Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Tg – Mures
LUCRARE DE DIPLOMA
CUPRINS
CAPTOLUL I
1.2.1. Definitie
1.2.2. Etiologie
1.2.3. Simptomatologie
1.2.4. Complicatii
1.2.5.Tratament
CAPITOLUL II
2.5.Alimentatia bolnavului
Profilaxia bolii
2.11.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
BIBLIOGRAFIE
MOTTO:
C. Mozes
CAPITOLUL I
Statica pelvina este definita ca fiind proprietatea de a metine organele intrapelvine intr-o
anumita pozitie si cu o anumita orientare. Ca pozitie, uterul se afla in centrul micului bazin,
intre vezica si rect. In ce priveste orientarea uterului, acesta se afla in anteversie ( unghiul
diedru, de 95 – 100 , deschis anterior, format de axul colului si cel al vaginului ) si
anteflexie ( unghiul diedru, de 110 – 130 , deschis anterior,format de axul corpului uterin si
axul colului ).
Statica uterine nu trebuie analizata in mod izolat ci in legatura cu statica organelor invecinate
(vezica urinara, rect).
peritoneu (are rol redus : aderentele peritoneului uterin pot determina pozitii
vicoase);
uterul.
1.2.1. DEFINITIE
1.2.2. ETIOLOGIE
a) Exista mai multe tipuri de prolaps vaginal. Prolapsul peretelui vaginal anterior poate parea
sub forma:
- cistocelului
- uretrocelului
- cistouretrocelului
Cistocelul reprezinta hernierea bazei vezicii urinare in portiunea superioara a peretelui vaginal
anterior. Uretrocelul reprezinta hernierea peretelui posterior al uretrei iin ultimii 1,5-4 cm ai
peretelui vaginal anterior Cistouretrocelul reprezinta herinerea intregului perete vaginal
anterior. Prolapsul peretelui posterior poate aprea sub forma rectocelului si enterocelului.
b) prolapsul uterin are trei grade, in functie de amploarea coborarii organului in raport
cu introitul vaginal:
Aparitia prolapsui vaginal cat si cel uterin se datoreaza mai multor factori, cum ar fi:
- nasterea – deterimna leziuni ale fasciei viscerale endopelvine si ale condensarilor acesteia,
precum si ale musculaturii planseului pelvin, in specila ale muschiilor levator ani si ale
corpului perineal;
- factori locali – tumoare de ovar, tumoare uterina, traumatisme medulare S1-S4, neuropatie
diabetica, tumori presarcrate;
- congenial – o forma rara de prolaps uterin congenial este intalnita la copii nou-nascuti, la
nulipare, si se datoreaza unui deficit structural la nivelul fasciei endopelvine si al mijloacelor
de sustinere a uterului.
Componentele principale ale aparatului de sustinere al uterului sunt reprezentate de: oase
pelvine, fascia endopelvina, muschii perineului si muschii levator ani. Toate aceste structuri
mentin pozitia normala a uterului, chiar si in cazul cresterii presiunii intrabdominale care
apare in cazul tusei, ridicarii greutatiilor.
1.2.3. SIMPTOMATOLOGIE
- dureri sacrate;
- leucoree;
- leucoree;
1.2.4. COMPLICATII
1.2.5. TRATAMENT
Tratamentul medical este paleativ, sau in cazul unei avand ca scop ameliorarea
simptomatologiei locale si generale. Se adreseaza formelor incipiente sau in cazul unei
contraindicatii operatorii ferme. Consta in: Kinetoterapie, baleneoterapie,aplicalrea de
pesarea.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient. Are ca obiectiv refacera aparatului de sutinere
si a celui de suspensie. Conduita va fi adaptata la specificul cazului:
- forme clinice;
- gradul lezional;
- varsta pacientei;
- leziunile asociate;
CAPITOLUL II
Internare este primul contact al bolnavei cu spitalul, aceasta ocazie constituie un eveniment
important in viata pacientei , ea se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate
sau semiinfirmitate este nevoita sa recurga la ajutorul oamenilor straini. Aceasta situatie,
impreuna cu boala, ii creeaza anumite stari emotive, de care personalul care primeste bolnava
in spital trebuie sa tina seama, menajand-o cat mai mult.
Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei, factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire, in vederea
recastigarii sanatatii celei internate.
Asistenta va observa igiena pacientei la internare. Daca pacienta nu a facut baie sau dus va fi
invitat sa faca baie.
Bolnava ajunsa in sectie va fi preluata de asistenta de salon, care o va conduce la patul ei, ii
prezinta si celelalte bolnave, indrumand-o pe pacienta sa-si aranjeze obiectele personale in
dulap sau noptiera.
In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea
timpului si unde i se asigura ingrijire. De accea bolnavele trebuiesc asigurae cu lenjerie curata
compusa din:
- lenjerie de pat: 1-2 perne, patura, doua cearceafuri (unul simplu si unul plic), doua
fete de perna, musama si aleza.
- Patura este confectionata din lana moale si calduroasa, lenjeria de pat este din
material alb moale
Realizarea unui anturaj terapeutic de protectie depinde in foarte mare masura de asistenta. Ea
este factorul principal care creeaza atmosfera de caldura pe sectie, insa trebuie sa fie ajutata
de tot personalul sectiei. Asigurarea conditiilor pentru realizarea unui regim terapeutic de
vindecare poate fi obtinuta numai prin munca comuna a tuturor lucratorilor unei institutii
sanitare
2.3 ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE A PACIENTILOR INTERNATI
In conditiile spitalizarii patul reprezinta, pentru fiecare bolnav si spatiul in care i se asigura
ingrijirea. Accesoriile patului sunt: salteaua , 1-2 perne, cearceaful plic, cearseaf simplu, fete
de perna, musama si aleza. Atat patul cat si accesoriile se vor pastra in conditii de perfecta
curatenie pentru a se asigura starea de confort necesara vindecarii.
- sa fie comod si sa prezinte dimensiuni potrivite: lungime 2m, latime: 60-90 cm,
inaltime 60 cm
- sa fie usor de manipulat si curatat, sa fie confectionat din tuburi usoare (din
aluminiu de preferinta), vopsite in alb
Lenjeria de pat se compune din: cearsaf simplu, cearsaf plic, 1,2 paturi, 2 fete de perna.
Schimbarea lenjeriei de pat se face dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea functiilor
vitale si toaleta pacientului sau ori de cate ori este nevoie. Poate fi executata de 1 sau 2
persoane.
Musamaua, aleza si cearceaful se vor intinde bine pentru a nu produce escare. In conditiile
unui bolnav imobilizat la pat, bolnavul va fi mentinut acoperit in tot timpul manevrei.
Este datoria asistentei medicale de a pastra pacienta intr-o stare de curatenie indiferent de talia
sa, pozitie, starea sa fizica sau afectiva. In vederea acestui lucru se educa bolnava si i se pune
la dispozitie sapun, prosoape curate pentru utilizarea pe regiuni, perie de unghi, foarfece de
unghi, perie de dinti personala, pasta de dinti, pahar, lenjerie de corp curata.
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza adica, din ingrijirile acordate de asistenta
medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului. Consta in mentinerea pielii in
stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate fiiind o conditie
esentiala a vindecarii. Toaleta pacientului poate fi: zilnica pe regiuni, satamanala sau baia
generala. In functie de problemele pacientului acesta are nevoie de ajutor fizic si psihic, are
nevoie de ajutor partial sau total, sau nu are nevoie de ajutor.
Inainte de a incepe baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului
(puls, TA, respiratie), ce mobilizari i se permit in ziua respectiva, daca se poate spala singur,
pe care parte a corpului. Se va asigura o temperatura ambianta potrivita, se evita curentii de
aer, se izoleaza bolnavul, se pregateste in apropiere toate materialele necesare efectuarii
toaletei. Pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus sau la cada sub supravegherea
personalului de ingrijire.
Pozitia bolnavului in pat este determinata de gravitatea bolii de care acesta sufera. Asistenta
trebuie sa cunoasca caracteristicile pozitiilor in pat, deoarece dau indicii pretioase asupra unor
afectiuni.
Pozitia pacientului cu eventratie postoperatorie este activa: decubit dorsal, decubit lateral
drept sau stang. Uneori are pozitie fortata care este caracterizata prin luarea unor atitudini
neobisnuite. Acesta poate sa apara ca o reactie de aparare constienta sau inconstienta a
organismului fata de procesul patologic.
Bolnava cu prolaps genital in zilele precedente operatiei va putea opta pentru orice pozitie.
