Sunteți pe pagina 1din 5

Textul nonliterar

Redactarea de text nonliterar


Argumentarea apartenenţei fragmentului propus la categoria textelor nonliterare

Unitatea fundamentală a comunicării lingvistice orale şi scrise este textul. Textul nonliterar este
rezltatul observării realităţii şi al transformării acesteia în informaţie.
Are un caracter nonficţional, bazat pe aspecte adevărate, concrete ale realităţii cotidiene; are drept scop
informarea cititorului, dar şi transmiterea unor convingeri, încercarea de a-l determina pe acesta să facă un
anumit lucru.
Prezintă o mare varietate de forme: texte de lege, reţete, prospecte de medicamente, instrucţiuni de
montare, utilizare a aparatelor, ghiduri turistice, reclame, interviuri, anunţuri de mică publicitate, lucrări
ştiinţifice.
Textul nonliterar prezintă obiectivitate, claritate, în funcţie de domeniu, sunt prezente uneori clişee de
limbaj (formule fixe folosite în diverse acte oficiale, scrisori, etc.) şi este folosite în text aspectul corect,
îngrijit al limbii.
Textul publicitar are o difuzare socială pe scară largă şi propune o imagine standard a bunăstării, a
idealului în viaţa de zi cu zi; prezintă într-un mod concis şi atrăgător un produs comercial, cultural, politic)
pentru a convinge publicul de importanţa şi utilitatea sa. Exemple: „Raffaello-mai presus de cuvinte,
Hochland- bucuria gustului”.
Anunţul publicitar are scop informativ, formulat astfel încât să convingă. Discursul este scurt, fiind
precizate datele importante. Structura este simplă, iar cuvintele sunt folosite cu sensul de bază. Exemplu:
„Permis de bibliotecă „Ion Creangă”, subsemnata Roxana Ene, îl declar nul, Închiriez restaurant utilitat în
funcţiune, zona 1 Mai, cedez afacere.
Articolul de ziar/ de revistă exprimă punctul de vedere al redacţiei unei publicaţii periodice în cele mai
importante probleme ale actualităţii; este o expunere scrisă cu caracter publicistic, pe o temă politică, socială,
economică, sportivă, ştiinţifică, etc.
Apar forme de captare a atenţiei a cititorilor, cum ar fi titlurile sau construcţiile surprinzătoare,
limbajul familiar, figurile de stil, jocurile de cuvinte; folosirea limbii literare este obligatorie. Exemple de
titluri de articole. „ cel mai înal bărbat din lume”, „Deţinuţii joacă teatru”, „Vedetele de carton din
România”.
Ştirea este o informaţie care îndeplineşte mai multe condiţii
- trebuie să fie de actualitate, nouă şi verificată;
- să intereseze un număr mare de oameni;
- răspunde la întrebările: cine?, ce?, când?, unde?, De ce?;
- vocabularul este accesibil, adecvat mesajului şi publicului-ţintă;
- este redactată în mod obiectiv, fără implicare afectivă din partea jurnalistului;
- are un titlu sugestiv urmat de un subtitlu pentru a-l determina pe receptor s-o citească;
Uneori este însoţită de imagini, fotografii, tabele. Ştirea poate avea următoarele teme: actualitate,
sport, financiar, societate. Exemplu: „Între 18 şi 22 decembrie, va avea loc la sala Dalles din capitală”,
„Kilipirim- Târgul de carte, muzică şi film”.
Exemple de texte nonliterare. Argumentarea apartenenţei fragmentului propus la categoria textelor
nonliterare într-un anumit număr de rânduri.

Textul nr. 1
Se dă textul:
„A.N. M. a emis astăzi o atenţionare metereologică cod galben de caniculă pentru mâine. Astfel, în
Banat, Oltenia, şi Muntenia vremea va fi călduroasă, caniculară în zonele de câmpie, unde temperaturile
maxime vor atinge şi depăşi 35 de grade, iar indicele temperatură- umezeală se va situa în jurul pragului
critic de 80 de unităţi. În judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi în Bucureşti se vor înregistra
valori termice de 36-37 de grade. În partea a doua a zilei de mâine instabilitatea atmosferică se va manifesta
prin averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată a vântului. Vremea se va menţine deosebit de
caldă până poimâine”.
(Evenimentul zilei , http: //www.evz.ro)
Cerinţă:
Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi apartenenţa fragmentului propus
la categoria textelor literare.
Textul nonliterar se distinge prin raportarea logică şi clară la realitate, prin scopul bine determinat şi
prin limbajul temei şi publicului căruia i se adresează. În opinia mea, fragmentul citat respectă întru totul
aceste caracteristici, fiind un text nonficţional care respectă adevărul şi-l transmite prin mijloace lingvistice
adecvate. Are scopul de a informa publicul cu privire la starea vremii. Nu se adresează unui public
specializat într-un domeniu, ci tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, profesie, preocupări.
Limbajul, deşi accesibil tuturor cuprinde cuvinte şi structuri din sfera meteorologiei ( cod galben,
caniculă, temperaturi maxime, instabilitate atmosferică, averse ), iar ideile sunt susţinute prin indicatori
numerici (36-37 de grade, 80 de unităţi). Stilul se distinge prin obiectivitate, precizie, claritate. Nu se
folosesc figuri de stil. În concluzie, pe baza argumentelor prezentate , putem afirma că fragmentul este un
text nonliterar.

Textul nr. 2
Redactează un text de 10-15 rânduri în care să demonstrezi cu argumente că textul propus
reprezintă o ştire .
„Vei putea vedea „Prinţesa şi broscoiul” din ianuarie 2010, dar Cinemagia îţi spune deja la ce să te
aştepţi de la această revenire a Disney la animaţia realizată de mână şi genul acela de poveste din Fraţii
Grim, cu prinţi prinţese şi groaznice vrăji numai bune de dezlegat la momentul potrivit. Regizorii John
Musker şi Ron Clements fac uitate animaţiile generate de computer, prin urmare „Prinţesa şi broscoiul”
aduce foarte bine cu vechile filme Disney. Pentru fanii animaţiilor Disney, recunoaşterea omagiilor aduse
succeselor mai vechi, va fi o adevărată vânătoare de ouă de Paşte. Într-una din scene o să-l vezi pe Koa,
şarpele din Cartea Junglei, iar una dintre melodii o să-ţi aducă aminte de cântecul ursului Baloo. Asemănările
sunt multe, o să le poţi descoperi din 22 ianuarie când „Prinţesa şi broscoiul” se lansează pe marile ecrane
din România”.
( după Prinţesa şi broscoiul/ de Ştefan Dobroiu, 10 noiembrie 2009, www. Cinemagia.ro)
Rezolvare:
În opinia mea, textul „Prinţesa şi Broscoiul” reprezintă o ştire. Este un text nonliterar apărut în
mass-media. În prinul rând îndeplineşte condiţia de a aduce o informaţie nouă şi verificată: apariţia în
cinematografele din România, în ianuarie 2010 a celui mai recent film de animaţie Disney, textul fiind
publicat pe internet, pe site-ul www.cinemagia.ro la data de 10 noiembrie 2009.
În al doilea rând, evenimentul prezentat este semnificativ şi interesează o largă categorie de
populaţie, nu numai pe copii, dar şi pe adulţii iubitori de desene animate marca Walt Disney. Textul aduce
toate informaţiile necesare pentru public: momentul, locul, câteva precizări despre regie, pertsonaje şi
muzică; subliniază ce este nou în abordarea creatorilor săi. Limbajul folosit este accesibil dar obiectiv, fără
implicare din partea autorului. În concluzie, textul propus este o ştire.

Textul nr. 3
Argumentează în 10-15 rânduri apartenenţa la categoria textului nonficţional a fragmentului dat
Se dă textul:
„ Lapte de migdale
100g sâmburi de migdale
400 g apă caldă (fiartă şi răcită)
1 gălbenuş de ou
2 linguri de miere
Migdalele se dau prin râşniţă şi pudra obţinută se amestecă cu mierea şi eventual oul. Apoi se
adaugă treptat, amestecând mereu, apă caldă. Este o băutură foarte concentrată şi hrănitoare. A nu se
consuma mai mult de o porţie ( 125 ml, deşi din cantităţile date rezultă 4 porţii).
Se consumă cu biscuiţi, fursecuri sau diverse prăjiturele de casă uscate.”
(Elena Opriţa – „Reţete ăentru familia noastră”, Casa de Editură „Viaţă şi sănătate”, Bucureşti,2003
Rezolvare:
Textul nonficţional prezintă fapte reale în scop informativ sau persuasiv, de cele mai multe ori într-
un limbaj adecvat diverselor forme ale genului. Fragmentul este dat este o reţetă de preparare a unei
prăjitură. Se transmit informaţii despre ingredientele din care trebuie făcută prăjitura , despre cantitatea lor şi
despre modalitatea combinării acestora. Se oferă indicaţii legate de cum este mai sănătos să consumăm o
asemenea prăjitură. Apar caracteristici de structurare a textului sau de limbaj specific reţetei, cum ar fi lista
de ingrediente de la început sau apariţia verbului la infinitiv ( a nu se consuma…)
Trăsăturile menţionate dovedesc, prin urmare, apartenenţa fragmentului dat la categoria textului
nonficţional.

Textul nr. 4
Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să prezinţi o opinie argumentată despre apartenenţa
fragmentului propus la categoria textului nonliterar a articolului
Se dă textul:
„Conopida conţine cantităţi importante de vitamina C, 100 g ne furnizează aproximativ 60 g de
bvitamine. Astfel, o porţie de 200 g de conopidă gătită permite acoperirea aproape în totalitate a necesarului
zilnic. Atenţie! Vitamina C se distruge în apă, de aceea conopida nu trebuie fiartă multă vreme, ci mai
gedegrabă opărită sau gătită la cuptor. Această legumă furnizează şi vitamine din complexul B ( B2, B3, B6),
vitaminele K şi E, minerale (potasiu, calciu, magneziu), fier, zinc, cupru, precum şi fibre, despre care se ştie
că stimulează trasnzitul intestinal . conopida nu atentează la silueta noastră – 100 g ne oferă doar 24 de
calorii. „
( Alexandra Rareş, „Conopida menţine silueta şi apără de boli”, în Revista Felicia, 6 noiembrie 2009)
Rezolvare:
În opinia mea, fragmentul propus este extras dintr-un articol, text nonliterar cu caracter publicistic de
proporţii mai reduse, pe o temă ţtiinţifică, medicală: beneficiile conopidei asupra sănătăţii. Limbajul folosit
îmbină termenii ştiinţifici ( vitamine, minerale, potasiu, calciu, magneziu, fier, zinc, cupru ) cu termeni din
limbajul cotidian ( „nu trebuie fiartă foarte multă vreme, ci mai degrabă opărită sau gătită la cuptor”, nu
atentează la silueta noastră”). Articolul se adresează oricui este interesat de o hrană sănătoasă.
Informaţiile prezentate sunt obiective şi precise, iar scopul articolului este informativ, propunându-şi
să convingă cititorii în legătură cu beneficiile pe care le aduce conopida organismului uman.

Textul nr. 5
Argumentează în 10-15 rânduri că acest text nu este un anunţ.
Se dă textul:
„Vând ofer schimb caut en-gros închiriez organizez livrez gamă variată primesc în gazdă pierd donez
supraveghez en-detail solicit execut urgent cele masi scăzute preţuri angajez întocmesc filmez cumpăr
meditez zilnic între orele 2-22 pentru prima oară în România formaţi orice număr de telefon- aştept oricând
provincia.”
( Cristian Popescu, Arta Popescu, Societatea „ Adevărul” S. A., Bucureşti, 1994 )
Rezolvare :
Textul recurge la limbajul enunţului de mică publicitate, dar scopul acestui nu este nici informativ,
nici persuasi, ci comic.
În primul rând, în locul unei singure oferte, cum ar fi vânzarea sau cumpărarea unor lucruri, se
propune foarte mult, dintre cele mai variate: vânzarea, cumpărare, închiriere, reparaţii, organizare de
evenimente, donaţii, meditaţi. În felul acesta, aşa zisa ofertă devine absurdă. Enumeraţia verbelor care apar,
de obicei în anunţuri lasă impresia unui inventar comic asl acţiunilor presupuse de asemenea texte.
În al doilea rând, unele construcţii nau nici un sens, sau nu se pot delimita clar, în absenţa semnelor
de punctuaţie. Spre exemplu, fragmentul „solicit execut urgent cele masi scăzute preţuri” ar putea sugera
ideea că tocmai preţurile mici pe care le promovează orice reclamă sunt scoase din discuţie. La fel de de
amuzantă este construcţia „Vând ofer”, cu caracter ilogic.
Prin urmare, este vorba, de fapt, de un text ficţional în care limbajul anunţului devine o sursă
comică .
În concluzie, elevii trebuie să ştie că între textul literar şi textul nonliterar există diferenţe
semnificative.
Caracteristici:
Textul literar
- are scopul de a sensibliza cititorul prin relatarea unei întâmplări interesante;
- are încărcătură emoţională;
- foloseşte cuvinte arhaice, populare alături de cele literare, imagini artistice, figuri de stil, dialogul şi
naraţiunea ca mod de expunere.
Textul nonliterar
- se adresează receptorilor utilizând un mod de exprimare formal, accesibil, clar;
- texte prezintă fapte reale, în scop informativ sau persuasiv, de cele mai multe ori dintr-un limbaj
adecvat diverselor forme ale genului ;
- informaţiile prezentate sunt obiective şi precise redate printr-un limbaj standard ;
- nu se folosesc figuri de stil fiincă nu expresivitatea contează.
Prof. Pandia Mihaela
Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti