Dreptul securității sociale

Prof. dr. Luminița Dima

Unitatea de învăţare XI
CONCEDIUL PATERNAL ŞI
PROTECŢIA MATERNITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ

Cuprins:

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 11

11.1. Concediul paternal
11.1.1. Beneficiari
11.1.2. Condiţii de acordare
11.1.3. Durata concediului
11.1.4. Cuantumul indemnizaţiei pentru concediu paternal
11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate
11.2. Protecţia maternităţii la locul de muncă
11.2.1. Beneficiari
11.2.2. Condiţii de acordare
11.2.3. Conţinutul protecţiei
11.2.4. Încetarea contractului de muncă
11.3. Bibliografie pentru Unitatea 11

Obiectivele unităţii de învăţare 11

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

 cunoaşteţi care sunt categoriile de beneficiari şi condiţiile de acordare a
concediului paternal, durata concediului şi cuantuul indemnizaţiei ;
 înţelegeţi care sunt mecanismele prin care se realizează protecţia
maternităţii la locul de muncă;
 cunoaşteţi care sunt categoriile de salariate beneficiare ale prevederilor
legale privind protecţia maternităţii la locul de muncă şi condiţiile pe care
trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de această protecţie ;
 cunoaşteţi regulile aplicabile privind încetarea contractelor de muncă ale
salariatelor care beneficiaza de aceasta protectie.

11.1. Concediul paternal

1
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima

11.1.1. Beneficiari

Potrivit 210/1999 privind concediul paternal, tatăl copilului nou-născut beneficiază de concediu
paternal sau de permisie, dupa caz.

11.1.2. Condiţii de acordare

Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de
stat.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamâni de la nasterea copilului, justificat
cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv
cu declaratia de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.

11.1.3. Durata concediului

Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa in cazul in
care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata
concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in total, 15 zile lucratoare). Tatal poate
beneficia de aceasta prevedere numai o singura data.

11.1.4. Cuantumul indemnizaţiei pentru concediu paternal

In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul paternal
este egala cu salariul corespunzator perioadei de concediu.
Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se pl ateste din fondul de
salarii al unitatii si nu din bugetul de stat.

11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate

In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal
copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.
Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie
egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa
salariul de baza si vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi
desfasoara activitatea, la alegere.

2
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima

Test de autoevaluare 11.1.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte

1. Concediul paternal:
a) este un concediu ce se acordă tatălui copilului nou-născut sau mamei, dacă tatăl renunţă la
acest concediu;
b) este un concediu plătit pentru asiguraţii sistemului asigurărilor sociale de stat;
c) se acordă oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an;
d) are o durată, de regulă, de 5 zile lucrătoare.

2. Concediul paternal se acordă la cerere:

a) în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului;
b) în primii 2 ani de la data naşterii copilului;
c) în primele 6 săptămâni de la naşterea copilului;
d) în primul an de la naşterea copilului.

11.2. Protecţia maternităţii la locul de muncă

11.2.1. Beneficiari

Potrivit OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, beneficiaza de
protectie femeile de cetatenie romana sau a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul
Economic European precum si de cetatenia altor state sau apatrizi, care au, conform legii,
domiciliul sau resedinta in România si care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative :
a) sunt salariate
b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza
c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator
Salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de
graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul
specialist care sa ii ateste aceasta stare.
Salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea
concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege,
anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la
data la care a nascut.

3
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
Salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de
lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul
prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de
familie in acest sens.

11.2.2. Condiţii de acordare

Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiara prestatiilor are obligatia de a se

prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa ii ateste starea
si de a informa angajatorul despre aceasta.

11.2.3. Conţinutul protecţiei

Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind starea de maternitate,

avand drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile
lor de munca.
Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale angajatorului :

A. Obligatii generale

1) Obligatia de prevenire a riscurilor

Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incât sa previna expunerea
salariatelor respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.

2) Obligatia de evaluare anuala a riscurilor la locul de munca

Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee
si conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la ordonanta, angajatorul este obligat
sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca, natura, gradul si durata
expunerii salariatelor respective, in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau
sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii. Evaluarile se efectueaza de
catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se
consemneaza in rapoarte scrise.

3) Obligatia de informare
Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care
pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din ordonanta de
urgenta.
In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o
salariata ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta, acesta are obligatia sa
instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui
raza isi desfasoara activitatea. De la data primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si
inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei.

4
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima

4) Obligatiile angajatorului privind modificarea conditiilor/programului de lucru sau a

locului de munca
In cazul in care o salariata aflata intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta desfasoara la
locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu
repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod
corespunzator conditiile si/sau orarul de munca.
In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila, angajatorul are
obligatia sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea
sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu
mentinerea veniturilor salariale.

5) Obligatia angajatorului de a acorda concediul de risc maternal

In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa modifice
conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri
pentru sanatatea sau securitatea sa, salariata respectiva are dreptul la concediu de risc
maternal, dupa cum urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate
b) dupa data revenirii din concediul de lauzie obligatoriu (de 42 de zile), pentru salariatele
care au nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia
pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea vârstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu
handicap, pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu
poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un
certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de
legislatia privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate (OUG nr. 158/2005).

6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze munca de noapte sau

in conditii grele ori vatamatoare
In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in conditii grele ori
vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un
loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va
beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

7) Obligatii privind regulamentul intern

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau
care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena,
protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile ordonantei
de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare.

B. Obligatii specifice

5
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
1) Obligatia de a pastra confidentialitatea
Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei
când starea de graviditate nu este vizibila si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al
acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca.

2) Obligatia de a reduce timpul de lucru in cazul salariatelor gravide

In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata
normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o
patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului.

3) Obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale

Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale
in limita a maximum 16 ore pe luna in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul
programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.

4) Obligatia de a modifica locul de munca

Pentru salariatele gravide sau care au nascut recent si isi desfasoara activitatea numai in pozitia
ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca
respectiv, astfel incât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru
repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de
vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate,
angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.

5) Obligatia de a modifica programul de lucru in cazul salariatelor care alapteaza

Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru,
doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare, pana la implinirea vârstei de un an a copilului.
In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste
copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale
a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ
in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului.
In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor
indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

11.2.4. Încetarea contractului de muncă

Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

6
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea
sa;
b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;
e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7
ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se extinde, o singura
data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizarii judiciare, a dizolvarii sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le
considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta
judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform
legii. In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia,
el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida, lauza sau
care alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris
catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor
salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici.
Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa
caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei, are
obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate, pe care il va transmite
avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din
unitate.

Test de autoevaluare 11.2.

Încercuiţi răspunsul corect sau combinaţia de răspunsuri corecte

1. O salariată poate cere concediu de risc maternal:

a) oricând pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani;
b) oricând în cursul unei perioade de 6 luni de la data la care a născut, chiar dacă angajatorul a
repartizat-o la un alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform
recomandării medicului, cu menţinerea veniturilor salariale;
c) înainte de data solicitării concediului de maternitate, dacă anunţă în scris angajatorul că este
gravidă, iar angajatorul, din motive obiectiv justificate, nu poate să îi modifice condiţiile
şi/sau orarul de muncă şi nici să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru
sănătatea sau securitatea sa.

7
 Dreptul securității sociale
Prof. dr. Luminița Dima
2. Este interzis angajatorului să dispună concedierea salariatelor gravide, care au născut recent
sau care alăptează:
a) pe durata concediului de maternitate;
b) pe durata concediului de risc maternal;
c) pe o perioadă de 9 luni de la revenirea în unitate a salariatei care a beneficiat de concediu de
risc maternal.

11.3. Bibliografie pentru Unitatea 11

1. Al. Athanasiu, Dreptul securităţii sociale, Edit. Actami, 1995;

2. Cl. Moarcăș Costea, Dreptul securității sociale. Colecția curs uni versitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. Ţiclea, L. Georgescu, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. Țichindelean, Legislația asistenței sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.