Sunteți pe pagina 1din 92

Cuprins

1. Obiectul contabilităţii...............................................................................................................5
1.1. Contabilitatea, componentă a sistemului informaţional economic...................................5
1.2. Concepţii privind obiectul contabilităţii...........................................................................6
1.2.1. Concepţia juridică.....................................................................................................6
1.2.2. Concepţia economică................................................................................................7
1.2.3. Concepţia financiară.................................................................................................8
1.3. Tipuri de contabilitate.......................................................................................................9
1.3.1. Contabilitatea financiară a agenţilor economici.....................................................10
1.3.2. Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ............................................10
1.3.3. Contabilitatea bancară............................................................................................11
1.3.4. Contabilitatea de gestiune.......................................................................................12
1.3.5. Contabilitatea instituţiilor publice..........................................................................12
1.4. Obiectul şi sarcinile contabilităţii instituţiilor publice...................................................13
2. Metoda contabilităţii...............................................................................................................15
2.1. Principiile contabilităţii..................................................................................................15
2.1.1. Principiul dublei reprezentări.................................................................................15
2.1.2. Principiul dublei înregistrări...................................................................................16
2.2. Procedeele contabilităţii instituţiilor publice..................................................................17
2.3. Documentele justificative, baza înregistrărilor contabile...............................................18
3. Dările de seamă contabile.......................................................................................................21
3.1. Bilanţul contabil al instituţiilor publice..........................................................................21
3.1.1. Bilanţul, definire, noţiune, conţinut........................................................................21
3.1.2. Definirea principalelor elemente ale bilanţului......................................................22
3.1.3. Influenţa operaţiunilor economice şi financiare asupra bilanţului.........................26

- 3 -
3.2. Contul de execuţie bugetară...........................................................................................28
3.3. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor..................................................................................28
4. Contul, procedeu specific al contabilitaţii..............................................................................31
4.1. Necesitatea şi definirea contului.....................................................................................31
4.2. Tipologia conturilor........................................................................................................31
4.3. Structura şi conţinutul conturilor....................................................................................32
4.4. Reguli de funcţionare a conturilor..................................................................................34
4.5. Planul de conturi.............................................................................................................35
4.6. Formula contabilă...........................................................................................................36
4.6.1. Conţinutul şi tipologia formulelor contabile..........................................................36
4.6.2. Analiza operaţiilor economice şi întocmirea formulei contabile..........................39
5. Balanţa de verificare...............................................................................................................40
6. Inventarierea...........................................................................................................................43
7. Contabilitatea creditelor bugetare...........................................................................................46
7.1. Creditele bugetare şi ordonatorii de credite....................................................................46
7.2. Conturile utilizate pentru evidenţa creditelor bugetare..................................................47
7.3. Aplicaţii practice privind creditele bugetare..................................................................49
8. Operaţiuni privind imobilizările corporale............................................................................51
8.1. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului privat al statului.....................51
8.2. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului public al statului....................56
9. Operaţiuni privind stocurile de materiale...............................................................................60
10. Operaţiuni de natura decontărilor cu terţii..........................................................................62
10.1. Operaţiuni privind creanţele instituţiilor publice.......................................................62
10.2. Operaţiuni privind datoriile instituţiilor publice.........................................................64
11. Operaţiuni privind disponibilităţile băneşti şi finanţările...................................................68
Planul de conturi pentru instituţii publice (conform proiectului de metodologie 2003)...............70
Planul de conturi pentru instituţii publice......................................................................................87
Bibliografie.....................................................................................................................................95

- 4 -
1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII

1.1. Contabilitatea, componentă a sistemului informaţional economic


Administrarea unei instituţii publice este o activitate care nu se poate realiza decât pornind de
la o percepţie amplă a realităţilor cu care se confruntă respectiva instituţie. Această percepţie a a
conducătorilor este condiţionată de existenţa unor informaţii pertinente.
Informaţia economică reprezintă o comunicare o ştire sau un mesaj ce conţine elemente noi
de cunoaştere a anumitor fenomene sau procese din trecut prezent şi viitor. 1
Informaţiile care sunt utilizate în vederea administrării unei instituţii sunt generate de o sumă
de reguli, proceduri, suporturi de date. Termenul generic pentru toate elementele fie materiale,
fie nemateriale, fie organizatorice, normative sau de altă natură care colectează, selectează,
prelucrează, şi sintetizează informaţiile necesare administraţiei este “sistem informaţional”.
Acest sistem, conţine o serie de subsisteme, şi anume:
 Contabilitatea
 Statistica
 Evidenţa operativă
 Planificarea
Din punct de vedere informaţional contabilitatea reprezintă un sistem de urmărire şi control
a acelor laturi ale activităţii entităţilor patrimoniale care pot fi exprimate valoric prin
intermediul etalonului bănesc.
Se pot identifica unele sarcini2 ale contabilităţii:
a. să furnizeze datele necesare elaborării planurilor, programelor şi în special bugetelor
entităţilor patrimoniale
b. să asigure urmărirea şi controlul valoric a activităţilor desfăşurate prin intermediul
înregistrării cronologice şi sistematice a operaţiilor economice şi financiare.
c. Să asigure controlul integrităţii patrimoniului

1
Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 6.
2
Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România”, Ed. Intelcredo, Deva 1996 pag
18; Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag 26

- 5 -
d. Să furnizeze informaţiile necesare întocmirii documentelor de sinteză asupra patrimoniului şi
a activităţilor desfăşurate
e. Să asigure informaţiile necesare calculării impozitelor datorate de entităţile patrimoniale
diverselor organisme ale statului precum şi urmăririi decontării acestora
La nivelul societăţii contabilitatea oferă informaţii cel puţin în două direcţii:
 aministratorilor sau conducătorilor, care au nevoie de informaţii contabile pentru a
putea gestiona eficient activitatea entităţii patrimoniale. Din aceste puncte de vedere
contabilitatea trebuie să ofere administratorilor atât informaţii sintetice sau concentrate,
privind starea patrimoniului cât şi informaţii detaliate privind fiecare element patrimonial
în parte
 altor persoane interesate (proprietari, creditori, finanţatori, angajaţi, etc) care au nevoie
de informaţii pentru a putea lua decizii privitoare la relaţiile pe care le au cu entitatea
patrimonială. Acestea sunt informaţiile generice privitoare la starea patrimoniului, şi în
special acele informaţii care permit evaluarea capacităţii de rambursare a datoriilor
entităţii patrimoniale.

1.2. Concepţii privind obiectul contabilităţii

1.1.1. Concepţia juridică


Conform acestei concepţii obiectul de studii al contabilităţii îl constituie patrimoniul
(averea) privit ca o sumă de bunuri, drepturi şi obligaţii cu valoare economică ale unui subiect de
proprietate.
Într-o viziune simplistă averea sau patrimoniul unei persoane ar putea fi privită ca o sumă
a valorii bunurilor pe care le deţine. Această viziune se complică în contactul cu realitatea.
Bunurile deţinute sunt uneori în proprietatea persoanei, alte ori numai împrumutate. Pe de altă
parte bunurile deţinute pot fi obţinute în urma unor împrumuturi băneşti. Aceste împrumuturi
generează obligaţii de plată către finanţatori. Continuând raţionamentul, persoana poate la rândul
ei împrumuta bunuri sau sume de bani altor persoane. Prin urmare la un anumit moment
patrimoniul persoanei în cauză se va compune din bunuri aflate în proprietate, bunuri
împrumutate, sume de bani împrumutate, sume de bani datorate, cu alte cuvinte bunuri, drepturi
şi obligaţii.

- 6 -
Într-o viziune enumerativă bunurile cu valoare economică reprezintă în cazul entităţilor
patrimoniale o sumă de clădiri, maşini, utilaje, mijloace şi tehnică de calcul, mijloace de
transport, materiale de diverse tipuri, etc care pot fi denumite valori materiale sau bunuri.
Patrimoniul cuprinde însă şi valori nemateriale cum ar fi creanţele (drepturi de încasare a unor
sume), plasamentele financiare, sau drepturi de tipul brevetelor, concesiunilor, licenţelor şamd.
Toate acestea pot fi numite generic şi drepturi.
Obţinerea tuturor acestor drepturi şi bunuri, sau şi pur şi simplu existenţa lor şi a entităţii
patrimoniale generează obligaţii. La un moment dat entitatea patrimonială are o sumă de datorii
faţă de creditori (de exemplu bănci) datorii faţă de furnizori, faţă de personal etc.
Subiecţii proprietăţii, sau entităţile patrimoniale îl constituie persoanele fizice şi
juridice, sau asociaţiile de persoane fizice şi juridice. Astfel, pot fi subiecţi ai contabilităţii
persoanele fizice, persoanele juridice societăţi comerciale, asociaţiile, fundaţiile, ca elemente ale
societăţii civile, pe de o parte, şi pe de altă parte instituţiile statului, fie ele centrale sau naţionale,
locale, subordonate sau autonome.
Natura subiecţilor şi nevoile lor diferite de informare generează forme de contabilitate
diferite. Contabilitatea ca ştiinţă studiază patrimoniul tuturor acestor persoane sau entităţi,
contabilitatea ca activitate se referă la un singur subiect de proprietate.
Conform acestei concepţii relaţia de echilibru a patrimoniului se poate exprima astfel:

Bunuri economice + Creanţe = Obligaţii

1.1.2. Concepţia economică


Conform concepţiei economice, contabilitatea studiază modul de utilizare a capitalului.
Acesta este privit din două puncte de vedere, din punct de vedere al destinaţiei acestuia, şi din
punct de vedere a modului de procurare.
Dacă analizăm capitalurile sub aspectul destinaţiei lor, acestea pot fi separate în:
 Capitaluri fixe au rolul de a facilita activitatea agenţilor economici sau instituţiilor, şi se
caracterizează prin utilizarea lor în mai multe circuite economice.Un exemplu ar putea fi
clădirile, care permit desfăşurarea activităţii de-a lungul mai multor ani.

- 7 -
 Capitaluri circulante, au rolul de a acoperi necesităţile curente şi se caracterizează prin
faptul că se consumă în desfăşurarea activităţii. De exemplu disponibilităţile băneşti se
consumă în cadrul activităţii odată cu achitarea diverselor datorii ale instituţiei.
Dacă analizăm capitalurile sub aspectul provenienţei lor, se pot deosebi:
 Capitalurile proprii se constituie din toate sumele de bani provenite în urma finanţării de
către proprietari şi din urma generării de capitaluri în cadrul activităţii. În cazul
instituţiilor publice termenul corect este cel de fonduri. Acestea pot fi fonduri proprii sau
fonduri de la alte instituţii. Un exemplu în acest sens este fondul mijloacelor fixe care
cuprinde finanţarea acumulată de-a lungul timpului pentru achiziţiiile de clădiri, mijloace
de transport şi echipamente, etc.
 Capitalurile împrumutate, (datorii) se constituie din sumele primite de agenţii economici
şi de instituţiile publice cu caracter de credit sau de împrumut şi care urmează să fie
achitate creditorilor în viitor. De exemplu, în cazul instituţiilor publice, apar datoriile faţă
de bănci, datoriile din emisiuni de titluri, etc.
Din punctul de vedere al acestei concepţii patrimoniul este definit prin ecuaţia:

Capitaluri fixe + Capitaluri circulante = Capitaluri proprii + Capitaluri împrumutate

1.1.3. Concepţia financiară


“Concepţia financiară defineşte obiectul contabilităţii prin prisma resurselor economice” 3.
Potrivit acestei concepţii “obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie elaborarea şi aplicarea
procedeelor de calcul, analiză şi control a stării, precum şi a mişcării şi transformării resurselor
economice”4.
Resursele economice reprezintă o serie de mijloace de desfăşurare a activităţii, bunuri
materiale, nemateriale, şi băneşti a căror valoare poate fi exprimată valoric, disponibile la un
moment dat în societate, sau la nivelul unei entităţi patrimoniale. Din punct de vedere financiar
principalul obiectiv al conducerii unei activităţi îl constituie alocarea judicioasă a acestor resurse
pentru a se obţine maximumul de efect, cu un consum minim de resurse.

3
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag 8
4
Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 6

- 8 -
Din acest motiv, potrivit concepţiei financiare, contabilitatea trebuie să urmărească
provenienţa resurselor economice precum şi modul de utilizare a acestora.
Dacă se analizează aspectul provenienţei resurselor, se poate constata că acestea se separă în
resurse permanente sau durabile (de exemplu fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public la
instituţiile publice, sau capitalul social la agenţii economici ), şi resurse temporare (fondurile
pentru cheltuieli la instituţiile publice, creditele primite, datoriile către terţi).
Dacă se analizează aspectul modului de întrebuinţare a resurselor se pot identifica utilizări
durabile sau permanente, (clădiri, terenuri, mijloace de trensport, etc.) şi utilizări ciclice, care se
consumă şi se generează odată cu desfăşurarea activităţii (bani, materiale, etc).
Termenul “active” simbolizezază valoarea resurselor existente la un moment dat în cadrul
unui patrimoniu, sau valoarea bunurilor, drepturilor şi sumelor de bani pe care le posedă o
entitate patrimonială, iar termenul de “pasive” simbolizează generic sursele de provenienţă a
acestora, sau datoriile entităţii patrimoniale.
Conform acestei concepţii patrimoniul se defineşte prin egalităţile:

Resurse economice = Surse de provenienţă


şi
Active = Pasive

1.3. Tipuri de contabilitate


Datorită naturii diferite a activităţilor desfăşurate, a modului diferit de constituire şi
gestionare a patrimoniului, precum şi a nevoilor variate de informare a conducerii, contabilitatea
este abordată în mod diferit la entităţile patrimoniale de naturi diferite. În acest moment, în
România s-au separat mai multe tipuri de contabilitate. Dacă obiectul de studiu şi reglementare
al, subiecţii de studiu, entităţile patrimoniale, sunt extrem de diferite şi din acest motiv, acestora
este în genere patrimoniul abordarea contabilă a acestora trebuie să fie diferită din anumite
puncte de vedere.

- 9 -
1.1.4. Contabilitatea financiară a agenţilor economici
Agenţii economici sunt definiţi ca fiind societăţile comerciale, adică societăţile în nume
colectiv, societăţile cu răspundere limitată, societăţile pe acţiuni, societăţile în comandită simplă
şi pe acţiuni.
Agenţii economici au ca obiectiv principal profitul. Din anumite puncte de vedere profitul
reprezintă surplusul de mijloace economice realizat în urma activităţii agenţilor economici. Dacă
definim averea ca pe o sumă de mijloace economice la dispoziţia persoanelor, atunci obiectivul
agenţilor economici este sporirea averii proprietarilor, sau investitorilor.
Agenţii economici sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau juridice care
au ca obiectiv creşterea averii personale. Din acest motiv, contabilitatea agenţilor economici
trebuie să ofere investitorilor posibilitatea analizei şi comparării eficienţei cu care un anumit
agent economic utilizează resursele economice aflate la dispoziţie. Această eficienţă este o
eficienţă de tip financiar.
Din alt punct de vedere, agenţii economici utilizează resurse împrumutate de la alţi
participanţi la circuitul economic. Pentru ca aceşti creditori să poată analiza capacitatea de a-şi
recupera resursele se impune existenţa unor forme evoluate şi comparabile de a prezenta situaţia
financiară a agenţilor economici.
Prin urmare contabilitatea financiară a agenţilor economici poate fi definită ca fiind acea
formă de contabilitate care are ca subiect agenţii economici (societăţile comerciale) şi care
permite analiza eficienţei financiare a acestora.
Datorită modului în care statul îşi colectează resursele, contabilitatea financiară este
principalul mijloc de reglementare, determinare şi control a modului în care se colectează
impozitele de la agenţii economici.
Destinatarii informaţiilor generate de contabilitatea financiară sunt în genere managerii,
proprietarii societăţilor comerciale, creditorii şi statul.

1.1.5. Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ


Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt asociaţiile, fundaţiile, sindicatele şi alte
societăţi cu caracter non-profit. Acestea se separă de agenţii economici prin faptul că surplusul de
resurse economice obţinut în urma activităţii lor nu se distribuie investitorilor şi prin faptul că
obiectivele lor nu sunt de natură financiară.

- 10 -
Eficienţa acestora nu se judecă prin prisma profitului realizat. Totuşi, şi acestea trebuie să
utilizeze resursele economice puse la dispoziţia lor de societate într-un mod cât mai eficient. De
asemenea ele dispun de un patrimoniu, a cărui integritate trebuie să fie păstrată. Totuşi, în
anumite cazuri, şi aceste societăţi desfăşoară activităţi economice.
Din toate cele prezentate rezultă necesitatea unei abordări diferite din punct de vedere
contabil de abordarea agenţilor economici. Această abordare diferită, în legislaţia românească, se
manifestă prin separarea activităţilor nelucrative (neimpozabile de altfel) de cele lucrative sau
cu obiect economic, sau caracter comercial (impozabile) şi prin introducerea unor evidenţe
separate pentru surse de finanţare care nu sunt la dispoziţia agenţilor economici (cotizaţii, donaţii,
sponsorizări, etc).
Şi aceste persoane juridice pot apela la credite bancare, sau alte forme de împrumut, şi din
acest motiv, contabilitatea acestora se impune să ofere informaţiile necesare analizei creditorilor.
Utilizatorii informaţiilor rezultate din contabilitatea persoanelor fără scop lucrativ sunt în
genere conducătorii acestora, membrii, creditorii şi statul.

1.1.6. Contabilitatea bancară


Un tip aparte de agenţi economici sunt băncile. Deşi se încadrează în categoria agenţilor
economici, şi au o structură a patrimoniului relativ similară tuturor agenţilor economici,
ponderea determinantă a elementelor de natură financiară, precum şi diversitatea mult mai mare
a acestora în structura patrimoniului determină necesitatea unei abordări contabile diferite de
abordarea agenţilor economici care au alte obiecte de activitate.
Întrucât societăţile bancare gestionează o pondere mult mai mare de capitaluri
împrumutate decât alţi agenţi economici, controlul acestor capitaluri trebuie să fie mult mai
eficient, fiind necesară o detaliere mult mai mare a evidenţei acestora.
Prin urmare, deşi băncile intră în categoria agenţilor economici, contabilitatea acestora are
un caracter aparte generat de ponderea mai mare a elementelor financiare în structura
patrimoniului.

- 11 -
1.1.7. Contabilitatea de gestiune
Contabilitatea de gestiune are ca subiecţi agenţii economici, la fel ca şi cea financiară. Ea
se diferenţiază de contabilitatea financiară prin obiectivele sale. Astfel, contabilitatea de gestiune
are ca obiect analiza eficienţei unor părţi ale activităţii agenţilor economici.
Conform unei forme de definire “contabilitatea de gestiune, în calitate de disciplină
ştiinţifică înregistrează, urmăreşte şi centralizează, în expresie valorică şi uneori cantitativă, în
mod cronologic şi sistematic, cu ajutorul mijloacelor proprii de lucru, fluxurile
intrapatrimoniale ale unităţilor economice”5.
Elementele studiate de contabilitatea de gestiune sunt costul şi eficienţa produselor, sau
prestaţiilor, modul de alocare şi utilizare a resurselor la nivel de subunităţi, compartimente,
departamente sau alte componente organizatorice ale agenţilor economice.
Conform legii, organizarea contabilităţii de gestiune este obligatorie la nivelul agenţilor
economici, dar, modul de organizare şi rezultatele acesteia au un caracter confidenţial, constituind
secret de serviciu.
Teoretic în ceea ce priveşte raportul dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune
există două abordări diferite. Una dintre abordări include contabilitatea de gestiune în circuitul
contabilităţii financiare, o alta presupune separarea celor două tipuri de contabilităţi. La această
dată, legislaţia românească, în corelaţie cu legislaţia europeană separă circuitul contabilităţii
financiare de circuitul contabilităţii de gestiune.

1.1.8. Contabilitatea instituţiilor publice


Instituţiile publice se diferenţiază fundamental de societăţile comerciale şi cele cu caracter
nelucrativ. Această diferenţiere pleacă de la obiectivele diferite ale instituţiilor publice de alte
tipuri de entităţi patrimoniale. Există diferenţe majore în ceea ce priveşte modul de gestionare a
patrimoniului, modul de finanţare, structura patrimoniului, structura şi natura veniturilor şi
cheltuielilor. Toate aceste diferenţieri generează o abordare contabilă extrem de diferită a
instituţiilor publice de toate celelalte tipuri de entităţi patrimoniale. Datorită structurii relativ
centralizate a instituţiilor statului, contabilitatea instituţiilor publice combină elemente teoretice

5
Dumbravă P., Pop A. “Contabilitate de gestiune în industrie” Editura Intelcredo, Deva 1997

- 12 -
ale contabilităţii financiare cu elemente teoretice ale contabilităţii de gestiune, dar are şi elemente
particulare care nu se pot regăsi în alte tipuri de contabilitate.
Contabilitatea instituţiilor publice are ca subiecţi structurile statului, centrale, locale,
autonome sau subordonate. Informaţiile generate de contabilitatea instituţiilor statului se
adresează exclusiv statului, şi anume organismelor tutelare (organe ierarhic superioare,
Parlament, Consilii Locale, Consilii Judeţene), Ministerului de Finanţe şi organelor de control.
Aceste informaţii servesc la elaborarea, analiza, execuţia şi controlul bugetului de stat şi a
bugetelor locale în genere şi a bugetelor diverselor instituţii subordonate în parlament, precum şi
la asigurarea integrităţii patrimoniale a structurilor de stat.

1.4. Obiectul şi sarcinile contabilităţii instituţiilor publice


Contabilitatea instituţiilor publice are ca obiect consemnarea, centralizarea şi studiul din
punct de vedere cantitativ şi valoric a patrimoniului instituţiei publice, sub aspectul stării,
componenţei, formării, şi modificării sale ca urmare a desfăşurării activităţii precum şi
consemnarea şi urmărirea execuţiei bugetului instituţiei publice.
Patrimoniul instituţiei publice diferă fundamental de patrimoniul altor entităţi patrimoniale
sub mai multe aspecte:
 sub aspect juridic, se poate constata o serie de diferenţe privind modul de constituire a
instituţiilor publice în ceea ce priveşte legislaţia care defineşte modul de alocare şi
utilizare a fondurilor şi în ceea ce priveşte natura proprietăţii publice care este diferită de
cea a persoanelor fizice sau a celor juridice de altă natură.
 Sub aspect economic şi financiar, în ceea ce priveşte modul şi sursele de formare a
patrimoniului, dar şi în ceea ce priveşte flexibilitatea modului de utilizare. Astfel, dacă în
cazul agenţilor economici nu există o alocare impusă a resurselor economice (decât
eventual ca urmare a unui angajament voluntar, consimţit sau autoimpus), în cazul
instituţiilor publice modul de alocare a resurselor are un caracter obligatoriu,
nerespectarea destinaţiei fondurilor de către administratori constituind infracţiune.
Instrumentul de impunere a modului de alocare a resurselor este bugetul.
 Sub aspectul sistemului de conducere a instituţiei şi de administrare a patrimoniului,
se constată că atât structurile ierarhice cât şi autoritatea diverselor funcţii este prevăzută în

- 13 -
o serie de acte normative specifice instituţiilor publice. Structura de decizie diferă
semnificativ în cazul instituţiilor publice comparativ cu structura de decizie a altor entităţi
patrimoniale.
Din toate aceste motive apare necesitatea existenţei unui mod specific de cuantificare şi
centralizare a informaţiilor.
Ca o componentă esenţială a sistemului informaţional al statului, se poate aprecia că
contabilitatea instituţiilor publice are anumite sarcini specifice, derivate din caracterul specific al
sistemului informaţional al statului.
a. contabilitatea trebuie să consemneze execuţia bugetului la nivelul instituţiei publice
oferind datele necesare controlului preventiv şi post-factum a modului de respectare a
prevederilor acestuia
b. contabilitatea trebuie să permită centralizarea (absorbţia) datelor privind execuţia
bugetului la nivelul ierarhic superior
c. contabilitatea trebuie să asigure datele necesare privind încasarea la buget conform
legii a impozitelor precum şi verificarea acestora.

- 14 -
2. METODA CONTABILITĂŢII

Obiectivele contabilităţii se îndeplinesc printr-un sistem compus din procedee, principii,


reguli şi sisteme organizatorice. Acest sistem este impus de prevederile legale, convenţii
internaţionale, de specificul activităţii şi de modul de administrare al entităţii patrimoniale.
Metoda contabilităţii reprezintă totalitatea procedeelor interdependente, pe care le foloseşte
aceasta în scopul cunoaşterii situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.6

1.5. Principiile contabilităţii


Modul de organizare a contabilităţii este determinat de o serie de principii acumulate de-a
lungul timpului. Aceste principii sunt întâlnite în literatura contabilă în diverse forme şi
interpretări.. Ele pot fi studiate şi înţelese pe deplin abia după ce se înţeleg o serie de noţiuni şi de
probleme practice specifice contabilităţii. Există însă câteva principii necesare înţelegerii
contabilităţii ca activitate practică la momentul începerii studiului contabilităţii.
La baza întregii structuri logice a contabilităţii se găseşte un deziderat fundamental, şi anume
reprezentarea fidelă a realităţii patrimoniului sub toate aspectele. Această “imagine fidelă” însă
este şi va rămâne un deziderat şi o noţiune controversată, datorită complexităţii şi permanentei
modificări a realităţii economice.

2.1.1. Principiul dublei reprezentări


Unul dintre principliile esenţiale înţelegerii modului de lucru al contabilităţii îl constituie
principiul dublei reprezentări. Acest principiu presupune reflectarea elementelor patrimoniale
sub dublu aspect, şi anume a modului de utilizare a resurselor economice, şi sub aspectul
surselor de provenienţă a resurselor economice.
Acest principiu este generat de faptul că acelaşi bun sau mijloc economic aflat la
dispoziţia entităţii patrimoniale poate fi analizat din două puncte de vedere, şi anume ca element
mai mult sau mai puţin material aflat în componenţa averii sau a patrimoniului, şi ca provenienţă
a resurselor necesare procurării lui.

6
Oprea C, Ristea M. “Bazele Contabilităţii” Editura Naţional, Bucureşti, 2001 pag 27

- 15 -
Acest principiu are ca o consecinţă practică existenţa egalităţii activelor şi pasivelor la
nivelul bilanţului.

2.1.2. Principiul dublei înregistrări


Patrimoniul unei entităţi patrimoniale se află într-o continuă transformare care se relizează
ca urmare a diferitelor operaţiuni efectuate de-a lungul timpului. Aceste operaţiuni determină
modificarea cantitativă şi valorică a unor elemente patrimoniale. Au loc intrări şi ieşiri de
elemente patrimoniale, transformări ale unor mijloace economice în altele, sau a unor resurse în
altele. Aceste operaţiuni sunt denumite generic fluxuri patrimoniale.
Principiul dublei înregistrări se referă la modul de reflectare a fluxurilor patrimoniale şi
prevede că “orice operaţiune economică, orice flux, creează raporturi de echivalenţă între intrări
şi ieşiri, între mijloace şi resurse”.7
Într-o definire mai pragmatică, mai aplicabilă practic, se poate spune că “principiul dublei
înregistrări presupune înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă, cu ajutorul conturilor, a
creşterilor şi micşorărilor care se produc în volumul şi structura mijloacelor economice şi a
surselor de provenienţă a lor, determinate de o operaţie economică, cu condiţia menţinerii
egalităţii bilanţiere”.8
Practic acest principiu arată că orice modificare a stării patrimoniului nu poate afecta un
singur element izolat al patimoniului, lăsând toate celelalte elemente nemodificate, conform
acestui principiu o modificare a patrimoniului afectează cel puţin două elemente patrimoniale şi
că suma modificărilor nu poate afecta egalitatea dintre sursele şi utilizările de mijloace
economice.
De exemplu plata prin bancă a sumei de 1.000.000 de lei către un furnizor generează o
diminuare a disponibilului existent la trezorerie cu 1.000.000 de lei şi o diminuare a datoriei către
furnizori cu 1.000.000 de lei. Se poate observa că această operaţiune simplă generează două
modificări de elemente patrimoniale.

7
Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 90
8
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 15

- 16 -
1.6. Procedeele contabilităţii instituţiilor publice
Contabilitatea utilizează o serie de procedee care permit realizarea obiectivelor sale. În
iteratura de specialitate se separă trei tipuri de procedee:
a. Procedee specifice contabilităţii (contul, bilanţul, balanţa de verificare)
b. Procedee comune şi altor ştiinţe (inventarierea, calculaţia, documentaţia, evaluarea şi
bugetul)
c. Procedee generale (observarea, raţionamentul, clasificarea, comparaţia, analiza,
sinteza, etc)
Contul este un procedeu specific metodei contabilităţii cu ajutorul căruia se reflectă
separat pentru fiecare mijloc economic şi pentru fiecare sursă a mijloacelor economice, existenţa,
mişcările, sau transformările acestora pe perioada de gestiune9.
Contul reprezintă unul din procedeele specifice contabilităţii, şi este utilizat pentru a se
păstra situaţia cronologică şi sistematică a unui element patrimonial.
Balanţa de verificare, reprezintă o sinteză, sau o evidenţă centralizată, a conturilor care permite
verificarea modului în care s-au respectat principiul dublei reprezentări, şi analiza sintetică a
activităţii desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune..
Bilanţul este un procedeu specific contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a
patrimoniului sub aspectul destinaţiei economice şi a surselor de finanţare a elementelor
patrimoniale. Prin intermediul bilanţului se oferă informaţii sintetice privind situaţia
patrimoniului la un moment dat.
Inventarierea reprezintă un procedeu prin intermediul căreia se verifică corespondenţa dintre
realitatea virtuală reflectată de documentele contabile şi realitatea faptică.
Calculaţia, cuprinde o serie de calcule efectuate conform unor reguli prestabilite în vederea
determinării unor indicatori.
Documentaţia constă în consemnarea prin intermediul documentelor a operaţiilor economice
efectuate de o entitate patrimonială.
Evaluarea, este o activitate prin intermediul căreia se atribuie o valoare în expresie bănească
elementelor patrimoniului.

9
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 19

- 17 -
Bugetul, reprezintă un procedeu de alocare a resurselor la nivelul unei instituţii. Bugetul este un
procedeu provenit din domeniul finanţelor. Bugetul reprezintă un procedeu utilizat în mod special
de instituţiile publice, dar şi de unii agenţi economici.

1.7. Documentele justificative, baza înregistrărilor contabile


Contabilitatea presupune înregistrarea în conturi a operaţiilor economice. Această înregistrare
trebuie să fie fundamentată pe documente care să ateste efectuarea ei. Nu se pot înregistra în
contabilitate operaţii care să nu fie atestate documentar. Acest fapt se explică prin necesitatea
stabilirii relaţiilor de proprietate asupra elementelor patrimoniale din categoria mijloacelor
economice dar şi stabilirea datoriilor.
Documentele utilizate pentru fundamentarea operaţiilor contabile se numesc documente
justificative. Ele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii care privesc întocmirea, analiza, şi
arhivarea lor.
Din punct de vedere al regimului de tipărire şi utilizare a formularelor documentele se
clasifică în:
a. documente cu regim special (de exemplu: facturi, chitanţe fiscale, cecuri, etc), au un
regim reglementat strict de tipărire, completare, numerotare, şi arhivare.
b. documente cu reglementări exprese (de exemplu mărci poştale, cartele de masă, bilete de
intare la spectacole, etc) au un regim specific de emisiune, numerotare, şi folosire.
c. documente cu regim uzual (de exemplu bonuri de consum, note de recepţie, fişe de
magazie).
Din punct de vedere al funcţiei pe care o indeplinesc:
 documente de dispoziţie, care cuprind un ordin sau o dispoziţie ( dispoziţie de plată, notă de
comandă, etc)
 documente justificative, sau de execuţie, oferă informaţii privitoare la operaţiile economice
efectuate (de exemplu factura, chitanţa, extrasul de cont, etc)
 documente mixte sau combinate, care reunesc şi dovada executării unei operaţii economice,
dar şi o dispoziţie de execuţie. Practic aceste documente încep să fie completate ca documente
de dispoziţie şi, ca urmare a execuţiei devin documente justificative. De exemplu bonul de
consum, se completează de către un maistru cu necesarul de bunuri de ridicat de la depozit.

- 18 -
La depozit, bonul se completează cu datele privind eliberarea bunurilor, şi devine document
justificativ.
Circuitul documentelor în cadrul unei instituţii parcurge o serie de etape. Aceste etape
presupun respectarea unor reguli specifice.
 Întocmirea documentelor, este etapa în care se completează formularele sau se redactează
documentele netipizate. Documentele trebuie completate pe formularele specifice adecvate,
fără ştersături şi corecţii, trebuie să cuprindă data emiterii, un număr de ordine, datele de
identificare ale emitentului şi destinatarului, datele de identificare a persoanelor care
întocmesc, aprobă şi avizează documentele, conform tipicului fiecărui document în parte. De
obicei documentele se întocmesc în locul şi la data realizării operaţiilor cuprinse în ele.
Fiecare document se întocmeşte în numărul de copii prevăzut de lege şi de regulamentele
interne ale fiecărei instituţii.
 Controlul sau verificarea documentelor, este o operaţie preliminară înregistrării
documentelor, care se realizează în general de altă persoană decât cea care le-a întocmit. Se
verifică corectitudinea întocmirii (respectarea regulilor specifice fiecărui document),
calculele, legalitatea, oportunitatea şi necesitatea operaţiilor înregistrate în document. În cazul
în care se identifică erori, documentele se anulează sau se corectează. Anularea presupune
anularea tuturor copiilor şi păstrarea acestora împreună la emitent. Nu se poate anula un
singur exemplar. Corectarea se poate efectua numai cu acordul tuturor părţilor implicate şi cu
condiţia efectuării corecturilor pe toate copiile în mod identic. Corectarea presupune tăierea
cu o linie a cuvintelor sau a cifrelor greşite, astfel încât să se poată citi cuvintele sau cifrele
greşite şi înscrierea deasupra lor a elementelor corecte. În dreptul corecturii trebuie să se
semneze toate părţile semnatare ale documentului.
 Analiza şi înregistrarea documentelor, este etapa în care documentele se preiau în
contabilitate. Analiza presupune stabilirea naturii operaţiei cuprinse în document astfel încât
să se poată efectua corect înscrierea în conturi. În această etapă, unele documente, cele
uzuale, urmează circuitul obişnuit de înregistrare, iar documentele mai speciale, rar întâlnite,
se analizează mai amănunţit de către conducătorul contabilităţii. Analiza documentelor se
realizează prin intermediul unui anumit circuit al documentelor. Astfel documentele sunt
transmise pe calea ierarhică specifică, ele fiind analizate şi eventual avizate de un număr de

- 19 -
persoane interesate. Înregistrare presupune stabilirea conturilor, sau a evidenţelor în care vor
fi cuprinse documentele, şi a sumelor care vor fi trecute în fiecare cont.
 Clasarea şi arhivarea documentelor, este etapa finală a circuitului documentelor. Există reguli
specifice de clasare şi arhivare în cazul diferitelor tipuri de documente. Astfel, toate
documentele se îndosariază în ordine cronologică şi sistematică în corespondenţă cu
evidenţele la care se referă. Astfel, de exemplu, dacă avem un jurnal de achiziţii, facturile şi
notele de recepţie aferente se îndosariază în ordinea datei de emisiune, într-un dosar, sau un
capitol de dosar distinct. Organizarea arhivării trebuie să permită identificarea cât mai rapidă
a documentului în cazul în care este necesară studierea sau verificarea lui ulterioară.
Documentele se păstrează o durată de timp diferită, cuprinsă între 5 şi 50 de ani. Durata de
păstrare este prevăzută în normele specifice fiecărui document.

