Impactul adoptării monedei euro în România

Munteanu Dănuț

Zona euro
Toate statele membre ale Uniunii Europene fac parte din UEM (Uniunea Economică și Monetară).
Însă ce este zona euro? Zona euro este reprezentată de statele care au decis să-și înlocuiască
monedele lor naționale cu o monedă unică, euro. După adoptarea monedei euro, economiile țărilor
au devenit mai integrate. Pentru a beneficia de toate avantajele monedei unice, această integrare
economică trebuie să fie gestionată corespunzător. Prin urmare, zona euro aplică un model de
gestionare economică diferit de cele din celelalte state membre, în special în ceea ce privește
politicile monetare și economice.

Pregătirea adoptării monedei unice

Pentru a participa cu drepturi depline la Uniunea Economică și Monetară, România, alături de alte
șase țări, are obligația de a adopta moneda euro, atunci când îndeplinește toate condițiile necesare,
și anume a criteriilor de convergență, respectiv nominală, juridică și reală. Aceste criterii nu sunt
menționate în legislația Uniunii Europene, dar au un rol important în aprecierea nivelului de
pregătire a statelor pentru a adopta moneda unică.

În anul 2016, când a fost elaborat Raportul de Convergență al Băncii Centrale Europene, România
nu îndeplinea toate criteriile de convergență juridică, ci doar pe cele de convergență nominală. Însă
în Programul de convergență 2017-2020, România își susține și menține hotărârea de aderare la
zona euro, dar nu are o dată concretă, întrucât această privință presupune realizarea unor analize
profunde în ceea ce privește convergența reală, structurală și instituțională.

Realizat în grabă, proiectul de aderare a României la Uniunea Monetară Europeană, nu va aduce

deloc beneficii, ci din contră, dacă nici țara noastră, dar nici zona euro nu îndeplinesc condițiile
necesare funcționării optime a uniunii monetare. Cu alte cuvinte, dacă Romania va adera la ZE
fără a fi pregătită, problemele nu numai că nu vor fi rezolvate, ci vor fi chiar agravate.

Pentru a putea avea o înclinație pozitivă, proiectul trebuie realizat la timpul potrivit, cu respectarea
legilor economice, astfel aducând beneficii economice enorme. Această intrare în zona euro
trebuie luată în serios, iar România trebuie să îndeplinească condiția de a fi îndeajuns de
competitivă și să aibă un nivel adecvat de dezvoltare. Prima condiție presupune ca generarea atât
în sectorul privat cât și cel public, a atitudinii față de inflația salariilor și a prețurilor, atitudine ce
este similară cu a țărilor cele mai competitive din zona euro.

Deși adoptarea monedei unice a fost și este în continuare una din prioritățile țării, România are
diferențe regionale interne considerabile. Țara nu este dezvoltată în concordanță pentru a intra în
zona euro, deoarece doar regiunea București-Ilfov îndeplinește condițiile de intrare în zona euro.
„Iar un stat intră în ZE în întregime, nu pe bucăţi.” (Dăianu, 2016).

Cum funcționează zona euro.

Dacă e să ne luăm după ceea ce spune Comisia Europeană, zona euro este un mijloc care asigură
stabilitate și o creștere mai puternică, mai durabilă și mai favorabilă în întreaga zonă euro și UE în
ansamblu, mijloc care asigură îmbunătățirea vieții cetățenilor.

În prezent, zona euro este mai mult o arie cu monedă comună, din care s-a eliminat riscul valutar.
Acest lucru reprezintă un avantaj fără îndoială. Zona euro poate ajuta o economie să se apere de
mișcările de capital care pot produce instabilitate. Însă acest lucru nu apără slăbiciunile unei
funcționări corespunzătoare a zonei euro, având în vedere faptul că MES (Mecanismul European
pentru Stabilitate), UB (Uniunea Bancară) și alte instrumente care au fost adoptate după apariția
crizei zonei euro, nu au reușit în rezolvarea problemelor de fond, astfel că abordarea unor reforme
suplimentare este necesară.

