Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect AQPS - sem.

II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice


Departamentul : Tehnologia Materialelor şi Sudare
Specializarea : IMC
Grupa : 631CB

PROIECT II |1
Asigurarea Calităţii Produselor şi Serviciilor

Student : Șerban Cosmin Aurel


___________________________________________________

Conducător Ştiinţific
As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina
DIJMĂRESCU

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

Numele şi prenumele studentului:__________________________________________________

Tema de proiect:
Să se elaboreze planul calităţii în vederea corelării cerinţelor specifice cu metodele de
lucru şi practicile ce susţin realizarea produsului Carcasa Reductor
Melcat______________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________realizat din materialul EN-GJL-150
__________________________

CUPRINS
Nr. crt. Capitol Pagina
Caracterizarea produsului. Enumerare caracteristici tehnico-funcţionale
1.
aferente produsului
Prezentarea caracteristicilor materialului de bază din care se realizează
2.
produsul
Certificarea conformității
3. 3.1 Etape parcurse în vederea certificării |2
3.2 Elaborarea certificatului de conformitate
Perfecționarea produsului
4.1 Îmbunătățirea proiectului produsului
4. 4.2 Studiul produselor pe piață - benchmarking
4.3 Analiza reclamațiilor
4.4 Satisfacția clienților
5. Model de sistem al calitățiii adoptat - descriere
Documentele sistemului calității
6.1. Manualul Calității
6.2. Planul Calității – formă text și formă tabelară
6. 6.3 Fisă de proces
6.4 Proceduri ( o procedură de sistem și două proceduri de lucru)
6.5 Declarația de politică a calității
6.6 Harta proceselor
7. Bibliografie

Planul Calității - forma text – va cuprinde următoarele subpuncte:


6.2.1 Scopul şi domeniul de aplicare al planului calităţii
6.2.1.1. Scopul planului calităţii
6.2.1.2 Domeniul de aplicare al planului calităţii
6.2.2 Definiții si abrevieri
6.2.2.1 Definiţii
6.2.2.2 Abrevieri
6.2.3 Documente de referință

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

6.2.4 Indicarea elementelor/ funcţiilor responsabile cu privire la


elaborarea, verificarea, analizarea, aprobarea, revizuirea şi difuzarea
planului calității proiectat
6.2.5 Indicarea şi definirea elementelor privind controlul documentelor şi
datelor
6.2.6 Indicarea şi definirea elementelor privind controlul înregistrărilor
6.2.7 Identificarea resurselor necesare realizării produsului
6.2.7.1. Asigurarea resurselor
6.2.7.2. Materiale
6.2.7.3. Resurse umane
6.2.7.4. Infrastructura şi mediul de lucru
6.2.8 Indicarea cerinţelor specifice pentru produsul analizat
6.2.9 Indicarea elementelor cu privire la comunicarea cu clientul
6.2.10 Identificarea şi definirea elementelor din cadrul proceselor de
proiectare şi dezvoltare aferente produsului analizat
6.2.11 Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltare
6.2.12 Identificarea şi definirea condiţiilor privind aprovizionare cu
materiale
6.2.13 Identificarea şi definirea condiţiilor privind producţie şi furnizare de
servicii
6.2.14 Indicarea elementelor cu privire la identificarea şi trasabilitatea
produsului
6.2.15 Indicarea şi definirea elementelor privind proprietatea clientului |3
(produsele furnizate de client)
6.2.16 Indicarea cerințelor privind manipularea, păstrarea, ambalarea şi
livrarea produsului
6.2.17 Indicarea şi definirea elementelor cu privire la controlul produsului
neconform
6.2.18 Indicarea şi definirea elementelor privind procesele de
monitorizare şi măsurare în vederea obţinerii de dovezi obiective privind
conformitatea. Elaborarea planuri de inspecţie şi încercare.
6.2.19 Audituri

Obs. 1. Proiectul trebuie sa fie original ; orice încercare de preluare „ad literam”
(copiere)/integrare a unor texte, informații (care nu se citează în lista de referințe bibliografice)
conduce la anularea proiectului.
Obs. 2. Toate cerinţele sunt obligatorii.
Obs. 3. Predarea proiectului se va efectua în cadrul ultimei şedinţe de proiect.
Obs. 4. Evaluarea :
- Predare etapa I - 20 pct. – cap 1-3 – sapt 4
- Predare etapa II - 30 pct. – cap 4 – sapt 8
- Predare etapa III – 30 pct – cap 5-6 - sapt 13
- Prezență – 10 pct
- Tehnoredactare – 10 pct

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

1. Caracterizarea produsului.
Enumerare caracteristici tehnico-funcţionale aferente produsului

Reductoarele fac parte din marea categorie a transmisiilor mecanice si servesc la


reducerea (micsorarea)numarului de turatii si la marirea (cresterea) momentului de torsiune.
Se încadreaza in categoria transmisiilor prin angrenaje cu roti dintate cu raport de transmitere
constant i>1 montate in carcase închise.
Dupa tipul angrenajelor componente, reductoarele pot fii:
-cu roti dintate cilindrice;
-cu roti dintate conice;
-cu roti dintate elicoidale;
-cu roti dintate pseudoconice;
-cu roti dintate melcate si combinate;
Elementele principale a unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele:
-carcasa (corp+capac);
-angrenajele;
-arborii si lagarele
Carcasa se executa în general din fonta rin turnare. Este prevazuta cu nervuri care au |4
urmatoarele scopuri: mareste rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul si vibratiile, mareste
suprafata de racire a reductorului.
La reductoarele de dimensiuni mari, netipizate si la unicate se utilizeaza cu succes
carcase sudate.
Carcasele trebuie sa asigure pozitii relativ corecte a arborilor prin intermediu lagarelor si
rotilor dintate, servind si ca baie de ulei.
In planul de separatie corpul si capacul reductorului se prelucreaza finit si se acopera, înainte de
asamblare cu lacuri, vopsele sau sticla solubila pentru asigurarea etanseitatii. Suprafata de
separatie corp-capac poate fi prevazuta cu canale de ungere care sa împiedice iesirea
lubrifiantului în afara si sa-l ghideze spre lagare.
Corpul reductorului este prevazut la partea inferioara cu un dop de golire a uleiului uzat,
dupa rodaj sau dupa timpul normal de utilizare.
Capacul reductorului are prevazut, în partea superioara, un orificiu de vizitare acoperit
cu un capac metalic sau transparent. Prin capacul de vizitare se urmareste periodic starea
angrenajelor si se introduce lubrifiant în reductor.
Carcasa compusa din corp si capac se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu
ajutorul unor stifturi cilindrice sau conice.
In dreptul lagarelor sunt prevazute capace care se pot monta prin fixare cu suruburi pe carcasa
sau în niste locasuri prevazute anume în peretii carcasei.
Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.
Cele mai frecvent utilizate în constructia de reductoare sunt:
-cilindrice cu:

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

-dintii drepti;
-dintii înclinati;
-în V;
-conice cu: -dintii drepti;
-dintii înclinati;
-dintii curbi;
-melc-roata melcata:
In functie de cerintele locului de utilizare se va alege angrenajul sau combinatia de
angrenaje care sa întruneasca cele mai multe avantaje
La reductoarele cu mai multe trepte se impune împartirea rationala a rapoartelor de
transmitere pe fiecare treapta, în vederea obtineri unor conditii de gabarit optime, ungere
satisfacatoare a tuturor treptelor, etc.
Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori dreptii. Ei sunt proiectatii cât mai
scurt pentru a avea o rigiditate cât mai mare care este foarte importanta în functionare si a
asigura o constructie compacta a reductoarelor.
Orice reductor are un arbore de intrare si un arbore de iesire. La reductoarele cu mai
multe trepte exista si arbori intermediarii. Arborii pot fii verticali sau orizontali în functie de
tipul si pozitia relativa a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului, etc. Existe constructii de
reductoare cu doua capete de cuplare la iesire sau cu iesire pe arbori intermediari.
Lagarele sunt în marea majoritate a cazurilor cu rulmentii. Tipul si marimea rulmentilor |5
vor fi în functie de valoarea si sensul fortelor ce solicita arborii, tipul constructiei alese, etc.
In afara de aceste elemente principale orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare
strict necesare pentru buna functionare a reductorului si anume:
-elemente de etansare;
-elemente pentru masurarea si controlul nivelului de ulei di baia reductorului (joje, vizoare);
-elemente pentru deplasarea si transportul reductorului (inele de ridicat, umeri de ridicat);
-elemente pentru fixarea si pozitionare rulmentilor si rotilor dintate pe arbori si în carcase
(capace laterale, piulite si saibe de siguranta pentru rulmentii, placute de reglare, bucse si inele
de distantare, pene, etc.)
-aerisitoare, pentru a se evita crearea unei suprapresiuni în interiorul reductorului, care ar
perturba în primul rând ungere corespunzatoare a rotilor dintate si rulmentilor si ar forta
sistemul de etansare.
Ungerea reductoarelor de uz general se face cu uleiuri. Metoda de ungere se alege în
functie de viteza periferica a rotilor dintate, în primul rând.
Pentru viteze periferice pâna la 12 15m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotare.
La angrenajele cilindrice, nivelul uleiului la roata mare trebuie sa treaca peste dinti cu 0,75 din
latimea lor dar nu mai putin de 10 mm.
Rotile de turatie mica de pe treapta a doua sau a treia se pot scufunda pâna la 1/3 din
diametrul exterior al lor.
La angrenajele conice roata mare va fii scufundata în ulei pe toata înaltimea dintelui cel putin.
Limita maxima de scufundare în ulei este tot de 1/3din diametrul exterior al rotii.

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

2. Prezentarea caracteristicilor materialului de bază din care se realizează produsul

EN-GJL-150

EN-GJL-150 este o calitate scăzută a materialelor din fontă cenușie în standardul european EN
1561, fiind denumită și fontă GG15 în standard DIN 1691 de către Germania și Austria.

Următoarele sunt calitățile sale echivalente, compoziția chimică, proprietățile mecanice și


câteva fotografii din fontă cenușie fabricate de Dandong Foundry.

Clasa echivalentă EN-GJL-150

Pe lângă GG15 în standardul DIN 1691, această notă este, de asemenea, echivalentă cu
următoarele clase:
ISO 185 - Clasa 150
GB 9439 - HT150 în China
ASTM A48 - Clasa 20, sau 25 în SUA
UNI 5007 - G15 în Italia
UNF - FG15 în Spania
AS 1830 - T150 în Australia
|6
NS11 100 - SJG150 în Norvegia

EN-GJL-150 Compoziție chimică

În orice standard, compoziția chimică la acest grad nu era obligatorie, permite producătorilor
de turnătorii de fier să ajusteze compoziția chimică în funcție de condițiile de producție, atâta
timp cât producătorii ar putea satisface proprietățile mecanice.

Cu toate acestea, unele standarde au dat anumite intervale chimice pentru referință. C: 3,2-
3,5%, Si: 1,8-2,4%, Mn: 0,5-0,9%, P <0,2, S <0,2.

EN-GJL-150 Proprietăți mecanice

Rezistența la tracțiune ≥ 150 Mpa


Rezistența la randament: nu există cerințe.
Intervalul de duritate: 150 la 200 BH

Doar forța de tracțiune este standardul de inspecție a calității. Alte caracteristici mecanice sunt
doar de referință, cu excepția cazului în care cumpărătorii au cerințe speciale .

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

3.Certificarea conformității

3.1 Etape parcurse în vederea certificării

1.Solicitarea documentelor de certificare;


Solicitatea documentelor de certificare a conformităţii unui produs se poate face prin
adresa sau e-mail de fabricantul, montatorul, importatorul sau distribuitorul unui produs.

2.Evaluarea preliminara a produsului;


În urma derularii fazei de solicitare a licenţei pentru certificare se primesc de la
solicitant:
1) Cererea (completată, semnată şi cu toate anexele);
2) Chestionarul preliminar;
3) Documentul normativ faţă de care se solicită certificarea conformităţii produsului.
Managerul departamentului produse analizează documentele primite de la solicitanti şi
rezolvă cu acesta eventualele probleme apărute (completări, semnături, ştampile)
3.Auditul de certificare;
Auditul pentru certificarea conformitatii produselor are ca scop verificarea conformitatii
produsului cu cerintele din documentul normativ de referinta utilizat pentru fabricarea
produsului.
4.Acordarea certificarii;
În urma parcurgerii etapelor din P-G-020 şi P-G-007 (după caz), managerul
|7
departamentului produse întocmeşte referatul pentru acordarea licenţei /
certificatului(domeniul voluntar) / certificatului de conformitate CPF/certificatul de constanta a
performantei(domeniul reglementat) si-l prezinta impreuna cu dosarul de certificare
directorului executiv.

5.Supravegherea detinatorilor documentelor de certificare


Supravegherea se desfasoara conform conditiilor din contractul de supraveghere a
conformitatii produselor (intocmit conform P-Ad-001) si din regulile specifice pentru
certificarea conformitatii produselor.
Supravegherea se face prin :
1) Audituri de supraveghere neprogramate.
2) Inspectii de supraveghere programate.

3.2 Elaborarea certificatului de conformitate

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU


Proiect AQPS - sem. II, anul universitar 2018/2019, specializarea IMC

|8

AQPS_Proiect_anul 3_sem 2_2018-2019 As.Univ. Dr. Ing. Maria-Cristina DIJMĂRESCU