DE CE FUMĂM

Fumatul cauzeaza cancer. Studiile care leaga fumatul de cancerul pulmonar au fost
multa vreme ignorate. Interesele economice s-au opus identificării și recunoașterii proprietăților
cauzatoare de boală ale tutunului.

Hidrocarburile și cancerul pulmonar

Soarecii de laborator si primatele non-umane pot fi dresate sa-si administreze singure

nicotina, dar ele singure nu se pot obisnui cu fumul. Pe de alta parte, oamenilor le place fumul.
In general, omul este expus la fum aproape in fiecare zi, acesta provenind din prepararea
alimentelor. Fumul inspirat in acest fel pare sa aiba o aroma placuta si este mult mai putin nociv
decat fumul provenit de la tigara. Utilizarea focului de către hominizi datează de acum 1,7
milioane de ani, iar omul se poate obisnui cu fumul, intrucat focul este indispensabil omului,
fiind folosit pentru alimentatie, iluminare, incalzire. Ecuația evoluționistă a devenit: unde există
fum, există foc; unde există foc, există siguranță; unde există fum, există siguranță. Până la un
punct. De la prea mult fum ochii ne lacrimeaza si plamanii cer aer curat, ceea ce explica
dependenta hominizilor moderni pentru fumat, ceva asa de puternic ca ne suprima mecanismele
de aparare psihologice naturale - e o mostenire evolutionara mult mai veche.

Biologia evolutivă a plantei de tutun

Planta de tutun sălbatică crește în revolta ecologică a pădurii tropicale, unde

concurența între speciile de plante pentru lumină, sol, nutrienți și spațiu este intensă. Aceasta
planta contine o substanta foarte toxica – nicotina care a evoluat pentru a descuraja animalele să
o mănânce, provocandu-le probleme la stomac. Principalele animale la care planta de tutun a
evoluat această apărare au fost insecte, ale căror corpuri mici au fost afectate maxim de efectele
toxice ale substanței chimice. Nicotina este încă utilizată în insecticidele comerciale. Pentru
animalele mari, cum ar fi oamenii, efectele toxice ale nicotinei, dacă nu sunt ingerate cantități
mari, sunt mult mai diminuate. Nicotina este o neurotoxină, o substanță chimică care afectează
nervii. "Scopul" pentru care nicotina a evoluat în planta de tutun - de a ucide sau, cel puțin, de a
descuraja insectele să mănânce frunzele plantei - le dă, paradoxal , efectele fiziologice pe care
oamenii le percep ca plăcute. Nicotina constricteaza vasele de sange, creste ritmul cardiac si
astfel actioneaza ca stimulant in organism. Din cauza proprietatilor vomitive ascunse, nicotina
suprimeaza apetitul unui fumator, iar intr-un mod neortodox, nicotina ajuta si la dieta. Cel mai
important efect secundar, însă, este efectul nicotinei asupra creierului. Aceste părți ale creierului
sunt implicate în "sistemul său de recompense" și sunt implicate în dependența de multe
medicamente.

Tutunul în concentrații mari are un efect halucinant ușor. Dar tutunul a fost folosit și
ca emetic, pentru a induce voma, fiind mâncat direct.

Indienii din America de Sud au descoperit pentru prima data proprietatile

farmacologice ale plantei de tutun, Nicotiana tabacum, endemica padurii tropicale amazoniene.
 Dovezile indică faptul că înainte cancerul pulmonar a fost o boală rară sau inexistentă
în decursul a mii de ani în care indienii americani au folosit tutun. Tutunul a fost în mare parte
fumat în țevi, atât de indieni, cât și de euro-americani. Timp de mulți ani, fumul de tutun a fost
considerat chiar de mulți ca fiind terapeutic, "eliminând" pasajele respiratorii. Țigările au
devenit modul preferat de utilizare a tutunului în timpul și după cel de-al doilea război mondial.
Aceste frunze fine de tutun invelit în hârtie sunt inovații din Turcia, care devenise un centru
secundar de export al tutunului în secolul al XIX-lea. Volumul de fum carcinogen inhalat într-o
singură țigară era mult mai mult decât dintr-o țeava. În anii 1950, a existat o epidemie de cancer
pulmonar în Statele Unite. Retorica nativă americană îl acuză pe omul alb pentru blestemul
fumatului și a bolii asociate cu plămânii. Dar, de fapt, inovația țigaretei turcești a transformat
fumatul dintr-un iritant slab gradat, într-un prim cancerigen.

O cercetare epidemiologica abundenta confirma ca nicotina este substanta psihoativa

din fumul de tigara si e principalul motiv pentru care fumatorii isi aprind tigara iar si iar.
Nicotina promoveaza atat de mult fumatul, încât cantitatea de gudron ce contine carbon
depozitata in organism copleseste capacitatea de detoxifiere a corpului. Nicotina nu e singura
substanta ce cauzeaza cancer dintr-o tigara. Fumul de tigara contine 150 de ingrediente si multe
dintre acestea pot cauza leziuni la nivelul celulelor. Natura toxica a fumului de tigara distruge o
alta parte a plamanilor-alveolele care fac schimbul de aer. Bronhopneumopatia obstructiva
cronica e boala cauzata si e a 5-a cea mai comuna cauza de deces din SUA. La oameni, aceasta
boala e un esec al sistemului inima-plaman adaptate de catre primele animale terestre. Cand
plamanii au evoluat la animalele terestre acum circa 340 milioane de ani, au aparut camere in
plus in inima pentru a pompa sangele in plamani la presiuni inalte. Fumatul impiedica aceasta
adaptare scazand capacitatea plamanilor de a face schimbul oxigen-dioxid de carbon. Pentru a
compensa, noua camera evoluata a inimii, ‘inima dreapta’ devine suprasolicitata si marita. Alte
simptome ale acestei boli-incetineala. Lipsa aerului in timpul exercitiilor fizice si incetinirea
metabolismului reprezinta o regresie la creaturile pre-amfibiene.

Multe dintre ingredientele corosive din fumul de tigara, pe langa gudronul cauzeaza
BPOC. Animalele pe care se fac experimente in laborator pot contacta aceasta boala daca li se
administreaza in plamani o enzima ce digeră proteinele. Un exemplu de enzima este
papaina(extrasa din papaya) sau elastaza, produsa de pancreasul animalelor sau de celulele albe.
Aceste substante ataca peretii alveolelor, distrugand proteinele de elastina din celulele lor.
Radicalii liberi din oxigenul continut in fumul de tigara sunt un alt factor ce distrug tesutul
elastic al alveolelor. Pacientii cu BPOC raman fara aer si la cele mai simple sarcini.

Inima este, de asemenea, afectata profund de aceasta boala. Receptorii chimio-

receptorii din sistemul arterial simt continutul ridicat de CO2 si trimit mesaje creierului sa
mareasca ritmul cardiac. Inima pompeaza mai repede, dar plamanii inelastici nu pot livra mult
oxigen in sange. In cele din urma, inima cedeaza fiind suprasolicitata. Cea mai comuna cauza a
mortii la oamenii bolnavi de BPOC este insuficiență cardiacă congestivă.

BPOC se trateaza administrand O2 in plamani, in ideea ca o concentratie mai mare de

oxigen in volumul mic de aer ce circula in plamani sa fie de ajuns sa ajute pacientul.
Modificarile suferite de alveole din cauza BPOC sunt ireversibile si singura modalitate prin care
se poate evita aceasta boala este sa nu se fumeze.
Prevenirea cancerului pulmonar si BPOC

E foarte greu sa te lasi de fumat. Fumatorii isi descriu dependenta in mai multe feluri:
„un prieten vechi”, un obicei ce-i relaxeaza, o recompensa, o parte a personalitatii lor sau o
declaratie sociala. Ca sa te opresti din fumat iti trebuie mai multi pasi, dar o dorinta puternica de
a-ti schimba comportamentul este cel mai important pas.

Cea mai buna modalitate de a preveni cancerul pulmonar si BPOC e sa nu te apuci de

fumat. Desi omul are evolutiv o inclinatie pentru fumul cu hidrocarburi, corpul nostru nu este
destul de evoluat ca sa detoxifice plamanii de cantitati masive de carbon.

Dar daca ai devenit deja dependent de fumat, care e cea mai buna modalitate de a
scapa? Fumatul e ca orice alta dependenta. Cere loialitate totala si inlatura familia, prietenii si
toate celelalte responsabilitati. Expertii in domeniu sunt de acord ca dependenta de tutun trebuie
tratata la fel ca dependenta de droguri sau alcool. Un program pentru a opri fumatul trebuie sa
includa o reorientare a obiceiurlor si a stilului de viata.

Specialistii in medicina preventiva recomanda guma si plasturii cu nicotina, produse

concepute odata ce s-a aflat ca nicotina este substanta care da dependenta. Dozand o cantitate
relativ mica de nicotina prin cai care elimina ingerarea de fum toxic in plamani, devii mai putin
dependent psihic de fumat. Dar fumatul este un obicei complicat, imputernicit cu multe asocieri
pozitive si e imposibil sa te lasi de fumat fara un angajament personal puternic.

Cand te lasi de fumat ai sa iei in greutate. Pentru multi fumatori, acest fapt este unul
care-i impiedica sa se lase de fumat. In acelas timp in care te lasi de fumat, incepe o paleodieta
si un program de exercitii. Mancand alimentele care iti plac si sa devii dependent de endorfinele
produse de exerctiile fizice e mult mai benefic decat sa fii dependent de nicotina. Aceasta
solutie nu doar iti mentine greutatea optima, de asemenea reduce tensiunea arteriala, mareste
tonusul muschilor, te face sa dormi mai bine, reduce stresul si elimina substantele carcinogene
din fumul de tigara din corpul tau. Un nou mod de a preveni efectele negative ale fumatului
consta in combaterea chimicalelor specifice din fumul de tigara. O idee recenta este aceea ca
aspirina poate bloca efectele carcinogene ale unei substante, o nitrozamina din fumul de tigara.
Administrarea de derivate ale vitaminei A( acidul retinoic sau beta-caroten) poate ajuta. Aceste
derivate actioneaza in plamani ca niste antioxidante, prinzand radicalii liberi care pot dauna
plamanilor. Desi intr-un mediu controlat aceste idei par promitatoare, ele de asemenea pot avea
efecte secundare periculoase. Daca te protejezi doar de o substanta toxica din fumul te tigara,
poti deveni vulnerabil la altele. Acum 1.6 milioane de ani, un individ din specia Homo erectus,
prima specie de hominid ce a folosit focul, a murit de supradoza de vitamina A. E posibil ca
individul a vrut sa se dozeze cu vitamina A pentru efectele sale benefice, dar a luat o supradoza
si a avut parte de o moarte dureroasa.

Astazi, acest tip de terapie de combatere a efectelor negative cu o substanta anume

trebuie sa fie facuta doar dupa o buna consultare cu un medic specialist.