Sunteți pe pagina 1din 36

Lucrare de diploma asistent medical generalist -

ingrijirea pacientei cu prolaps genital

Scoala Postliceala “ Dimitrie Cantemir “

Tg – Mures

Specialitate: Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITAL

CUPRINS

CAPTOLUL I

1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a tulburarilor de statica pelvina

1.1.Notiuni anatomo clinice

1.2.Prezentarea teoretica a bolii

1.2.1. Definitie

1.2.2. Etiologie

1.2.3. Simptomatologie

1.2.4. Complicatii

1.2.5.Tratament

CAPITOLUL II

2. supravegherea pacientului din momentul internarii pana in momentul externarii si


tehnicile impuse de boala

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice ale pacientiilor spitalizati

2.3.1. Pregatirea patului si accesorile lor

2.3.2. Shimbarea lenjeriei de pat


2.3.3. Asigurarea igienei personale,corporale si vestimenare a pacientelor

2.3.4. Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientiilor

2.3.5. Captarea eliminarilor

2.4.Supraveghearea functiilor vitale si vegetative

2.5.Alimentatia bolnavului

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiuni

2.9. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii.

2.10.Educatia pentru sanatate

Profilaxia bolii

2.11.Externarea pacientului

CAPITOLUL III

3.1Prezentarea cazurilor de boala

3.2.Concluzii asupra lucrarii

BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

Scopul final al ingrijirii bolnavului este vindecarea lui

C. Mozes
CAPITOLUL I

1. PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A


TULBURARILOR DE STATICA PELVINA

1.1. NOTIUNI ANATOMO CLINICE

Statica pelvina este definita ca fiind proprietatea de a metine organele intrapelvine intr-o
anumita pozitie si cu o anumita orientare. Ca pozitie, uterul se afla in centrul micului bazin,
intre vezica si rect. In ce priveste orientarea uterului, acesta se afla in anteversie ( unghiul
diedru, de 95 – 100 , deschis anterior, format de axul colului si cel al vaginului ) si
anteflexie ( unghiul diedru, de 110 – 130 , deschis anterior,format de axul corpului uterin si
axul colului ).

Aceasta modalitate de mentinere a uterului asigura o buna irigare a organului, evacuare


eficienta a secretiilor endouterine (mai ales a sangelui menstrual) si o repartiyare
uniforma, radiara, a fortelor de presiune intraabdominala.

Statica uterine nu trebuie analizata in mod izolat ci in legatura cu statica organelor invecinate
(vezica urinara, rect).

Elementele anatomice cu rol in statica pelvina sunt grupate in mijloace de suspenisie si


mijloace de sustinere.

Mijloacele de suspenisie sunt reprezentate de :

 peritoneu (are rol redus : aderentele peritoneului uterin pot determina pozitii
vicoase);

 ligamentele largi (impiedica devierea laterala);

 ligamentele rotunde (se opun bascularii posterioare);

 ligamentele utero-sacrate (portiunea retro-uterina a ligamentelor sacro-recto-


genito-pubiene) reprezinta sitemul suspensor principal al regiuni crevice-
ismice . Sistemul suspensor accesoriu este reprezentat de fasciculele
ridicatoare ale muschiilor ridicatori anali.

Mijloacele de sustinere sunt reprezentate de :

 conexiunile cu organele adiacente (vezica, rect);

 ligamentele sacro-recto-genito-pubiene. Aceste condensari fibro-musculare


ale tesutului pelvi-subperitoneal se mai numesc retinacule; posterioare (lig.
utero-sacrate), anterioare (lig. pubo-uterine) si laterale (lig.cadinale);
 planseul pelvi-perineal constituie cel mai important mijloc de sustinere a
uterului, desi, nici muschii, nici fasciile lui nu vin in contact cu

uterul.

1.2. PREZENTAREA TEORETICA A BOLII

1.2.1. DEFINITIE

Prolapsul genital reprezinta coborarea organelor genitale ca urmare a slabirii mijloacelor de


sustinere, adica planseul pelvin si de suspenie, respectv ligamentele uterine.

1.2.2. ETIOLOGIE

Cuprinde doua tipuri de prolaps si anume:


a) - prolapsul vaginal;

b)- prolapsul uterin;

a) Exista mai multe tipuri de prolaps vaginal. Prolapsul peretelui vaginal anterior poate parea
sub forma:

- cistocelului

- uretrocelului

- cistouretrocelului

Cistocelul reprezinta hernierea bazei vezicii urinare in portiunea superioara a peretelui vaginal
anterior. Uretrocelul reprezinta hernierea peretelui posterior al uretrei iin ultimii 1,5-4 cm ai
peretelui vaginal anterior Cistouretrocelul reprezinta herinerea intregului perete vaginal
anterior. Prolapsul peretelui posterior poate aprea sub forma rectocelului si enterocelului.

Cistocelul reprezinta herinerea peretelui anterior al rectului in vagin. Enterocelul reprezinta


hernia fundului de sac Douglas.

b) prolapsul uterin are trei grade, in functie de amploarea coborarii organului in raport
cu introitul vaginal:

 gradul 1 – uterul coboara in interiorul vaginului, c olul nu se evidentiaza la vulva,coboara


pretele anterior al vaginului antrenand vezica (cistocel) si peretele posterior si rectal
(rectocel);
 gradul 2 – uterul este coborat, colul apare la vulva intre cistocel si rectocel;
 gradul 3 – uterul iese inafara uterului ca o tumora acoperita de mucoasa vaginala
violacee, congestionata.;

Aparitia prolapsui vaginal cat si cel uterin se datoreaza mai multor factori, cum ar fi:

- nasterea – deterimna leziuni ale fasciei viscerale endopelvine si ale condensarilor acesteia,
precum si ale musculaturii planseului pelvin, in specila ale muschiilor levator ani si ale
corpului perineal;

- sarcina – determina relaxarea si inmuierea aparatului ligamentar;

- factori sistemici – obezitatea, astumul bronsic, bronsita cronica;

- factori locali – tumoare de ovar, tumoare uterina, traumatisme medulare S1-S4, neuropatie
diabetica, tumori presarcrate;

- menopauza – deficitul estrogenic poate contribui la descensul uterin;

- congenial – o forma rara de prolaps uterin congenial este intalnita la copii nou-nascuti, la
nulipare, si se datoreaza unui deficit structural la nivelul fasciei endopelvine si al mijloacelor
de sustinere a uterului.
Componentele principale ale aparatului de sustinere al uterului sunt reprezentate de: oase
pelvine, fascia endopelvina, muschii perineului si muschii levator ani. Toate aceste structuri
mentin pozitia normala a uterului, chiar si in cazul cresterii presiunii intrabdominale care
apare in cazul tusei, ridicarii greutatiilor.

1.2.3. SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia prolapsului este determinata de gradul acestuia. Simptomele specifice


prolapsului uterin sunt sangerarea secundara unei eroziuni cervicale de decubit si palparea
colului de catre pacienta la nivelul introitului.

Prolapsul de gradul 1 poate prezenta:

- incontinenta urinara foarte usoara;

- senzatie de greutate in micul bazin;

- dureri sacrate;

- leucoree;

Prolapsul de gradul 2 poate prezenta:

- staza urinara si infectie urinara;

- hipertrofierea colului din cauza stazei sanguine si limfatice;

- leucoree;

- durere abdominala care se accentueaza la efort dar diminueaza in decubit dorsal;

- tulburari intestinale (constipatie) datorate compresiunii exercitate la nivelul rectului.

Prolapsul de gradul 3 poate prezenta:

- leucoree persistenta, purulenta, urat mirositoare;

- sangerare deterinata de ulceratiile de decubit;

- staza vezicala, polakiurie, disurie.

1.2.4. COMPLICATII

Complicatiie care pot aparea pe parcursul evolutiei afectiunii sunt:

- uleceratii cervicale de decubit care pot fi insotite de sangerari;

- infectii ale tractului urinar;

- obstructie ureterala urmata de hidronefroza;


- hemoroizi secundari constipatiei;

- ocluzie intestinala in cazul asocierii enterocelului.

1.2.5. TRATAMENT

Tratamentul medical este paleativ, sau in cazul unei avand ca scop ameliorarea
simptomatologiei locale si generale. Se adreseaza formelor incipiente sau in cazul unei
contraindicatii operatorii ferme. Consta in: Kinetoterapie, baleneoterapie,aplicalrea de
pesarea.

Tratamentul chirurgical este cel mai eficient. Are ca obiectiv refacera aparatului de sutinere
si a celui de suspensie. Conduita va fi adaptata la specificul cazului:

- forme clinice;

- gradul lezional;

- varsta pacientei;

- leziunile asociate;

CAPITOLUL II

2. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII IN SPITAL


PANA IN MOMENTUL EXTERNARII SI TEHNICILE IMPUSE DE BOALA

2.1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL

Internare este primul contact al bolnavei cu spitalul, aceasta ocazie constituie un eveniment
important in viata pacientei , ea se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate
sau semiinfirmitate este nevoita sa recurga la ajutorul oamenilor straini. Aceasta situatie,
impreuna cu boala, ii creeaza anumite stari emotive, de care personalul care primeste bolnava
in spital trebuie sa tina seama, menajand-o cat mai mult.

Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei, factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire, in vederea
recastigarii sanatatii celei internate.

Pacienta diagnosticata cu prolaps genital se va interna in sectia obstetrica – ginecologie pe


baza biletelor de internare emise de doctorul de familie si programare anterioara, sau
internarea se poate face de urgenta daca pacienta cu prolaps genital prezinta urgenta. Pacienta
poate fi insotita de o ruda daca doreste.

Asistenta medicala va acorda o atentie deosebita insotitorilor care trebuie linistiti,


convingandu-i ca bolnava va fi bine ingrijita. De asemena asistenta medicala va coopera cu
pacientele asigurandu-le ca starea lor se va ameliora, daca vor colabora intelegand efectul
tratamentului.
Asistenta medicala se va ingriji imediat de administrarea tratamentului pentru calmarea
durerii, linistirii si a investigatiilor de laborator indicate de medicul ginecolog. Bolnavele
internate sunt inscrise in biroul serviciului de primire in registrul de internare, tot aici se
completeaza Foaia de observatie clinica , datele de identitate, adresa exacta.

Asistenta va observa igiena pacientei la internare. Daca pacienta nu a facut baie sau dus va fi
invitat sa faca baie.

Inainte ca pacientele sa fie transportate in sectia de chirurgie, asistenta medicala se va ingriji


de imbracamintea pacientei, transportand-o la punctul de prelucrari sanitare in vederea
deparazitarii, daca este cazul, depozitarii la magazie, apoi se va oferi imbracaminte de spital.

Asistenta va supraveghea preluarea de catre persoana desemnata in sectie a obiectelor


personale ale pacientului, pe baza de inventar, obiectele de valoare vor fi depuse la solicitarea
pacientei la locul stabilit de conducerea setiei. Bolnava va fi transportata in salon, unde va fi
repartizata in patul sau.

2.2. ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizarii bolnavei, in majoritatea cazurilor, este investigarea, stabilirea unui


diagnostic cert, aplicarea unui tratament adecvat si vindecarea. Pentru a realiza acest lucru
trebuie create conditii prielnice.

Bolnava ajunsa in sectie va fi preluata de asistenta de salon, care o va conduce la patul ei, ii
prezinta si celelalte bolnave, indrumand-o pe pacienta sa-si aranjeze obiectele personale in
dulap sau noptiera.

Salonul trebuie sa fie aerisit, luminos, temperatura sa fie de aproximativ 200C.

Paturile sa fie distantate pentru ca pacientele sa nu se deranjeze reciproc.

In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea
timpului si unde i se asigura ingrijire. De accea bolnavele trebuiesc asigurae cu lenjerie curata
compusa din:

- lenjerie de corp: camasi, pijamale, halate de baie

- lenjerie de pat: 1-2 perne, patura, doua cearceafuri (unul simplu si unul plic), doua
fete de perna, musama si aleza.

- Patura este confectionata din lana moale si calduroasa, lenjeria de pat este din
material alb moale

Masa nu va fi servita decat la orele rezervate pentru acesta.

Realizarea unui anturaj terapeutic de protectie depinde in foarte mare masura de asistenta. Ea
este factorul principal care creeaza atmosfera de caldura pe sectie, insa trebuie sa fie ajutata
de tot personalul sectiei. Asigurarea conditiilor pentru realizarea unui regim terapeutic de
vindecare poate fi obtinuta numai prin munca comuna a tuturor lucratorilor unei institutii
sanitare
2.3 ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE A PACIENTILOR INTERNATI

2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

Sarcina principala a spitalizarii este vindecarea bolnavilor. Procesul de vindecare implica


repausul complet sau relativ al bolnavului. Asigurarea odihnei pasive este unul din
principalele metode de ingrijire a bolnavului. Repausul creeaza conditii favorabile
organismului pentru a-si concentra eforturile la procesul de vindecare. Premisa odihnei pasive
este patul bolnavului. Odihna la pat relaxeaza musculatura, elibereaza articulatiile de sarcini,
scade pierderile de caldura si reduce necesitatile energetice ale organismului, durerile se
atenueaza si bolnavul este cuprins de o senzatie relativa de confort.

In conditiile spitalizarii patul reprezinta, pentru fiecare bolnav si spatiul in care i se asigura
ingrijirea. Accesoriile patului sunt: salteaua , 1-2 perne, cearceaful plic, cearseaf simplu, fete
de perna, musama si aleza. Atat patul cat si accesoriile se vor pastra in conditii de perfecta
curatenie pentru a se asigura starea de confort necesara vindecarii.

Patul trebuie sa aiba anumite calitati:

- sa fie comod si sa prezinte dimensiuni potrivite: lungime 2m, latime: 60-90 cm,
inaltime 60 cm

- sa permita sa se miste liber si sa nu-i limiteze miscarile

- patul sa fie accesibil din toate partile

- sa fie usor de manipulat si curatat, sa fie confectionat din tuburi usoare (din
aluminiu de preferinta), vopsite in alb

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Lenjeria de pat se compune din: cearsaf simplu, cearsaf plic, 1,2 paturi, 2 fete de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat se face dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea functiilor
vitale si toaleta pacientului sau ori de cate ori este nevoie. Poate fi executata de 1 sau 2
persoane.

Musamaua, aleza si cearceaful se vor intinde bine pentru a nu produce escare. In conditiile
unui bolnav imobilizat la pat, bolnavul va fi mentinut acoperit in tot timpul manevrei.

Procedeul de schimbare a lenjeriei il putem efectua tinand seama de starea generala a


pacientului si de posibilitatile de a-l misca. Cand pacientul se poate intoarce in decubit lateral,
schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului si in latimea patului cu bolnavul in pozitie
sezand. Schimbarea lenjeriei se va face cu blandete evitandu-se manevrele care-l pot obosi pe
bolnav.

2.3.3. Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Fiecare pacienta trebuie sa beneficieze atat de conditiile si articolele necesare cat si de


asistenta necesara acordarii ingrijirilor. Conceptia de curatenie este inteleasa diferit si variaza
de la individ la individ, dar bolnava nu trebuie sa fie privata de astfel de ingrijiri la nivelul pe
care il considera normal. Din contra va trebui ca nivelul ingrijirilor sa fie conform asteptarilor
sale. Nu trebuie stabilite reguli zilnice, toaleta generala nu este recomandata zilnic desi o mare
parte din bolnave solicita acest lucru. Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de
nevoile somatice si de dorintele bolnavelor. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent
incat sa-i asigure bolnavei o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau
orice forma de iritare a pielii.

Este datoria asistentei medicale de a pastra pacienta intr-o stare de curatenie indiferent de talia
sa, pozitie, starea sa fizica sau afectiva. In vederea acestui lucru se educa bolnava si i se pune
la dispozitie sapun, prosoape curate pentru utilizarea pe regiuni, perie de unghi, foarfece de
unghi, perie de dinti personala, pasta de dinti, pahar, lenjerie de corp curata.

Asistenta pregateste materialul necesar pentru efectuarea toaletei corporale, a parului, a


cavitatii bucale si taierea unghiilor. Pregateste apa carei temperatura trebuie sa fie de 37 0C. Se
va avea grija la efectuarea corecta a baii, se spala mai intai fata, trunchiul, membrele, apoi
regiunea perianala. Dintii se spala bine si unghiile se taie. Dupa efectuarea toaletei bolnavul
este ajutat la imbracare si dezbracare ori de cate ori este necesar. Lenjeria de corp va fi
comoda, lejera pentru a asigura starea de confort a pacientului.

