Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
com
2
tehnicilor de învăţare eficientă, al folosirii unor mijloace de învăţământ moderne şi
al unui stil didactic integrat, toate centrate pe creşterea motivaţiei învăţării şi
implicării elevilor în propria formare şi dezvoltare cognitivă, afectivă,
psihomotorie, comportamentală. Trecerea în revistă a strategiilor promovate în
cadrul articolelor incluse în volum ne determină să încercăm o sintetizare a câtorva
dintre valenţele cognitive şi formative ale acestora: formarea unor capacităţi
cognitive operaţionale şi funcţionale precum: operativitatea gândirii, spiritul de
observaţie, memoria logică, inteligenţa; facilitarea transferului secvenţial al
cunoştinţelor nou predate (integrarea noilor informaţii în structurile cognitive ale
elevului);
5
irii• maximizarea potenţialului fiecărui copil (cu deosebire al copiilor
dezavantajaţi): - capacitatea de a diagnostica nevoile fiecărui elev, în termenii
unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio-economice sau culturale; •
evaluarea holistică a performanţelor: - capacitatea de a adapta modul de evaluare
la dezvoltarea globală a elevului şi de a utiliza informaţiile evaluative pentru a
proiecta activităţi de predare-învăţare;
drepturile omului,
democraţie participativă,
împuternicire.
7
• capacitatea de a-şi recunoaşte greşelile în faţa unui grup şi de a valorifica din
punct de vedere educativ consecinţele acestora;
• centrarea pe elev;
8
• considerarea contextului social şi global, favorizând abordările comune între
profesori, pentru gestionarea problemelor;
• activismul civic prin Internet. Relaţia profesor - elev este una de colaborare, de
încredere şi de respect reciproc. Elevul nu se simte „controlat”, ci sprijinit.
9
• Relaţiile dintre profesori sunt o sursă de învăţare şi un schimb de experienţă
continuu.
• Profesorul este cel care organizează situaţiile de învăţare în care implică toţi
elevii şi el poate valoriza potenţialul fiecăruia, într-o manieră pozitivă şi flexibilă.
IInteracţiunea este considerată o coordonată necesară predării, pentru că
produce învăţare.
10
Academia internaţională de Educaţie (AIE) (Walberg şi Paik,1999) propune
în acest sens o concentrare pe acele aspecte ale învăţării ce par a fi universal
valabile, pe acele principii care trebuie adaptate în contextele culturale diferite,
pentru ca evaluarea să ţină seama de condiţiile locale. În orice cadru educaţional,
sugestiile sau liniile directoare pentru practica se cer aplicate temeinic, iar
evaluarea rezultatelor trebuie făcută continuu.
Acordarea timpului necesar studiului. Elevii care sunt mai atent implicaţi în
cunoaşterea obiectivelor învăţării reuşesc să stăpânească mai bine materia.
11
obţin câştiguriimportante în procesul didactic. A preda elevilor strategiile de
învăţare este o activitate eficientă care se petrece în trei faze posibile:
• Sprijinul pentru învăţare. Dacă se predă unui singur elev şi grupurilor mici de
copii cu aceleaşi abilităţi şi nevoi educaţionale poate fi extrem de eficientă.
Bibliografie: Prof. univ. dr. Ecaterina Vrăjmaş, Dimensiuni actuale ale politicilor şi
practicilor educaţiei incluzive, program de formare continuă, CCD Bacău, 2010.
13
Inteligenţa naturalistă presupune capacitatea de rezolvare a problemelor
şi de dezvoltare a produselor cu ajutorul clasificărilor/taxonomiilor şi a
reprezentărilor din mediul înconjurător,
MODEL
15
8. Inteligenţa interpersonală - Acuzatorii: construiţi trei argumente „contra” babei
din povestea citită. Avocaţii: construiţi trei argumente „pro” babă. Juraţii:
Analizând argumentele „pro” şi „contra”, stabiliţi verdictul şi stabiliţi dacă e
necesară o pedeapsă pentru modul în care s-a comportat baba cu celelalte
personaje din poveste.
Metodologia didactică
16
METODE MODERNE UTILIZATE DE ÎNVĂŢĂTORI ÎN PROCESUL DE PREDARE-
ÎNVĂŢARE-EVALUARE Prof. înv. primar Maria Birtea, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Slănic
Moldova Motto:
17
schimbării perechii (Share-Pair Circles); - Metoda piramidei; - Învăţarea
dramatizată; B. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: -
Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map)
O stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, tablouri, ilustraţii, jetoane,
siluete. DESCRIERE
1. Elevii sunt aşezaţi în semicerc, pot propune tema. Pe steaua mare se scrie sau
se desenează idea centrală.
2. Pe cele cinci steluţe se scrie câte o întrebare: „ce?”, „cine?”, „unde?”, „când?”,
„de ce?”, toate acestea fiind notate separat şi pe bileţele. Cinci copii extrag câte
un bileţe cu întrebarea. Fiecare dintre cei cinci îşi aleg 4 colegi, organizându-se 5
grupuri care lucrează separat. 3. Se stabileşte timpul de lucru (aprox. 5’). Membrii
grupurilor cooperează în elaborarea răspunsurilor.
ingrijire
educatie;
viata de familie;
angajarea in munca;
conditii de locuit;
1.Resurse umane:
22
persoane cu cerinte educative speciale si parintii/ familiile
acestora;
Resurse materiale;
Resurse financiare;
Parinti;
Profesori;
Elevi;
O.N.G.- uri;
23
Consilieri;
SENECA
24
continuturi catre elevii clasei,standard cerut de programa si manualele acelor
discipline.In aceste conditii, se ivesc situatii cand elevii cu cerinte educative
speciale au nevoie de un sprijin suplimentar pentru a intelege cat mai bine acele
continuturi prezentate de profesorul de sprijin pe intelesul acestor elevi si adaptate
nivelului si cerintelor in planul educatiei.
25
colaboreaza cu comisia interna de evaluare continua din scoala/ centrul de
resurse in vederea preluarii informatiilor privind evaluarea si planul de
servicii personalizat al copilului/elevului cu cerinte educative speciale
integrat in invatamantul de masa;
26
- propune si realizeaza materiale didactice individuale in functie de
dificultatile de invatare ale copiilor/ elevilor;
- necesitatile elevului;
orienteaza catre comisia interna de evaluare continua toti acei copii/ elevi
care au cerinte speciale si nu beneficiaza de servicii educasionale de sprijin;
30
"coordonatorul pentru cerinte speciale de educatie"- reprezinta o
forma de suport asemanatoare cu profesorul consultant si indeplineste
urmatoarele roluri:
31
profesorul clasei nu are experienta necesara in probleme specifice de
evaluare, curriculum, cunostinte de psihopedagogie speciala;
32
modalitatilor de evaluare pe parcursul programului, metodele de interventie,
planului de servicii personalizat. (vezi anexa 4).
33
evidentierea progreselor facute. Pentru utilizarea acestor metode este necesara
parcurgerea catorva etape:
34
Invatarea la copiii cu CES, ca proces de achizitie de noi cunostinte si de
formare de capacitati cognitive este mult mai eficienta daca se realizeaza in grupuri
mici, daca este activ- participanta, cooperativa, parteneriala si implicata la
maximum posibil.
A. STRATEGII COLABORATIVE:
35
- O valorificare a invatarii ce depaseste ceea ce s-ar fi interiorizat prin
invatare individuala;
B. STRATEGII PARTENERIALE:
Integrarea inteleasa si realizata ca includere a unu, doi sau mai multi elevi
cu CES intr-o clasa cu alti 20- 25 elevi normali este cea mai frecventa forma de
realizare a integrarii educative.
- A evita ca unul sau doi elevi mai buni (dintre cei normali), din grupul de
lucru, sa domine activitatea grupului;
Cel mai important aspect al invatarii prin cooperare trebuie sa fie acceptarea
de catre membrii grupului a faptului ca ei isi pot realiza propriile obiective doar
daca ceilalti membrii si le realizeaza pe ale lor.Ne putem referi la acest fapt ca la o
interdependenta pozitiva, ce poate fi realizata in diferite moduri in functie de
natura sarcinilor trasate, domeniul ce urmeaza a fi acoperit si experienta anterioara
a elevilor.
Strategii de microgrup
Sarcinile de invatare per grup sunt elemente componente ale unei sarcini mai mari
la nivel de clasa, astfel incat strategia devine invatarea in grupuri cooperative.
Strategii tutoriale
38
Aceasta strategie estefacilitata deexistenta in orice clasa integrata a cel putin
atator copii normali cu mare disponibilitate in a acorda sprijin, indrumare, in
permanenta, colegilor lor cu nevoi speciale, in mod spontan, dezinteresat,
neimpus.Cand tutoriatul se face reciproc, strategia devine eficienta, deoarece are
loc inversarea de roluri (reverse role- tutoring),caz in care colegul normal invata de
la cel cu CES, ir cand in perechea respectiva este cooptat un coleg de varsta mai
mare cu 1-2 ani (de regula cel fara probleme), iar celalalt mai mic (de regula
copilul cu dizabilitate), in consecinta, avem de-a face cu tutoriat intre copii de
varste diferite (cross- age tutoring).
Strategii de socializare
Strategii de perfectionare
39
utilizeaza in mod curent, si mai ales in intentii de perfectionare reciproca in
sistemul "in training service" (la locul de munca) in problematica practicii
integrarii- educative. Cei doi parteneri pot fi si tutorul plus profesorul de sprijin,
dar de regula sunt doi profesori- tutori sau chiar doi profesori de sprijin care se
constituie in parteneriat dupa preferinte.
1. BRAINSTORMING
40
a tuturor ideilor de la membrii grupului; este un proces creat pentru a obtine
numarul maxim de idei dintr-o anumita arie de interes; este o tehnica care mareste
capacitatea de a genera noi idei; este partea dintr-o problema rezolvata care implica
crearea de noi idei fara a fi judecate sau respinse.
Daca asemenea sedinte devin prea rigide sau consuma prea mult timp, gandeste-te
mai bine, renunta la structurile predefinite si recreeaza sedinta de brainstorming in
avantajul tau.
41
inceapa. Imprima acest enunt cu caractere cat mai mari posibil, apoi ataseaza-l de
perete sau de sevalet, astfel incat sa poata fi vazut de oricine in timpul sedintei.
Daca doresc sa se implice mai multe persoane, atunci organizeaza mai multe
sedinte. Nu invita persoane din conducerea organizatiei; acestea ar putea sa inhibe
sau sa domine conversatia. Trimite un memo sau o invitatie tuturor participantilor,
specificand momentul si data. Incurajeaza tinutele neoficiale. Include si obiectivul
sedintei, o scurta prezentare si orice informatie aditionala pe care o consideri
folositoare.
In timpul sedintei
2. MASA ROTUNDA
Masa rotunda este o tehnica de invatare prin cooperare care este indicat a
fi folosita in grupuri mici de elevi.
43
O varianta presupune trecerea de la un elev la altul, intr-un sens bine
stabilit, a unei hartii si a unui creion. Fiecare elev va nota cu acest creion si pe
aceasta hartie informatiile, ideile solutiile sale.
O alta varianta este ca fiecare elev sa aiba un creion de alta culoare, hartia
fiind aceea care va trece de la un elev la altul.
Sugestii metodice:
- Cine (elev, grup) s-a apropiat cel mai mult de ordinea reala?
44
- Felicitati castigatorii!
4. CADRANELE
Sugestii metodice:
45
III. PROVERB IV. ILUSTRARE GRAFICA
5.CVINTETUL
Al doilea vers este format din doua cuvinte (adjective) care descriu
subiectul;
46
Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprima actiuni (verbe, de
obicei la gerunziu);
Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprima sentimente
fata de subiectul descris;
Ultimul vers este format dintr-un cuvant care exprima esenta subiectului.
6. DIAGRAMA VENN
7. PREDAREA RECIPROCA
Se stie prea bine ca predarea este cea mai buna modalitate de a invata.
Procedeul permite tuturor participantilor sa experimenteze rolul profesorului,
calauzindu-i pe ceilalti printr-un text. Procedeul este foarte potrivit mai ales pentru
un text informativ.
47
Procedura reciproca se face in grupuri de patru pana la sapte participanti.
Toti participantii au exemplare din acelasi text si joaca pe rand rolul profesorului,
parcurgand urmatorii pasi:
Al treilea elev din grup pune una- doua intrebari despre text, la care
ceilalti trebuie sa raspunda;
8.TERMENII CHEIE
Individual si apoi in perechi, elevii vor hotara cum pot fi pusi in relatie
acesti termeni, ce asocieri se pot realiza, cum vor functiona intr-un text pe baza
acestor relatii si asocieri, ordinea aparitiei lor in text, ce problema ( ce situatie
prefigureaza).
48
La expirarea timpului de lucru (de obicei,5 minute- cateva perechi vor citi
textul scris evidentiind termenii in relatia anticipata. Pe baza lor, elevii pot face
predictii care sa se apropie de structura unui text sau a unei situatii de comunicare.
Acestia pot fi si termeni cheie, sau cuvinte/ sintagme care permit elevilor
realizarea unor predictii legate de textul pe care il vor citi sau audia.
Sugestii metodice:
9.TURUL GALERIEI
49
Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin
comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor.
Personajele ;
Solutia;
Concluziile;
Sugestii metodice: Daca este necesar, modificati itemii de mai sus in functie
de textul pus in discutie.
11. CIORCHINELE
50
"Ciorchinele" este o tehnica de predare- invatare menita sa incurajeze
elevii sa gandeasca liber, sa stimuleze conexiunile de idei sau sa ofere noi sensuri
ideilor insusite anterior.
12. CUBUL
"Cubul" permite studierea unei teme din perspective diferite si presupune utilizarea
unui cub pe ale carui fete se noteaza urmatoarele instructiuni:
51
Descrie- li se cere elevilor ca, in timp de 2-4 minute sa scrie ceea ce ei isi
imagineaza in legatura cu o anumita tema, descriind culori, forme, semne,
marimi, etc.
52
Elevii vor fi grupati in sase echipe (cate una pentru fiecare fata a
cubului) la mesele de lucru. La finalul exercitiului fiecare grupa va prezenta forma
finala si va comenta intreaga structura cu explicatiile de rigoare.
Fiecare grup a formulat in timp limitat (5-6 minute) cat mai multe
argumente pentru a-si sustine motiunea. Aceste argumente au fost prezentate in
fata clasei si sustinute de catre un purtator de cuvant desemnat de fiecare grup
(acesta trebuia sa fie cat mai convingator pentru a nu-si pierde aderantii si pentru a-
i convinge pe eventualii indecisi sa li se alature). Dupa o scurta pauza de reflectie,
fiecare echipa a incercat sa desfiinteze argumentele adversarilor venind cu
contraargumente.
14 SINELG
53
Cunostintele incerte, confuze pot ramane ca tema de cercetare pentru
lectiile urmatoare.
54
Sinelg este un instrument util elevilor pentru a-si urmari in mod activ
intelegerea a ceea ce citesc.
55
Prin utilizarea unor asemenea tehnici se realizeaza o implicare efectiva,
activa a elevilor in procesul de invatare. Acestia devin constienti de propria lor
gandire, isi activeaza vocabularul, iar interesul si motivatia vor fi asigurate pe tot
parcursul activitatii.
16. MINIESEUL
Sau:
Sentimente
Ganduri
Asociatii
1. METODA ROBER:
57
SUBIECTUL
INTRODUCERE 1.Repetarea subiectului
b) Se alege un subiect simplu, de care sa fie interesati cat mai multi elevi.
Rubricile fisei de lucru se vor completa impreuna cu elevii. Se va explica
elevilor modul in care se va proceda: se vor anunta temele si subtemele,
indicand elementele ce fac parte din fiecare subtema. Se elaboreaza un
paragraf introductiv (subiect, opinie, prezentarea in ordine a subtemelor). Se
realizeaza o ciorna cu spatiul intre randuri pentru a o corecta, se revizuieste
ciorna si apoi se redacteaza forma finala.
58
f) Se va efectua si un post- test, ce poate lua forma unei discutii asupra
urmatoarelor puncte: ameliorarea rezultatelor obtinute, micsorarea timpului
necesar pentrurecopierea textelor, micsorarea tensiunilor intre elevi,
cresterea increderii in sine.
4. AUTOCHESTIONAREA
Consulta un dictionar;
7. INTREBARI RECIPROCE:
60
Elevii pun intrebari profesorului;
METODE GENERALE:
1. METODA STAUFFER:
2.METODA GIASSON:
Pentru ca elevul sa inteleaga mai bine ceea ce citeste, mai ales daca este
un text stiintific mai complex, trebuie sa facem recurs la tehnici speciale.Daca
elevul nu poseda cunostinte suficiente pentru a-l intelege, ii va fi teama, va citi
intr-un ritm mai lent si nu va intelege sensul textului. Metoda Hammond permite
imbunatatirea acestui gen de lectura.
62
Elevii sunt solicitati sa povesteasca tot ce stiu despre un subiect, ce
cred despre acesta si ce ar dori sa mai afle. (pe tabla se scriu aceste
trei subiecte).
3. Intrebari personale;
63
Profesorul si elevull citesc in gand;
Caracteristice de aplicare:
6.VIZUALIZAREA:
Etape fundamentale:
Ei vor reproduce textul cat mai fidel posibil, fara a mai urmari textul;
65
Elevii recitesc textul pentru a se verifica;
- Scrierea pe nisip;
Lectura variata:
67
Lectura zilnica va varia, ramanand la decizia specialistilor alegerea textelor, in
functie de nivelul elevului.
Exercitii de fonetica:
Aceste exercitii pot ajuta elevii slabi la lectura, in recunoasterea cuvintelor plecand
de la legatura dintre sunete si simboluri. Exercitiile de acest tip se raporteaza la
dificultatile de pronuntie ale elevului. Aceste exercitii trebuie facute individual.
Inversiuni:
68
Timpul pe care un copil il petrece la scoala ofera oportunitati nepretuite de
invatare. Oportunitatile pierdute in acest moment pot avea un impact major asupra
sanselor pe care le va avea copilul in viata. De aceea, este vital ca cei care au
nevoie de ajutor suplimentar sa beneficieze de sprijinul adecvat la momentul
oportun.
69
- De vedere - Vizual
- De auz - Auditiv
- De limbaj - De comunicare
- Mintale - Intelectual
- De invatare - Instructiv
Putem elabora strategii pentru a oferi mai mult sprijin elevilor. Acesta poate
fi necesar din mai multe motive, printre exemple de elevi care pot fi subiecti ai
sprijinului suplimentar sunt cei care:
Sunt agresati,
Au dificultati de invatare,
Sunt parinti,
70
Nu frecventeaza regulat scoala,
71
2. Metode de predare:- Puteti adapta metodele de predare. De exemplu,
folositi diverse materiale didactice ilustrate, planificati introducerea mai
multor exemple practice, planificati activitati practice, recurgeti la grupuri
de invatare prin cooperare.
4. Timp: - Puteti adapta timpul alocat invatarii, completarii unei sarcini sau
unui test. De exemplu, creati un orar individualizat pentru finalizarea unei
sarcini; stabiliti ritmuri de invatare diferite (cresteti sau reduceti ritmul)
pentru unii elevi.
72
localizeze doar tara pe harta, in timp ce altii trebuie sa localizeze si orasul-
capitala.
Propuneri de activitati:
Se asteapta din partea cadrelor didactice sa-i dea fiecarui elev sansa
de a-si atinge potentialul maxim;
75
Obiectivele PIP- ului trebuie sa fie:
Cercetarile indica faptul ca exista riscuri ale evaluarii, printre acestea se numara:
76
Cercetarile internationale indica faptul ca imbunatatirea invatarii prin
intermediul evaluarii depinde de cinci factori cheie:
77
Implica aprobarea si cunoasterea scopurilor si de catre
elevi;
78
au nevoie de servicii educationale speciale- sau daca au o dizabilitate care ii
implica sa utilizeze facilitatile educationale care sunt in mod obisnuit disponibile.
79
4. Cum lucram cu elevii cu CES tinand cont de diversitatea din sala de clasa:
Multi dintre acesti elevi vor avea atat dificultati de exprimare, cat si de
intelegere a celorlalti. Unii pot avea diagnostice precise, cum ar fi autism sau
sindromul Asperger.
Sunt multe modalitati prin care un cadru didactic poate fi de ajutor. Iata
cateva sugestii:
80
Evitati limbajul sarcastic, metaforic sau exagerarile, atunci cand ii vorbiti
copilului cu CES, dar si intregii clase, fiti tot timpul atenti la ce spuneti si
cum ar putea fi gresit interpretat de acest copil, el/ ea poate intelege mesajul
distorsional, literal.
83
Cei mai multi elevi au nevoie de clase luminoase, interesante, care sa-i
stimuleze. Exista totusi momente cand elevii trebuie ajutati sa se concentreze
asupra unei sarcini specifice. Unii elevi au nevoie de o anumita dispunere in banci,
altii de un spatiu mai linistit.
Cresc atentia fata de sarcina de lucru - cea mai interesanta sarcina este
aceea care a fost explicata pe larg.
84
Maresc sansele de succes - elevii primesc sarcini adecvate capacitatilor lor
si instructiuni clare, sprijin.
Scaunul trebuie sa fie stabil, pentru ca elevul sa-si poata sprijini spatele
de scaun si sa-si tina genunchii indoiti in unghiul potrivit.
Cei mai multi copiicu astfel de dificultati se vor descurca mai bine, daca
scaunele au manere,
Propuneri de activitati:
86
Planificarea le permite cadrelor didactice sa ia in considerare nevoile
unui elev cu dificultati de memorie din timp si sa planifice cum le poate aborda.
Un elev cu tulburari de memorie poate manifesta unul dintre urmatoarele
comportamente:
87
elevului. E nevoie de reflectie si de planificare pentru a elabora materialele de
sprijin, pentru diferitele jocuri si experiente. Facand legatura intre un concept
dificil si o imagine, un sunet sau un miros poate creste simtitor probabilitatea
rememorarii. Repunerea in scena a acestor stimuli atunci cand conceptul trebuie
redat, ii poate permite elevului sa-l localizeze mai repede in memorie.
Atunci cand ve-ti elabora materiale didactice, aveti grija ca ele sa aiba
un grad de aplicabilitate care sa depaseasca nivelul unui singur copil. Timpul
consumat cu pregatirea unui astfel de set de materiale va sprijini mai mult multi
copii mai putin dotati si trebuie intodeauna considerat ca o investitie spre binele
intregii clase.
Sublinierea celor trei idei principale ale lectiei si redarea acestora de mai
multe ori si in maniere diferite;
Un cantec sau o poezioara pentru a-i ajuta sa invete vocabularul nou sau
sa-l foloseasca cu mai multa siguranta;
88
O activitate sau un joc care implica utilizarea conceptului sau procesului
respectiv.
89
Utilizarea memoriei si parcurgerea etapelor pentru a reproduce
propozitiile
Propuneri de activitati:
90
F. Cum lucram cu copiii care au deficiente de auz?
Exista multi copii cu diferite grade ale deficientei de auz ce sunt inclusi in
scolile de masa, chiar hipoacuzici. Acestia pot fi integrati in clase, scoli cu succes
daca se au in vedere necesitatile de adaptare a acestor copii, ceea ce putem noi face
fiind:
91
Incercati sa va pastrati mainile libere, pentru a folosi gesturi naturale in
sprijinirea cuvintelor spuse.
92
cand e cazul, explicate de indata ce sunt produse. S-ar putea sa existe un loc optim
pentru copil in clasa, de exemplu intr-un loc cu lumina buna, nu prea stralucitoare,
pe langa o priza, la o anumita distanta si intr-un anumit unghi dispus fata de tabla.
Propuneri de activitati:
Dati timp suplimentar pentru citirea textului (care poate fi scris in Braille)
si pentru achizitia abilitatilor specializate, cum ar fi dactilografierea,
mobilitatea, insusirea alfabetului Braille.
Dictati in timp ce scrieti la tabla, unora dintre elevi li se vor parea utile
fise care reproduc informatia.
93
H. Cum lucram cu elevii cu dificultati de citit si scris?
Propuneri de activitati
94
La ciclul primar, identificati copilul care:
Omite litere atunci cand scrie cuvintele sau le aseaza intr-o ordine
incorecta.
Foloseste degetele sau semne scrise pentru a face calcule simple, in vreme
ce alti copii pot face cu usurinta calcule mentale.
96
Solutii posibile:
Propuneri de activitati:
97
Laudati fiecare efort si chiar si realizarile minore. Un copil cu
dispraxie este obisnuit cu esecul repetat: fiecare efort trebuie sa le
creasca increderea in sine.Cand vor avea o parere mai buna despre ei,
se vor relaxa si vor putea sa invete.
98