Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea “petrU maior”

Valorificarea
potentialului turistic
al judetului BIHOR

Proiect la: Studenti:

-Geografia turismului- Kollo Noemi

Prof. Oltean Flavia Maier(Veskan) Maria

Anul I- ECTS- grupa 2

1
Universitatea “petrU maior”

-CUPRINS-

Introducere
1.Localizarea si caracterizarea judetului
1.1 Scurt istoric
1.2 Asezare geografica
1.3 Cai de acces
1.4 Nivel de dezvoltare economico-social
2.Prezentarea potentialului turistic natural si
antropic
3.Analiza bazei tehnico-materiale a turismului
4.Propuneri de valorificare a potentialului turistic
Bibliografie

2
Universitatea “petrU maior”

Introducere
Orice strategie de dezvoltare a turismului porneste de la evaluarea si ierarhizarea resurselor
turistice care reprezinta „materia prima” pentru toate activitatile turistice.

Exista o stransa legatura intre localizarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului, intre
varietatea si calitatea acestor resurse si forme de turism practicate, intre dimensiunile circulatiei
si fenomenului turistic si conturarea zonelor turistice, respectiv stabilitatea si viabilitatea
asezarilor rurale si urbane.

La baza deplasarii turistilor catre o anumita destinatie sta potentialul turistic, de valoarea,
compozitia, capacitatea, gradul sau de atractivitate depinzand intensitatea fluxurilor turistice.

Potentialul turistic este definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-


demografice si tehnico-economice, recunoscute stiintific, cantitativ si calitativ si dovedite ca
prezentand posibilitati de valorificare turistica si dand o anumita functionalitaet pentru turism”.

Cu alte cuvinte, un teritoriu intereseaza sub aspect turistic in masura in care acesta ofera
resurse turistice naturale sau antropice, a caror valorificare pe fondul unor amenajari tehnice si
turistice, in contextul protejarii mediului inconjurator, poate determina o activitate de turism care
permite intrarea acestuia in circuitul turistic.

Fig.1. Structura potentialului turistic

Potentialul turistic

Potentialul Potentialul
turistic turistic
natural antropic

3
Universitatea “petrU maior”

1.Localizarea si caracterizarea judetului


1.1 Scurt istoric
In Bihor s-au descoperit putine urme ale omului paleolitic(in zona Sacuieni- Valea lui
Mihai, in pesterile de la Vadu Crisului si Chiscau).

Din neolitic, in Bihor sunt urme ale celei mai vechi culturi materiale din tara, cultura Cris
(la Rapa), mai tarziu s-au descoperit si urme ale culturii Tisa (la Salonta, Santandrei si Oradea).

In epoca bronzului tracic, cea mai importanta este cultura Otomani (cu urme descoperite la
Otomani, Salacea si Rosiori).In muzeele tarii se gasesc multe podoabe de aur descoperite la
Adoni, Oradea, Sacuieni, Tauteu, Marghita si Santandrei.

Din epoca fierului in Bihor s-au gasit urme materiale de necropole la Tasad, Oradea si in
satul Curtuiuseni.

Dacii de pe teritoriul Bihorului au particapat intens la istoria Daciei libere din vremea lui
Burebista si al lui Decebal.Sapaturile arheologice au dovedit parasirea si incendierea vechilor
cetati dacice din munti (Sacalasau, Marca), atunci cand Decebal a fost infrant; acest lucru
dovedeste ca dacii din Bihor au participat alaturi de Decebal la luptele cu romanii si ca teritoriul
de azi a Bihorului a fost cucerit de catre armata romana, fara ca Bihorul sa fie incorporat
Imperiului Roman. Dacii liberi din Bihor au fost influentati apoi de catre slavi si popoarele
migratoare; regatul feudal maghiar infiinteaza in Bihor primul comitat in anul 1111. Registrul de
la Oradea (1208-1235) atesta practicarea probei fierului rosu si una dintre primele rascoale
taranesti de la inceputului Evului Mediu.

Navalirea tatara din 1241 a slabit dominatia maghiara favorizand consolidarea elementului
autohton (sunt amintiti acum multi cneji, juzi si voievozi la Borod, Beius, Hodis, Remetea).

Pana prin secolul al XVIII-LEA, exploatarea feudala s-a impletit cu proprietatea taraneasca
libera si cu activitatea mestesugarilor si targovetilor. Se cristalizeaza acum targurile de campie
de la Salonta, Beius, Diosig, Saniob, Sacuieni, Vascau si Tileagd, multe dintre ele inconjurate cu
intarituri si cetati.

In anul 1660 turcii cuceresc Cetatea Oradiei si transforma cea mai mare parte a Bihorului in
pasalac turcesc, pana la 1692, cand Cetatea Oradiei este cucerita de habsburgi.

Dupa 1700, o parte a satelor bihorene ajung sub stapanirea episcopiei catolice, apoi a celei
greco-catolice. Din aceasta perioada dateaza biserica in stil gotic din Tileagd si primele carti
bisericesti tiparite la Oradea. In epoca luminilor (1790-1830), la resedinta episcopilor Ignatie
Darabant si Samuil Vulcan sunt primiti corifeii Scolii Ardelene, Samuil Micu Klein, Gheorghe
Sincai si Petru Maior.

4
Universitatea “petrU maior”

In martie 1848, Revolutia burghezo-democratica a cuprins Bihorul, Bihorenii din sud


fraternizand cu ostile lui Avram Iancu. In 1865 apare, la Budapesta, revista Familia (care isi
muta, in 1880, redactia la Oradea). Miscari culturale pro-unioniste apar in orasul Oradea in
perioda 1892-1895, iar la data de 12 octombrie 1918, in casa lui Aurel Lazar din Oradea s-a
elaborat declaratia de autodeterminare a populatiei romanesti, declaratie citita apoi in
Parlamentul de la Budapesta de catre deputatul de Bihor, Alexandru Vaida-Voievod.

La 20 aprilie 1919, Oradea a fost eliberata de catre aramatele romane si Bihorul a intrat in
realitatile social-economice si politice ale Romaniei,pana in anul 1940.

Intre 1940 si 1944, Bihorul a suferit rigorile Dictatului de la Viena fiind si el rupt, pe nedrept,
din trupul tarii. Oradea si Bihorul au fost din nou eliberate de catre armatele romane la 12
0ctombrie 1944(aceasta zi devenind ziua orasului Oradea).

Intre 1944 si 1989, Bihorul a cunoscut, odata cu tara, partile bune si rele ale regimului
comunist, iar din 1990 si pana in prezent trece prin greaua perioada de tranzitie de la regimul
comunist la economia de piata.

1.2 Asezare geografica


Judetul Bihor este situat in partea de nord-est a Romaniei la granita cu Ungaria. Face parte
din Regiunea de dezvoltare NORD-EST, impreuna cu judetele Cluj, Salaj, Satu-Mare,
Maramures si Bistrita-Nasaud. Avand o suprafata de 7.544 km2(3,2% din teritoriul tarii si 22,1 %
din Regiunea de NV) ocupa loculVI in tara si primul loc in Regiunea de NV.

1.3 Cai de acces


Pentru a ajunge in judetul Bihor putem folosi mai multe cai de acces:

 Rutiere: -E 60(DN 1) Budapesta-Bors-Oradea-Cluj-Bucuresti


-E 671(DN 79) Arad-Salonta-Oradea
-DN 19 Oradea Satu-Mare
-E 79(DN 76) Oradea-Brad-Deva (Hunedoara)
DN 75 Stei-Arieseni-Alba Iulia prin pasul Vartop
 Linia ferata -300- Bucuresti- Cluj-Oradea-Episcopia Bihorului-Budapesta-
Viena; Arad-Oradea – Valea lui Mihai(-- >Ungaria)- Satu Mare; Sacuieni-
Marghita- Simleul Silvaniei- Zalau; Salonta -- >Ungaria.
 Aeroport: -Aeroportul Oradea
 Puncte Vamale la frontiera: -rutier –Bors