Policy space (spațiul de manevră) contează mult pentru o economie precum cea a țării noastre,
care are încă „rigidități importante și are nevoie de reforme structurale intense” (Dăianu, 2016).
Un lucru ar putea liniștii apele din punctul de vedere al funcționării zonei euro, și anume dacă
integritatea fiscală și politică ar fi adânci, ar exista posibilitatea transferurilor de resurse care să
facă irelevante dezechilibre între statele care aparțin zonei euro. În condițiile din prezent, acest
lucru este pur fictiv.

Aduce aderarea la euro beneficii?

Aderarea la euro aduce indiscutabil o serie de avantaje pentru economia și societatea românească.
Un prim efect pozitiv este stimularea comerțului exterior, care poate conduce la o creștere
economică mai rapidă și la o prosperitate mărită și distribuită la scară largă, și la locuri noi de
muncă.

Avantajele rezultă din eliminarea costurilor de tranzacție, în contextul unei uniuni monetare,
respectiv, adoptării unei monede unice. Cea mai mare parte din comerțul extern al României se
face cu țările europene, țări care fac deja parte din zona euro. Eliminarea acestor costuri generează
câștiguri, dar care nu sunt repartizate uniform. Ceea ce pentru unii înseamnă câștig, pentru alții
înseamnă pierdere („de exemplu, cazul renunțării la taxele aferente schimbului valutar: cei care le
plăteau sunt în câștig acum, însă pierd cei care inițial le percepeau; aceste tip de inconveniente se
pot înlătura odată ce „perdanții“ se vor adapta la noul context și se vor orienta spre altă formă de
profit” (Socol, p. 54).)

Eliminarea costurilor de tranzacție duc la „reducerea discriminării prin preț între piețele naționale,
larg practicată pe piețele țărilor din UE, datorită segmentării puternice a piețelor naționale” (Socol,
p.54). Astfel că, prin această eliminare a costurilor de tranzacție, consumatorii pot achiziționa
bunuri din locul în care sunt mai ieftine. Costurile de tranzacție ridicate ar împiedica consumatorul
din România să cumpere același bun dintr-o altă țară.

Reducerea unui alt cost, costul capitalului suportat de întreprinzători, stimulează investițiile.
Beneficiarii acestui efect sunt întreprinderile atât mici cât și mijloci, din țările periferice zonei
euro. De exemplu, adoptarea euro în Grecia a dus la scăderea cu 4 procente a ratelor dobânzilor
aferente creditelor oferite societăților nefinanciare. Pentru România, având în vedere că dobânzile
încă sunt mai mari decât cele din zona euro, acest efect ar putea fi chiar mai puternic, deoarece
stimularea investițiilor va fi antrenată de ieftinirea finanțărilor. Însă, reducerea costului creditului
nu va determina neapărat creșterea profiturilor întreprinderilor, pentru că ratele dobânzilor la
depozitul bancar vor scădea și ele.

Un avantaj direct pe care îl are adoptarea monedei euro este posibilitatea cetățenilor de a compara
prețurile din România cu prețurile din alte țări din zona euro.

Întrucât atât veniturile cât și cheltuielile lor se vor face în moneda euro, cetățenii români nu vor
mai fi nevoiți să cumpere sau să vândă euro pentru efectuarea unor tranzacții sau operațiuni de
plată externă. Singurul motiv pentru care românii ar mai dori să facă tranzacții valutare este pentru
diferența netă. Adică dacă cetățenii doresc să facă împrumuturi sau să-și plaseze economiile într-
o altă monedă (ex. dolar). Având în vedere stabilitatea monedei euro, dar și a faptului că în prezent
este cea mai utilizată în operațiunile financiare, puține ar fi motivele pentru care românii ar dori să
facă astfel de tranzacții.

Adoptarea euro este de asemenea capabilă să reducă volatilitatea cursului de schimb al monedelor
străine utilizate în România și dacă tot am amintit de dolar, îl putem da ca exemplu având în vedere
că cursul leu-dolar nu este la fel de stabil ca cursul euro-dolar.

Pe lângă avantajele directe pe care euro le oferă, amintim și o serie de avantaje indirecte
importante, care duc la finalizarea procesului de integrare. „Introducerea euro creează un mediu
mai stabil pentru întreaga economie, ceea ce este de natură să atragă investițiile străine
directe” (Cerna, p.3), investiții ce duc la creșterea PIB-ului și la diminuarea ratei șomajului, la
stimularea comerțului exterior și în cele din urmă la creșterea nivelului de trai, conform
standardelor europene.

Dezavantajele și riscurile adoptării euro

Care este principalul dezavantaj al adoptării euro? Pierderea autonomiei monetare. Ceea ce
concepe Banca Centrală Europeana poate să nu țină mereu cont de condițiile specifice economiei
românești. Astfel că autoritățile naționale nu vor mai putea realiza ajustări prin utilizarea
mijloacelor monetare. BNR nu va mai putea răspunde șocurilor externe prin ratele dobânzilor și
nu va mai putea stabiliza prețurile și volumul producției.

După introducerea euro, dar și în etapa de dinaintea introducerii, atât statul cât și întreprinderile
vor suporta costuri legate de adaptarea sistemelor informatice, de recalculare a prețurilor,
preschimbarea leului în euro, practicarea prețurilor atât în euro cât și în lei etc.

Adoptarea euro va avea un efect negativ asupra băncilor, care obțin o parte din profit din schimbul
de valută. Dispariția leului nu doar că elimină costurile de tranzacționare, dar va diminua și
veniturile băncilor din operațiunile valutare

Printre riscurile intrării în zona euro se numără și pierderea posibilității influențării independende
a economiei. În momentul apariției unei crize, nu mai există posibilitatea protejării prin politica
monetară. Astfel că nu mai putem devaloriza moneda națională, luând în considerare și
consecințele negative pe care acest proces le are, pentru salvarea temporară a căderii într-o depresie
a economiei.

O intrare prea rapidă în zona euro - „Atât timp cât îndeplinim criteriile
nominale, de ce n-am intra?”
Dacă România va intra în euro înainte de a-și recupera o masă critică de convergență reală și
structurală, se va expune unor riscuri. Aderarea la moneda euro nu poate fi oportună fără a avea o
economie competitivă și prosperă. „Dacă țara nu este pregătită să reziste la șocuri, dacă nu există
o convergență reală, daca este dependentă de importuri, dacă nu are producție internă, dacă nu e
competitivă și nu are stabilitate macroeconomică, dacă nu dispune de capital suficient, dacă nu
produce excedent de capital, dacă nu are asigurată stabilitatea socio-economică, dacă nu are
securizată piața muncii, dacă nu are un nivel de integrare financiară sustenabil, dacă nu are un
nivel al veniturilor suficient de ridicat în raport cu media veniturilor din Uniunea Europeană, riscul
ca aderarea la moneda unică să se transfome într-un eșec, este deosebit de ridicat” (Andreiana,
2019).

Uniunea monetară, zona euro – plusuri și minusuri

Dat fiind faptul că, pentru România, avantajele adoptării euro sunt semnificativ mai mari decât
dezavantajele, ar trebui ca euro să fie adoptat cât mai repede. Amânarea adoptării duce la pierderea
avantajelor nete pe care utilizarea acestei monede le oferă. În cazul în care amânarea ar fi fost
determinată de șocuri externe, iar autoritățile române ar fi continuat să aplice politici
economice sănătoase, dezavantajele amânării adoptării euro nu ar fi fost, probabil, prea mari.

Beneficiul principal al Uniunii Monetare este ușurința ajustării la un șoc. Moneda unică aduce
beneficii la nivel microeconomic. Chiar dacă politica monetară nu este percepută ca fiind
putincioasă în influențarea variabilelor pe termen lung, Uniunea Europeană poate fi apropiată de
o zonă monetară optimă. În prezent, euro aduce beneficii nete pozitive, pe măsura funcționării
optime a mecanismelor de ajustare, economia devenind mai flexibilă.

Bibliografie
http://www.bnr.ro/Procesul-de-pregatire-pentru-adoptarea-monedei-unice-europene-8012.aspx

http://m.hotnews.ro/stire/21909915

http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/181-aderarea-la-zona-euro-problema-este-in-ce-
conditii

http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/231-perspective-si-provocari-privind-aderarea-
romaniei-la-zona-euro

https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area/what-euro-area_ro

Cristian Secol, „Adoptarea euro: costuri sau beneficii?”, ASE

Silviu Cerna, „Efectele adoptării euro”, FEAA, UVT Timișoara