- 20 -
3. DĂRILE DE SEAMĂ CONTABILE
Situaţia patrimoniului şi a activităţii instituţiei publice este prezentată periodic prin
intermediul unei raportări denumite generic dare de seamă contabilă. Aceasta se compune din10:
- bilanţ contabil
- contul de execuţie bugetară
- situaţia veniturilor şi cheltuielilor
- situatia modificarilor in structura activelor (capitalului);
- anexe la situatiile financiare, care includ: principii, reguli si metode
contabile, note explicative si angajamente in afara bilantului;
. Toate aceste situaţii se întocmesc trimestrial şi la sfârşitul anului.

1.8. Bilanţul contabil al instituţiilor publice

3.1.1. Bilanţul, definire, noţiune, conţinut

Conţinutul patrimoniului instituţiilor publice se reflectă cu ajutorul bilanţului. Termenul


“bilanţ” provine cuvântul latin “bilanx”. Definirea bilanţului poate fi diferită în funcţie de
obiectivele analizei acestuia. Bilanţul este un procedeu al contabilităţii utilizat şi de către
societăţile comerciale, dar într-o formă diferită, adecvată modului lor de finanţare.
Într-o definire generică “bilanţul cuprinde în expresie valorică, totalitatea mijloacelor economice
aflate la dispoziţia unităţii, surselor de provenienţă a acestora precum şi rezultatul obţinut ca
urmare a investirii, consumării şi reproducţiei capitalului (…)”11
Într-o definire financiară “bilanţul este un procedeu prin care se realizează generalizarea şi
sintetizarea datelor din contabilitate privind structura mijloacelor economice şi a surselor de
provenienţă a acestora”12.

10
Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice,
(Proiect), MFP Bucureşti, 2003
11
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 33
12
ibdem

- 21 -
Într-o definire administrativă “bilanţul reprezintă situaţia mărimii şi structurii patrimoniului la
un moment dat”13.
Din punct de vedere aplicativ sau tehnic, bilanţul instituţiei este un formular elaborat de
Ministerul de Finanţe, cu ajutorul căruia se prezintă într-o formă valorică, sintetică şi
standarizată situaţia patrimoniului instituţiei preluată din evidenţa contabilă la un moment dat.
Sub aspectul conţinutului, bilanţul se compune din două părţi, activul, care reflectă modul de
utilizare a resurselor economice şi pasivul care reflectă sursele de provenienţă a mijloacelor
economice.

3.1.2. Definirea principalelor elemente ale bilanţului


Elementele patrimoniului sunt clasificate conform naturii economice, juridice şi
financiare a acestora. O primă separaţie urmăreşte definirea patrimoniului conform celor trei
concepţii, juridică, economică şi financiară.
Patrimoniul conform concepţiei juridice
Bunuri economice Obligaţii
Drepturi
Patrimoniul conform concepţiei economice
Capitaluri fixe Capitaluri proprii
Capitaluri circulante Capitaluri împrumutate
Patrimoniul conform concepţiei financiare
Utilizări de resurse Surse de provenienţă a resurselor
(active) (pasive)

Compoziţia elementelor patrimoniale ale instituţiei publice se detaliază în bilanţ, în


conformitate cu natura lor economică:

13
ibdem

- 22 -
Bilanţul în prezentare bilaterală
Active Capitaluri si datorii (Pasive)
A Imobilizari necorporale B Rezultatul exercitiului curent
(Active fixe intangibile) Rezultatul reportat
Imobilizari corporale (Active Rezerve
fixe tangibile) Fonduri
Imobilizari financiare (Active Alte capitaluri
fixe financiare) Provizioane
Creante imobilizate (peste 1 Datorii (peste 1 an)
an) Datorii (sub 1 an)
Stocuri Venituri in avans si alte regularizari
Creante (sub 1 an)
Investitii financiare pe
termen scurt, casa si conturi
la banci
Cheltuieli in avans si alte
regularizari

Imobilizările necorporale, denumite şi active fixe intangibile reprezintă o serie de active


fixe care nu au substanţă fizică, dar care pot avea o valoare de schimb pe piaţă. În această
categorie se cuprind: prospectiuni miniere si petroliere (concesiuni), software,
lucrari recreative, literare sau opere artistice originale, brevete, etc.
Imobilizări corporale, sau activele fixe tangibile reprezintă bunuri cu o durata de folosinţă
mai mare de un an de zile, şi cu o valoare mai mare decât valoarea prevăzută de lege.. Intră în
această categorie terenurile, amenajările de terenuri, clădirile, mijloacele de transport, utilajele,
diverse aparate, echipamente şi tehnică de calcul, mobilier cu valoare mare.
Îmobilizările financiare, denumite şi active fixe financiare, cuprind valoarea plasamentelor
financiare pe termen lung ale instituţiei. Se cuprind în această categorie:
 Participaţiile la capitalul social, (valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale deţinute de
instituţiile publice la diverse societăţi comerciale). Aceste societăţi pot fi deţinute integral
sau parţial de instituţiile publice. De exemplu, primăriile sunt în general acţionari la
societăţile de salubritate, de furnizare a apei şi a agentului termic.

- 23 -
 Creditele acordate pe termen lung, reprezentând sumele împrumutate de instituţiile
publice agenţilor economici, persoanelor fizice, sau altor instituţii, care urmează să fie
recuperate peste o perioadă de timp mai mare de un an.
Stocurile, denumite şi active circulante materiale reprezintă bunurile şi substanţele
depozitate în vederea consumării lor ulterioare, obţinute sau dobândite în cursul perioadelor
trecute sau în perioada prezentă, şi cuprind:
 Materii prime, reprezentând substanţele şi bunurile care se consumă în cadrul
desfăşurării activităţii şi care se regăsesc în produsul finit
 Materialele consumabile, reprezentând substanţele şi bunurile care se consumă în
desfăşurarea activităţii dar care nu se regăsesc în produsul finit, sau care intervin
indirect la obţinerea produselor, lucrărilor, serviciilor.
 Materialele de natura obiectelor de inventar, reprezintă acele obiecte care sunt
destinate unei folosinţe îndelungate dar care au o valoare mai mică decât valoarea
prevăzută de lege.
 Materialele rezervă de stat şi de mobilizare, reprezintă materiale stocate in scopul
de a interveni operativ pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea tarii,
in situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii,
accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi
externe sau in caz de razboi.
 Ambalajele, reprezintă cutii, lăzi, recipiente sau alte obiecte de acest gen refolosibile,
şi de valoare relativ mică, destinate transportului şi manipulării unor alte bunuri.
 Muniţia şi furniturile din această categorie, reprezintă cartuşe, încărcătoare,
explozibili şi alte substanţe, materiale, sau obiecte de acest tip destinate utilizării de
către forţele militare sau cele de ordine publică.
 Producţia în curs de execuţie, reprezintă substanţele şi bunurile aflate în curs de
transformare între faza de materie primă şi cea de semifabricat sau produs finit.
 Produsele finite, reprezită bunuri, materiale sau substanţe obţinute din producţia
proprie şi destinate fie utilizării, fie transferului la alte instituţii fie vânzarii.
 Mărfurile, reprezintă bunuri achiziţionate în vederea comercializării (vânzării)

- 24 -
Creanţele, reprezintă drepturi ale instituţiei publice în raport cu alte persoane fizice sau
juridice. Intră în această categorie de exemplu sumele acordate ca împrumut, sau sumele ce
urmează a fi încasate.
Mijloacele băneşti, reprezintă sumele deţinute de instituţiile publice la trezorerie, la bănci
sau în caserie, în lei sau în valută. Una dintre particularităţile institituţiilor publice este faptul că
mijloacele băneşti sunt detaliate pe conturi legate de destinaţia mijloacelor respective. Astfel, pot
apărea situaţii în care o instituţie poate avea sume de bani blocate într-un cont ce va fi utilizat
intr-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, şi nu poate efectua plăţi scadente în alte domenii.
 Investiţiile financiare pe termen scurt, denumite şi plasamente pe termen scurt,
reprezintă acţiunile deţinute de instituţiile publice la diverse societăţi comerciale, care nu
aparţin domeniului public şi care urmează a fi vândute în perioada următoare, şi
obligaţiunile proprii răscumpărate în vederea anulării.
 Disponibilităţile la trezorerie, reprezintă sumele de bani deţinute de instituţiile publice
în conturile sale de la trezoreria statului
 Disponibilităţile în caserie, reprezintă sumele deţinute în numerar fie în lei fie în valută
de o instituţie publică
 Disponibilităţile în cont, reprezintă sumele deţinute de instituţii în conturile bancare, în
lei şi valută, sub diverse forme (cecuri, acreditive, disponibil în conturi curente, etc).
 Alte valori, reprezentând tichete de masă, bonuri de benzină, timbre şi alte valori similare
care pot fi utilizate pentru plata unor bunuri sau.servicii
Fondurile, reprezintă provenienţa resurselor economice imobilizate. Fondurile reprezintă
finanţarea acumulată de-a lungul timpului pentru constituirea imobilizărilor aparţinând
domeniului public. Există trei fonduri, şi anume fondul participaţiilor la capitalul social, fondul
domeniului public al instituţiilor de stat şi fondul domeniului public al unităţilor teritorial
administrative.
Finanţarea, reprezintă acea parte din cheltuielile instituţiei care este acoperită din bugetul de
stat, bugetele speciale sau din bugetele locale. Această finanţate este generată pe măsură ce apar
cheltuielile instituţiei. Finanţarea mai poate fi definită ca valoarea creditelor bugetare utilizate
efectiv de către instituţiile publice.

- 25 -
Datoriile, reprezintă valori aflate temporar la dispoziţia instituţiei. Intră în această categorie
valoarea facturilor primite şi neîncasate (datorii către furnizori), datoriile din emisiuni de
obligaţiuni, datorii către personal (salarii neplătite), datorii către alte instituţii, etc.
Rezultatul exerciţiului, reprezintă valoarea excedentului sau deficitului realizat de instituţiile
publice ca urmare a execuţiei bugetare.
Decontările, reprezintă relaţiile de împrumut sau transferurile temporare de proprietate.
Decontările sunt de două tipuri, creanţe şi datorii.
Veniturile, reprezintă resurse generate de activitatea instituţiei. De exemplu, reprezintă
venituri, chiriile generate de ocupanţii spaţiilor din proprietatea primăriei, impozitele datorate de
contribuabili, etc..
Cheltuielile, reprezintă consumurile de resurse economice materiale sau băneşti efectuate de
instituţia publică. De exemplu, reprezntă cheltuieli consumurile de materiale, uzura
imobilizărilor, salariile persoalului, etc.
Veniturile bugetare, reprezintă încasările efectuate de instituţiile publice conform bugetului.
Cheltuielile bugetare, reprezintă plăţile efectuate de instituţiile publice conform bgetului.

3.1.3. Influenţa operaţiunilor economice şi financiare asupra bilanţului


Bilanţul, ca reprezentare a patrimoniului, este caracterizat printr-o egalitate permanentă între
active şi pasive. Nici nu ar putea fi altfel dacă avem în vedere că activele şi pasivele sunt două
puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi probleme. Bilanţul evidenţiază componenţa
patrimoniului, sau resursele economice privite din punct de vedere al modului de utilizare
(active) şi a surselor de provenienţă (pasive). Prin urmare:
Active = Resurse economice
Pasive = Resurse economice
Rezultă egalitatea:
Active = Pasive
Operaţiunile economice şi financiare generează modificări în valoarea şi structura resurselor
economice aflate la dispoziţia instituţiei, fără a afecta egalitatea bilanţieră.
Există patru tipuri de modificări bilanţiere posibile:

- 26 -
a. Modificări în structura activelor, adică creşterea unui element de activ cu o anumită sumă, şi
diminuarea unui alt post de activ cu aceeaşi sumă. În exprimare simbolizată:
A+ x-x = P
De exemplu intrarea de combustibili pe bază de bonuri de benzină, în valoare de
1.000.000 presupune creşterea activului la capitolul "combustibili", cu suma de 1.000.000 şi
diminuarea postului de activ "alte valori" cu suma de 1.000.000. adică:
A + 1.000.000 (combustibili) - 1.000.000 (alte valori) = P
b. Modificări în structura pasivelor, adică creşterea unui element de pasiv cu o anumită sumă,
concomitent cu scăderea unui alt element de pasiv cu aceeaşi sumă. În exprimare simbolizată:
A = P +x-x
De exemplu achitarea unei datorii de 1.000.000 către furnizorul de energie electrică prin
finanţare de la bugetul statului presupune creşterea postului de pasiv "finanţare de la buget" cu
1.000.000 şi diminuarea postului de pasiv decontări ("datorii către furnizori" sau pe scurt
"furnizori") cu suma de 1.000.000.
A = P + 1.000.000 (finanţare de la buget) - 1.000.000 (furnizori)
c. Creşterea volumului de resurse economice la dispoziţia instituţiei, adică creşterea activelor
şi pasivelor cu aceeaşi sumă. . În exprimare simbolizată:
A+ x=P+x
De exemplu, incasarea de taxe prin caserie în valoare de 1.000.000 la o instituţie de
învăţământ presupune creşterea activelor la capitolul caserie cu suma de 1.000.000 şi creşterea
pasivelor la capitolul "venituri" cu suma de 1.000.000
A + 1.000.000 (caserie) = P + 1.000.000 (venituri)
d. Diminuarea volumului de resurse economice la dispoziţia instituţiei, adică diminuarea
activelor şi pasivelor cu aceeaşi sumă. . În exprimare simbolizată:
A-x = P-x
De exemplu plata sumei de 1.000.000 către un furnizor, din contul de disponibil, presupune
diminuarea postului de activ "disponibilităţi băneşti" cu suma de 1.000.000 şi diminuarea
postului de pasiv decontări ("datorii către furnizori" sau pe scurt "furnizori") cu suma de
1.000.000
A - 1.000.000 (disponibilităţi băneşti) = P - 1.000.000 (furnizori)

- 27 -
1.9. Contul de execuţie bugetară
Contul de execuţie bugetară reprezintă o situaţie sintetizată a încasărilor şi plăţilor instituţiei
publice pentru perioada studiată. În această situaţie se prezintă comparativ situaţia încasărilor
planificate cu cele realizate şi situaţia plăţilor efectuate comparativ cu cele planificate, precum şi
situaţia creditelor bugetare primite comparată cu creditele bugetare consumate.
Această situaţie este necesară pe parcursul anului pentru a se efectua, dacă este cazul,
rectificările de buget, iar la sfârşitul anului pentru a se fundamenta bugetul aferent anului
următor.
În cazul activităţii instituţiilor publice, resursele neconsumate, surplusurile de resurse, sau
excedentele, rezultate sunt returnate la bugetul central pentru a fi redistribuite. Acest cont permite
efectuarea acestei operaţiuni. Instituţiile publice trebuie să respecte modul de alocare a resurselor
prevăzut în buget. Din acest punct de vedere, plăţile se pot efectua numai dacă destinaţia plăţii
corespunde cu destinaţia sumelor deţinute conform bugetului.
Contul de execuţie bugetară este modul prin care ordonatorii de credite se justifică în ceea ce
priveşte alocarea bugetului.
Acesta cuprinde:
 Cash-flow din activitatea operatională, reprezentând prezentarea
încasărilor şi plăţilor din activitatea operaţională, ( de regulă încasări şi
plăţi privind cheltuielile materiale şi salariile)
 Cash-flow din activitatea de investiţii reprezentnd situaţia încasarilor
si plaţilor din achiziţia sau vânzarea activelor fixe;
 Cash-flow din activitatea financiara, reprezentând situaţia încasarilor si plaţilor din
împrumuturi primite şi acordate şi alte operaţiuni financiare.

1.10. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor


Situaţia veniturilor şi cheltuielilor prezintă urmatoarele elemente:
 Venituri operaţionale reprezintă veniturile uzuale sau normale ale
activităţii unei instituţii publice. Se cuprind în această categorie:
 Finanţările, reprezentând sumele de bani puse la dispoziţia instituţiei
de la bugetul central, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale
conform prevederilor legii bugetului şi legii finanţelor publice.

- 28 -
 venituri din activităţi economice, reprezentând veniturile relizate de o
instituţie din vânzări de mărfuri, produse finite, sau din diverse prestaţii
de natură economică
 venituri din subvenţii si alocaţii bugetare cu destinaţie specială,
reprezintă o sume de bani puse la dispoziţia instituţiei prin intermediul
unor programe speciale.
 venituri din producţia de imobilizări, reprezintă valoarea imobilizărilor
obţinute din producţia proprie
 venituri din alte activităţi
 veniturile fondurilor speciale, reprezintă impozitele, taxele şi
vărsămintele pe care contribuabilii le-au depus în perioada conform
legii în contul fondurilor speciale.
 venituri ale bugetelor reprezintă impozitele, taxele şi vărsămintele pe
care contribuabilii le-au depus conform legii în contul bugetului central
sau al bugetelor locale.
 venituri din provizioane privind activitatea operaţională
 Cheltuieli operationale reprezintă cheltuielile uzuale sau normale ale
activităţii unei instituţii publice.
 cheltuieli privind stocurile, reprezintă valoarea stocurilor consumate pe
parcursul perioadei analizate
 cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi, reprezintă valoarea
prestaţiilor care au fost efectuate în interesul instituţiilor publice,
contra-cost, de agenţii economici sau de alte categorii de persoane.
 cheltuieli cu personalul, reprezintă cheltuielile cu salariile personalului
şi cu contribuţiile datorate de angajatori conform legii la bugetul
asigurărilor sociale de stat, al asigurărilor de sănătate sau la fondul de
şomaj.
 cheltuieli de capital, reprezintă de obicei valoarea imobilizărilor
achiziţionate pentru domeniul public sau valoarea imobilizărilor
aparţinând domeniului privat al statului scoase din gestiune înainte de
amortizarea lor completă.

- 29 -
 cheltuieli ale bugetelor, reprezintă cheltuielile specifice fiecărui buget
în parte pe care acesta le efectuează conform legii.
 cheltuieli operaţionale privind amortizările si provizioanele,
 alte cheltuieli operaţionale
 Excedent din activitatea operaţionala reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
operaţionale, atunci când veniturile operaţionale sunt mai mari decât cheltuielile operaţionale.
 Deficit din activitatea operaţionala reprezintă diferenţa dintre cheltuielile operaţionale şi
veniturile operaţionale, atunci când cheltuielile operaţionale sunt mai mari decât veniturile
operaţionale.
 Venituri financiare
 venituri din diferenţe de curs valutar
 venituri din vânzari de active, reprezentând valoarea vânzărilor de
imobilizări corporale şi financiare.
 venituri din dobânzi
 alte venituri financiare
 Cheltuieli financiare
 cheltuieli din diferenţe de curs valutar
 dobanzi bancare
 alte cheltuieli financiare
 Excedent din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
financiare, atunci când veniturile financiare sunt mai mari decât cheltuielile financiare.
 Deficit din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre cheltuielile financiare şi
veniturile financiare, atunci când cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile
financiare.
 Excedent (deficit) din activitatea ordinară = (excedent/deficit din activitatea operaţională
+/- excedent/deficit din activitatea financiară)
 Venituri excepţionale, sunt venituri generate de situaţii ieşite din comun
 Cheltuieli excepţionale, sunt cheltuieli generate de situaţii ieşitedin comun (distugeri cauzate
de incendii, cutremure, accidente, etc)
 Excedent/deficit din activitatea excepţională

- 30 -
 Rezultatul exerciţiului = (excedent/deficit din activitatea ordinara +/-excedent/deficit din
activitatea exceptionala)

- 31 -
4. CONTUL, PROCEDEU SPECIFIC AL CONTABILITAŢII

1.11. Necesitatea şi definirea contului


Bilanţul, contul de execuţie a bugetului şi anexele nu răspund la toate nevoile de
informaţii necesare conducerii şi controlului instituţiilor publice. Practic se impune existenţa
unui mijloc de a urmări situaţia fiecărui element al patrimoniului sub aspectul existenţei şi a
modificării sale de-a lungul timpului. Acest mijloc este contul.
Contul este un procedeu şi un mijloc de lucru care serveşte la înregistrarea, urmărirea şi
controlul existentului şi schimbărilor fiecăruibun economic, sursă de finanţare precum şi
fazele fiecărui proces economic.14
Astfel, dacă bilanţul prezintă situaţia patrimoniului la un anumit moment, contul prezintă
situaţia şi evoluţia de-a lungul timpului a unui singur element al patrimoniului.
Contul oferă informaţii privind existentul iniţial, creşterile sau intrările scăderile sau
ieşirile şi existentul final al fiecărui element patrimonial în parte. Ca şi procedeu contul poate
reflecta şi elemente nepatrimoniale care privesc totuţi o anumită componentă a activităţii
instituţiei.
Ca şi metodologie de utilizare, conturile încep să funcţioneze la începutul exerciţiului
financiar, prin preluarea existentului iniţial. Pe parcursul exerciţiului financiar preiau
modificările (creşterile şi diminuările) elementelor patrimoniale. Existentul final, utilizat
pentru determinarea valorii ce va fi înregistrată în bilanţ, rezultă în urma relaţiei matematice:

Existeţe finale = existenţe iniţiale + creşteri – diminuări


Din analiza bilanţului se pot obţine informaţii numai despre existenţele iniţiale şi
existenţele finale. Creşterile şi diminuările, precum şi datele privind justificarea acestora se
pot găsi numai în datele prezentate în conturi.

1.12. Tipologia conturilor


Din punct de vedere al relaţiei cu patrimoniul a elementelor evidenţiate se pot identifica:
- conturi deschise pentru elemente ale activului,
- conturi deschise pentru elemente ale pasivului
14
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 54

- 32 -
- conturi deschise pentru venituri
- contruri deschise pentru cheltuieli
- conturi deschise pentru elemente extrapatrimoniale
Conturile de venituri şi cheltuieli se mai numesc şi conturi de procese economice.
Din punct de vedere a sferei de cuprindere:
- Conturi sintetice, care descriu o categorie unitară de elemente patrimoniale, de exemplu
"construcţii", "mijloace de transport".
- Conturi analitice, care se referă la un anumit element particularizat dintr-o categorie de
elemente patrimoniale, (de exemplu "construcţii în filiala Târgu-Mureş", "mijloace de transport-
autoturisme" "Mijloace de transport-autocamioane"), reprezentând detalieri ale situaţiei din
conturile sintetice.
Conturile sintetice se detaliază în conturi analitice în funcţie de situaţia concretă a fiecărei
instituţii. Dacă, în principiu, conturile sintetice sunt definite prin dispoziţii legale, conturile
analitice sunt la latitudinea instituţiei publice. Există însă şi conturi analitice impuse de forurile
superioare ale instituţiei.
După funcţia contabilă:
- Conturi de activ, sunt conturile care funcţionează după regulile aplicabile conturilor de activ
- Conturi de pasiv, sunt conturile care funcţionează după regulile aplicabile conturilor de pasiv
- conturi bifuncţionale, care pot funcţiona în anumite situaţii după regulile de funcţionare
aplicabile conturilor de activ, în alte situaţii după regulile de funcţionare aplicabile conturilor de
activ.

1.13. Structura şi conţinutul conturilor


Conturile sunt definite prin:
Denumirea sau titlul contului, exprimă conţinutul economic al contului. De exemplu, contul
"Construcţii" simbolizează existentul de construcţii în cadrul unităţii.
Simbolul numeric, este o formă de identificare rapidă a conturilor. Contrile pot fi
simbolizate cu două sau mai multe cifre. Cifrele au o semnificaţie specifică. Prima cifră
simbolizează clasa de conturi, a doua cifră simbolizează grupa de conturi, cifra a treia
simbolizează contul sintetic de gradul 1 şamd.

regulile de funcţionare ale conturilor vor fi descrise într-un paragraf ulterior

- 33 -
Părţile contului, reprezintă cele două părţi în care se reflectă separat creşterile şi diminuările
produse de operaţiile economice asupra elementului patrimonial la care se referă contul.. Părţile
sunt denumite convenţional Debit (partea din stânga) şi Credit (partea dreaptă)
Rulajul sau mişcarea contului, reprezentând totalul operaţiilor înregistrate de-a lungul perioadei
de gestiune în debitul şi creditul contului.
Explicaţiile operaţiilor înregistrate, cuprind explicarea pe scurt a naturii operaţiei înregistrate.
De exemplu, achiziţie, plată, încasare.
Soldul conturilor, reflectă existentul valoric la sfârşitul perioadei de gestiune.
Contul 5311 "Casa în lei", exprimat în forma didactică:
5311 "Casa în lei",
Debit Credit
SI: 1.000.000
1.000.000 1.500.000
RD: 1.000.000 RC: 1.500.000
TSD: 2.000.000 TSC: 1.500.000
SFD:500.000

Contul 5311 “casa în lei” exprimat în forma unilaterală a contului:

- 34 -
5311 " Casa în lei" Sume
Nr Data Ndp Explicaţia Debit Credit Sold
crt
1 2 3 4 5 6 7
Sold Iniţial 1.000.000 1.000.000
1 01.01.2003 Ch.123456 Încasare taxe studii 1.000.000 2.000.000
2 01.01.2003 FV 123 Depunere la trezorerie 1.500.000 500.000
Rulaje 1.000.000 1.500.000
Total sume 2.000.000 1.500.000
Sold final debitor 500.000

contul 5311 "Casa în lei", exprimat în forma bilaterală a contului:

5311 "Casa în lei"


Debit Credit
Nr Data Ndp Explicaţie Sume Nr Data Ndp Explicaţie Sume
crt crt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Sold iniţial 1.000.000
1 01.01.2003 Ch.123456 Încasare taxe 1.000.000 2 01.01.2003 FV 123 Depunere 1.500.000
studii la trezorerie
Rulaj debit 1.000.000 Rulaj credit 1.500.000
Total sume debit 2.000.000 Total sume credit 1.500.000
Sold final debitor 500.000

1.14. Reguli de funcţionare a conturilor


Există o serie de reguli specifice privind modul de funcţionare a conturilor. Acestea sunt
diferite în funcţie de natura elementelor evidenţiate în conturi. Prin intermediul acestor reguli
se stabileşte în care parte a conturilor se vor înscrie sumele reprezentând soldurile iniţiale,
creşterile sau diminuările precum şi soldurile finale.
Regula 1. Conturile de activ încep să funcţioneze debitare, prin preluarea în debit a
existenţelor iniţiale. Conturile de pasiv încep să funcţioneze creditare, prin preluarea în credit
a existenţelor iniţiale.
Regula 2. Creşterile, majorările şi intrările elementelor de activ se înscriu în debitul
conturilor de activ, iar diminuările şi ieşirile în creditul conturilor de activ. Creşterile,
majorările şi intrările elementelor de pasiv se înscriu în creditul conturilor de pasiv, iar
diminuările şi ieşirile în debitul conturilor de pasiv.

- 35 -
Regula 3. Soldurile conturilor de activ sunt debitoare sau zero, soldurile conturilor de
pasiv sunt creditoare sau zero.
Regula Conturi de activ Conturi de pasiv
Debit Credit Debit Credit
1 Solduri Solduri iniţiale
iniţiale
2 Creşteri, Diminuări Diminuări Creşteri,
Majorări, Ieşiri Ieşiri Majorări,
Intrări Intrări
3 Solduri finale Solduri finale

1.15. Planul de conturi


Sistemul de conturi care urmează a fi utilizat de instituţiile publice probabil din 2006, se
bazează pe principiile de clasificare şi simbolizare ale sistemului zecimal. Acesta cuprinde 10
clase de conturi simbolizate de la 1 la 10.
Clasele de conturi sunt:
Clasa 1. Conturi de capitaluri
Clasa 2. Conturi de imobilizări
Clasa 3. Conturi de stocuri
Clasa 4. Conturi de terţii (decontări)
Clasa 5. Disponibilităţi băneşti, plasamente financiare pe termen scurt şi alte valori
Clasa 6. Cheltuieli
Clasa 7. Venituri şi finanţări
Clasa 8. Conturi speciale
Conturile cuprinse în clasele de la 1 la 5 sunt conturi patrimoniale , conturile cuprinse în
clasele 6 şi 7 sunt conturile de procese economice şi execuţie bugetară, iar conturile din clasa 8
sunt conturi care funcţionează în partidă simplă (nu au corespondenţe cu alte conturi)
Fiecare clasă de conturi poate conţine maxim zece grupe de conturi, fiecare grupă de conturi
poate conţine maxim zece conturi sintetice de gradul întîi, fiecare cont sintetic de gradul întâi
poate conţine maximum zece conturi sintetice de gradul doi.

- 36 -
Astfel, simbolul cifric al unui cont sintetic de gradul doi va conţine patru cifre, din care prima
reprezintă clasa de conturi a doua grupa de conturi a treia cotul sintetic de gradul întîi iar a patra
este cifra de identificare a cotului sintetic de gradul doi.
De exemplu contul 5121 “Conturi la bănci în lei” face parte din clasa a 5-a “CONTURI LA
TREZORERIE SI BANCI COMERCIALE” grupa 51 “CONTURI LA BĂNCI” contul sintetic
512 “Conturi curente la bănci în lei”.

1.16. Formula contabilă

4.1.1. Conţinutul şi tipologia formulelor contabile


Formula contabilă este un mijloc de exprimare a modificărilor ce trebuie înscrise în
conturi ca urmare a operaţiunilor economice înregistrate în documente.
"Formula contabilă este modalitatea de reprezentare grafică în conturi pe baza principiilor
dublei reprezentări şi a dublei înregistrări a patrimoniului unităţii"15
Elementele componente ale formule contabile sunt:
-contul corespondent care se debitează
-contul corespondent care se creditează
semnul " =" între conturile corespondente, reprezentând egalitatea valorică dintre sumele
înscrise în debitul sau creditul conturilor corespondente
-suma cu care se modifică elementele patrimoniale în urma operaţiei înregistrate.
Prin intermediul formulei contabile se exprimă într-un mod sintetizat o modificare a
patrimoniului. Această modificare afectează două sau mai multe elemente ale patrimoniului
reflectate în conturi.
Din punct de vedere al scopului întocmirii formulelor contabile se pot distinge:
-formule contabile de înregistrare curentă
-formule contabile de stornare
 Formulele contabile de înregistrare curentă reprezintă formulele care se
întocmesc pentru operaţiunile contabile curente sau uzuale. Înscrierea sumelor are loc
întotdeauna "în negru", adică sumele au întotdeauna o valoare pozitivă. Valorile înscrise în
conturi "în negru" se însumează.

15
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 70

- 37 -
 Formulele contabile de stornare sunt formule contabile care se întocmesc cu
scopul corectării unor erori sau a anulării unor operaţii înregistrate greşit. Există două tipuri
de stornări (înregistrare de corecţie), stornare în negru şi stornarea în roşu.
o Stornarea în negru presupune inversarea formulei contabile ce trebuie
anulată (conturile care s-au debitat anterior se creditează şi conturile creditate anterior
se debitează) şi înscrierera sumei în negru.
o Stornarea în roşu, presupune înregistrarea aceleaşi formule contabile cu
formula anulată şi înscrierea valorii "în roşu". Sumele înscrise în roşu sunt valori cu
semnul minus. Sumele înscrise în conturi cu roşu se scad din valorile existente în cont.
Înscrierea unei sume "în roşu" se efectuează fie prin scrierea sumei cu culoarea roşie,
fie înscrierea sumei în chenar, fie (în genere în cazul programelor de calculator)
înscrierea sumei cu semnul "-" în faţă.
După numărul conturilor corespondente din care se compun formulele contabile pot fi
clasificate în:
-formule contabile simple
-formule contabile compuse
-formule contabile duble
O formulă contabilă care are un singur cont debitor şi un singur cont creditor se numeşte
formulă contabilă simplă.
De exemplu, un ordin de plată care are ca obiect efectuarea unei plăţi în valoare de
10.000.000 lei dintr-un fond special către un furnizor generează modificarea disponibilului la
trezorerie, la capitolul aferent sursei de finanţare, şi modificarea datoriilor către furnizor. Ambele
modificări au valoarea de 10.000.000 de lei.

401 "Furnizori" = 560 "Disponibil din venituri proprii” 10.000.000

Există situaţii în care modificările patrimoniale presupun debitarea mai multor conturi şi
creditarea unuia singur sau creditarea mai multor conturi şi debitarea unui singur cont. Acest tip
de formulă contabilă se numeşte formulă contabilă compusă.

- 38 -
De exemplu, în situaţia în care se achită aceluiaşi furnizor 10.000.000 lei pentru servicii
prestate de acesta şi 50.000.000 pentru furnizarea unei aparaturi din categoria imobilizărilor prin
intermediul unui singur ordin de plată, din disponibilul instituţiei din venituri proprii, în valoare
de 60.000.000 lei formula contabilă va putea fi scisă teoretic prin două formule contabile simple:

401 "Furnizori" = 560 "Disponibil din fonduri proprii” 10.000.000


404 "Furnizori de imobilizări"= 560 "Disponibil din fonduri proprii 50.000.000

sau printr-o singură formulă contabilă compusă:


% = 560 "Disponibil din fonduri proprii” 60.000.000
401 "furnizori" 10.000.000
404 "furnizori de imobilizări" 50.000.000

Teoretic pot exista formule contabile duble. Acestea se compun din mai multe conturi
care se debitează în corespondenţă cu mai multe conturi care se creditează. Practic aceste formule
contabile sunt extrem de rar întâlnite, şi în genere nu sunt agreate de practica contabilă.

Total % = % Total
Suma 1 Cont 1 cont 2 suma 2
Suma 3 cont 3 cont 4 suma 4

4.1.2. Analiza operaţiilor economice şi întocmirea formulei contabile


"Analiza contabilă constă în cercetarea distinctă a fiecărei operaţiuni economice sau
financiare, pe baza documentelor justificative în scopul stabilirii conturilor care se debitează a
conturilor care se creditează concomitent şi cu aceeaşi sumă şi întocmirea formulei contabile"16.
Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea unor etape succesive:
a. Identificarea tipului de operaţiune, pe baza documentelor şi a contextului economic al
acestora (încasare, plată, consumuri, intrări, ieşiri de bunuri, etc)

16
Cistelecan Rodica, “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000 pag. 68

- 39 -
b. Identificarea elementelor patrimoniale care sunt implicate în operaţiune şi a naturii
acestora (activ sau pasiv)
c. Identificarea sensului modificării elementelor patrimoniale implicate (creştere, majorare,
sau scădere, diminuare)
d. Verificarea parţială prin identificarea tipului de modificare bilanţieră generată de
operaţiunea analizată.
e. Identificarea conturilor în care se va înscrie operaţiunea
f. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor şi stabilirea părţilor conturilor în care vor fi
înscrise sumele (debit sau credit)
g. Întocmirea formulei contabile
Pe baza formulei contabile se vor înscrie în conturi sumele cu care acestea se modifică.

- 40 -
5. BALANŢA DE VERIFICARE
Balanţa de verificare este unul din procedeele specifice contabilităţii, cu ajutorul căreia se
controlează, în diferite momente ale activităţii, modul în care înregistrările contabile au
respectat principiul dublei înregistrări, dacă sumele au fost corect înregistrate în conturi, dacă
valorile finale ale conturilor au fost corect stabilite, şi se sintetizează valorile din conturi în
vederea întocmirii bilanţului. Concret balanţa de verificare este un tabel enumerativ care
sintetizează valorile din toate conturile utilizate de instituţie.
Există mai multe tipuri de balanţe de verificare astfel, după felul conturilor pentru care se
întocmesc17 se pot identifica:
-Balanţe de verificare a conturilor sintetice
-Balanţe de verificare a conturilor analitice
După numărul egalităţilor pe care le cuprind se pot identifica:
-Balanţe de verificare cu o serie de egalităţi, care pot fi balanţe de sume sau de solduri,
cuprinde două coloane, una pentru sumele sau soldurile debitoare, alta pentru sumele sau
soldurile creditoare, totalul sumelor sau soldurilor debitoare trebuind să fie egal cu totalul
sumelor sau soldurilor creditoare.

Balanţă de verificare exemplificativă cu o serie de egalităţi:


Cont Denumire Solduri finale
debit credit
1 2 3 4
Xxxx Cont generic de activ 1.000.000
Yyyy Cont generic de pasiv 1.000.000
TOTAL 1.000.000 1.000.000

- Balanţe de verificare cu două serii de egalităţi, cuprinde patru coloane două pentru
sumele debitoare şi creditoare, şi două pentru soldurile debitoare şi creditoare.

Balanţă de verificare exemplificativă cu două serii de egalităţi


Cont denumire Total sume Sold final
Debit Credit Debit Credit
17
Oprea Călin, Ristea Mihai, "Bazele Contabilităţii", editura Naţional, Bucureşti, 2001, pag 350

- 41 -
1 2 3 4 5 6
Xxxx Cont generic de activ 1.000.000 2.000.000
Yyyy Cont generic de pasiv 1.000.000 2.000.000
TOTAL 1.000.000 1.000.000 2.000.000 2.000.000

-Balanţe de verificare cu trei serii de egalităţi, reprezintă o balanţă care cuprinde soldurile
iniţiale debitoare şi creditoare, rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile debitoare şi creditoare.
Permite verificarea a trei serii de egalităţi, între totalurile soldurilor iniţiale debitoare şi
creditoare, între totalul rulajelor debitoare şi creditoare şi între totalul soldurilor finale debitoare
şi creditoare.

Balanţă de verificare exemplificativă cu trei serii de egalităţi


Cont Denumire Sold iniţial Rulaje Sold final
Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1 2 3 4 5 6 7 8
Xxxx Cont generic de activ 1,000,000 1.000.000 1.500.000 500.000
Yyyy Cont generic de pasiv 1.000.000 1.500.000 1.000.000 500.000
Total 1.000.000 1.000.000 2.500.000 2.500.000 500.000 500.000

-Balanţe de verificare cu patru serii de egalităţi, se prezintă sub formă tabelară, cu opt
coloane, cuprind soldurile iniţiale, rulajele, totalul sumelor şi soldurile finale debitoare şi
creditoare. Acest tip de balanţe sunt cel mai adesea utilizate, întrucât prezintă în cel mai sintetic
mod valorile din conturi, permit verificarea tuturor egalităţilor, precum şi calculul unor indicatori
sau a unor corelaţii.
În prezent, întocmirea balanţelor de verificare este în general asistată de calculator, ceea
ce simplifică enorm realizarea acestora, scade riscul erorilor, şi în genere reduce enorm timpul
necesar realizării şi utilizării acestora.
În cazul persoanelor avizate, care cunosc semnificaţia conturilor şi a sumelor înregistrate
în acestea, balanţele de verificare reprezintă o sursă de informaţii sintetice extrem de utilă în
administrarea instituţiei.

Balanţă de verificare exemplificativă cu patru serii de egalităţi


Cont denumire Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finale

Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit

- 42 -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Xxxx Cont generic de 1,000,000 1.000.000 1.500.000 2.000.000 1.500.000 500.000


activ
Yyyy Cont generic de 1.000.000 1.500.000 1.000.000 1.500.000 2.000.000 500.000
pasiv
Total 1.000.000 1.000.000 2.500.000 2.500.000 3.500.000 3.500.000 500.000 500.000

- 43 -
6. INVENTARIEREA
Realitatea scriptică rezultată din înregistrarea documentelor justificative în contabilitate se
impune a fi periodic comparată cu realitatea faptică.
Pentru verificarea situaţiei reale, concrete, a elementelor patrimoniale, se impun o serie de
proceduri care formează activitatea numită generic inventariere.
Inventarierea în genere se efectuează cel puţin anual, înainte de închiderea anului financiar-
contabil, dar şi ori de câte ori conducerea instituţiei consideră necesară verificarea stării reale a
patrimoniului. În genere se impune inventarierea ori de câte ori se transmite gestiunea unor
elemente patrimoniale de la o persoană la alta. De exemplu, dacă în cadrul unei unităţi militare se
schimbă gestionarul unui depozit de echipamente, se efectuează inventarierea înainte de predarea
gestiunii.
Inventarierea presupune o serie de activităţi care pot fi separate în trei etape distincte
a. Pregătirea inventarierii
b. Efectuarea inventarierii
c. Stabilirea rezultatelor şi regularizarea lor

a. Pregătirea inventarierii
- stabilirea obiectivelor şi a caracterului inventarierii de către conducerea instituţiei;
- numirea comisiei de inventariere;
- pregătirea listelor de inventariere, care cuprind lista tuturor bunurilor ce urmează a fi
inventariate, cantitatea scriptică şi valoarea acestora (trebuie să fie efectuate toate înregistrările
contabile la zi).
- se sortează şi se etichetează, dacă este cazul, de către personal, toate bunurile ce urmează a
fi inventariate, astefel încât acestea să fie accesibile, să poată fi uşor identificate şi numărate.
- se verifică starea echipamentelor de măsură şi control utilizate, dacă au fost avizate
metrologic, unde este cazul
- se ridică o declaraţie scrisă de la gestionar privind bunurile aflate în gestiune care nu aparţin
instituţiei (proprietatea altor instituţii sau persoane), dacă există modificări recente datorate unor

- 44 -
operaţiuni neraportate, valori materiale nerecepţionate, şi dacă există alte informaţii care ar trebui
aduse la cunoştinţa comisiei de inventariere.
b. Efectuarea inventarierii
-verificarea la faţa locului prin numărare, cântărire, măsurare, a bunurilor existente în
gestiune
-înscrierea în listele de inventariere a valorilor constatate
-Listele se semnează filă cu filă de către comisie şi de către gestionari
Există câteva reguli care se impun, şi anume, în cazul în care există cantităţi mari de bunuri
de acelaşi tip ambalate, se vor verifica prin deschiderea ambalajelor, prin sondaj, sau integral
dacă se constată nereguli, în ce măsură acestea corespund specificaţiilor. De exemplu dacă înr-un
bax se găsesc numărul de cutii de produse prevăzut, şi dacă în cutii se găsesc numărul de bucăţi
prevăzute în documentaţie, din sortimentele prevăzute. În unele cazuri, inventarierea presupune
stabilirea convenţională a cantităţii de materiale existente.
Dacă inventarierea se desfăşoară pe mai mult de o zi, la încheierea activităţii, spaţiile
inventariate se sigilează şi se închid cu cel puţin două chei, una aflată la comisie şi una la
gestionar.
c. Stabilirea rezultatelor şi regularizarea lor
După efectuarea inventarierii activitatea se reia în cadrul instituţiei. Rezultatele inventarierii
se stabilesc de către comisia de inventariere şi se prezintă spre aprobare conducerii instituţiei.
Există două tipuri diferite de rezultate, plusuri şi minusuri.
Plusurile la inventar reprezintă un surplus de bunuri neevidenţiat în documente,
reprezentând fie intrări pentru care nu există documente de provenienţă, fie înregistrarea unor
consumuri suplimentare nejustificate, fie rezultatul unor procese fizice, chimice sau de altă
natură. Acestea se înregistrează ca atare în contabilitate conform reglementărilor în vigoare.
Minusurile la inventar se pot datora unei serii de fenomene. Dintre acestea putem identifica:
- fenomene naturale, care afectează situaţia unor elemente ale patrimoniului şi care nu pot fi
regăsite în documente. De exemplu, în cazul unui depozit de mere, dacă se stochează o cantitate
de 1.000 kg de mere categoria I, după mai multe luni în care depozitul a fost sigilat, în depozit ar
trebui să existe scriptic 1.000 kg de mere categoria I. Practic, probabil se vor găsi 300 kg mere cat
I, 200 kg mere cat II şi 300 kg borhot, sau mere stricate, iar diferenţa va reprezenta pierderi de
greutate datorate deshidratării. Pierderile datorate fenomenelor naturale se numesc perisaje, şi

- 45 -
valoarea pierderilor din perisaje în genere nu se impută personalului. Perisajele sunt considerate
consumuri, şi se înregistrează ca atare.
- erori de înregistrare, adică neînregistrarea sau înregistrarea greşită a unor documente în
contabilitate; se efectuează corecturile necesare.
- lipsuri şi deteriorări de bunuri şi valori datorate intervenţiei umane. Intră în această
categorie lipsurile datorate sustragerilor sau furturilor, delapidări, distrugeri voluntare sau
involuntare, etc. În această situaţie se impută persoanelor responsabile valorile din această
categorie şi se iau măsurile administrative şi/sau judiciare care se impun.

- 46 -
7. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE

1.17. Creditele bugetare şi ordonatorii de credite


Creditele bugetare sunt:
 sume nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, utilizate în interesul general al statului,
sau al colectivităţii locale,
 mijloace băneşti prevăzute în legea bugetara anuală ca limite maxime pentru cheltuielile
fiecărui exerciţiu bugetar, în structura aprobată prin lege,
 limite maxime de cheltuieli ce nu pot fi depăşite.
 o forma de control si coordonare activă a execuţiei bugetului public
Folosirea creditelor bugetare cu alta destinaţie decât cea aprobată de lege este interzisă prin
lege, reprezentând infracţiune (deturnare de fonduri ).
Creditele bugetare sunt puse la dispoziţia instituţiilor pe măsura realizării veniturilor de către
bugetul statului şi bugetele locale,în limitele prevăzute în buget.
Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care au competenţe şi
responsabilităţi în ceea ce priveşte elaborarea si executarea bugetului, si a modului de gestionare
a patrimoniului institutiei. Aceştia pot fi :
 Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducatorii organelor centrale ale
statului, preşedintii consiliilor judeţene, primarii municipiilor, oraşelor, comunelor etc. Ei
repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele
instituţiilor subordonate. Ordonatorii principali de credite pot delega, în condiţiile
prevazute de lege, această autoritate altor persoane împuternicite în acest scop.
 Ordonatorii secundari de credite sunt coordonatorii unor instituţii publice subordonate
ordonatorilor principali de credite şi finanţate de către aceştia, care au in subordine, si
asigura finanţarea, altor instituţii subordonate total sau parţial.
 Ordonatorii terţiari de credite, sunt conducătorii unor instituţii publice care utilizează
finanţările primite numai pentru consumul propriu, neavând alte instituţii subordonate.
Responsabilităţile ordonatorilor de credite sunt :

- 47 -
 Angajarea cheltuielilor şi utilizarea creditele bugetare numai în limita prevederilor şi
destinaţiilor aprobate pentru cheltuielile legate de activitatea instituţiilor publice, cu
respectarea dispoziţiilor legale.
 Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate
şi aprobate
 Realizarea veniturilor
 Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare eficiente
 Integritatea bunurilor si valorilor încredinţate instituţiilor
 Organizarea si efectuarea contabilităţii, a raportărilor financiare privind patrimoniul,
execuţia bugetară şi alte raportări solicitate de forurile tutelare
 Organizarea sistemului de monitorizare (urmărire) a programelor de achiziţii publice,
lucrări şi investiţii
 Organizarea activităţii de control financiar preventiv si audit intern
 Organizarea inventarierii instituţiei publice ( anuale şi de alte tipuri )
Contabilitatea creditelor bugetare se organizeaza in conturi extrabilantiere din clasa a 8-a de
conturi, folosindu-se sistemul de contabilitate în partidă simplă

1.18. Conturile utilizate pentru evidenţa creditelor bugetare


Contul 8060 “Credite bugetare aprobate”
Cu ajutorul acestui cont, instituţiile, indiferent de modul de finanţare sau subordonare, ţin
evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor ( plăţilor ) aprobate prin buget.
Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ţine pe titluri, articole si alineate din cadrul
fiecarui articol sau subcapitol al bugetului aprobat.
În debitul contului 8060 se înregistrează la începutul exerciţiului bugetar, creditele bugetare
aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum şi majorările de credite bugetare aprobate. În
creditul contului 8060 se înregistrează diminuările de credite bugetare efectuate în cursul
exerciţiului bugetar. Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment
dat.

- 48 -
Contul 8061-Credite deschise de repartizat
Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii principali de credite si ordonatorii secundari de
credite finanţaţi de la bugetul de stat evidenţiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate
instituţiilor subordonate. În debitul contului 8061, ordonatorii principali de credite înregistreaza
creditele deschise pentru a fii repartizate ordonatorilor secundari precum si creditele retrase de la
aceştia, iar în creditul contului 8061, creditele repartizate precum si diminuările de credite
bugetare de repartizat.
La ordonatorii secundari de credite, în debit, se înregistrează creditele repartizate de către
ordonatorii principali pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine, precum şi creditele
bugetare retrase de la ordonatorii din subordine, iar in credit se înregistreaza creditele deschise
ordonatorilor subordonaţi precum si creditele retrase de la ordonatorii secundari de către
ordonatorii principali. Soldul contului (debitor ) reprezintă creditele bugetare primite pentru a fi
repartizate şi nerepartizate.
Contul 8067 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii de credite ţin evidenţa creditelor deschise de la buget
pentru cheltuieli proprii. În debit se înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor
Publice pentru cheltuieli proprii, iar în credit, creditele retrase pe parcursul anului. Ordonatorii
secundari şi terţiari înregistrează in debit creditele primite prin repartizare de la ordonatorul
superior pentru cheltuieli proprii, iar in credit, creditele retrase.
Contul 8068-Credite repartizate din bugetul local
Cu ajutorul acestui cont, instituţiile finanţate din bugetul local ţin evidenţa creditelor
repartizate de la bugetul local. In debit se înregistrează la începutul fiecărui trimestru alocaţiile de
credite aferente trimestrului respectiv, precum si suplimentările de credite aprobate, iar in credit
diminuările sau anulările de credite efectuate în cursul trimestrului. Soldul contului reprezintă
totalul creditelor aprobate de la bugetul local.
Contul 8069- Credite repartizate din bugetul local pentru cheltuieli proprii
Are o funcţiune similară contului 8067, cu menţiunea că se referă la creditele deschise pentru
cheltuieli din bugetul local.

- 49 -
1.19. Aplicaţii practice privind creditele bugetare
Aplicaţii practice privind operaţiunile uzuale la nivelul unui ordonator primar de credite:
1. Deschiderea de credite bugetare de la bugetul central, pentru un ordonator primar de
credite, în valoare de 100 miliarde lei din care 95.000.000.000 urmează a fi repartizate
instituţiilor subordonate şi 5.000.000.000 pentru cheltuieli proprii
2. Repartizarea creditelor bugetare:
a. 25.000.000.000 lei, pentru instituţia subordonata X
b. 30.000.000.000 lei pentru instituţia subordonată Y
c. 40.000.000.000 lei pentru instituţia subordonată Z
3. Retragerea de credite bugetare la ordonatorul primar de credite în valoare totală de
10.000.000.000 lei, din care 1.000.000.000 din creditele bugetare deschise pentru
cheltuieli proprii şi 9.000.000.000 din creditele deschise pentru a fi repartizate.
4. Ordonatorul de credite retrage credite bugetare aprobate instituţiilor subordonate:
a. 2.500.000.000 de la institutia X
b. 5.000.000.000 de la instituţia subordonată Y
c. 1.500.000.000 de la instituţia subordoantă Z
Formule contabile:
Nr op Debit Credit Sume
1.a 8060 “Credite bugetare 100.000.000.000
aprobate”
1.b 8061-Credite deschise de 95.000.000.000
repartizat
1.c 8067 “Credite deschise 5.000.000.000
pentru cheltuieli proprii
2.a 8061-Credite deschise de 25.000.000.000
repartizat
2.b 8061-Credite deschise de 30.000.000.000
repartizat
2.c 8061-Credite deschise de 40.000.000.000
repartizat
3 8060 “Credite bugetare 10.000.000.000
aprobate”
3.a 8067 “Credite deschise 1.000.000.000

- 50 -
pentru cheltuieli proprii
3.b 8061-Credite deschise de 9.000.000.000
repartizat
4.a. 8061-Credite deschise de 2.500.000.000
repartizat
4.b 8061-Credite deschise de 5.000.000.000
repartizat
4.d 8061-Credite deschise de 1.500.000.000
repartizat

Evidenţa în conturi:
8060 “Credite bugetare aprobate” 8061-Credite deschise de repartizat
D C D C
100.000.000.000 10.000.000.000 90.000.000.000 25.000.000.000
2.500.000.000 30.000.000.000
5.000.000 40.000.000.000
1.500.000
8067 “Credite deschise pentru cheltuieli
proprii
D C D C
5.000.000.000 1.000.000.000

- 51 -
8. OPERAŢIUNI PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE
Operaţiunile privind imobilizările corporale sunt abordate în mod diferit în funcţie de
apartenenţa acestora la domeniul public sau la domeniul privat al statului.

1.20. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului privat al statului


Achiziţia unei imobilizări de la un furnizor, este o operaţiune care presupune creşterea (+)
valorii imobilizărilor, elemente de activ (A), generând înregistrarea valorii imobilizărilor în
debitul (D) conturilor de imobilizări, concomitent cu creşterea datoriilor (+) faţă de furnizorii de
imobilizări, elemente de pasiv (P) generând se înregistrarea valorii achiziţionate în creditul
conturilor de furnizori (C).
Formula contabilă generică pentru aceste operaţiuni este:

404 Furnizori de imobilizări = 21XX „Imobilizări corporale” Valoarea imobilizărilor


Acelaşi raţionament se poate reprezenta schematic:

1. Achiziţia unui autoturism pentru domeniul privat al instituţiei în valoare de 100.000.000


lei
Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări
Elemente implicate Furnizori de imobilizări Autoturism
A/P P A
+/- + +
Cont 404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 2133 404 100.000.000
În conturi se va regăsi următoarea situaţie:
404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”
D C D C
100.000.000 100.000.000

2. Achiziţia unui utilaj pentru domeniul privat al instituţiei în valoare de 200.000.000 lei

- 52 -
Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări
Elemente implicate Furnizori de imobilizări Autoturism
A/P P A
+/- + +
Cont 404 „Furnizori de imobilizări” 2131 „Echipamente
tehnologice”
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 2133 404 200.000.000

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:


404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”
D C D C
100.000.000 100.000.000
200.000.000
2131”Echipamente tehnologice”
D C D C
200.000.000
3. Achiziţia unui calculator pentru domeniul privat al instituţiei în valoare de 50.000.000 lei
Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări
Elemente implicate Furnizori de imobilizări Calculator
A/P P A
+/- + +
Cont 404 „Furnizori de imobilizări” 2132 „Aparate şi instalaţii de
măsură cotrol şi reglaj”
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 2132 404 200.000.000
În conturi se va regăsi următoarea situaţie:
404 „Furnizori de imobilizări” 2133 „Mijloace de transport”
D C D C
100.000.000 100.000.000
200.000.000
50.000.000
2131”Echipamente tehnologice” 2132 „Aparate şi instalaţii de măsură cotrol
şi reglaj”
D C D C

- 53 -
200.000.000 50.000.000

Astfel, în urma celor trei operaţii, analizând situaţia instituţiei aşa cum se prezintă în conturi
putem afla următoarele:
 Instituţia deţine: mijloace de transport în valoare de 100.000.000 lei, echipamente
tehnologice în valoare de 200.000.000 lei şi aparatură în valoare de 50.000.000 lei.
 Instituţia are următoarele datorii: la furnizorii de imobilizări, în valoare de 350.000.000 lei
Înregistrarea amortizării imobilizărilor
Amortizarea este o modalitate de reflectare a uzurii fizice şi morale a imobilizărilor
deţinute de o instituţie. Acest procedeu se utilizează numai la imobilizările necorporale şi
corporale care aparţin domeniului privat cu excepţia terenurilor.
Înregistrarea amortizării presupune înregistrarea unui consum al valorii imobilizărilor
concomitent cu formarea unei rezerve din aceste cheltuieli. Consumul va fi considerat o
cheltuială privind amortizarea în timp ce pentru rezerva menţionată vom utiliza termenul de
amortizare.
Valoarea amortizării se poate determina conform legii prin trei metode, metoda lineară,
metoda degresivă şi metoda accelerată. Cel mai ades utilizată metodă este metoda lineară,
care presupune amortizarea uniformă a bunurilor pe parcursul duratei lor de viaţă prevăzută în
cartea tehnică a acestora. În mod convenţional, imobilizările necorporale se amortizează în
maximum 3 ani, construcţiile în 50 de ani, mijloacele de transport, aparatura, utilajele şi
celelalte imobilizări de acest gen în 5 ani.

Modelul de calcul al amortizării lineare anuale este:


Vi Ama = Amortizarea anuală
Ama 
Dr
Vi = Valoarea imobilizării
Dr = Durata de amortizare exprimată în ani.
Modelul de calcul al amortizării lineare lunare este:
Ama Vi
Aml   Aml = Amortizarea lunară
12 Dr *12

De exemplu:

- 54 -
- calculul amortizării autoturismului achiziţionat la punctul 1:
Ama = 100.000.000/5 = 20.000.000
Aml = 20.000.000/12 = 1.666.667 lei
- calculul amortizării utilajului de la punctul 2
Ama = 200.000.000/5 = 40.000.000 lei
Aml = 40.000.000/12 = 3.333.333
- Calculul amortizării calculatorului de la punctul 3:
Ama = 50.000.000/5 = 10.000.000
Aml = 10.000.000/12 = 833.333 lei
La sfârşitul fiecărei luni instituţia va înregistra amortizarea imobilizărilor utilizând formula
contabilă:
6851 „Cheltuieli operaţionale privind amortizările” = 28X „Amortizări privind imobilizările”
4. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale deţinute în valoare de 4.166.667
lei.
Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări
Elemente implicate Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea
A/P A P
+/- + +
Cont 6851 „Cheltuieli operaţionale 281 „Amortizări privind
privind amortizările” imobilizările corporale”
D/C D C

D C Sume
Formula contabilă 6851 281 4.166.667
În conturi se va regăsi următoarea situaţie:
6851 „Cheltuieli operaţionale privind 281 „Amortizări privind imobilizările
amortizările corporale"
D C D C
4.166.667 4.166.667

- 55 -
1.21. Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului public al statului
“Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.35 alin. (4) din Constituţie,
din cele prevăzute în anexă la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic
al acesteia şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute
de lege”.18
Domeniul public al statului cuprinde acele imobilizări care îndeplinesc cumulativ
următoarele caracteristici:
a. este inalienabil (sub nici o formă nu se poate ceda dreptul de proprietate)
b. este insesizabil (nu poate fi urmărit de creditori)
c. este imprescriptibil (revendicarea în justiţie poate fi blocată de instituţia titulară a
dreptului de proprietate)
Operaţiunile care privesc de regulă imobilizările aparţinând domeniului public sunt intrările
adică dobândirea prin achiziţie, din producţie proprie, din transfer de la alte instituţii, şi ieşirile
adică casarea în condiţiile prevăzut de lege la sfârşitul duratei de viaţă a bunului, sau transferul
la alte instituţii sau la domeniul privat.
Achiziţia de imobilizări aparţinând domeniului public presupune respectarea legislaţiei
privind achiziţiile publice, în ceea ce priveşte cadrul general al achiziţiilor publice şi prevederile
legii bugetului în ceea ce priveşte desfăşurarea plăţilor aferente investiţiilor.
Operaţiunea de achiziţie presupune două etape şi anume:
- Achiziţia propriu-zisă, sau operaţia prin care se înregistrază factura de achiziţie. Elementele
implicate în operaţiune sunt: furnizori de imobilizări, element de pasiv (P) care creşte (+)
deci se creditează (C) şi cheltuieli privind imobilizările, element asimilat de activ (Aa) care
creşte (+) deci se debitează. Formula contabilă generică este:
68XX “Cheltuieli privind imobilizările” = 404 Furnizori de imobilizări
- Recepţia la domeniul public, sau operaţia prin care se înregistrează procesul verbal de
recepţie a imobilizărilor întocmit de comisia de recepţie. Elementele implicate sunt
imobilizările achiziţionate, elemente de activ (A), care se majorează (+) deci se debitează (D)
şi fondul domeniului public fie al statului, fie al unităţilor teritorial administrative, după caz,
18
Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice,
(Proiect), MFP Bucureşti, 2003

- 56 -
elemente de pasiv (P) care se majorează (+) deci se creditează (C). Formula contabilă
generică este:
2XXX „Cont de imobilizări” = 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”
sau, pentru unităţile teritorial administrative:
2XXX „Cont de imobilizări” = 115 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrativ teritoriale”
În mod logic după achiziţie urmează plata achiziţiei, dar aceasta va fi tratată ulterior la
capitolul 11.
1. Achiziţia unui utilaj pentru domeniul public al instituţiei în valoare de 200.000.000 lei
Tipul operaţiei Achiziţie de imobilizări la domeniul public
Elemente implicate Furnizori de imobilizări Cheltuieli cu imobilizările
A/P P Aa
+/- + +
Cont 404 „Furnizori de imobilizări” 6823 “Cheltuieli cu instalaţiile
tehnice, ….”
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 6823 404 200.000.000
Tipul operaţiei Recepţie de imobilizări la domeniul public
Elemente implicate Utilaje Fondul domeniului public al
statului
A/P A P
+/- + +
Cont 2131 “Echipamente 113 „Fondul bunurilor care
tehnologice” alcătuiesc domeniul public al
statului
D/C D C
D C Sume
Formula contabilă 2131 113 200.000.000

În conturi se va regăsi următoarea situaţie:


404 „Furnizori de imobilizări” 6823 “Cheltuieli cu instalaţiile tehnice …”
D C D C
200.000.000 200.000.000
2131 “Echipamente tehnologice” 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc

- 57 -
domeniul public al statului
D C D C
200.000.000 200.000.000

Ieşirea imobilizărilor aparţinând domeniului public, este o operaţiune care se efectuează


numai în situaţii excepţionale, presupunând fie distrugerea bunului respectiv, fie transferul
acestuia la o altă instituţie. Elementele implicate sunt imobilizările, elemente de activ (A) care se
diminuează (-) deci se creditează (C) şi fondul proprietăţii publice, element de pasiv (P) care se
diminuează (-) deci se debitează (D). Formula contabilă generică va fi:
113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc = 2XXX „Cont de imobilizări”
domeniul public al statului”
sau, pentru unităţile teritorial administrative:
115 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul = 2XXX „Cont de imobilizări”
public al unităţilor administrativ teritoriale”
2. Casarea unui utilaj aparţinând domeniului public al unei instituţii în valoare de
500.000.000 lei după trecerea duratei normate de utilizare de cinci ani.
Tipul operaţiei Casare de imobilizări aparţinând domeniul public
Elemente implicate Utilaje Fondul domeniului public al
statului
A/P A P
+/- - -
Cont 2131 “Echipamente 113 „Fondul bunurilor care
tehnologice” alcătuiesc domeniul public al
statului
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 113 2131 200.000.000
În conturi se va regăsi următoarea situaţie (soldurile iniţiale presupun existenţa mai
multor imobilizări aparţinând domeniului public din care numai o parte repreintă echipamente
tehnologice):
2131 “Echipamente tehnologice” 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului
D C D C
Si: 500.000.000 200.000.000 200.000.000 Si: 10.000.000.000

- 58 -
Sf. 300.000.000 Sf. 9.800.000.000

- 59 -
9. OPERAŢIUNI PRIVIND STOCURILE DE MATERIALE
Stocurile de materiale reprezintă bunurile achiziţionate de instituţiile publice şi
depozitate în vederea utilizării lor ulterioare în cadrul instituţiei. În această categorie se includ de
regulă materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar.
Unele instituţii depozitează materiale din categorii speciale, cum ar fi materiale rezervă de stat şi
de mobilizare, sau muniţie si furnituri pentru apărare naţională, ordine publica şi siguranţă
naţională. În mod normal, instituţiile publice nu au activităţi comerciale şi din acest motiv
produsele finite, mărfurile şi alte elemente care se întâlnesc frecvent la agenţii economici apar în
contabilitatea instituţiilor doar ocazional. Totuşi, având în vedere faptul că planul de conturi
trebuie să acopere şi situaţiile care se întâlnesc mai rar, toate aceste categorii au fost incluse.
Operaţiunile uzuale privind stocurile de materiale sunt aprovizionarea, sau achiziţia şi
consumul acestora.
Achiziţia de materiale, este o operaţiune care implică modificarea stocului de materiale,
element de activ (A) în sensul creşterii acestuia (+) şi în consecinţă debitarea unui cont de
materiale (D) şi a datoriilor către furnizori, element de pasiv (P) care se majorează (+) deci se va
credita contul aferent acestora (C). formula generică de înregistrare a acestei operaţiuni este:
3XXX”Cont de stocuri” = 401 “Furnizori”
1. Instituţia achiziţionează piese de schimb în valoare de 10.000.000 lei
Tipul operaţiei Achiziţie piese de schimb
Elemente implicate Piese de schimb Furnizori
A/P A P
+/- + -
Cont 3024 Piese de schimb 401 Furnizori
D/C D C
D C Sume
Formula contabilă 3024 401 10.000.000

Consumul de materiale este o operaţie care va modifica volumul stocurilor, elemente de


activ (A), în sensul diminuării acestora (-), deci conturile care reflectă stocurile se vor debita (D),

- 60 -
şi a cheltuielilor instituţiei, elemente asimilate de activ (Aa) care se vor majora (+) deci conturile
de cheltuieli se vor debita cu valoarea consumului (D). Formula generică de înregistrare va fi:
60XX “Cheltuieli privind materialele” = 30XX “Stocuri de materiale”

2. Se înregistrează consumul de piese de schimb în valoare de 5.000.000 lei.


Tipul operaţiei Consum piese de schimb
Elemente implicate Piese de schimb Cheltuieli cu piese de schimb
A/P A Aa
+/- - +
Cont 3024 “Piese de schimb” 6024 “Cheltuieli privind
piesele de schimb”
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 6024 3024 5.000.000

Situaţia din conturi după cele două operaţii va fi următoarea:


3024 “Piese de schimb” 401 Furnizori
D C D C
10.000.000 5.000.000 10.000.000
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”
D C D C
5.000.000

10. OPERAŢIUNI DE NATURA DECONTĂRILOR CU TERŢII

1.22. Operaţiuni privind creanţele instituţiilor publice


Creanţele reprezintă drepturile instituţiei de a cere debitorilor executarea unor obligaţii 19.
Aceste obligaţii pot consta în efectuarea unor plăţi, prestarea unor servicii sau livrarea unor
bunuri.

19
Ciobanu E. şi colectiv “Dicţionar român de neologisme” Editura Floarea Darurilor şi Editura RotehPro Bucureşti
2000 pag 125

- 61 -
Apariţia creanţelor este generată fie prin asumarea unor angajamente de către debitor, fie
ca efect a legii fie ca efect a plăţii unor sume de bani de către creditor în avans în vederea livrării
unor bunuri sau a unor servicii de către furnizori.
Există o gamă variată de creanţe care pot apărea în urma desfăşurării activităţii
instituţiilor publice. Dintre acestea vom trata în continuare doar cele mai reprezentative.
Înregistrarea creanţelor de natura impozitelor datorate de contribuabili, este o
operaţie care presupune apariţia unui drept de creanţă, element de activ (A + ) deci debitarea
contului aferent (D) şi simultan constatarea unui venit al bugetului aferent, element asimilat de
pasiv (Pa+) şi deci creditarea contului aferent. Formula contabilă generică va fi:
46X “Creanţe ale bugetelor”= 79X “Venituri ale bugetelor”
1. O primărie înregistrează la începutul anului impozitul pe clădiri datorat de
contribuabilul X în valoare de 1.500.000 lei.
Tipul operaţiei Înregistrarea impozitului pe clădiri
Elemente implicate Creanţe ale bugetului local Venituri ale bugetelor locale
A/P A Pa
+/- + +
Cont 464 Creanţe ale bugetului 793 Venituri curente ale
local bugetelor locale
D/C D C
D C Sume
Formula contabilă 464 793 1.500.000

Încasarea creanţelor de natura impozitelor în contul propriu, presupune diminuare (-)


creanţelor, elemente de activ (A) şi deci creditarea contului de creanţe aferent şi, concomitent
majorarea (+) disponibilităţilor băneşti, elemente de activ (A) şi deci debitarea (D) unui cont de
disponibilităţi băneşti. Formula contabilă generică va fi:
52X “Disponibilităţi ale bugetelor” = 46X “Creanţe ale bugetelor”

2. Primăria încasează 50% din valoarea impozitului pe clădiri datorat de contribuabilul X


(750.000lei) prin intermediul trezoreriei
Tipul operaţiei Încasarea impozitului pe clădiri prin trezorerie
Elemente implicate Creanţe ale bugetului local Disponibil al bugetului local
A/P A A

- 62 -
+/- - +
Cont 464 Creanţe ale bugetului 520 Disponibil al bugetului
local local la trezoreria statului
D/C C D
D C Sume
Formula contabilă 520 464 750.000

După efectuarea operaţiilor (1) şi (2) în conturi se va regăsi următoarea situaţie:


464 Creanţe ale bugetului local 793 Venituri curente ale bugetelor locale
D C D C
1.500.000 750.000 1.500.000
Sf: 750.000
520 Disponibil al bugetului local la
trezoreria statului
D C D C
750.000

Se poate observa că bugetul local mai are de încasat 750.000 lei de la contribabilul X.

1.23. Operaţiuni privind datoriile instituţiilor publice

Datoriile reprezintă angajamente de plată asumate de instituţiile publice în cursul


desfăşurării activităţii lor în schimbul obţinerii de resurse băneşti, bunuri şi servicii, ca efect al
obligaţiilor legale ale instituţiei sau din orice alte motive.
Datoriile instituţiilor publice pot fi considerate ca o fază tranzitorie în transformarea
resurselor băneşti în bunurile şi serviciile necesare instituţiilor publice. Teoretic, conform legii
finanţelor publice, instituţiile publice nu pot să angajeze datorii prin efectuarea de achiziţii fără a
avea disponibile resursele necesare achitării acestor datorii. Practic există frecvent situaţii în care
datoriile apar înainte de a se primi de la buget resursele necesare stingerii acestora.
În categoria generală a datoriilor se includ datoriile pe termen lung şi datoriile pe termen
scurt.
a. Datorii pe termen lung
Se cuprind în categoria împrumuturilor pe termen lung împrumuturile bancare pe termen
lung, împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, împrumuturile de la alte bugete pe termen lung.

- 63 -
Conform legii finanţelor publice instituţiile publice subordonate bugetului de stat şi altor
bugete centrale nu au dreptul să angajeze împrumuturi. Atunci când există necesităţi de resurse
băneşti mai mari decât disponibilităţile instituţiei, dar justificate legal şi economic, ele vor primi
aceste resurse de la Ministerul Finanţelor Publice. Pentru toate aceste instituţii creditele vor fi
angajate numai de către MFP. De asemenea aceste instituţii nu pot garanta, gira, gaja sau angaja
orice alte forme de datorii potenţiale de acest gen.
Exceptând MFP, pot angaja credite bancare sau din emisiuni de obligaţiuni primăriile,
consiliile locale, judeţene sau alte instituţii de acest gen care beneficiază de acest drept numai în
condiţiile şi în limitele legii.
Un consiliu local, poate angaja credite pe termen lung astfel încât plăţile să se încadreze
în limita a 20% din valoarea veniturilor estimate a se realiza pe durata împrumutului, dar numai
cu avizul MFP (aviz care nu transformă MFP în garant al creditului). La angajarea creditului
trebuie să fie specificate veniturile cu care se garantează împrumutul. Rambursarea creditului şi
plata dobânzilor se poate realiza numai din veniturile prevăzute la angajarea creditului.

Angajarea unui credit bancar pe termen lung de către o unitate teritorial


administrativă, este o operaţiune care presupune creşterea (+) datoriilor bugetului local faţă de
bănci (P) şi deci creditarea (C) unui cont de datorii pe termen lung şi, concomitent, majorarea (+)
disponibilităţilor la bancă ale consiliului local (A) şi deci debitarea (D) contului de disponibil la
bănci. Formula contabilă generică va fi:
512X „Disponibil la bancă” = 162X “Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu”

Înregistrarea dobânzii datorate de unităţile teritorial administrative pentru creditele


bancare, este o operaţie care presupune majorarea (+) dobânzii datorate băncii, element de pasiv
(P) şi deci creditarea contului de dobânzi datorate (C) concomitent cu majorarea (+) cheltuielilor,
elemente asimilate de activ (Aa) şi deci debitarea (D) contului de cheltuieli cu dobânzile.
Formula contabilă generică va fi:
168X “Dobanzi aferente împrumuturilor” = 666 “Cheltuieli privind dobânzile”
şi datoriilor asimilate

- 64 -
Plata dobânzii datorate este o operaţie care presupune diminuarea dobânzii datorate,
element de pasiv şi deci debitarea contului de dobânzi în corespondenţă cu diminuarea
disponibilităţilor băneşti ale instituţiei, element de activ, şi deci creditarea contului de
disponibilităţi. Formula contabilă va fi:
168X “Dobanzi aferente împrumuturilor = 520 “Disponibil al bugetului local la
şi datoriilor asimilate” trezoreria statului”

Plata ratelor scadente din creditul pe termen lung, este o operaţiune care generează
diminuarea valorii împrumuturilor bancare, element de pasiv, şi deci debitarea contului de
împrumuturi, în corespondenţă cu diminuarea dispoinbilulului instituţiei la trezorerie, element de
activ şi deci creditarea contului de disponibil. Formula contabilă generică va fi:
162X “Împrumuturi = 520 “Disponibil al bugetului local la
pe termen lung şi mediu” trezoreria statului”

b. Datorii pe termen scurt


Se includ în categoria datoriilor pe termen scurt datoriile faţă de angajaţi, datoriile faţă de
furnizori, impozitele şi taxele datorate la alte bugete, etc.
Datoriile faţă de furnizori, reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de
instituţii. Efectuarea achiziţiilor se tratează diferit în funcţie de natura şi valoarea bunurilor şi
serviciilor achiziţionate şi a prevederilor legale specifice achiziţiilor publice. Aceaste datorii se
regăsesc în contabilitate între momentul constatării lor şi momentul stingerii datoriilor prin
efectuarea de plăţi sau prin alte mijloace. De regulă documentul în baza cărora se înregisrează
aceste datorii îl reprezintă factura emisă de furnizor.

Înregistrarea unei facturi de consum (sau o achiziţie de servicii), este o operaţiune care
presupune înregistrarea unei datorii faţă de furnizaori, element de pasiv care se majorează deci se
creditează, în corespondenţă cu contul de cheltuieli aferent, elemente asimilate de activ, care se
majorează deci se debitează. Formula contabilă generică va fi:
6XXX „Cheltuieli” = 401 „Furnizori”

- 65 -
Datoriile faţă de angajaţi sunt salariile, pensiile, bursele şi celelalte drepturi de această
natură fiind generate de desfăşurarea activităţii normale a instituţiilor. Salariile se determină
lunar şi se înregistrează în contabilitate pe baza statelor de plată. Aceste datorii sunt stinse prin
plata salariilor, apărând în contabilitate numai în intervalul de timp dintre momentul determinării
lor şi momentul scadenţei lor.

Înregistrarea fondului de salarii, este o operaţiune care presupune majorarea valorii


salariilor datorate, elemente de pasiv, şi deci creditarea acestora în corespondenţă cu majorarea
cheltuielilor cu salariile, element asimilat de activ, şi deci debitarea acestora. Formula contabilă
generică va fi:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate
Impozitele şi taxele datorate la alte bugete, reprezintă impozitele pe care instituţia trebuie
să le plătească altor instituţii conform legii. De exemplu, conform legii, toate instituţiile publice
datorează fondului asigurărilor de stat, Contribuţia la Asigurările Sociale, aferentă salariilor
personalului.

Înregistrarea impozitelor reţinute din salarii, este o operaţiune care presupune


reducerea datoriilor faţă de angajaţi (element de pasiv care se diminuează deci se debitează) în
corespondenţă cu majorarea datoriilor faţă de alte bugete (elemente de pasiv care se majorează
deci se creditează). Impozitele şi contribuţiile reţinute din salarii sunt contribuţia la asigurările
sociale, contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj şi impozitul
pe salarii. Întrucât acestea sunt reţinte de la salariaţi ele nu reprezintă o cheltuială pentru
instituţie.
Formula contabilă de înregistrare va fi:
421 Personal-salarii datorate = %
4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj
444 Impozitul pe venit de natură salarială

- 66 -
Înregistrarea cheltuielior patronale aferente salariilor, este o operaţiune care presupune
majorarea cheltuielilor instituţiei (elemente asimilate de activ, care se majorează şi deci se
debitează) în corespondenţă cu majorarea datoriilor la alte bugete (elemente de pasiv care se
majorează şi deci se creditează). Înregistrările contabile vor fi:
 Înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale (CAS):
6451 Contribuţia unităţii la = 4311 Contribuţia unităţii la
asigurările sociale asigurările sociale
 Înregistrarea contribuţiei la fondul de şomaj (CFS):
6452 Contribuţia unităţii la = 4371 Contribuţia unităţii la
asigurările pentru şomaj bugetul asigurărilor pentru şomaj
 Înregistrarea contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate:
6453 Contribuţia angajatorului = 4313 Contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale
de sănătate de sănătate
 Înregistrarea altor contribuţii posibile
6458 Alte cheltuieli privind = 4381 Alte datorii sociale
asigurările şi protecţia socială
Plata datoriilor aferente salariilor, este o operaţiune care presupune diminuarea
disponibilităţilor băneşti (elemente de activ care diminuându-se se vor credita) şi diminuarea
datoriilor instituţiei (elemente de pasiv care micşorându-se se vor debita)
% = 52X „Cont de disponibilităţi”
421 Personal-salarii datorate
4311 Contribuţia unităţii la asigurari sociale
4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
4371 Contribuţia unităţii la asigurările pentru şomaj
4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj
4381 Alte datorii sociale
444 Impozitul pe venit de natură salarială

- 67 -
11. OPERAŢIUNI PRIVIND DISPONIBILITĂŢILE BĂNEŞTI ŞI FINANŢĂRILE
Există trei categorii de operaţiuni semnificative privind disponibilităţile băneşti şi
finanţările, şi anume încasările, plăţile şi transferurile.
Încasările reprezintă operaţiunile prin care se majorează disponibilităţile băneşti ale
instituţiilor în urma primirii unor sume de bani reprezentând impozite, taxe, şi alte categorii de
creanţe. Aceste operaţii presupun majorarea disponibilităţilor (elemente de activ care se
majorează deci se debitează) în corespondeţă cu diminuarea creanţelor (elemente de activ care se
diminuează deci se creditează).
Formula contabilă generică a încasărilor va fi:
5XXX „Cont de disponibilităţi băneşti” = 4XXX„ Cont de creanţe”
Plăţile din disponibilităţi reprezintă operaţiuni prin care se diminuează disponibilităţile
băneşti (elemente de activ care se diminuează deci se creditează) prin achitarea unor datorii ale
instituţiilor (elemente de pasiv care se diminuează deci se creditează).
Formula contabilă generică va fi:
4XXX „Cont de datorii” = 5XXX „Cont de disponibilităţi”
Un aspect specific instituţiilor publice îl constituie plăţile din finanţare. Practic, în acest
mod se efectuează plăţi direct din conturile de disponibil ale bugetelor de către instituţiile
subordonate din punct de vedere financiar acestora.
Plăţile din finanţare reprezintă operaţiuni care majorează valoarea finanţării primite
(element asimilat de pasiv care se majorează deci se creditează) în corespondenţă cu diminuarea
datoriilor instituţiilor (element de pasiv care se diminuează deci se debitează). Formula contabilă
generică va fi:
4XXX „Cont de datorii” = 77X.X “Finanţări”

- 68 -
PLANUL DE CONTURI PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (CONFORM PROIECTULUI
DE METODOLOGIE 2003)

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI


10 CAPITAL SI REZERVE
105 Rezerve din reevaluare
11 REZULTATUL REPORTAT
112 Fondul participatiilor la capitalul social
113 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului
115 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale
117 Rezultatul reportat
117.1 Rezultatul reportat - bugetul de stat
117.2 Rezultatul reportat - bugetul local
117.3 Rezultatul reportat - venituri proprii
117.4 Rezultatul reportat - bugetul asigurarilor sociale de stat
117.6 Rezultatul reportat - bugetul asigurarilor pentru somaj
117.13 Rezultatul reportat- bugetul fondului special pentru protejarea asiguratilor
117.14 Rezultatul reportat- intrari de credite externe
117.16 Rezultatul reportat- bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate
117.30 Rezultatul reportat- asistenta financiara externa nerambursabila
117.40 Rezultatul reportat – din modificarea politicilor contabile
117.50 Rezultatul reportat-alte influente
12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI (PATRIMONIAL)
122 Rezultatul exerciţiului
122.1 Rezultatul exerciţiului -bugetul de stat
122.2 Rezultatul exerciţiului -bugetul local
122.3 Rezultatul exerciţiului -venituri proprii
122.4 Rezultatul exerciţiului -bugetul asigurarilor sociale de stat
122.6 Rezultatul exerciţiului - bugetul asigurarilor pentru somaj

- 69 -
122.13 Rezultatul exercitiului - bugetul fondului special pentru protejarea
asiguratilor
122.14 Rezultatul exercitiului - intrari de credite externe
122.16 Rezultatul exercitiului - bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate
122.30 Rezultatul exercitiului - asistenta financiara externa nerambursabila
15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor
1518 Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli
16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
162 Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu
1621 Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu
1622 Împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenţă
163 Împrumuturi pentru investiţii
164 Împrumuturi din trezoreria statului
165 Împrumuturi primite pentru infiintarea unor institutii si servicii de interes public finantate
integral din venituri proprii
1651 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru infiintarea unor institutii si servicii de interes
public finantate integral din venituri proprii
1652 Împrumuturi primite din bugetele locale pentru infiintarea unor institutii si servicii de
interes public finantate integral din venituri proprii
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168 Dobanzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681 Dobanzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu
1687 Dobanzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
2 CONTURI DE IMOBILIZăRI
20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
203 Cheltuieli de dezvoltare

- 70 -
205 Concesiuni,brevete,licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
208 Alte imobilizări necorporale
21 IMOBILIZĂRI CORPORALE
211 Terenuri şi amenajari de terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajari de terenuri
212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii
214 Mobilier, aparatura birotică , echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale
23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS
231 Imobilizări corporale în curs
232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
233 Imobilizări necorporale în curs
234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE
260 Participaţii la capitalul social
267 Creanţe imobilizate
2673 Împrumuturi acordate pe termen lung
2674 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
2678 Alte creanţe imobilizate
2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
281 Amortizari privind imobilizarile corporale
29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

- 71 -
291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
297 Deprecieri exceptionale (impairment)
3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
301 Materii prime
3011 Materii prime date in prelucrare in institutie
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Hrană
3028 Alte materiale consumabile
3029 Medicamente şi medicamente sanitare
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
304 Materiale rezervă de stat şi de mobilizare
3041 Materiale rezerva de stat
3042 Materiale rezerva de mobilizare
305 Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare
3051Ambalaje rezerva de stat
3052 Ambalaje rezerva de mobilizare
308 Diferenţe de preţ la materii şi materiale
309 Muniţie si furnituri pentru apărare naţională, ordine publica
si siguranta nationala
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie

- 72 -
34 PRODUSE
341 Semifabricate
344 Produse monopol de stat
345 Produse finite
346 Produse reziduale
347 Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
348 Diferenţe de preţ la produse
3481 Diferenţe de preţ la semifabricate
3485 Diferenţe de preţ la produse finite
3486 Diferenţe de preţ la produse reziduale
349 Bunuri legal confiscate sau intrate in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
351 Materii şi materiale aflate la terţi
3511 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terti
354 Produse aflate la terţi
3541 Semifabricate aflate la terţi
3545 Produse finite aflate la terţi
3546 Produse reziduale aflate la terţi
356 Animale aflate la terţi
357 Mărfuri aflate la terţi
358 Ambalaje aflate la terţi
359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi
36 ANIMALE
361 Animale şi păsări
368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări
37 MĂRFURI
371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
388 Diferenţe de preţ la ambalaje

- 73 -
39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE
391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392 Provizioane pentru deprecierea materialelor
393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie
394 Provizioane pentru deprecierea produselor
395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
396 Provizioane pentru deprecierea animalelor
397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor
398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
4 CONTURI DE TERŢI
40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de plătit
404 Furnizori de imobilizări
405 Efecte de plătit pt imobilizări
408 Furnizori-facturi nesosite
409 Furnizori -debitori
4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411 Clienti
4111 Clienti
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
412 Clienţi pentru produse monopol de stat
413 Efecte de primit de la clienţi
416 Clienţi incerţi
418 Clienţi -facturi de întocmit
419 Clienţi-creditori
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421 Personal-salarii datorate

- 74 -
422 Pensionari-pensii datorate
423 Personal-ajutoare materiale datorate
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Retineri din salarii datorate terţilor
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
429 Bursieri si doctoranzi
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALă şI CONTURI ASIMILATE
431 Asigurari sociale
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale
4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
437 Asigurări pentru şomaj
4371 Contribuţia unităţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj
4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj
438 Alte datorii şi creanţe sociale
4381 Alte datorii sociale
4382 Alte creanţe sociale
44 BUGETUL STATULUI , BUGETUL LOCAL, BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE
STAT ŞI CONTURI ASIMILATE
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă
444 Impozitul pe venit de natură salarială
446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate

- 75 -
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul
4481 Alte datorii faţă de buget
44811 Alte datorii faţă de buget PHARE
44812 Alte datorii faţă de buget-SAPARD
44813 Alte datorii faţă de buget - ISPA
4482 Alte creanţe privind bugetul
44822 Bugetul de stat - sume de primit - SAPARD
44823 Bugetul de stat - sume de primit - ISPA
45 DECONTĂRI - FONDURI DE LA COMUNITATEA EUROPEANĂ (PHARE, ISPA,
SAPARD)
450 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene
4501 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene -PHARE
4502 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene - SAPARD
4503 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene-ISPA
451 Agenţia SAPARD- sume de recuperat
452 Sume de recuperat de la agenţiile de implementare ISPA
453 PHARE
455 Sume datorate Agenţiei SAPARD
456 Sume datorate agenţiilor de implementare ISPA
457 Sume de primit şi de restituit în cadrul programului SAPARD
458 Sume de primit şi de restituit în cadrul programului ISPA
459 Sume de plătit contractorilor locali pentru realizarea programului ISPA
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
461 Debitori diverşi
462 Creditori diverşi
4621 Creditori diverşi PHARE
4622 Creditori diverşi - SAPARD
4623 Creditori diverşi - ISPA
463 Creanţe ale bugetului de stat
464 Creanţe ale bugetului local
465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat

- 76 -
466 Creanţe ale fondurilor speciale
468 Împrumuturi temporare din fondul de trezaur
469 Împrumuturi temporare acordate potrivit legii
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
472 Venituri înregistrate în avans
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
48 DECONTĂRI
481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate
4811 Decontari privind operatiuni financiare
4812 Decontari privind stocurile
486 Decontari privind documentele militare de transport
49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491 Provizioane pentru deprecierea creantelor- clienti
496 Provizioane pentru deprecierea creantelor- debitori diversi
5 CONTURI LA TREZORERIE SI BANCI COMERCIALE
50 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
503 Actiuni
505 Obligaţiuni emise si rascumparate
51 CONTURI LA BăNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la bănci
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
518 Dobânzi
5181 Dobânzi PHARE
5183 Dobânzi ISPA
5186 Dobanzi de platit

- 77 -
5187 Dobanzi de incasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5196 Credite de la trezoreria statului
5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
52 DISPONIBIL AL BUGETELOR
520 Disponibil al bugetului local la trezoreria statului
521 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local
522 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei
523 Disponibil al bugetului de stat la trezoreria statului
524 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Legii nr. 145/1997
525 Disponibil din fondul de tezaur
526 Disponibil din venituri cu destinaţie specială
527 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
528 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
529 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezerva
53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi poştale
5322 Bilete de tratament şi odihnă
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5324 Bonuri valorice pentru carburanti auto
5325 Bilete cu valoare nominala
5326 Tichete de masa
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive

- 78 -
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
542 Avansuri de trezorerie
55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
550 Disponibil din fonduri cu destinatie speciala
551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
552 Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit
553 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privata a statului
56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIEI PUBLICE FINANŢATE DIN VENITURI PROPRII
560 Disponibil din venituri proprii
57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE
571 Disponibil din fondul de asigurari sociale de sănătate
572 Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor
574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
5811 Viramente interne PHARE
5812 Viramente interne SAPARD
5813 Viramente interne ISPA
59 DISPONIBIL DIN IMPRUMUTURI
590 Disponibil din împrumuturi externe
591 Disponibil din imprumuturi din disponibilităţile trezoreriei statului
599 Disponibil din asistenta financiară externa nerambursabilă
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE (titlul II)
600 Cheltuieli privind stocurile primite prin transfer
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilii
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

- 79 -
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind hrana
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia şi apa
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Cheltuieli cu munitie si furnituri pentru aparare nationala, ordine publica si siguranta
nationala
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI (titlul II)
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI (titlul II)
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
626 Cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale
63 CHELTUIELI EXCEPTIONALE (titlul II)
631 Cheltuieli cu deprecieri exceptionale (impairment)
632 Cheltuieli cu pierderi din calamitati
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL (titlul I)
641 Cheltuieli cu salariile personalului

- 80 -
642 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452 Contribuţia unităţii la asigurările pentru şomaj
6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65 ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE (titlul II)
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658 Alte cheltuieli operationale
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6588 Alte cheltuieli operationale
66 CHELTUIELI FINANCIARE(titlul III)
660 Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
6652 Pierderi din schimb valutar-Sapard
666 Cheltuieli privind dobânzile
6662 Dobânzi de transferat Comunităţii Europene - SAPARD
667 Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar
668 Alte cheltuieli financiare
669 Alte pierderi SAPARD
67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET (titlurile IV- XI, XIV, XV)
672 Cheltuieli privind subvenţiile de la buget
(titlul III)
673 Cheltuieli privind primele acordate (titlul IV)
674 Cheltuieli privind transferurile consolidabile (titlul V)
675 Cheltuieli privind transferurile neconsolidabile ( titlul V)
676 Cheltuieli privind dobânzile si comisioanele aferente datoriei publice (titlul VI)
6761 Cheltuieli privind dobanzile si comisioanele aferente datoriei publice externe
6762 Cheltuieli privind dobanzile si comisioanele aferente datoriei publice interne
677 Cheltuieli privind împrumuturile acordate (titlul VIII)

- 81 -
678 Cheltuieli privind rambursările de credite (titlul IX)
6781 Cheltuieli privind rambursarile de credite externe
6782 Cheltuieli privind rambursarile de credite interne
68 CHELTUIELI DE CAPITAL (titlul VII AMORTIZARI SI PROVIZIOANE),
682 Cheltuieli cu imobilizările corporale
6821 Cheltuieli cu terenurile şi amenajările de terenuri
6822 Cheltuieli privind construcţiile
6823 Cheltuieli cu instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile
6824 Cheltuieli cu mobilierul, aparatura birotică , echipamentele de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte imobilizari corporale
683 Cheltuieli cu imobilizarile corporale in curs
684 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare
6841 Cheltuieli privind rezerva de stat
6842 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare
685 Cheltuieli operationale privind amortizarile si provizioanele
6851 Cheltuieli operationale privind amortizarile
6852 Cheltuieli operationale privind provizioanele
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6861 Cheltuieli financiare privind amortizarile
6862 Cheltuieli financiare privind provizioanele
69 CHELTUIELI ALE BUGETELOR
691 Cheltuieli curente ale bugetului local (02)
692 Cheltuieli cu destinaţie specială ale bugetului local
693 Cheltuieli din fondul de tezaur
694 Cheltuieli din bugetul asigurărilor sociale de stat (04)
CLASA 7 CONTURI DE VENITURI şI FINANŢăRI
70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI VENITURI DIN ALOCAŢIA
BUGETARĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ ŞI DIN SUBVENŢII
700 Venituri din subvenţii
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor

- 82 -
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
709 Venituri din alocaţia bugetară cu destinaţie specială
71 VARIAŢIA STOCURILOR
711 Variaţia stocurilor
72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
722 Venituri din productia de imobilizari corporale
73 VENITURILE FONDURILOR SPECIALE
731 Veniturile fondului de asigurări sociale de sănătate
732 Veniturile fondului special pentru protejarea asiguraţilor
734 Veniturile bugetului asigurarilor pentru şomaj
735 Veniturile fondurilor cu destinaţie specială
74 FONDURI ALE BUGETELOR
740 Fondul de tezaur
741 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
742 Excedentul veniturilor cu destinaţie specială
743 Fondul de rulment
743.01 Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă
743.02 Fondul de rulment destinat acoperirii definitive
743.03 Fondul de rulment destinat finanţării unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor
publice locale
744 Fond de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat
745 Fond de rezerva constituit potrivit Legii nr. 145/1997
75 VENITURI DIN ALTE ACTIVITĂŢI
754 Venituri din creanţe reactivate
758 Alte venituri din exploatare

- 83 -
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582 Venituri din donaţii, sponsorizari, granturi
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
7584 Venituri din dezmembrari de imobilizari
7588 Alte venituri din exploatare
759 Venituri din stocuri primite prin transfer
76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizări financiare
7612 Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului
763 Venituri din creanţe imobilizate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
765.02 Câştiguri din schimb valutar - SAPARD
766 Venituri din dobânzi
766.02 Câştiguri din dobanzi realizate- SAPARD
767 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar
768 Alte venituri financiare
769 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi
77 FINANŢĂRI
770 Finanţarea de la buget
770.1 Finanţarea de la bugetul de stat
770.2 Finanţarea de la bugetele locale
770.3 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat
771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale (compensări)
772 Finanţarea din împrumuturi contractate direct de stat
773 Finanţarea din împrumuturi externe garantate de stat
774 Finanţarea din contribuţia financiară a Comunităţii Europene (când beneficiarii sunt instituţii
publice)
775 Finantarea bugetului asigurarilor sociale de stat din disponibilul trezoreriei
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI APRECIERI EXCEPTIONALE
781 Venituri din provizioane privind activitatea operationala
786 Venituri financiare din provizioane

- 84 -
787 Venituri din aprecieri exceptionale
79 VENITURI ALE BUGETELOR
790 Venituri ale bugetului de stat
792 Venituri încasate pentru bugetul capitalei
793 Venituri curente ale bugetelor locale
794 Venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale
795 Venituri încasate pentru bugetul local
796 Subvenţii primite de bugetul asigurărilor sociale de stat
797 Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat
8 CLASA 8 CONTURI SPECIALE
80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI
8031 Imobilizari corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034 Debitori scosi din activ urmariti in continuare
8035 Debitori din amenzi si penalitati pretinse
8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037 Efecte scontate neajunse la scadenta
8038 Alte valori in afara bilantului
8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar in folosinta
8040 Ambalaje de restituit
8041 Publicatii primite gratuit in vederea schimbului international
8042 Valoarea reevaluata a mijloacelor fixe conform Ordonantei Guvernului nr.14/1998
8043 Amortizarea mijloacelor fixe conform Ordonantei Guvernului nr.14/1998
8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv
80441 Documente respinse la viza de control financiar preventiv propriu
80442 Documente respinse la viza de control financiar preventiv delegat
8046 Ipoteci imobiliare
8047 Imprimate de valoare cu decontare ulterioara
8048 Garantie bancara pentru oferta depusa
8049 Garantie bancara pentru buna executie

- 85 -
8050 Disponibil din garantia constituita pentru buna executie
8051 Garantii constituite de concesionar
8052 Produse monopol de stat preluate de la producatorii de alcool
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Fonduri de primit de la bugetul de stat
8063 Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana
8064 Fonduri de primit
8065 Angajamente bugetare
8066 Angajamente de plata
8067 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8068 Credite repartizate din bugetul local
8069 Credite repartizate din bugetul local pentru cheltuieli proprii
8070 Abonamente la publicatii care se urmaresc pana la primire
8071 Pagube produse din cauze de forta majora si fortuite aprobate la scadere
81 GRUPA 89 BILANT
891 Bilant de deschidere
892 Bilant de inchidere

PLANUL DE CONTURI PENTRU INSTITUŢII PUBLICE

0 MIJLOACE FIXE ŞI TERENURI


01 MIJLOACE FIXE ŞI TERENURI
011 Terenuri
012 Amenajări de terenuri
013 Mijloace fixe
1 MIJLOACE BĂNEŞTI
10 DISPONIBIL LA BANCĂ
105 Disponibil al instituţiei
11 DISPONIBIL DIN MIJLOACE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

- 86 -
110 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit
111 Disponibil în cont colector de venituri încasate pentru bugetul de stat
112 Disponibil din contribuţia financiară nerambursabilă
115 Disponibil pentru investiţii
118 Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în valută
119 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
12 DISPONIBIL PRIVIND ALTE ACTIVITĂŢI
120 Disponibil al instituţiei finanţate din venituri extrabugetare
121 Disponibil în valută din credite externe guvernamentale
123 Disponibil din valorificarea medicamentelor procurate din credite externe guvernamentale
124 Disponibil la bănci din sumele primite de la buget în baza HG nr. 805/1994
125 Disponibil din veniturile instituţiilor de învăţământ conform Legii nr. 84/1995
127 Disponibil din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997
129 Disponibil din fondul de rezervă constituit conform Legii nr. 145/1997
13 CASA
14 DISPONIBILITĂŢI DIN FONDURI SPECIALE
140 Disponibil din fondul special de solidaritate
141 Disponibil din fondul special pentru sănătate (OG. Nr. 22/1992)
144 Disponibil din fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului
145 Disponibil din fondul de risc şi accident pentru protecţia specială a persoanelor handicapate
146 Disponibil din fondul spec. pt dezv. şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea
frontierei
147 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
148 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea drumurilor publice
149 Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor
15 ALTE MIJLOACE BĂNEŞTI
150 Acreditive
159 Alte valori
17 ALTE DISPONIBILITĂŢI
172 Disponibil din fondul pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conform HG nr. 391/1993

- 87 -
173 Disponibil din fondurile primite de la bugetul de stat pentru finanţarea Corpului Gardienilor
Publici
175 Disponibil din fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor
aferente
177 Disponibil la fondul pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul
vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2001, conform Legii nr. 165/1998
şi OUG nr. 223/2000
178 Disponibil din fondul special pentru aviaţia civilă
179 Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate
18 Disponibil din fondul special de susţinere a învăţământului de stat
181 Disponibil din fondul special de susţinere a învăţământului de stat
19 Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior
191 Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior
192 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
193 Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor
de reformă
195 Viramente interne
2 DECONTĂRI
20 ÎMPRUMUTURI
202 Debitori din fonduri alocate pentru înfiinţarea Corpului Gardienilor Publici
21 DECONTĂRI INTERNE
212 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea de la buget
213 Alte decontări
216 Decontări privind gestionarea creditelor externe guvernamentale
22 DECONTĂRI CU TERŢII-DEBITORI
220 Debitori
223 Împrumuturi acordate din fondul de redresare financiară
225 Clienţi
227 Clienţi pentru produse monopol de stat
23 DECONTĂRI CU TERŢII-CREDITORI
230 Decontări cu salariaţii

- 88 -
231 Creditori
232 Decontări cu bugetul statului
233 Decontări privind asigurările sociale
234 Furnizori
235 Decontări privind contribuţia la constituirea fondului de şomaj
236 Bursieri şi doctoranzi
239 Sume puse la dispoziţia băncilor comerciale din fondul pentru finanţarea cheltuielilor
aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor în perioada
1998-.2001, conform Legii nr. 165/1999 şi OUG nr. 223/2000
3 FONDURI
31 FONDURILE INSTITUŢIEI
306 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului
307 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului
308 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale
309 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public la unităţii administrativ-teritoriale
311 Fondul obiectelor de inventar
33 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
337 Fonduri cu destinaţie specială
34 FONDURI SPECIALE
340 Fondul naţional de solidaritate
341 Fondul special pentru sănătate
344 Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului
345 Fondul de risc şi accident pentru protecţia specială a persoanelor handicapate
346 Fondul special pentru dezv. şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei
347 Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
348 Fondul special pentru modernizarea drumurilor publice
349 Fondul special pentru protejarea asiguraţilor
37 FONDURI PENTRU FINANŢĂRI SPECIALE
372 Fondul pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conform HG nr. 391/1993 şi OG nr. 19/1999
373 Fonduri primite de la bugetul de stat pentru înfiinţarea Corpului Gardienilor Publici
375 Fonduri pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente

- 89 -
377 Fond pentru finanţarea cheltuielilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea
animalelor, în perioada 1998-2001 , conform Legii nr. 165/1998 şi OUG nr. 223/2000
378 Fondul aviaţiei civile
379 Veniturile fondului asigurărilor sociale de sănătate
381 Fondul special de susţinere a învăţământului de stat
4 CHELTUIELI
40 CHELTUIELI BUGETARE
405 Cheltuielile privind transferurile din bugetul statului către bugetele locale
41 CHELTUIELILE INSTITUŢIILOR
410 Cheltuielile instituţiei de stat
411 Cheltuielile din credite externe
412 Diferenţe de curs valutar
415 Cheltuieli pentru investiţii în continuare
42 CHELTUIELILE ALTOR ACTIVITĂŢI
420 Cheltuielile instituţiei publice finanţate din venituri extrabugetare
421 Cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială
423 Cheltuieli cu comisioanele şi spezele bancare
425 Cheltuielile instituţiilor de învăţământ conform Legii nr. 84/1995
427 Cheltuieli din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997
440 Cheltuieli din fondul naţional de solidaritate
441 Cheltuieli din fondul special pentru sănătate (OG nr. 22/1992)
444 Cheltuieli din fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului
445 Cheltuieli din fondul de risc şi accident, pentru protecţia socială a persoanelor handicapate
446 Chelt. din fondul special pentru dezv. şi modern. Pct. de control pentru trecerea frontierei
447 Cheltuieli din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
448 Cheltuieli din fondul special pentru modernizarea drumurilor publice
449 Cheltuieli din fondul special pentru protejarea asiguraţilor
47 CHELTUIELI PENTRU FINANŢĂRI SPECIALE
472 Cheltuieli din fondul pentru construirea blocurilor de locuinţe conform HG nr. 391/1993 şi
OG nr. 19/1994

- 90 -
477 Cheltuieli din fondul pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul
vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor , conform Legii nr. 165/1998 şi OUG nr. 223/2000
478 Cheltuieli din fondul special al aviaţiei civile
479 Cheltuieli din fondul de asigurări sociale de sănătate
481 Cheltuieli din Fondul special de susţinere a învăţământului de stat
491 Cheltuieli din veniturile pentru finanţarea de bază a instituţiilor de învăţământ superior
492 Cheltuieli din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
493 Cheltuieli din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă
5 CONTURI DE VENITURI
51 VENITURILE INSTITUŢIILOR
510 Veniturile instituţiei
52 VENITURILE ALTOR ACTIVITĂŢI
520 Venituri extrabugetare ale instituţiei publice
522 Venituri din dobânzi bancare
525 Veniturile instituţiilor de învăţământ conform Legii nr. 84/1995
527 Venituri din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997
528 Venituri din anii precedenţi şi alte surse
53 VENITURI ANTICIPATE ŞI DE REALIZAT
530 Venituri anticipate
531 Venituri de realizat
591 Venituri pentru finanţarea de bază a instituţiilor de învăţământ superior
592 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială
593 Venituri din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă
6 MATERIALE
60 MATERIALE ŞI OBIECTE DE INVENTAR
600 Materiale
602 Obiecte de inventar în magazie
603 Obiecte de inventar în folosinţă
604 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată aflate la terţi
607 Bunuri legal confiscate sau intrate conform legii în proprietatea privată a statului
608 Bunuri în custodie sau consignaţie la terţi

- 91 -
61 ANIMALE
610 Animale tinere la îngrăşat
611 Animale pentru experienţă
612 Animale de producţie şi reproducţie
62 PRODUSE
620 Produse
621 Produse monopol de stat
7 FINANŢĂRI ŞI CREDITE BANCARE
70 FINANŢĂRI DE LA BUGET ŞI CREDITE BANCARE
700 Finanţare de la buget privind anul curent
701 Finanţare în baza unor acte normative speciale
702 Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse
703 Finanţare în baza Legii nr. 76/2000, modificată şi completată prin OUG nr. 145/1997
704 Credite bancare
705 Finanţare din contribuţia financiară nerambursabilă
706 Finanţare din credite externe guvernamentale
707 Finanţare din credite externe cu garanţia statului
709 Sume din finanţarea de la buget în baza HG nr. 805/1994
711 Finanţare în baza OUG nr. 211/2000
712 Finanţare din fondul de solidaritate
9 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI (de ordine şi evidenţă)
90 CONTURI COMUNE, MIJLOACE FIXE ŞI MATERIALE
900 Mijloace fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă
901 Mijloace fixe luate cu chirie
902 Valori materiale primite în custodie
903 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
904 Motoare electrice în exploatare
905 Ambalaje de restituit
907 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului internaţional
908 Valoarea reevaluată a mijloacelor fixe, conform Ordon. Guv. Nr. 14/1998
909 Amortizarea mijloacelor fixe, conform Ordon. Guv. Nr. 14/1998

- 92 -
91 DECONTĂRI
910 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
912 Documente respinse la viza de control financiar preventiv
92 ALTE VALORI
921 Alte sume depuse pe librete C.E.C.
922 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară
924 Proiecte-tip şi directive
925 Garanţie bancară pentru oferta depusă
926 Garanţie bancară pentru buna execuţie
927 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie
928 Garanţii constituite de concesionari
94 CREDITE BUGETARE
940 Credite bugetare aprobate
941 Credite deschise de repartizat
944 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
97 ALTE OPERAŢIUNI ÎN AFARA BILANŢULUI
970 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire
975 Cheltuieli de transport, aprovizionare şi manipulare
979 Alte operaţiuni în afara bilanţului
98-99 CONTURI SPECIFICE
980 Bilanţ de închidere
981 Bilanţ de deschidere
982 Valoarea neamortizată a mijloacelor scoase din funcţiune înainte de îndeplinirea duratei
normale de serviciu

- 93 -
BIBLIOGRAFIE
MATIŞ D. şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo
1996
CISTELECAN R., “Bazele Contabilităţii”, Editura Universităţii Petru Maior, Târgu Mureş 2000
OPREA C., RISTEA M., "Bazele Contabilităţii", editura Naţional, Bucureşti, 2001
IONESCU L."Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală" editura Economică,
2001
NEAG R. "Contabilitatea instituţiilor publice" Editura Universităţii Petru Maior, Târgu-Mureş
2001
GRECEANU-COCOŞ V. "Contabilitateainstituţiilor publice comentată şi actualizată" Vol I,
Editura Adevărul, Bucureşti 2002
DUMBRAVĂ P., POP A. "Contabilitate de gestiune în industrie" Editura Intelcredo Deva 1997
BOTEA M., DASCĂLU.C. ŞERBĂNOIU C. "Contabilitatea instituţiilor publice" Editura ASE,
Bucureşti 2000
CERNE S. CHILĂRESCU D. CONSTANTINESCU M. PIŢURCĂ F. "ghid financiar contabil
pentru instituţiile de învăţământ superior" editura Paiedeia, Bucureşti 2000
TUŢĂ F.C. "Bazele contabilităţii" editura Polirom Iaşi 2001
SABĂU POP I. “Drept civil-drepturi reale” editura Accent, Cluj-Napoca 2001
CIOBANU E. şi colectiv “Dicţionar român de neologisme” Editura Floarea Darurilor şi Editura
RotehPro Bucureşti 2000 pag 125
Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la
institutiile publice, (Proiect), MFP Bucureşti, 2003

- 94 -