UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT
DREPTUL INFORMATIILOR SI SECURITATII PRIVATE

ETICA ŞI INTEGRITATE ACADEMICA

LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE

nr. 1/ 2011

Profesor
Coordonator: Lect. Univ. Dr. Tudor AVRIGEANU

Student: Florin Dragos DICU

 AN UNIVERSITAR 2018 – 2019
LEGEA educaţiei naţionale a fost publicată in data de 10 ianuarie 2011 in
Monitorul Oficial al României, cu precizarea că “ Parlamentul României adoptă prezenta
lege.” Ea este structurată în Titluri, cum ar fi: Titlul I- Dispoziţii generale, Titlul II-
învăţământ preuniversitar, Titlul III- învăţământ superior, Titlul IV- Statutul personalului
didactic din învăţământul superior şi de cercetare, Titlul V- învăţarea pe tot parcursul
vieţii, Titlul VI- Răspunderea juridică, Titlul VII- Dispoziţii tranzitorii şi finale. Titlurile
sunt structurate pe capitole, articole şi aliniate.
Prezenta lege urmăreşte să asigure cadrul pentru exercitarea sub autoritatea
statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Deasemenea,
în Titlul I, Dispoziţii generale, se precizează faptul că legea are ca:
 Viziune: promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi
cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate;
 Misiune: formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii
româneşti, în acord cu noile cerinţe;
 Ideal educaţional: dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii;
 Finalitate: educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor
au ca finalitate principală formarea competenţelor, ca ansamblu multifuncţional şi
transferabil de cunoştinţe, deprinderi/ abilităţi şi aptitudini.
Pe de altă parte, art. 2, aliniatul 4 precizează că statul asigură cetăţenilor
României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii , fără nici o
formă de discrimare.

Sistemul de învăţământ din România se bazează pe anumite principii, care

guvernează atât învăţământul preuniversitar, învăţământul superior, cât şi învăţarea pe
tot parcursul vieţii:
 Principiul echităţii- accesul la educaţie se realizează fără discriminare;
 Principiul calităţii- standarde de referinţă şi la bune practice naţionale şi
internaţionale;
 Principiul relevanţei- educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi
social- economică;
 Principiul eficienţei- rezultatele educaţionale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
 Principiul descentralizării- deciziile principale se iau de cei implicaţi direct în
proces;
  Principiul asigurării egalităţii de şanse;
 Principiul autonomiei universitare;
 Principiul respectării dreptului la opinie al elevului/ studentului ca beneficiar
direct al sistemului de învăţământ, etc.
Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a. educaţie timpurie (0- 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3- 6 ani) care curpinde grupa mică, mijlocie şi mare;
b. învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c. învăţământ secundar:
- învăţământ secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V- IX;
- învăţământ secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-
XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;
d. învăţământ profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani;
e. învăţământ terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Aşadar, învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde
învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel
târziu în 2020.
Programul “ Şcoală după şcoală” permite unităţilor de învăţământ să-şi
extindă activităţile cu elevii după orele de curs, la decizia consiliului de administraţie.
Prin parteneriate cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile părinţilor, se pot desfăşura
activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor
dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială.
Curriculumul naţional pentru educaţie timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică,
cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respective pe remedierea precoce a
eventualelor deficienţe de dezvoltare.
Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8
domenii de competenţe- cheie care determină profilul de formare a copilului:
 competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul
minorităţilor naţionale;
 competenţe de comunicare în limbi străine;
 competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologice;
 competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de
învăţare şi cunoaştere;
 competenţe sociale şi civice;
 competenţe antreprenoriale;
 competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
 competenţe de a învăţa să înveţi.
Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică,
socioemoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea
capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
celor 8 competenţe- cheie.
 Resursa umană din sistemul de învăţământ românesc este formată din
beneficiarii educaţiei, adică antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii şi din personalul din
învăţământul preuniversitar.
Conducerea unităţilor de învăţământ
Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de
consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor
ce le revin, consiliile de administraţie şi de directori conlucrează cu consiliul profesoral,
cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de
conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri , după caz.