2.3.4. Efectuarea toaletei generale pe regiuni a pacientului imoblilizat

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza adica, din ingrijirile acordate de asistenta
medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului. Consta in mentinerea pielii in
stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate fiiind o conditie
esentiala a vindecarii. Toaleta pacientului poate fi: zilnica pe regiuni, satamanala sau baia
generala. In functie de problemele pacientului acesta are nevoie de ajutor fizic si psihic, are
nevoie de ajutor partial sau total, sau nu are nevoie de ajutor.

La pacientii internati intr-o sectie chirurgicala, toaleta postoperator se va efectua cu bolnavul


in pat, in peroada de imobilizare. Toaleta pe regiuni la pat va respecta urmatoarea succesiune:
se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele,
fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioerele,
organele genitale externe, ingrijirea parului si a cavitatii bucale.

Inainte de a incepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului
(puls, TA, respiratie), ce mobilizari i se permit in ziua respectiva, daca se poate spala singur,
pe care parte a corpului. Se va asigura o temperatura ambianta potrivita, se evita curentii de
aer, se izoleaza bolnavul, se pregateste in apropiere toate materialele necesare efectuarii
toaletei. Pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cada sub supravegherea
personalului de ingrijire.

2.3.5 Observarea pozitiei bolnavului in pat

Pozitia bolnavului in pat este determinata de gravitatea bolii de care acesta sufera. Asistenta
trebuie sa cunoasca caracteristicile pozitiilor in pat, deoarece dau indicii pretioase asupra unor
afectiuni.
Pozitia pacientului cu eventratie postoperatorie este activa: decubit dorsal, decubit lateral
drept sau stang. Uneori are pozitie fortata care este caracterizata prin luarea unor atitudini
neobisnuite. Acesta poate sa apara ca o reactie de aparare constienta sau inconstienta a
organismului fata de procesul patologic.

2.3.6 Schimbarea pozitiei si mobilizarea bolnavului

Bolnava cu prolaps genital in zilele precedente operatiei va putea opta pentru orice pozitie.
Din ziua operatiei sa pana in momentul in care medicul spune ca se poate mobiliza, bolnavul
va sta in decubit dorsal, aceasta pozitie fiind impusa de interventia chirurgicala suferita,
pentru a se proteja plaga. Pentru a preveni aparitia escarelor de decubit si nu numai, se va
schimba pozitia pacientului. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor
fiind variabila depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata.
Schimbarea pozitiei evita imoblilizare si se face la 2-3 ore, la nevoie mai des.

La mobilizarea pacientului se urmaresc urmatoarele obiective:

- mobilizarea tonusului muscular, mentinerea mobilitatii articulare si asigurarea


starii de bine

- stimularea metabolismului

- stimularea circulatiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor,


escarelor, contracturilor

Captarea scaunelor

Se va proteja patul cu musama si aleza, se separa patul pacientului de restul salonului cu


ajutorul paravanului, se dezbraca pacientul, se ridica si se introduce bazinetul cald sub
regiunea sacrala, se acopera cu o invelitoare; dupa terminarea actului defecarii se efectueaza
toaleta regiunii perianale, se indeparteaza bazinetul cu atentie din salon, se strang materialele
folosite, se imbraca pacientul, se reface patul, se aeriseste salonul, se spala miinile
pacientului.

Captarea urinei

Urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice rezultate din
metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare, pentru barbati in forma
de tub, iar pentru femei mai scurta si latita. Urinarele sunt plasate pe suporturi de sarma, fixate
la marginea patului, la indemana bolnavului. Se poate folosi si plosca. In cazul in care este
necesara captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize de laborator, se face in recipiente
cilindrice gradate de 2-41. Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in
jet, cu sapun si se dezinfecteaza. Pentru a urmarii cu atentie diureza pacientului, se va monta o
sonda urinara permanenta, la pacientii gravi.

Captarea varsaturilor

Prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura.
Scopul observarii si captarii varsaturilor este obtinerea de informatii privind continutul gastric
pantru stabilirea diagnosticului si bilantul lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.
Materialele necesare sunt: musama, aleza, prosop, tavita renala curata, uscata, solutie aromata
in pahar.

In timpul varsaturilor bolnavul se aseaza in pozitie sezanda, iar daca starea lui permite, va
ramane culcat si numai capul ii va fi intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop. Se
protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si o aleza, iar in fata bolnavului se aseaza un
prosop. Se ofera bolnavului tavita renala sau se tine si cu mana dreapta se sutine fruntea
bolnavului. Cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavita renala, se ofera bolnavului
paharul cu solutie aromata pentru a-si clati gura, pe care o va arunca intr-o alta tavita renala.

Tavita cu varsaturi se indeparteaza imediat din salon si se pastreaza pana la vizita medicului,
intr-un dulap special. Apoi se goleste, se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere.

2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatorie in cursul oricarei
boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si
evolutia si gravitatea bolii de care sufera.

Totalizarea observatiilor asupra functiilor vitale si vegetative se consemneaza in foaia de


temperatura a bolnavului.

Respiratia

Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului se asigura prin respiratie. Ea
include urmatoarele etape: etapa pulmonara, etapa sanguina, etapa circulatorie, etapa tisulara.
Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un efort. Miscarile cutiei toracice sunt
simetrice, ritmice si abia vizibile. Frecventa normala este de 16-20 pe minut, dar poate
prezenta usoare variatii dupa sex si varsta.

Evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor
complicatii si al prognosticului.

Elemente de apreciat: tipul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii, ritmul, frecventa.


Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoarea verde sau pix cu pasta verede, foaia
de temperatura.Asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal, plaseaza mana cu fata palmara pe
suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de un minut – la adult in mod normal este
ampla cu ritm regulat, in numar de 16(la barbati) 18-20 (la femei) miscari respiratorii/minut,
nezgomotoasa. Miscarile respiratorii trebuie sa fie eficiente incat oxigenarea sangelui sa se
faca in cantitate si calitate suficienta. In cazul aparitiei secretiilor bronsice acestea vor fi
indepartate cu ajutorul trusei de dezobstructie sau vor fi aspirate secretiile, fiind de cele mai
multe ori vascoase si in cantitate mare. Respiratia se noteaza in foaia de observatie cu creion
verde

Tensiunea arteriala

Tensiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea


arteriala. Valoarea ei este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta intampinata
de sange, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de
vascozitatea sangelui. Tensiunea arteriala scade in mod progresiv de la centru la periferie.
Elemente de evaluat: tensiunea arteriala sistolica (maxima), tensiunea arteriala diastolica
(minima).

Materiale necesare: - aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva-Rocci, cu


manometru, oscilometru Pachon, tampon de vata, alcool, creion rosu sau pix cu mina
rosie.

Tensiune arteriala se va masura la internarea bolnavului, si se noteaza in foaia de temperatura


cu pix de culoarea rosie. Operatia se repeta zilnic dimineata si seara. La masurarea tensiunii
arteriale asistenta pregateste psihic bolnavul, asigura repaus fizic si psihic timp de 15 minute.
La adultul sanatos tensiunea arteriala inregistreaza valori cuprinse intre 115-140 mm Hg
tensiunea sistolica si 75-90 mm Hg tensiunea diastolica.

- in primii ani ai vietii tensiunea sistolica 75-90 mmHg, tensiunea diastolica 50-
60mmHg

- in copilarie tensiunea sistolica 90-110 mmHg, tensiunea diastolica 60-65mmHg

- in pubertate tensiunea sistolica 100-120 mmHg, tensiunea diastolica 65-75mmHg

- la adulti tensiunea sistolica 115-140 mmHg, tensiunea diastolica 75-90mmHg

- peste 60 de ani tensiunea sistolica 150 mmHg, tensiunea diastolica 90mmHg

Cunoasterea raportului dintre tensiunea maxima si minima este, de asemena, foarte


importanta. Diferenta dintre tensiunea sistolica si cea diastolica poarta numele de tensiune
diferentiala.

Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale poate amana interventia chirurgicala pana
la normalizarea valorilor acesteia.

Pulsul

Cu ocazia sistolei ventriculare, sangele este impins din cavitatile ventriculare in arterele mari.
Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se loveste
sub influenta conractiei puternice a muschiului cardiac. Conflictul care ia nastere intre cele
doua volume de sange se propaga in coloana sanguina din arborele arterial sub forma unei
unde vibratorii si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor, sincrona cu sistolele
ventriculare. Pulsul poate fi luat pe orice artera accesibila palpatiei, care poate fi comprimata
pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala,
pedioasa.

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rosu sau pix cu mina rosie.

La luare pulsului asistenta asigura pacientului repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute
inainte de numaratoare. Pulsul se masoara la internarea bolnavului in spital, iar operatia se
repeta zilnic dimineata si seara.Pulsul se noteaza pe foaia de observatie cu pix de culoarea
rosie. In conditiile normale pulsul variaza intre 60-80 batai/minut la persoana adulta.

- la nou nascut 130-140/minut


- la copilul mic 100-120/minut

- la 10 ani 90-100/minut

- la 20 de ani 60/80/minut

- la 60 de ani in sus 72-84/minut

Elementele de apreiat sunt: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, amplitudinea. Frecventa


pulsului variaza fiziologic dupa varsta, emotii, efort.

In timpul interventiei chirurgicale tensiunea arteriala si pulsul vor fi masurate si notate din 15
in 15 minute chiar mai frecvent, daca medicul o indica, pana la trezirea bolnavului. Dupa
trezire se vor masura din ora in ora sau la doua ore, in functie de starea bolnavului.

Temperatura

Temperatura omului se mentine constanta intre 36 si 37oC datorita procesului de termoreglare.


Sistemul neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termica prin mecanisme chimice si
fizice, modificand, dupa necesitate, termogeneza sau termoliza. Organele principale ale
termogenezei sunt muschii si ficatul.

Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice, in cursul zilei de la 0,5 la 1oC. In axila
temperatura oscileaza intre 36 si 37o. Temperatura cea mai joasa se masoara dimineata intre
orele 4 si 5, pe la orele 9-10 temperatura incepe sa se ridice usor, atingand cele mai mari
valori spre seara, intre orele 16 si 20. oscilatiile fiziologice ale temperaturii variaza si cu
varsta. Masurarea temperaturii se face cu termometrul maximal gradat dupa scara Celsius.
Termometrele in uz sunt tinute in solutii dezinfectante. Solutiile nu trebuie sa acopere
termometrele tinute vertical, iar pe fundul borcanului se pune vata acoperita de tifon, pentru a
nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu
termometrul maximal se face in cavitatile inchise sau semianchise: (axila, plica inghinala,
cavitatea bucala, rect, vagin), pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala.

Temperatura va fi luata in locul si intervalul indicate si se va nota in foaia de observatie cu


culoare albastra, o casuta corespunde la doua zecimi de grad. Valorile normale sunt
cuprinse intre 36-37oC inregistrandu-se cresterea acesteia in cazul aparitiei unor infectii sau
a altor complicatii.

- temperatura subfebrila 37-38 0C

- febra moderata 38-39 0C

- febra ridicata 39-41 0C

- hiperpirexie 41-42 0C eventual mai mult

Curba tensiunii arteriale, a pulsului si a temperaturii vor fi inscrsise in fisa de reanimare sau
foaia de observatie. In absenta unui proces patologic suprapus acestea vor avea o traiectorie
aproximativ paralela.
Functiile vegetative includ:

Diureza

Are scopul de a elimina din organism substante inutile provenite din metabolismul
intermediar protidic care, acumulate in sange devin toxice pentru organism. Eliminarea
acestor substanse se face in solutie apoasa si impreuna cu ele parasesc organismul si sarurile
minerale, precum si o serie de substante de catabolism de care organismul mai are nevoie.
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului,
asistenta va urmarii:

1. tulburarile de emisiune urinara


2. cantitatea de urina emisa in 24 de ore
3. caracterele calitative ale urinii

Diureza se noteaza zilnic in foaia de temperatura a pacientului. Se informeaza pacientul


asupra necesitatii colectarii corecte a urinei si asupra procedeului. Se va tine cont de cantitatea
de lichide consumate de bolnav intr-o anumita perioada de timp ca si de cantitatea de urina
emisa, facandu-se astfel bilantul intre lichidele consumate si urina emisa, observandu-se
eventuala retentie urinara.

Valorile normale ale diurezei sunt cuprinse intre 1200-1800 ml/24 ore, putand fi
influentate de consumul de lichide, emotii sau temperatura corporala.

Scaunul

Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistemica a scaunelor au o deosebita importanta


pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui numar insemnat de imbolnaviri ale
tubului digestiv si glandelor anexe. De accea asistenta trebuie sa cunoasca caracterele
scaunului normal, modificarile lui patologice, precum si tulburarile aparute in legatura cu
actul defecatiei.Datorita inactivitatii, spitalizarii si imobilizarii bolnavul cu eventratie
postoperatorie s-ar putea sa acuze o usoara si trecatoare constipatie. Asistenta va urmarii
atent: frecventa scaunelor, orarul scaunelor, cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul.

Varsaturile

Prin varsatura intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului. Varsatura este un act
refrlex cu centrul in bulbul rahidian, reprezinta o modalitate de aparare de un continut
stomacal daunator organismului. Varsaturile in majoritatea cazurilor sunt observate de
asistenta ceea ce-i da posibilitatea sa urmareasca frecventa, orarul lor, simptomele
premergatoare, cantitatea, mirosul, continutul si substantele straine cuprinse in masa evacuata.
Continutul varsaturii in eventratia postoperatorie poate avea caracter de staza.

2.5. ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Una dintre cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este alimentatia. Asigurarea
aportului caloric este necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea
regimului alimentar adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea
alimentatiei pe cale naturala sau artificiala, constituie sacini elementare ale ingrijirii oricarui
bolnav.
Alimentatia trebuie sa acopere cheltuielile energetice de baza ale organismului, sa acopere
aportul de vitamine si saruri necesare metabolismului, sa consolideze rezultatele terapeutice
obtinute prin metode de tratament.

Disfunctiile tubului digestiv atrag dupa sine o perturbare a procesului de digestie, ceea ce in
esenta determina imposibilitatea organismului de a primii principalele alimente de baza
adecvate necesitatilor sale metabolice.

Bolnava cu eventratie postoperatorie in ziua precedenta operatiei poate consuma alimente


usor digerabile iar seara va consuma numai lichide. In ziua operatiei bolnava nu consuma
nimic. Dupa operatie, in primele doua zile postoperatorie se face hidratarea pe cale
parenterala prin perfuzii intravenoase cu Glucoza 5-10%, Ringer, Ser fiziologic, si bonavul va
avea un regim hidric: ceaiuri neindulcite, indulcite, zeama de orez, supe strecurate. La
reluarea tranzutului pentru gaze va avea un regim de ulcer simplu cu branza de vaca, supa de
legume, compot, apoi regim colecist bazata pe supa de legume, legume fierte, carne fiarta,
iaurt, fainoase, alimentatia activa in salon. Pregatiri: tava, tacamuri, farfurii, servetele, cana
pentru supa, pahar cu apa, fata de masa.

Conditii de mediu in salon, la masa:- se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavita, scuipator, plosca);se invita pacientul sas se spele pe main; pacientul este
ajutat sa se aseze la masa; asistenta imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub boneta
(sa nu se atinga de alimente);se spala pe maini;- serveste felurile de mancare pe rand; se ridica
imediat vesela folosita;- nu se ating alimentele cu mana; se observa daca pacientul a consumat
alimentele in intregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire; se
transporta vesela la oficiu; se aeriseste si se curata salonul

Treptat se va reveni la alimentatia normala evitand mancarurile care produc meteorism


abdominal, constipatie.

Inainte de operatie alimentatia pacientei se realizeaza activ la sala de mese. Postoperator in


primele zile alimentatia se face parenteral cu perfuzii intravenoase apoi activ in salon, incet
dupa mobilizare activ la sala de mese.

2.6. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA


ORGANISMULUI

Medicamentele prescrise la vizita se noteaza in foaia de observatie a bolnavului. Din caietul ei


de vizita, asistenta confrunta prescriptiile cu cele scrise in foi.

Deorece administrarea medicamentelor este o munca de o mare raspundere si pentru evitarea


erorilor care pot fi fatale, se vor respecta cu stictete urmatoarele reguli:

1. respectarea medicamentului prescris, nu se inlocuieste cu un alt medicament cu efect


asemanator fara aprobarea medicului

2. identificarea medicamentului administrat prin verificarea etichetei inainte de


administrare sau a medicamentului insusi (asistenta trebuie sa le recunoasca dupa
ambalaj, forma de prezentare, consistenta, culoare, miros, et.)
3. verificarea calitatii medicamentelor: sa nu fie alterate, degredate. Medicamentele isi
schimba culoarea sau aspectul (decolorare, tulburare, precipitare, sedimentare in cele
lichide, lichefiere sau modificarea consistentei la cele solide)

4. respectarea caii de administrare este obligatorie. Nerespectarea caii de administrare


poate duce la accidente grave(de exmplu: solutii uleioase introduse intravenos produc
embolia uleioasa si moartea, solutiile hipertonice sunt incompatibile cu tesutul
muscular, subcutanat si produc necroza-distrugerea tesuturilor, etc)

5. respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic este obligatorie,


deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organism intr-un anumit
timp. Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, daca nu se
respecta orarul, se pot transforma in otraviri prin cumularea dozelor. De asemenea,
nerespectarea orarului, prin distantarea dozelor, la medicamentele care se elimina
rapid din organism. Duce la anularea efectului terapeutic, iar in cazul antibioticelor se
produce rezistenta organismului la germeni. Orarul de administrare a medicamentelor
este in functie si de alimentarea bolnavilor deoarece unele, pantru a avea efect
terapeutic, se administreaza inainte de mese ( de exemplu pansamentele gastrice),
altele in timpul alimentarii ( de exemplu fermentii digestivi), iar altele numai dupa
mese (cele antienzimatice). Nu se respecta orarul de administrare cand apar schimbari
in starea generala a bolnavului sau manifestari de intoleranta, acestea se aduc de
urgenta la cunostinta medicului

6. respectarea dozei prescrise

7. respectarea somnului fiziologic al bolnavului: orarul de administrare va fi stabilit


astfel incat sa nu fie necesara trezirea bolnavului cu exceptia antibioticelor al caror
ritm impune trezirea

8. evitarea incompatibilitatii dintre medicamente deoarece unele, prin asociere, devin


ineficace sau daunatore. Asistenta va cere sfatul medicului inainte de asocierea
medicamentelor ce urmeaza sa le administreze

9. servirea bolnavului cu doza unica de medicament care va fi administrat personal de


asistenta sau luat in prezenta ei

10. respectarea succesiuni in administarea medicamentelor consta in a pastra urmatoarele


ordine: tablete, capsule, solutii, picaturi, injenctii, ovule vaginale, supozitoare

11. lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise, in cazul in care efectul


medicamentului ar putea nelinisti bolnavul, asistenta trebuie sa cunoasca astfel, pe
langa indicatii si contraindicatii, incompatibilitatile precum si efectele secundare ale
medicamentelor

12. anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentelor: orice greseala


comisa privind schimbarea medicamentului, nerespectarea dozei, a caii de
administrare sau a orarului va fi adusa la cunostinta medicului, pentru a se putea
interveni si preantampina complicatiile care ar putea fi fatale bolnavului
13. administrarea imediata a medicamentelor deschise: fiolele trebuie injectate dupa
deschidere, deoarece pastrarea lor permite infectarea, scaderea eficacitatii
medicamentului sau chiar degredarea acestuia

14. prevenirea infectiilor intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena


stabilite pentru fiecare cale de administrare

Avand in vedere ca bolnavii cu eventratie postoperatorie necesita interventie chirurgicala,


postoperator se instaleaza o perfuzie in vederea hidratarii si minrealizarii organismului
precum si pentru administrarea de somnifer seara. Prevenirea accidentelor trombolitice
prin administrare postoperator de heparinice cu greutate moleculara mica (Innohep,
Fragmin etc.) Pe cale intravenoasa se administreaza calmantele (Algocalmin, Piafen),
antispasticele pentru calmarea colicii, precum si antibioticele. Antibioticele se
administreaza dupa efectuarea testarii sensibilitatii organismului, prin injectie
intradermica pe fata anterioara a antebratului. Se injecteaza 0,1 ml antibiotic in dilutie de
1:100, iar dupa 20-30 minute se citeste reactia. Reactia pozitiva presupune aparitia unei
zone eritematoase cu un diametru mai mare de 10 mm, urticarie, purit. Daca reactia nu
apare atunci se poate administra antibioticul testat. Hidraterea si mineralizarea
organismului se face prin perfuzie endovenoasa. Se vor administra solutii de Glucoza
10%, Ringer lactat si Ser fiziologic 9%. Cu aceasta ocazie poate fi administrat si
tratamentul indicat de medic, pentru medicamentele care se pot administra intravenos.

Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

Efectuarea injectiei intramusculare

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si


nervi a caror lezare ar putea provoca accidente

Im muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:

- cadranul superoextern fesier, rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece
prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu
alta verticala, perpendiculara pe mijlocul celei orizontale

- cand pacientul este culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy

- cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata regiunea
fesiera, deasupra liniei de sprijin

Incidente si accidente

- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri ale sale

- paralizia prin lezarea nervului sciatic

- ruperea acului

- hematom prin lezarea unui vas


Efectuarea perfuziei intravenoase

Introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase in scopul


hidratarii si minralizarii organismului, alimentatiei artificiale, tranfuziei de sange si
reechilibrare hidroelectrolitica si volemica a organismului.

Modul de fectuare: se pregateste solutia de perfuzie, se umple sistemul trusei cu lichid pentru
indepartarea completa a aerului. Se inchide prestubul si se adapteaza trusa la un ac de punctie.
Se face punctie venoasa, se ataseaza tuburile, se deschide prestubul si se stabileste rata de flux
a lichidului, in medie 60 de picaturi pe minut.

- Incidente ce pot aparea:

- embolie gazoasa prin patrunderea de aerului prin curentul circulator

- revarsarea lichidului paravenos

- coagularea sangelui pe ac sau branula, se rezolva prin perfuzarea lichidului si


administrare de Heparina

Medicamente administrate la prezentare de cazuri

AUGMENTIN 1,2g

- indicatii terapeutice: infectii ale cailor respiratorii inferioare, bronsite cronice, infectii
genito-urinare si abdominale, infectii ale pielii si tesuturilor moi, profilaxia infectiilor
postchirurgicale

- doze si mod de administrare: adulti si copii cu varsta peste 12 ani doza uzuala este de 1,2 g
augmentin la intervale de 8 ore, la infectiile severe la intervale de 6 ore in injectii
intravenoase.

PIROZICAM

- antiinflamotor nesteroidian, analgezic,antipiretic; este un antireumatic eficace cu efect


durabil (este suficienta o sungura doza pe zi)

CLEXANE 40ml

– indicatii terapeutice: profilaxia bolii trombo-embolitice in chirurgia generala.

- doze si mod de administrare: se injecteaza subcutan profund in tratamentul profilactic, 0,2


ml odata pe zi intr-o singura injectie subcutana

PIAFEN

- indicatii terapeutice: analgezic, antispastic, musculotrop si atropinic in sindroame algice


severe, dureri postoperatorii

- doze si mod de administrare: injectii intramuscular si intravenos lent 1-3 fiole pe zi


DORMICUM

- indicatii terapeutice: sedarea constienta inaintea si in timpul procedurilor de diagnostic sau


terapeutice, premedicatie inaintea inducerii anesteziei

- doze si mod de administrare: doza va fi hotarat de medic in concordanta cu necesitatea


clinica, status fizic, varsta, greutate, medicatie asociata – poate fia administrat lent intravenos
in perfuzie, injectare intramusculara

AMBIPLUS

- este indicata in infectiile produse de microorganisme sensibile la aceasta asociere

- se adiministreaza injectabil, intravenos sau intramuscular, utilizand ca solvent apa distilata


pentru prepararea injectabilei sau orice alta solutie compatibila.

Se recomanda urmatoarele doze:

- adulti: 1,5-12 g zi, divizate in 3-4 prize (la 8 ore sau la 6). Doza maxima zilnica este de 4 h
sulbactam. In infectii mai putin severe,produsul se poate administra in doua prize (la 12 ore).
In functir de severitatea infectiei, se recomanda urmatoarele doze:

- infetii usoare : 1,5-3 g/zi;

- infectii moderate : pana la 6 g/zi;

- infectii severe : p’na la 12 g/zi.

2.7. RECOLTAREA PRODUSELOR BILOGICE SI PATOLOGICE

Examenele de laborator exprima prin metodele obiective modificari survenite in morfologia si


biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor pretios pentru stabilirea
diagnosticului, instituirea tratamentului si urmarirea evolutiei bolii.

Indicatia pentru recoltarea probelor biologice este data de medic, insa asistenta trebuie sa
cunoasca esenta analizelor ce se cer si modul de recoltare a acestora.

Bolnavilor li se fac urmatoarele examinari de laborator:

a) hemoleucograma – se face prin inteparea pulpei degetului

interpretatrea rezultatelor: -erirocite 4,5 – 5,5 mil./mm – barbati

4,2 – 4,8 mil./mm- femei

- reticulocite 10-15%

- hemoglobina 15+ 2 g /100ml –barbati

13+ 2 g/100ml – femei


- leucocite 4000 – 8000/mm din care:

1 polinucleare neutrofile : 0-5%

2 polinucleare neutrofile segmentare : 45-70%

3 eozinofile 1-3%

4 bazofile 0-1%

- limfocite 20-40%

- monocite 4-8%

- trombocite 150-400 000/mm

b) hematocrit – recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului ( VET) se face prin


punctie venoasa. Se recolteaza 2 ml de sange pe cristal de EDTA (acid etilen
diaminotetraacetic 1%)- 0,5 ml solutie, uscata prin vaporare.

Interpretare rezultatelor: 46+6% barbati

41+5% femei.

c) VSH – recoltarea VSH-lui se face numai cu seringa si acul uscat si numai cu seringa de
2ml.

- pentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasa

- se recolteaza ie fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre ele

- cu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand o pata circulara cu diametrul de
aproximativ 1 cm

- se continua amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag- semnul unui defibrinari
complete

- uscarea frotiului se face prin agitarea lamei

- numele bolnavului si numarul buletinului de analize se inscriu direct pe lama cu creion


dermatograf

interpretarea rezultatelor : 1-10mm/1h femei

7-15mm-2h femei

2-13mm/1h barbati

12-17mm/2h barbati
d) glicemia : se efectuaza prin punctie venoasa, dimineata

- se recolteaza 2 ml singe/florura Na 4mg

interpretarea rezultatelor: 70-115mg/dl

e) ionograma sanguina – se recolteaza 5-10 ml sange simplu, prin punctie venoasa,


dimineata.

Interpretarea rezultatelor: Na = 137- 152 mEq/l

K= 3,8-5,4 mEq/l

Cl = 94-111 mEq/l

Ca = 7,5-5,5 mEq/l

f) rezerva alcalina – se recolteaza 5-10 ml sange simplu, prin pinctie venoasa in sticlute
heparinate

interpretarea rezultatelor: 58-65 vol.%

g) amilazemie – se recolteaza 5-10 ml samge, prin punctie venoasa

interpretarea rezultatelor: 8-32 uw (Wolgemuth)

h) grup sanguin – pentru determinarea grupei sanguine se foloseste fie sange venos (din
vena) fie sange capilar (din pulpa degetului)

1 recoltarea sangelui venos:

-se recolteaza 3-4 ml sange din vena, intr-o sticluta uscata si in prealabil, sterilizata prin
caldura uscata

2 recoltarea sangelui din pulpa degetului este o metoda mai expeditiva, utilizata mai ales
cand se fac determinari cu scop informativ, in serie, in colectivitate.

Metoda directa Beth-Vincent folosind ser-test 01, AII, BIII

Leucocitoza este de regula crescuta, peste 12.000 ajungand uneori la 18- 20.000/mmc, cu
polinucleoza de 85-90%. Dar o leucocitoza normala nu poate infirma diagnosticul clinic de
peritonita, deoarece exista forme rapide evolutive sau hipertoxice in care stimularea
leucopoezei nu are timp sa se produca.

Hematocritul este crescut prin hemoconcentratie, avand o evolutie paralella cu gradul


dezhidratarii.

Ureea sanguina este variabil crescuta prin deficitul renal secundar hipovolemie, paralel cu
instalarea olizouriei.
Ionograma sanguina si testul echilibrului acido-bazic vor arata de multe ori o scadere a
ionilor serici, poate o alcalaza hipocloremica iar mai tarziu o acidoza severa mixta.

Probele de coagulare si determinarea grupei sanguine sunt examene de rutina in vedera


operatiei care va trebui executata foarte curand.

2.8. PREGATIREA PACIENTULUI SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE

Ecografia

Ecografia este un examen de rutina, permite prezentarea diagnosticului. Pregatirea bolnavelor


este minima trebuie sa linisteasca bolnava explicandu-i ca examinarea este lipsita de orce
pericol, in timpul examinarii pacienta trebuie sa fie cu vezica urinara plina, ceea ce asigura
examinatorului o vizibilitate mai buna. De aceea pacientei i se vor servii 500-700 ml lichide.

Pacienta va fi condusa la serviciul de ecografie, este ajutata sa se dezbrace si sa se urce pe


patul de examinat. Examinarea se face in decubit dorsal. Pe suprafata de examinat se aplica un
strat de gel. Dupa examinare se sterge gelul, se ajuta pacienta la imbracat, este condusa in
salon si ajutata sa se instaleze in pat.

Recoltarea secretiilor vaginale:

Secretia vaginala reprezinta transudat al mucoasei vaginale: contine celule epiteliale de


descoamare si germeni; examenul bacteriologic al secretiei este dificil si fidelitatea
rezultatelor este conditionata de: prelevare, transport,examinare, interpretare; prelevarea se
face in primele 10 zile dupa ciclul menstrual. Materialele necesare sunt: manusi sterile de
cauciuc, specule vaginale, ansa de platina, pipete Pasteur, eprubete, lame de sticla, lampa de
spirt, creion dermatograf. Pacienta este pregatita psihic si fizic: se anunta si se explica
necesitatea efectuarii examinarii; cu doua zile inainte de recoltare se recomanda repaus
terapeutic si sexual; se asaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa de control; se
efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta fara solutii dezinfectante
sau sapun. Modul de executie este: asistenta se spala pe maini; imbraca manusi sterile;
indeparteaza labiile mari si mici; recolteaza cu ansa sau cu tamponul fixat in port-tampon din
urmatoarele locuri de electie: orificiul glandelor Bartolin, orificiul colului uterin, meatul
urinar; recoltarea se face cu valve si specule sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor
vaginului; se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examen
citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa din eprubeta sterila.

Examenul citologic Papanicolau: se recolteaza celule proprii de la nivelul colului uterin, si


se analizeaza la microscop. Celulele maligne au aspecte tipice – modificari de nucleu. Asa ca
in functie de cum arata celulele recoltate, se apreciaza daca exista modificari sugestive de
cancer.

Urocultura: este o metoda de lucru utilizata in laboratoarele de microbiologie clinica


pentru analiza probelor de urina, constand din cultivarea si identificarea agentilor patogeni
care produc infectii ale tractului urinar.

Metoda se practica ori de cate ori medicul clinician suspecteaza infectii ale cailor urinare, de
la rinichi si pana la uretra. Acest gen de infectii sunt foarte frecvente si evolueaza deseori
asimptomatic
Prelevarea probei de urina

- se poate efectua la nivelul oricarei unitati sanitare sau chiar la domiciliu pacientului, cu
respectarea instructiunilor de recoltare. In acest scop, se face in prealabil o toaleta a organelor
genitale exterioare cu apa si sapun si stergerea cu un tampon de vata imbibat cu apa sterilizata
prin fierbere.

- prelevarea se efectueaza din jetul mijlociu direct intr-un recipient steril (pahar de plastic
steril cu capac, de unica folosinta). Volumul necesar unei examinari uyuale este de 10 – 15
ml.

- in situatii speciale ,urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana.

- prelucrarea probei trebuie facuta inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice si in cazul


in care este necesara urmarirea eficientei lui, recoltarea se repeta dupa 48 – 96 ore. Scaderea
numarului de germeni sau disparitia lor constituie un incident mai pretios decat
simptomatologia subiectiva. Aspectul urinii, apreciat in momentul recoltarii sau imendiat
dupa aceasta, nu poate oferi indicatii certe asupra continutului in germeni. Astfel o urina clara
poate contine un numar semnificativ de germeni, in timp ce constatarea unei turbiditati nu
inseamna intodeauna infectie. Turbiditatea poate fi cauzata si de precipitarea elementelor in
solutie (fosfati, urati, carbonati), fenomen care apare mai ales la rece.

Transportul trebuie sa fie asigurat in curs de o ora de la prelevare. Urina fiind un excelent
mediu de cultura sunt suficienti cativa germeni, spre exemplu din flora prezenta in uretra
anterioara, pentru a se obtine in scurt timp o contaminare masiva. In situatia in care aceasta
conditie nu poate fi respectata, urina poate fi pastrata la 2 – 8 grade cateva ore.

2.9. PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

Ingrijirea preoperatorie

Pregatirea pacientei inaintea interventei chirurgicale este un element major de prevenire a


infectiilor postoperatorii. De ea depinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie.

Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de


anxietate in care se pregateste pacientul inainte de operatie:

- sa convinga pacienta sa aiba incredere in echipa operatorie;

- sa ajute bolnava sa-si exprime gandurile, teama

- sa-i expice ce se va intampla cu ea in timpul transportului si in sala de preanestezie; cum va


fi asezata pe masa de operatie; cand va parasi patul;cand va putea primi vizite

- sa-i explice faptul ca ea va fi insotita si ajutata la nevoie.

Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie nevazute de catre pacienta.
Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si
promptitudine la solicitarilor tuturor pacientiilor, incat acestia sa capete incredere in serviciul
in care a fost internat.

Asistenta prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura, dar nici cu slabiciune,
binevoitoare dar si autoritara, va reusi, cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere.

Limbajul folosit trebuie sa fie adecvat, pe intelesul celui cu carea aceasta sta de vorba si asa
increderea pacientului va creste si starea lui psihica va fi favoriyabila.

2.10. EXTERNAREA PACIENTULUI

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medical primar. Asistenta va anunta cu 2-3
zile inainte familia bolnavului data iesirii din spital. Inainte de a-Si lua ramas bun, asistenta va
verifica daca bolnavul are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamenul postspitalicesc.
Bolnavul poate pleca din spital si la cerere proprie. Daca bolnavul nu se supune tratamentului ce I
s-a prescris sau prin comportarea lui dezorganizeaza viata din spital, medical primar are dreptul de
a dispune evacuarea lui.

CAPITOLUL III

3.1. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

Cazul nr.1 – Plan de ingrijire

Nume: P

Prenume: F

Date fixe

Data nasterii: 25.07.1960

Sex: feminin

Greuntate: 90 kg

Inaltime: 1,70

Religie: ortodoxa

Alergii:

Data internarii: 18.05.2010

Data externarii: 24.05.2010


Diagnostic de internare: Prolaps genital GR.I , Varice hidrostatice membrele inferioare

Operatie: Plastie vaginala anterioara si posterioara

Anamneza medicala:

Anamneza heredo-colaterale: fara importanta patologica

Antecendente personale, fiziologice si patologice: P.M:13 ani, menstruatii neregulate, la 28


– 30 zile, durata 7 zile, flux normal S: 2, N: 1, AB: 1.

Metroragie 3 saptamani- chiuretaj hepatic hematom in 28.04.2010.

Conditii de viata si de munca: somera

Comportament( fumat,alcool,etc): corespunzator

Istoricul bolii: Pacienta cu 3 nasteri in antecendent, se adreseaza serviciului obstetrica –


ginecologie in data de 18.05.2010, trimisa de medicul de specialitate avand fo. Tumorala lente
progresiva la nivelul perineal cu senzatie de greutate perineala, pentru examen si tratament de
specialitate.

Motivele internarii:- fo. Tumorala vaginala la nivelul perineal

- senzatie de greutate pelvina

Problemele pacientei: anxietate

lipsa de cunostinte

igiena personala defectuasa

alterarea starii generale

alterarea imaginii de sine

atingera integritatii functiei si rolului sexual

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASIST


1. Anxietate din cauza intreventiei Pacienta sa nu prezinte teama de - comunic cu pacienta si o liniste
chirurgicale manifestata prin frica, interventie incredere in echiba din blocul ope
depresie
- conving pacienta sa accepte inte
chirurgicala, ea fiind necesara
- ii comunic in ce consta interven

- sa pastreze o igiena locala cores


poarte lenjerie de bumbac si sa nu

- evitarea sapunurilor si altor prod


iritabil

- sa evite statul prelungit in picio

- sa stea in pozitia de decubit dor

- in caz de nevoie ii voi administr


pentru linistire
2. . Perturbarea somnului, datorita Pacienta trebuie sa aiba un somn - stabileste un program de somn p
durerilor si temerilor legate de odihnitor si sa fie optimista in de 8 ore noaptea si o ora dupa am
posibilitatea complicatiilor, ceea ce priveste eficacitatea
manifestari de tratamentului -personalul sectiei are grija sa pas
teama,neliniste,insomnie prin saloane,inchizand usile cu gr
pe un ton mai jos

- respectarea tratamentului la ore


medic

- administreaza la indicatia medic


nevoie un Metroclopramid pentru
Diazepam 1filola/seara pentru asi
somn linistit

-asistenta informeaza pacineta cu


modul de producere al durerii, de
medical, ritmul de administrare s
fiecaruia

- asigura ingestia de lichde si o al


functie de perioada evolutiei
3. . Starea de discomfort din cauza Pacienta trebuie sa isi controleze - pacienta este asezata in decubit
inciziei plastiei vaginale manifestata durerea asigurandu-si confort eventual lateral
prin durere
- supravegherea durerii

- ingerarea de lichide cat mai mu

- administrarea antiinflamatoarelo

- monitorizare clinica la intervale


delimitate

- toaleta se va face cu ajutorul ins


a personalului sectiei

- asistenta ii comunica pacientei s


ortostatismul si pozitia sezand

- evitarea relatiilor sexuale timp d


saptamani
DATA FUNCTII VITALE RECOLTARE DE EXPLORARI
PRODUSE BIOLOGICE SI PRACLINICE
TA P T R PATOLOGICE

0
mmHg /min C /min
18.05.2010 80/50 84 37,6 18 Hgb: 12,5g% Ecografie:Urocultura
saprofita
19.05.2010 170/90 82 37,3 17 Hct: 40,5%

20.05.2010 90/60 80 36,7 18 Tr: 458.000

21.05.2010 100/70 78 36,2 18 L: 8600

22.05.2010 105/75 74 36,6 20 Glicemei: 73mg/dl

Uree: 25,4
23.05.2010 105/70 82 36,8 18
Ac uric: 3,11mg/dl
24.05.2010 120/80 80 36,8 17
Creatinina: 0,77

Gr sangvin: A

Rh: pozitv

T.G.O: 13/UL

T.G.P: 12/UL

Sumar de urina: Negativ

VDRL: pozitv

TPHA: pozitv

Cito: II

Continut vaginal: negativ


VALORI NORMALE: UREE SANGVINA: 20-40mg% CREATININA: 0,6-1,2mg% BILIRUBINA TOTALA:: 0,6-m
GLICEMIE: 70-120mg% LEUCOCITE:4200-8000/mm3 TROMBOCITE: 150.000-400.000/mm3 HEMATOCR
0-40
Cazul Nr. 2

Nume: C

Prenume: E - E

Date fixe

Data nasterii: 17.05.1944

Sex: feminin

Greuntate: 53 kg

Inaltime: 1,57

Religie: catolica

Alergii: Novocaina

Data internarii: 16.05.2010

Data externarii: 24.05.2010

Diagnostic de internare: Prolaps genital gr II, varice hidrostatice membru inferior drept

Operatie: Histerectomie

Anamneza medicala:

Anamneza heredo-colaterale: fara importanta patologica

Antecendente personale, fiziologice si patologice: P.M:14 ani, ciclul menstrual regulate,


durata 7 zile, flux normal S: 1, N: 0, AB: 1.

Conditii de viata si de munca: casnica

Comportament( fumat,alcool,etc): cafea 1/zi, fumat

Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 66 ani relateaza ca boala acutala a debutat insidios.
Prolapsul genital creste extrem in dimensiuni, pacienta se prezinta la medicul ginecolog si se
interneaza prin programare in clinica noastra.