Din ziua operatiei sa pana in momentul in care medicul spune ca se poate mobiliza, bolnavul
va sta in decubit dorsal, aceasta pozitie fiind impusa de interventia chirurgicala suferita,
pentru a se proteja plaga. Pentru a preveni aparitia escarelor de decubit si nu numai, se va
schimba pozitia pacientului. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor
fiind variabila depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata.
Schimbarea pozitiei evita imoblilizare si se face la 2-3 ore, la nevoie mai des.
- stimularea metabolismului
Captarea scaunelor
Captarea urinei
Urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice rezultate din
metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare, pentru barbati in forma
de tub, iar pentru femei mai scurta si latita. Urinarele sunt plasate pe suporturi de sarma, fixate
la marginea patului, la indemana bolnavului. Se poate folosi si plosca. In cazul in care este
necesara captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize de laborator, se face in recipiente
cilindrice gradate de 2-41. Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in
jet, cu sapun si se dezinfecteaza. Pentru a urmarii cu atentie diureza pacientului, se va monta o
sonda urinara permanenta, la pacientii gravi.
Captarea varsaturilor
Prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura.
Scopul observarii si captarii varsaturilor este obtinerea de informatii privind continutul gastric
pantru stabilirea diagnosticului si bilantul lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.
Materialele necesare sunt: musama, aleza, prosop, tavita renala curata, uscata, solutie aromata
in pahar.
In timpul varsaturilor bolnavul se aseaza in pozitie sezanda, iar daca starea lui permite, va
ramane culcat si numai capul ii va fi intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop. Se
protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si o aleza, iar in fata bolnavului se aseaza un
prosop. Se ofera bolnavului tavita renala sau se tine si cu mana dreapta se sutine fruntea
bolnavului. Cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavita renala, se ofera bolnavului
paharul cu solutie aromata pentru a-si clati gura, pe care o va arunca intr-o alta tavita renala.
Tavita cu varsaturi se indeparteaza imediat din salon si se pastreaza pana la vizita medicului,
intr-un dulap special. Apoi se goleste, se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere.
Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatorie in cursul oricarei
boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si
evolutia si gravitatea bolii de care sufera.
Respiratia
Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului se asigura prin respiratie. Ea
include urmatoarele etape: etapa pulmonara, etapa sanguina, etapa circulatorie, etapa tisulara.
Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un efort. Miscarile cutiei toracice sunt
simetrice, ritmice si abia vizibile. Frecventa normala este de 16-20 pe minut, dar poate
prezenta usoare variatii dupa sex si varsta.
Evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor
complicatii si al prognosticului.
Tensiunea arteriala
- in primii ani ai vietii tensiunea sistolica 75-90 mmHg, tensiunea diastolica 50-
60mmHg
Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale poate amana interventia chirurgicala pana
la normalizarea valorilor acesteia.
Pulsul
Cu ocazia sistolei ventriculare, sangele este impins din cavitatile ventriculare in arterele mari.
Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se loveste
sub influenta conractiei puternice a muschiului cardiac. Conflictul care ia nastere intre cele
doua volume de sange se propaga in coloana sanguina din arborele arterial sub forma unei
unde vibratorii si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor, sincrona cu sistolele
ventriculare. Pulsul poate fi luat pe orice artera accesibila palpatiei, care poate fi comprimata
pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala,
pedioasa.
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rosu sau pix cu mina rosie.
La luare pulsului asistenta asigura pacientului repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute
inainte de numaratoare. Pulsul se masoara la internarea bolnavului in spital, iar operatia se
repeta zilnic dimineata si seara.Pulsul se noteaza pe foaia de observatie cu pix de culoarea
rosie. In conditiile normale pulsul variaza intre 60-80 batai/minut la persoana adulta.
- la 10 ani 90-100/minut
- la 20 de ani 60/80/minut
In timpul interventiei chirurgicale tensiunea arteriala si pulsul vor fi masurate si notate din 15
in 15 minute chiar mai frecvent, daca medicul o indica, pana la trezirea bolnavului. Dupa
trezire se vor masura din ora in ora sau la doua ore, in functie de starea bolnavului.
Temperatura
Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice, in cursul zilei de la 0,5 la 1oC. In axila
temperatura oscileaza intre 36 si 37o. Temperatura cea mai joasa se masoara dimineata intre
orele 4 si 5, pe la orele 9-10 temperatura incepe sa se ridice usor, atingand cele mai mari
valori spre seara, intre orele 16 si 20. oscilatiile fiziologice ale temperaturii variaza si cu
varsta. Masurarea temperaturii se face cu termometrul maximal gradat dupa scara Celsius.
Termometrele in uz sunt tinute in solutii dezinfectante. Solutiile nu trebuie sa acopere
termometrele tinute vertical, iar pe fundul borcanului se pune vata acoperita de tifon, pentru a
nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu
termometrul maximal se face in cavitatile inchise sau semianchise: (axila, plica inghinala,
cavitatea bucala, rect, vagin), pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala.
Curba tensiunii arteriale, a pulsului si a temperaturii vor fi inscrsise in fisa de reanimare sau
foaia de observatie. In absenta unui proces patologic suprapus acestea vor avea o traiectorie
aproximativ paralela.
Functiile vegetative includ:
Diureza
Are scopul de a elimina din organism substante inutile provenite din metabolismul
intermediar protidic care, acumulate in sange devin toxice pentru organism. Eliminarea
acestor substanse se face in solutie apoasa si impreuna cu ele parasesc organismul si sarurile
minerale, precum si o serie de substante de catabolism de care organismul mai are nevoie.
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului,
asistenta va urmarii:
Valorile normale ale diurezei sunt cuprinse intre 1200-1800 ml/24 ore, putand fi
influentate de consumul de lichide, emotii sau temperatura corporala.
Scaunul
Varsaturile
Prin varsatura intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului. Varsatura este un act
refrlex cu centrul in bulbul rahidian, reprezinta o modalitate de aparare de un continut
stomacal daunator organismului. Varsaturile in majoritatea cazurilor sunt observate de
asistenta ceea ce-i da posibilitatea sa urmareasca frecventa, orarul lor, simptomele
premergatoare, cantitatea, mirosul, continutul si substantele straine cuprinse in masa evacuata.
Continutul varsaturii in eventratia postoperatorie poate avea caracter de staza.
Una dintre cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este alimentatia. Asigurarea
aportului caloric este necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea
regimului alimentar adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea
alimentatiei pe cale naturala sau artificiala, constituie sacini elementare ale ingrijirii oricarui
bolnav.
Alimentatia trebuie sa acopere cheltuielile energetice de baza ale organismului, sa acopere
aportul de vitamine si saruri necesare metabolismului, sa consolideze rezultatele terapeutice
obtinute prin metode de tratament.
Disfunctiile tubului digestiv atrag dupa sine o perturbare a procesului de digestie, ceea ce in
esenta determina imposibilitatea organismului de a primii principalele alimente de baza
adecvate necesitatilor sale metabolice.
Conditii de mediu in salon, la masa:- se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavita, scuipator, plosca);se invita pacientul sas se spele pe main; pacientul este
ajutat sa se aseze la masa; asistenta imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub boneta
(sa nu se atinga de alimente);se spala pe maini;- serveste felurile de mancare pe rand; se ridica
imediat vesela folosita;- nu se ating alimentele cu mana; se observa daca pacientul a consumat
alimentele in intregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire; se
transporta vesela la oficiu; se aeriseste si se curata salonul
- cadranul superoextern fesier, rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece
prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu
alta verticala, perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
- cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata regiunea
fesiera, deasupra liniei de sprijin
Incidente si accidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri ale sale
- ruperea acului
Modul de fectuare: se pregateste solutia de perfuzie, se umple sistemul trusei cu lichid pentru
indepartarea completa a aerului. Se inchide prestubul si se adapteaza trusa la un ac de punctie.
Se face punctie venoasa, se ataseaza tuburile, se deschide prestubul si se stabileste rata de flux
a lichidului, in medie 60 de picaturi pe minut.
AUGMENTIN 1,2g
- indicatii terapeutice: infectii ale cailor respiratorii inferioare, bronsite cronice, infectii
genito-urinare si abdominale, infectii ale pielii si tesuturilor moi, profilaxia infectiilor
postchirurgicale
- doze si mod de administrare: adulti si copii cu varsta peste 12 ani doza uzuala este de 1,2 g
augmentin la intervale de 8 ore, la infectiile severe la intervale de 6 ore in injectii
intravenoase.
PIROZICAM
CLEXANE 40ml
PIAFEN
AMBIPLUS
- adulti: 1,5-12 g zi, divizate in 3-4 prize (la 8 ore sau la 6). Doza maxima zilnica este de 4 h
sulbactam. In infectii mai putin severe,produsul se poate administra in doua prize (la 12 ore).
In functir de severitatea infectiei, se recomanda urmatoarele doze:
Indicatia pentru recoltarea probelor biologice este data de medic, insa asistenta trebuie sa
cunoasca esenta analizelor ce se cer si modul de recoltare a acestora.
- reticulocite 10-15%
3 eozinofile 1-3%
4 bazofile 0-1%
- limfocite 20-40%
- monocite 4-8%
41+5% femei.
c) VSH – recoltarea VSH-lui se face numai cu seringa si acul uscat si numai cu seringa de
2ml.
- pentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasa
- se recolteaza ie fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre ele
- cu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand o pata circulara cu diametrul de
aproximativ 1 cm
- se continua amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag- semnul unui defibrinari
complete
7-15mm-2h femei
2-13mm/1h barbati
12-17mm/2h barbati
d) glicemia : se efectuaza prin punctie venoasa, dimineata
K= 3,8-5,4 mEq/l
Cl = 94-111 mEq/l
Ca = 7,5-5,5 mEq/l
f) rezerva alcalina – se recolteaza 5-10 ml sange simplu, prin pinctie venoasa in sticlute
heparinate
h) grup sanguin – pentru determinarea grupei sanguine se foloseste fie sange venos (din
vena) fie sange capilar (din pulpa degetului)
-se recolteaza 3-4 ml sange din vena, intr-o sticluta uscata si in prealabil, sterilizata prin
caldura uscata
2 recoltarea sangelui din pulpa degetului este o metoda mai expeditiva, utilizata mai ales
cand se fac determinari cu scop informativ, in serie, in colectivitate.
Leucocitoza este de regula crescuta, peste 12.000 ajungand uneori la 18- 20.000/mmc, cu
polinucleoza de 85-90%. Dar o leucocitoza normala nu poate infirma diagnosticul clinic de
peritonita, deoarece exista forme rapide evolutive sau hipertoxice in care stimularea
leucopoezei nu are timp sa se produca.
Ureea sanguina este variabil crescuta prin deficitul renal secundar hipovolemie, paralel cu
instalarea olizouriei.
Ionograma sanguina si testul echilibrului acido-bazic vor arata de multe ori o scadere a
ionilor serici, poate o alcalaza hipocloremica iar mai tarziu o acidoza severa mixta.
Ecografia
Metoda se practica ori de cate ori medicul clinician suspecteaza infectii ale cailor urinare, de
la rinichi si pana la uretra. Acest gen de infectii sunt foarte frecvente si evolueaza deseori
asimptomatic
Prelevarea probei de urina
- se poate efectua la nivelul oricarei unitati sanitare sau chiar la domiciliu pacientului, cu
respectarea instructiunilor de recoltare. In acest scop, se face in prealabil o toaleta a organelor
genitale exterioare cu apa si sapun si stergerea cu un tampon de vata imbibat cu apa sterilizata
prin fierbere.
- prelevarea se efectueaza din jetul mijlociu direct intr-un recipient steril (pahar de plastic
steril cu capac, de unica folosinta). Volumul necesar unei examinari uyuale este de 10 – 15
ml.
- in situatii speciale ,urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana.
Transportul trebuie sa fie asigurat in curs de o ora de la prelevare. Urina fiind un excelent
mediu de cultura sunt suficienti cativa germeni, spre exemplu din flora prezenta in uretra
anterioara, pentru a se obtine in scurt timp o contaminare masiva. In situatia in care aceasta
conditie nu poate fi respectata, urina poate fi pastrata la 2 – 8 grade cateva ore.
Ingrijirea preoperatorie
Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie nevazute de catre pacienta.
Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si
promptitudine la solicitarilor tuturor pacientiilor, incat acestia sa capete incredere in serviciul
in care a fost internat.
Asistenta prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura, dar nici cu slabiciune,
binevoitoare dar si autoritara, va reusi, cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere.
Limbajul folosit trebuie sa fie adecvat, pe intelesul celui cu carea aceasta sta de vorba si asa
increderea pacientului va creste si starea lui psihica va fi favoriyabila.
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medical primar. Asistenta va anunta cu 2-3
zile inainte familia bolnavului data iesirii din spital. Inainte de a-Si lua ramas bun, asistenta va
verifica daca bolnavul are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamenul postspitalicesc.
Bolnavul poate pleca din spital si la cerere proprie. Daca bolnavul nu se supune tratamentului ce I
s-a prescris sau prin comportarea lui dezorganizeaza viata din spital, medical primar are dreptul de
a dispune evacuarea lui.
CAPITOLUL III
Nume: P
Prenume: F
Date fixe
Sex: feminin
Greuntate: 90 kg
Inaltime: 1,70
Religie: ortodoxa
Alergii:
Anamneza medicala:
lipsa de cunostinte
- administrarea antiinflamatoarelo
0
mmHg /min C /min
18.05.2010 80/50 84 37,6 18 Hgb: 12,5g% Ecografie:Urocultura
saprofita
19.05.2010 170/90 82 37,3 17 Hct: 40,5%
Uree: 25,4
23.05.2010 105/70 82 36,8 18
Ac uric: 3,11mg/dl
24.05.2010 120/80 80 36,8 17
Creatinina: 0,77
Gr sangvin: A
Rh: pozitv
T.G.O: 13/UL
T.G.P: 12/UL
VDRL: pozitv
TPHA: pozitv
Cito: II
Nume: C
Prenume: E - E
Date fixe
Sex: feminin
Greuntate: 53 kg
Inaltime: 1,57
Religie: catolica
Alergii: Novocaina
Diagnostic de internare: Prolaps genital gr II, varice hidrostatice membru inferior drept
Operatie: Histerectomie
Anamneza medicala:
Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 66 ani relateaza ca boala acutala a debutat insidios.
Prolapsul genital creste extrem in dimensiuni, pacienta se prezinta la medicul ginecolog si se
interneaza prin programare in clinica noastra.
- constipatie
0
mmHg /min C /min
16.05.2010 90/50 84 36,6 18 Hgb: 11,4g% Ecografie:
Uree: 25,4
21.05.2010 100/75 80 36,6 20
Ac uric: 3,11mg/dl
22.05.2010 105/75 82 36,6 18
Creatinina: 0,77
Gr sangvin: A
Rh: pozitv
VDRL: pozitv
TPHA: pozitv
Cito: II
VALORI NORMALE: UREE SANGVINA: 20-40mg% CREATININA: 0,6-1,2mg% BILIRUBINA TOTALA:: 0,6-m
GLICEMIE: 70-120mg% LEUCOCITE:4200-8000/mm3 TROMBOCITE: 150.000-400.000/mm3 HEMATOCR
0-40
Cazul nr 3
Nume: B
Prenume: M
Date fixe
Sex: feminin
Greuntate: 80 kg
Inaltime: 1,58
Religie: ortodoxa
Alergii: Novocaina
Anamneza medicala:
Istoricul bolii: Pacienta in varsta de 75 ani acuza durere in zona inghiala la statul prelungit in
picioare, intermitenta urinara si se prezinta la servicil de obstetrica- ginecologie pentru
investigatii si tratament de specialitate
- obezitate de gr. II
- lipa de cunostinte
- constipatie
- durere acuta
0
mmHg /min C /min
18.05.2010 135/80 105 36,7 18 Hgb: 11,4g% Ecografie
Uree: 25,4
23.05.2010 130/75 102 36,1 18
Ac uric: 3,11mg/dl
24.05.2010 130/70 95 36,2 16
Creatinina: 0,77
Gr sangvin: A
Rh: pozitv
VDRL: pozitv
TPHA: pozitv
Cito: II
Politica de confidentialitate
Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului
in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator
Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si
evaluarea firmei”
Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA
LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii”
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale
Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE -
AMELIORARE - Estimarea valorii economice a
caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna
de porcine
Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia
Examenul radiologic
AMIGDALA TUBARA
Boala tromboembolica – semne clinice, atitudine terapeutica
Duodenita - trateaza sanatos
LICHEN ISLANDICUS – CETRARIAE LICHEN
Tinea cruris
RELATIA DINTRE DEPRESIE, ANXIETATE SI CREDINTELE RATIONALE SI
IRATIONALE PRIVIND MENTINEREA CONTROLULUI ASUPRA VALORII GLICEMICE
Angiocolita - trateaza cu plante medicinale
Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu