Sunteți pe pagina 1din 8

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești

Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

RIDICAREA BATIMETRICĂ
Autor/autori

Robert I. BĂNCIOIU
1Facultatea de Construcții, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Cluj Napoca, robertbancioiu@gmail.com

Îndrumător/îndrumători
Conf. Dr. Ing. Sanda NAȘ
2 Facultatea de Construcții, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Cluj Napoca, Sanda.Nas@mtc.utcluj.ro

REZUMAT:

Prezenta lucrare va aborda următoarele noțiuni:


 Cunoștințe de bază;
 Măsurarea adâncimilor;
 Poziționarea sondajelor;
 Batimetrie de mare detaliu;
 Sistemul CEEDUCER.

Cuvinte cheie
Batimetrie, sondaj, măsurători speciale.

1. CUNOŞTINŢE DE BAZĂ
1.1 Noțiuni generale
În termeni uzuali, procesul de măsurare a adâncimilor se mai numeşte şi ridicare batimetrică
şi cuprinde ansamblul lucrărilor de măsurare, calcul şi reprezentare a reliefului subacvatic al
unei zone.
Măsurătorile adâncimii apei denumite şi sondaje constituie problema de bază a lucrărilor
hidrografice cu scopul de a determina relieful subacvatic.
Relieful în topografie se defineşte ca fiind totalitatea neregularităţii naturale a terenului.
Reprezentarea reliefului în plan se realizează de regulă, prin curbe de nivel. Curba de nivel se
defineşte ca fiind proiecția în plan orizontal a liniei sinuase ce unește punctele de aceeași cotă,
iar cota unui punct reprezintă distanţa pe verticală între o suprafaţă de nivel zero şi suprafaţa de
nivel ce trece prin punctul respectiv.
Punctele ale căror cote se determină, se află deasupra geoidului se numesc puncte
topografice, iar cele situate sub acesta se numesc puncte batimetrice.
În ridicările batimetrice se utilizează următoarele noţiuni:
• adâncimea este distanţa pe verticală spre nadir, între suprafaţa de nivel zero (nivelul de
referinţă) şi un punct de pe fundul apei, (deci este o cotă negativă);
• curba batimetrică sau izobată reprezintă locul geometric al punctelor de aceeaşi adâncime.
Pe hărţile topografice curbele de nivel negativ se reprezintă cu o linie de culoare albastră, iar
notaţiile se fac cu semnul minus. La mare, izobatele, sunt notate cu valoarea adâncimii fără
semn (figura 1 a şi b).

Pagina 1 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

a b
Figura 1.

1.2 Determinarea nivelului de referință


Nivelul de referinţă este un plan convenţional faţă de care sunt raportate adâncimile. Se mai
numeşte şi zeroul hidrografic.
Acest nivel de referinţă trebuie situat sub nivelul celor mai mici ape posibile şi se determină
în mod diferit la mare, faţă de fluviu (râuri). La o mare fără maree (în cazul Mării Negre) nivelul
de referinţă s-a calculat pe baza datelor furnizate de un post hidrometric pe o perioadă de
observaţii de cel puţin 30 – 50 ani.
Pentru ţara noastră, suprafaţa de nivel zero este suprafaţa liniştită de nivel mediu al Mării
Negre. Punctul zero fundametal se află în portul Constanţa încastrat într-un monolit de beton.
Pentru corectarea adâncimilor măsurate faţă de zeroul hidrografic, în zonele de lucrări
hidrografice se instalează posturi hidrometrice.
Un post hidrometric este compus din instalaţia de măsurare şi reperul de nivelment. Instalaţia
de măsurare poate fi o miră sau un maregraf.
Mira hidrometrică este o riglă gradată fixată pe un suport (cheu, debarcader, etc) instalat în
apă, pe care se citesc variaţiile de nivel ale apei faţă de zeroul hidrografic (figura 2).

Figura 2.

La fluviu şi râuri, nivelul zero reprezintă nivelul mediu multianual al celor mai scăzute ape
determinate pe baza unor observaţii îndelungate, de cel puţin 25 de ani. Acest nivel zero
reprezintă zeroul postului hidrometric faţă de care se corectează adâncimile măsurate.
În sectorul românesc al Dunării există 25 de posturi permanente situate unul faţă de altul la
o distanţă de aproximativ 40km.
Maregrafele sunt aparate care înregistrează automat variaţiile nivelului apei. Ele pot fi cu
flotor şi de presiune. Maregraful din portul Constanţa este de tipul cu flotor (figura 3).

Pagina 2 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

Figura 3.
1.3 Linii de sondaj
Sondajul este o lucrare specială de măsurare a adâncimii apei în puncte situate în plan, de
-a lungul unor direcţii numite linii de sondaj (pe aceste linii situate la suprafaţa apei se
deplasează ambarcaţiunea de sondaj).
1.2.1 Orientarea liniilor de sondaj
Liniile de sondaj se proiectează de regulă să fie perpendiculare pe o anumită direcţie de
referinţă care poate fi:
 direcţia nord;
 o direcţie materializată topografic (direcţia generală a coastei; linia malului
fluviului, canalului, lacului; axul unui dig etc).
1.2.1.1 Sistemul de linii paralele (figura 4).
Este format din linii drepte paralele între ele şi se proiectează în majoritatea ridicărilor
batimetrice pentru că asigură desimea constantă a sondajelor pe unitatea de suprafaţă.

Figura 4.

1.2.1.2 Sistemul de linii radiale (figura 5).


Este alcătuit din linii drepte care converg într-un punct numit pol, sub anumite unghiuri şi
se proiectează în ridicările batimetrice din dreptul capurilor, în jurul insulelor şi ale altor
caracteristici ale terenului.

Pagina 3 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

Figura 5.
Desimea sondajelor efectuate pe profilele radiale scade de la pol către zona periferică a
sistemului unde trebuie să fie egală cu cea proiectată (adică 1cm la scara planului hidrografic).
Unghiul sub care converg liniile (γ 0 sau γ g)
𝑑 𝑑
γ0 = 570 ,3 𝐷 ; (1) γg = 63g ,662𝐷; (2)
Unde: d – distanţa între extremităţile liniilor de sondaj (va fi întotdeauna 1cm la scara
planului)
D – distanţa de la polul sistemului la capătul liniei.
1.2.1.3 Sistemul de linii in zig-zag (figura 6).
Are aspectul unei linii frânte formată din segmente egale sau diferite ca lungime şi se
proiecteaza de regulă, în sondajele la fluviu, râuri, unde există curent.

Figura 6.

2. MĂSURAREA ADÂNCIMILOR
Măsurarea adâncimilor şi determinarea poziţiilor punctelor ce se găsesc pe linia de sondaj
sunt actvităţi ce se desfăşoară simultan.
Pentru determinarea precisă a adâncimilor prin procedeul sondajelor a fost necesară ceearea
unor aparate şi dispozitive de măsurare utile acestui scop, numite sonde.
Din punct de vedere a ridicării batimetrice, sondele pot fi cu măsurare directă (sonda de
mână și sonda de lemn) sau indirectă (sondele ultrason).

SONDELE ULTRASONORE (ULTRASON)


Sondele ultrasonore sunt echipamente complexe care se folosesc aproape generalizat pentru
măsurarea adâncimilor.
Principiul măsurării adâncimii cu sonda ultrason este următorul:
 un emiţător de ultrasunete montat de regulă pe fundul navei (E) care emite periodic
impulsuri scurte de unde ultrasonore sub forma unui fascicul dirijat în jos pe o direcţie
aproximativ verticală;
 fasciculul de ultrasunete este reflectat de fundul apei (O) şi recepţionat la bordul navei
de un receptor montat în punctul R.
Emiţătoarele şi receptoarele de ultrasunete se numesc vibratoare. La sondele hidrografice
pentru adâncimi mici, vibratorul de emisie îndeplineşte şi funcţia de vibrator de recepţie.

Pagina 4 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

Figura 7.
Din figura 7:
 distanţa ER = 2B şi se numeşte bază;
 2Hs = spaţiul parcurs de undele ultrasonore directe şi reflectate;
 H = adâncimea faţă de planurile vibratoarelor;
 Ha = adâncimea adevărată;
 ΔHi = imersiunea vibratoarelor.
Rezultă: Ha = H + ΔHi.
Imersiunea este o mărime constantă, iar adâncimea măsurată este o funcţie ce depinde de
viteza de propagare pe verticală a ultrasunetelor (V = 1500m/s în apa de mare) şi intervalul de
timp dintre momentul emisiei şi recepţiei undelor (t).
H=√𝐻𝑠2 − 𝐵 2 ; (3)
Spaţiul parcurs de undele ultrasonore în apă este:
𝑉∗𝑡
2Hs = V*t; de unde Hs= 2 ; (4)
Din (3) și (4) rezultă:
𝑉∗𝑡 2
H=√( ) − 𝐵 2; (5)
2

Sondele ultrason folosite în hidrografie (şi în navigaţie) pot fi cu înregistrator sau cu


indicator.
Sonda ultrason cu indicator afişează valoarea adâncimii măsurate la un moment dat.
Sonda cu înregistrator pe lângă indicarea instantanee a adâncimilor înregistrează toate aceste
valori pe o bandă de hârtie specială numită batigramă. Totalitatea punctelor de sondaj de pe
fundul apei formează profilul fundului apei.

3. POZIȚIONAREA SONDAJELOR

După proiectarea liniilor de sondaj, pe timpul sondajelor se fac simultan măsurătorile de


adâncime și de determinarea poziţiei punctelor.
Regulă: O adâncime măsurată nu are valoare din punct de vedere hidrografic dacă nu este
poziţionată în plan prin coordonate.
Pentru a se realiza precizia determinării poziţiilor punctelor pe linia de sondaj trebuie să se
asigure:
 deplasarea navei (ambarcaţiunii de sondaj) în mod cât mai fidel pe linia de sondaj;
 alegerea celor mai precise metode de poziţionare a punctelor de sondaj.

Pagina 5 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

3.1 METODE FOLOSITE ÎN POZIŢIONAREA PUNCTULUI DE SONDAJ ÎN APELE


INTERIOARE

În apele interioare şi costiere, ridicările hidrografice se realizează pe planuri în proiecţie


Gauss-Krűger sau stereo-70. Punctele de sondaj se determină în coordonate rectangulare
absolute.
Poziţionarea punctelor de sondaj se poate face cu aparatura clasică sau cu aparatură de ultimă
generaţie.

3.1.1. Metoda intersecției înainte


Metoda constă în staţionarea cu teodolitul în cel puţin două puncte de coordonate cunoscute
ale reţelei de sprijin de la mal şi măsurarea unghiurilor orizontale (vize orientate) spre un punct
ale cărui coordonate trebuie determinate.
Particularități:
 vizele executate se dau simultan către punctul nou N (nava de măsurători) cu două
teodolite instalate la mal în puncte de coordonate cunoscute (A şi B) ale reţelei de
sprijin;
 valorile vizelor orientate se transmit prin radio (folosindu-se un cod prestabilit, clar şi
scurt) la un operator coordonator de la navă. Acesta prelucrează datele primite,
calculează coordonatele rectangulare şi pune punctul determinat pe planşeta de
urmărire;
 exact în momentul măsurării unghiurilor orizontale cu teodolitele se măsoară, la acelaşi
semnal, transmis de operatorul coordonator şi adâncimea apei. Astfel punctul de sondaj
poate fi reprezentat în plan prin coordonatele sale rectangulare (x şi y) şi adâncimea (H);

3.1.2. Metoda radierii


În esenţă se staţionează într-un punct de coordonate cunoscute cu o staţie totală, apoi se
orientează aparatul (pentru ca toate celelalte vize să fie orientate) şi se măsoară un unghi
orizontal şi o distanţă la un punct ale cărui coordonate trebuie determinate.
Prticularități:
În esenţă este o radiere topografică a unui punct (prisma) aflat pe o barcă în deplasare. Punctul
radiat va fi astfel poziţionat planimetric în coordonate absolute X şi Y, dar îi va corespunde şi
o valoare Z, care reprezintă adâncimea apei în acel punct. Acestă metodă precisă de măsurare
şi poziţionare a punctelor se foloseşte în special la lucrările de dragaj.
Utilizarea metodei radierii în balastiere cu ajutorul navomodelului (figura 8).

Figura 8.

Pagina 6 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

4. BATIMETRIE DE MARE DETALIU: ACHIZIȚIE, PROCESARE A DATELOR ȘI


REPREZENTAREA REZULTATELOR

Principalele elemente componente:


 Sisteme hidrografice digitale (Ceeducer, Ceeducer Pro);
 Înregistratoare automate de niveluri (Ceetide);
 Sisteme de poziţionare prin satelit GPS;
 Sisteme de calcul portabile;
 Software profesional pentru achiziţia datelor primare (MagLogNT) şi dirijarea în timp
real a navigatiei (Ceeduc2, Ceeman, Global Mapper, etc.);
 Mijloace de deplasare navală;
 Software profesional pentru procesarea, interpretarea datelor batimetrice şi
reprezentarea rezultatelor (CeeData).

4.1 SISTEMUL DIGITAL CEEDUCER

Constituit dintr-o echosondă de mare precizie, un receptor GPS diferenţial Ashtech şi un


concentrator de date. Poate lucra independent sau cuplat la un sistem de achizie automată a
datelor.
 Domeniu de măsură: 0,3 – 100 m;
 Frecvenţa de lucru: 30 sau 200 kHz;
 Precizie de măsură: între 1 cm şi 0,02% din adâncimea măsurată;
 Cadenţă de măsură: 6 citiri pe secundă;
 Reactualizarea poziţiei: o dată pe secundă;
 Concentratorul de date permite înregistrarea a 7,2 ore de măsurători;
 Descărcarea datelor se face prin intermediul unei interfeţe seriale clasice.
Imagini din timpul măsurătorilor cu ajutorul sistemul digital CEEDUCER (figura 9,10,11,12)

Figura 9. Figura 10.

Figura 11. Figura 12.

Pagina 7 din 8
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studențești
Cluj-Napoca 17-18 Mai 2019

Exemple de reţele de profile batimetrice:

Figura 13. (Sectorul Cernavodă)

Figura 14. (Zona Razelm-Sinoe)

BIBLIOGRAFIE:
1. https://www.scribd.com/document/94200129/Curs-Batimetrie
2. http://www.brantax.ro/servicii-brantax-1/servicii/batimetrie-2/harti-batimetrice/
3. http://ugrtulcea.blogspot.com/2014/12/proces-tehnologic-in-masuratorile-topo.html
4. https://geo-data.ro/page/masuratori-batimetrice

Pagina 8 din 8