Motivele internarii:- prolaps vaginal gr II

- senzatie de greutate pelvina


Problemele pacientei: - anxietate

- atingera integritatii functiei si rolului sexual

- durere accentuata la statul prelungit in picioare

- constipatie

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASIST


1. Constipatie din cauza spitalizarii Pacienta sa aiba transit intestinal - recomand pacientei sa ingere o
manifestata prin balonare, tenesme si in limite fiziologice suficienta de lichide
absenta scaunului mai multe zile
- recomand alimente bogate in re

- urmaresc si notez in foaia de ob


consistenta si frecventa scaunelor

-efectuez la nevoie clisma evacua


sau uleioasa

- la indicatia medicului administr

- dau dovada de intelegere si rabd


pudoarea pacientei

- o linistesc si o incurajez sa-si ex


gandurile si emotiile
2. Insomni din cauza neacomodarii cu Pacienta trebuie sa beneficieze - ofer pacientei inainte de culcare
spitalizarea, a disconfortului de somn corespunzator cantitativ si un pahar cu lapte
postoperator, manifestata prin ore si calitativ
insuficiente de somn - ii arat cateva tehnici de relaxare
somn

- notez calitatea somnului,orarul

- identific cauza insomniei comun


pacienta

- stabilesc programul de somn de


noapte

- asigur repaus fizic si psihic

- la indicatia medicului administr


analgetic: algocalmin
- la indicatia medicului administr
1f seara

- observ efectul mdicamentelor a


si daca vad nereguli anunt medicu

- daca pacienta prezinta stare de g


administrez o tb de Metroclopram
3. Disconfort la mers si la stat din Pacienta trebuie sa prezinte o - la indicatia medicului adiminist
cauza interventiei chirurgicale postura adecvata antiinflamatoare, antialgice, antib

- efectuez toaleta locala dimineat


ori de cate ori este nevoie cu solu

- ajut pacineta in satisfacera nevo


organismului

- incurajez pacienta sa se miste ch


disconfortul persista, caci o mobi
precoce ajuta la vindecare mai re
DATA FUNCTII VITALE RECOLTARE DE PRODUSE EXPLORARI
BIOLOGICE SI PRACLINICE
TA P T R PATOLOGICE

0
mmHg /min C /min
16.05.2010 90/50 84 36,6 18 Hgb: 11,4g% Ecografie:

17.05.2010 80/50 82 36,3 17 Hct: 34,6% Urocultura:flora


saprofita
18.05.2010 90/60 80 36,7 18 Tr: 458.000

19.05.2010 90/60 78 36,2 18 L: 10600

20.05.2010 100/70 78 36,4 17 Glicemei: 73mg/dl

Uree: 25,4
21.05.2010 100/75 80 36,6 20
Ac uric: 3,11mg/dl
22.05.2010 105/75 82 36,6 18
Creatinina: 0,77

Gr sangvin: A

Rh: pozitv

23.05.2010 120/80 80 36,8 17 Sumar de urina: Negativ

VDRL: pozitv

TPHA: pozitv
Cito: II

Continut vaginal: negativ

VALORI NORMALE: UREE SANGVINA: 20-40mg% CREATININA: 0,6-1,2mg% BILIRUBINA TOTALA:: 0,6-m
GLICEMIE: 70-120mg% LEUCOCITE:4200-8000/mm3 TROMBOCITE: 150.000-400.000/mm3 HEMATOCR
0-40

Cazul nr 3

Nume: B

Prenume: M

Date fixe

Data nasterii: 31.01.1935

Sex: feminin

Greuntate: 80 kg

Inaltime: 1,58

Religie: ortodoxa

Alergii: Novocaina

Data internarii: 18.05.2010

Data externarii: 24.05.2010

Diagnostic de internare: Prolaps genital gr.II/III, obezitate gr. II

Operatie: Plastie vaginala anterior si posterior

Anamneza medicala:

Anamneza heredo-colaterale: neaga

Antecendente personale, fiziologice si patologice: P.M:14 ani, ciclul menstrual


spontan, S: 6, N: 3, AB: 3.
Conditii de viata si de munca: pensionara

Comportament( fumat,alcool,etc): cafea 1/zi

Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 75 ani acuza durere in zona inghiala la statul prelungit in
picioare, intermitenta urinara si se prezinta la servicil de obstetrica- ginecologie pentru
investigatii si tratament de specialitate

Motivele internarii:- prolaps vaginal gr II/III

- obezitate de gr. II

Problemele pacientei: - anxietate

- lipa de cunostinte

- igiena personala defectuasa

- constipatie

- durere acuta

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENTIILE ASIST


1. Deficit de cunostinte prinvind Pacientul sa fie informata despre - observ reactia pacientei privind
perioada preoperatorie si procedurile pereoperatorii si chirurgicala si pregatirile preoper
postoperatorie manifestata prin postoperatorii
cunostinte insuficiente legate de - lamuresc neantelegerile legate d
autoangrijire si riscul reaparitiei bolii operatiei

- ii explic pacientei in ce consta p

prevenirea aparitiei prolapsului e

- apararea perineului la nastere

-ingrijirea corecta a plagii perinea

- evitarea ortostatismului prelung


sezand

-instruiesc pacienta sa vina period


2. Alterarea confortului si a igienei din Pacienta trebuie linistita si - pacienta trebuie sa isi menntina
cauza durerii, incontinentei, leucoreei trebuie asistata si ajutata locala

- ajut pacienta sa isi faca toaleta d


doua ori pe zi
- uscarea regiunii

- pacienta trebuie sa observe cant


aspectul leucoreei si sa informez
medicul

- rog pacienta sa foloseasca lenje

- la indicatia medicului administr


antiinflamatoare,antialgice, antib

- daca pacienta prezinta senzatie


ii administrez 1tb Metrocloprami
medicului
3. Alterarea alimentatiei din cauza Pacienta sa restabileasca - pregatesc pacienta pentru interv
anxietatii si a constipatiei tranzitul intestinal chirurgicala fizic si psihic si ii ad
regimul impus de boala

- administrez la indicatia medicul


de glicerina

- pacienta trebuie sa serveasca mu


legume ea fiind suferinda de obez
ingerarea multor lichide mai ales
de interventie

- sugerez pacientei sa respecte ri


al meselor si regimul recomandat
DATA FUNCTII VITALE RECOLTARE DE PRODUSE EXPLORARI
BIOLOGICE SI PRACLINICE
TA P T R PATOLOGICE

0
mmHg /min C /min
18.05.2010 135/80 105 36,7 18 Hgb: 11,4g% Ecografie

19.05.2010 140/85 110 37,2 18 Hct: 34,6%

20.05.2010 130/80 110 37,1 17 Tr: 458.000

21.05.2010 135/80 100 36,9 17 L: 10600

22.05.2010 130/75 100 36,7 18 Glicemei: 73mg/dl

Uree: 25,4
23.05.2010 130/75 102 36,1 18
Ac uric: 3,11mg/dl
24.05.2010 130/70 95 36,2 16
Creatinina: 0,77

Gr sangvin: A

Rh: pozitv

Sumar de urina: Negativ

VDRL: pozitv

TPHA: pozitv

Cito: II

Continut vaginal: negativ


VALORI NORMALE: UREE SANGVINA: 20-40mg% CREATININA: 0,6-1,2mg% BILIRUBINA TOTALA:: 0,6-m
GLICEMIE: 70-120mg% LEUCOCITE:4200-8000/mm3 TROMBOCITE: 150.000-400.000/mm3 HEMATOCR
0-40

Politica de confidentialitate

Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.


.com Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului
in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si
evaluarea firmei”
Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA
LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii”
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale

Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE -
AMELIORARE - Estimarea valorii economice a
caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna
de porcine

Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Examenul radiologic
AMIGDALA TUBARA
Boala tromboembolica – semne clinice, atitudine terapeutica
Duodenita - trateaza sanatos
LICHEN ISLANDICUS – CETRARIAE LICHEN
Tinea cruris
RELATIA DINTRE DEPRESIE, ANXIETATE SI CREDINTELE RATIONALE SI
IRATIONALE PRIVIND MENTINEREA CONTROLULUI ASUPRA VALORII GLICEMICE
Angiocolita - trateaza cu plante medicinale

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu