suspendarii ).

Exista 3 feluri de apeluri

1) Apelul principal
2) Apelul incident
3) Apelul provocat.
Apelul incident este formulat de catre intimatul din apelul
principal dupa implinrea termenului de apel principal, care printr-o
cerere proprie solicita schimbarea hotararii initiale. Ne aflam in fata
unei persoane care nu a facut apel principal ( este intimat in apelul
celuilalt ) – prin ipoteza e vorba de o persoana care a castigat
procesul--- de ce sa mai faca apel? : pentru ca nu l-a castigat deplin –
a castigat doar in parte--- era multumit cu aceasta partialitate, insa
partea adversa ( care, prin ipoteza a castigat si ea in parte ) nu a
fost multumita si a facut apel principal. Logica e ca daca ala a avut
incredere in hotarare desi nu castigase tot, trebuie sa ii dam si lui
posibilitatea de a face apel daca celalalt manifesta o atitudine ostila
hotararii. – Institutia are rolul de a responsabiliza pe cel care face
apel ( adica daca o face, ii naste posibilitatea celuilalt sa faca apel
principal si sa castige chiar tot – sa nu se bazeze pe non reformatio
imperis ( nu ti se poate agrava situatia in calea de atac )). Termenul
pentru apelul incident este acele de depunere a itnampinarii pentru
apelul principal.

Apelul provocat : Atunci cand in caz de coparticipare procesuala

sau de interventie a unor terti in prima instanta, intimatul din apelul
principal, dupa implinrea termenului de apel prinicpal delcara apel
impotriva altui intimat sau impotriva altei persoane care a figurat in
prima instanta dar nu mai este parte in apel daca apelul principal este
de anatura sa produca consecinte asupra situatiei sale. Eg: A cheam in
judecata pe B. B cheama in garantie pe C. Se respinge cererea de cheamre
a lui A fata de B ca nefondata si cererea lui B fata de C ca lipsita
fata de obiect. A face apel principal... B si C nu mai sunt in termenul
de apel. B are o problema : daca A castiga in apel si ma obliga la plata
obiectului – el nu mai are garantie si trebuie sa faca o cerere
separata. B poate acum sa faca apel provocat – el este intimat in apelul
principal si face apel provocat impotriva lui C – o persoana care nu e
parte in apelul principal, pentru ca A a facut apel numai impotriva lui,
nu si a lui C, dar a figurat in prima instanta, iar solutia din apelul
principal poate produce consescinte asupra raporturilor dintre B si C.

Atat apelul incident, cat si cel provocat se fac peste termenul

prevazut pentru apelul principal. Art474 : apelul inc/provocat se depune
odata cu intampinarea pentru apelul provocat.
Atat apelul incident, cat si cel provocat depind in judecata lor de
judecarea pe fond a apelului principal, in sensul ca: daca apelantul
principal renunta la apelul principal sau este respins pentru orice
motive care nu presupun analiza pe fond : apelul incident sau cel
provocat nu se vor mai judeca nici ele.
Eg: castigi tot ( suma f mare ), dar iti reduce cheltuielile cu
avocatul de la 20.000 la 5.000. Faci apel sa iti dea tot onorariul.
Alalalt face apel incident si cere schimbarea solutiei pe fond. Asta
primul acum, poate pentru 15.000 sa piarda cateva kk – poate sa renunte
la judecata si nu se mai judeca nici apelul incident.

Instanta la care se face – cea superioara . Daca in prima instanta

judeca curtea de apel – nu mai e apel ca ICCJ nu judeca apeluri – va
avea recurs. ( daca nu se prevede contrar Eg: la suspendare – daca e
data de iccj, hotararea e definitiva – daca nu scria asa – ar fi fost
recurs la completul de 5 )
Termenul de apel

Termenul general este de 30 de zile de la comunicare daca legea nu

prevede altfel ( Eg : la ordonanta presedintiala – avem la Art.1000 :
este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare sau
comunicare daca s-a dat fara citarea partilor
Pentru procuror, termenul este acelasi dar curge de la pronuntarea
hotararii, in afara de cazurile in care a participat la pronuntare cand
va curge de la comunicare. E pe dos dar e asa ca daca participa la
proces i se comunica, daca nu o face nu i se comunica ( nu ar avea de
cand sa inceapa termenul ).
Acest termen (ma rog, momentul de inceput al termenului )este
susceptibil de cazuri de echipolenta ( daca a primit sub semnatura copie
de pe act, cand cere sa ii comunice si celeilalte parti, cand se
comunica in procedura executarii silite, sau la data depunerii cererii
de apel formulata inaitne de comunicarea hotararii ).
Exista si cazuri de intrerupere a termenului de apel:
1) Moartea partii care are interes sa faca apel – in acest caz
termenul de apel se va intrerupe si unul nou va curge de la o noua
comunicare a hotararii judecatoresti care se va face la ultimul
domiciliu al partii pe numele mostenirii ( fara a se indica
mostenitorii – pe care instanta oricum nu-i cunoaste ) – daca face
apel nu e act de acceptare tacita a mostenire ...
2) Moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea hotararii : in
acest caz va curge un nou termen de la o noua comunicare care se va
face partii la adresa proprie. Iata de ce, atunci cand faci cerere
de alegere a domiciliului la mandatar, trebuie sa indici si adresa
ta
3) In cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu – pana se
desemneaza un tutore sau un curator.

Daca se pierde termenul si existe motive temeinice, exista

institutia repunerii in termen. – e tot aia de la decadere