-feroviar- Episcopia Bihorului si Valea lui


Mihai

5
Universitatea “petrU maior”

-feroviar si rutier- Salonta

1.4 Nivel de dezvoltare economico-social


La 1 iulie 2014 populatia judetului Bihor era de 621805 locuitori,
dintre care 303147 barbati si 318658 femei. Dintre acestia320933 se afla in mediul
urban si 300872 in cel rural. Religia predominanta este cea ortodoxa- 58.4 % urmata de cea
reformanta-1 7 . 1 % s i r o m a n o - c a t o l i c a - 8 . 7 % , 6 . 7 % d e r e l i g i e p e n t i c o s t a l a ,
4% de religie baptista si 2.3% de religie greco-catolica. Din punct de
v e d e r e e t n i c 6 8 . 7 0 % s u n t r o m a n i , 2 6 . 3 0 % maghiari, 3.30% rromi si 0.2% alti
conform datelor de la recensamantul din 2011.E c o n o m i a j u d e t u l u i s e
c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o d e z v o l t a r e c o n t i n u a a t u t u r o r r a m u r i l o r . I n producţia
industriala, concentrata indeosebi in municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicata o au
ramurile industriei usoare (blanarie, incaltaminte si confectii), alimentara, urmate
de industria energetica si constructii de masini, metalurgia neferoasa - inclusiv
extractia, industria chimica, exploatarea si prelucrarea lemnului (Oradea, Beius). Bine
dezvoltata este si industria materialelor de constructii in special in zona Alesd. Agricultura este
intensiva si multilaterala - detine un rol important în economia judetului, ocupand 497.167 ha
teren agricol, din care 3/4 este teren arabil (309.084 ha). Cernoziomul din vestul tarii
a favorizat cultura cerealelor, judetul Bihor situandu-se, in cadrul tarii, pe primele locuri
in productia acestora. Dintre cereale se cultiva mai ales graul si porumbul, iar dintre plantele
tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahar si cartoful. Cresterea animalelor (bovine,
porcine, ovine) are o pondere insemnata in agricultura judetului, atat datorita intinselor
suprafete de pasuni si fanete, cat si traditiei locuitorilor în acest domeniu. Nivelul
veniturilor este de 811 lei/loc la nivelul anului 2007, rata somajului este de 3.9% in
luna ianuarie a anului 2015.

Fig.2. Rata somajului pe sexe in Luni


luna ianuarie a anului 2015 Macroregiuni, regiuni de Luna ianuarie
Sexe
dezvoltare si judete 2015
UM: Procente
Total Bihor 3,9
Masculin Bihor 4,3
Feminin Bihor 3,5

6
Universitatea “petrU maior”

2.Prezentarea potentialului turistic natural si


antropic
Potentialul turistic natural

 Relieful

Teritoriul judetului se desfasoara intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90
m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de
relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%.

Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea
mai inalta, cu suprafete nivelare intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se
desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, despartite de depresiuni de tip golf (o
asociere de dealuri, terase si lunci).

Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, cu altitudini


modeste, intre 200-450 m: D. Plopisului, D.Padurii Craiului, D.Bihorului,, D. Codrului si D.
Moma.

Zona de campie coboara de la circa 200 m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor, la 90


m in zona joasa de divagare.Este formata din unitati inalte, de glacisuri: Campiile Calacei,
Miersigului, Biharei, Tasnadului; Campia nisipoasa Carei si unitati joase, aluviale, netede, cu
exces de umiditate, Campiile Crisurilor si Ierului.

De asemenea putem gasi in relieful judetului si multe vai cu un potential turistic deosebit,
cum ar fi:

 Valea Rosie- in sud-estul


judetului Bihor, in Muntii Padurea Craiului, ochii
si sufletul turistului se pot bucura de privelistile
mirifice ale tinuturilor Vaii Rosiei.

7
Universitatea “petrU maior”

 Valea Finisului- poate fi considerata


cea mai importanta vale a muntilor Codru-Moma, avand o
lungime de 23 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 87
km2.

 Valea Iadului- este o superba


vale montana, care se gaseste in
estul judetului Bihor, pe
teritoriul comunelor Bulz,
Budureasa, Curatele si Bratca.
Iadul, asa cum este numit cursul
de apa, isi croieste drumul
printre versantii Muntilor
Padurea Craiului si cei ai Masivului Vladeasa, avandu-si izvoarele pe
versantul nordic al Muntilor Bihorului, sub varful Poieni, la o altitudine
de aproximativ 1350 m. Poate fi vizitata tot timpul anului.
 Clima si precipitatiile

Teritoriul Judetului se afla sub influenta circulatiei vestice ce transporta mase de aer oceanic,
umede. Etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta a unor nuante variate ale
climei temperat-continentale moderate.

Media anuala a temperaturii aerului are valori cuprinse intre 10-11 grade C in zona de
campie, 7-10 grade C in zona de deal si de munti josi si de 2-7 grade C in munti.

Precipitatiile anuale sunt cuprinse intre 500 si 1000 mm.

 Reteaua hidrografica

Cursurile de apa principale din Bihor sunt Crisul Repede (148 km, din care 101 km in Bihor);
Crisul Negru (144 km in Romania, din care 136 km in Bihor); Barcaul (118 km in tara, din care
68 km in Bihor). Dintre lacurile naturale cele mai cunoscute sunt: Lacul Taul Mare din Masivul
Biharea, Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf de langa Salonta. In Bihor sunt mai multe lacuri
artificiale, dintre care: Lacul Cefa (598 ha), Lacul Tamasda (200 ha), Lacul Homorog (95 ha),
Lacul Inand (30 ha), Lacul Madaras (30 ha), precum si acumularea cu scop complex Lesu, de p-e
Valea Iadului (28.000.000 m3 de apa). Dintre apele subterane de adancime, mai importante sunt
apele termale de la Oradea, Baile Felix, Baile 1Mai si Beius, precum si apele minerale de la
Tinca.

8
Universitatea “petrU maior”

 Vegetatia

Este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar),


in cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de
salcam; zona padurilor foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu stejar si gorun, in
alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor foioase (pana la 1000m),
reprezentand paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu
carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid.
Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca ( zavoiaie de plop, salcie si
pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.

Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sangele voinicului, laleaua pestrita,
nufarul termal, strugurii ursului.

 Fauna

Fauna padurilor este cea mai insemnata si mai bine reprezentata, cuprinzand numeroase
exemplare de interes cinegetic, printre care se numara cerbul, muflonul, mistretul, rasul, jderul,
cocosul de munte, ierunca si fazanul. Fauna silvostepei este alcatuita din iepuri, prepelite,
popandai si harciogi. Fauna acvatica, aflata sub apele raurilor si lacurilor este compusa din
pastrav, lipan, mreana, clean, stiuca, crap si biban.

 Protectia mediului ambiant

In judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii.

Judetul Bihor, alaturi de judetele Alba si Cluj beneficiaza de Parcul National al Muntilor
Apuseni,cu o suprafata de circa 37.900 ha din care circa 32% pe teritoriul judetului Bihor.

Prin punctele de interes turistic major din acest parc se inscriu: Cetatile Ponorului, Izbucul si
Canionul Vaii Galbena, Cetatea Radesii si zona izvoarelor Somesului Cald, platoul carstic
Lumea Pierduta, ghetarii Bortig si Focul Viu, Cascadele Bulbuci si Saritoarea Bohodeiului,
Valea Sighistelului, Pestera Ursilor de la Chiscau, Groapa Ruginoasa, Ghetarul de la Scarisoara,
Pestera Minunata de langa catunul Casa de Piatra, pestera din Dealul Humpleului si altele.

Cetatile Ponorului reprezinta ca amploare, complexitate si pitoresc fenomenul carstic cel mai
spectaculos din intreaga tara, constituind „strada principala” a Parcului National al Muntilor
Apuseni, fiind un obiectiv turistic de mare valoare nationala si internationala.

 Potentialul speologic

Emil Racovita bun cunoscator a Muntilor Apuseni, a recunoscut si subliniat interesul deosebit
pe care il reprezinta carstul din Bihor atat pentru stiinta, cat si pentru turism.

9
Universitatea “petrU maior”

Atractia deosebita a Muntilor Apuseni, in special a Muntilor Bihorului, o reprezinta pesterile.


Dintre acestea, de-a lungul traseelor marcate, turistii pot vizita:

 Pestera Meziad-situata in arealul localitatii ai carui nume

l-a imprumutat.Satul Meziad apartine comunei Remetea,iar pestera

este situata pe Valea Pesterii,afluent al Vaii Meziadului, la aproxi-

mativ 3.7 km amonte de confluenta celor 2 vai.Datorita climatului

subteran, cu temperatura si umiditate constanta poate fi vizitata pe

tot parcursul anului.

 Pestera Vadu Crisului- situata in defileul Crisului


Repede, in Muntii Padurea Craiului.Pestera a fost amenajata
pentru prima data in scopul facilitarii vizitarii ei in anul
1905.Este declarata pestera cu cea mai bogata fauna
cavernicola din Romania.

Turistii mai pot vizita si: pesterile de la izvoarele Somesului Cald, Pestera Onceasa,
Pestera Bihorului, Pestera Alunului, Pestera de la Virseci, Pestera Ghetarul Barsa, Pestera
Coiba Mare etc. In afara de acestea, mai sunt numeroase pesteri, a caror vizitare necesita
echipament special si tehnica alpina, parcurgerea lor constituind remarcabile performante
de alpinism subteran : Avenul din Batrana, Pestera Caput, Avenele din Lumea Pierduta,
Pestera Neagra din groapa de la Barsa, Galeria aval din Cetatile Ponorului, etajul inferior
al Ghetarului Scarisoara.

Endocarstul Muntilor Bihor are ca doua puncte de referinta doua cavitati renumite:
Ghetarul de la Scarisoara si Cetatile Ponorului.

10
Universitatea “petrU maior”

 Ghetarul de la Scarisoara- (700 de m de


dezvoltare) - se afla in zona Platoului
turistic Scarisoara-Ocoale , delimitat de
vaile in chei ale Ordancusei, la est, si
Garda Seaca, spre sud-sud-vest.Un
ansamblu de factori morfologici si
climatici concura si au concurat la
conservarea si formarea depozitului de
gheata subterana,estimat valoric la 75.000
m3 si avand o varsta de circa 3000 de ani.
Acest depozit este unic in Romania si in
sud-estul Europei.

 Cetatile Ponorului- se gasesc in partea de sud a


bazinului (zona Padis), la capatul Vaii Cetatilor care-si
organizeaza cursul din izvoare ce apar in Poiana Balaleasa.
Atractivitatea cetatii este data de grandoarea
cavernamentului si a raului ce strabate pestera, unul dintre
cele mai bogate in debit si mai navalnice din carstul
romanesc, adauga pesterii un farmec inestimabil prin salba
celor 14 lacuri, a numeroaselor repezisuri si cascade.

 Pestera Ursilor (Chiscau)- este


prima pestera din Romania amenajata la
cerintele turismului modern.Din anul 1980
functioneaza ca obiectiv turistic, fiind un
exemplu graitor al eficientei speoturismului

11
Universitatea “petrU maior”

de inalta calitate.Pestera are o lungime de 1500 m, desfasurandu-se pe doua niveluri


distincte: etajul superior este lung de 800 m si este in intregime amenajat; etajul inferior,
lung de 700 m dezvoltare, reprezinta sectorul activ al cavitatii, mai complex
morfologic,cu speleoterme putin reprezentative,
dar cu regim de rezervatie stiintifica.In Galeria
Emil Racovita diversitatea creste,aici aparand
stalactite, stalagminte, coloane, domuri
stalagmitice, lacuri. Apogeul concretionarii este
atins in Galeria Lumanarilor. Cea de-a doua
resursa remarcabila resursa a pesterii o reprezinta
tezaurul de vestigii paleolontologice- oseminte de
Ursus spacleus, fiind concentrate in Galeria
Oaselor.

Acestea sunt doar o mica parte din „averea” potentialului speologic pe care il detine
judetul Bihor.Printre ele mai putem aminti:Pestera Darninii, Ghetarul de sub Zugaresti,
Pojarul Politei, Pestera Oilor, Ghetarul de la Vartop, Ghetarul Focului Viu, Pestera Cetatea
Radesei, Pestera Vantului, Pestera Hodobana, Pestera de la Fanate, Pestera Bortig etc.....

Potentialul turistic antropic


Pe langa multiplele frumuseti si bogatii naturale (peisaje montane, pesteri, ape
minerale etc.) , judetul Bihor dispune si de valoroase obiective create de maiestria oamenilor
de pe aceste meleaguri cum ar fi: biserici de lemn, cetati,monumente religioase( biserici,
catedrale si sinagogi), palate, muzee si constructii civile deosebite.

Dintre biserici remarcam:

 Biserica de lemn din Sebis- cu hramul „Sfintii Arhangheli


Mihail si Gavril”, se gaseste in localitatea omonima, comuna
Draganesti.

 Biserica de lemn din Voivozi- monument istoric, face


parte azi din complexul monahal al manastirii ortodoxe din
Voievozi, comuna Popesti, Judetul Bihor. Lacasul de cult este datat
din 1700, biserica fiind stamutata pe actualul amplasament dintr-un

12
Universitatea “petrU maior”

sat din apropiere, Sacalasau, in anul 1995. Stilul arhitectinic in care a fost ridicat lacasul
de cult este cel romanesc transilvanean, care reprezinta o imbinare fericita a stilului
practicat in acea vreme in Europa Apuseana cu stilul brancovenesc, unul autentic
romanesc.

 Fosta biserica reformata din Abram- edificata in secolele


XII-XIII de catre ordinul premonstratens, fosta biserica reformata
din Abram este mentionata documentar pentru prima data in anul
1234. La mijlocul secolului al XVII-lea , ea devine biserica
parohiala protestanta, pentru ca din anii 30 ai secolului sa fie
lasata in paragina.

 Biserica cu Luna-
construita in 1784, o deosebita
atractie turistica datorita stilului sau
arhitectonic si frescelor ei interioare

 Catedrala Romano-Catolica- construita intre anii


1750-1780,cea mai mare biserica in stil baroc din
Romania.

Pe langa acestea mai sunt si alte biserici: Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn
din Pestis, Biserica de lemn din Josani, Biserica Horomig etc; fiecare cu frumusetile ei.

De asemenea putem gasi si muzee cum ar fi:

 Muzeul memorial „Iosif Vulcan- din Oradea


 Muzeul memorial „Ady Endre” din Salonta care este predominant etnografic
 Muzeul etnografic si cladirea Liceului „Samuil Vulcan” –din Beius

13
Universitatea “petrU maior”

 O importanta deosebita o are


Palatul Baroc sau „Palatul cu 365 de
ferestre”,copie fidela a Palatului
„Belvedere” din Viena, construit intre anii
1762-1770, deorece adaposteste
„Muzeul Tarii Crisurilor”.

In cazul constructiilor civile deosebite avem:

 Primaria

 Biblioteca Municipala

 Teatrul de Stat din Oradea

14
Universitatea “petrU maior”

Tot aicea la potentialul turistic antropic avem si cetatile,cum ar fi:

 Cetatea Oradei-ridicata la sfarsitul secolului al XII-lea, refacuta dupa sistemul


bastionar in secolul al XVII-lea.

 Cetatea de pamant-de la Biharia

Se observa ca majoritatea obiectivelor cultural religioase de mare interes turistic din


judetul Bihor se afla amplasate in frumosul oras Oradea-capitala administrativa.

3.Analiza bazei tehnico-materiale a turismului


Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in
vedere atat mijloacele materiale specifice turismului , cat si cele comune, apartinand altor ramuri,
dar folosite si de turism(infrastructura generala). In cadrul bazei tehnico – materiale a turismului,
capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul, etc.,prin numarul si structura lor
reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel
teritorial.

Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei


puternice baze tehnico – materiale a turismului (de cazare, alimentatie publica, tratament,

15
Universitatea “petrU maior”

agrement, transport, etc.) care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse
turistice raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.

Intre baza tehnico-materiala si activitatea turistica exista o relatie stransa, de


interconditionare: pe de o parte, turismul nu poate fi conceput in afara unei echipari tehnice
corespunzatoare a zonelor de atractie, iar, pe de alta parte, dimensiunile, structura, calitatea
resurselor materiale trebuie sa se adapteze permanent evolutiilor turismului.
Daca atractiile constituie factorul fundamental al activitatii turistice, baza tehnico-
materiala şi infrastructura turistica reprezinta factorul decisiv, iar infrastructura generala,
factorul permisiv.
Circulatia turistica a unui judet caracterizeaza evolutia principalilor indicatori precum
sosirile in structura de cazare, innoptarile inregistrate in unitatile de cazare si durata medie a
sejurului.

Ani
Anul Anul Anul
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si 2012 2013 2014
Tipuri de structuri de primire turistica
judete
UM: Numar
Numar Numar Numar
Hoteluri Bihor 44 42 41
Hosteluri Bihor 3 3 4
Hoteluri apartament Bihor 2 2 2
Moteluri Bihor 3 3 3
Vile turistice Bihor 20 10 19
Cabane turistice Bihor 4 4 4
Bungalouri Bihor : 9 :
Campinguri Bihor 4 4 4
Tabere de elevi si prescolari Bihor 3 3 3
Pensiuni turistice Bihor 7 6 6
Pensiuni agroturistice Bihor 55 53 63

Fig.3. Tipuri de structuri de primire turistica in judetul Bihor

16
Universitatea “petrU maior”

26%

Total Regiunea NORD-VEST


- Bihor

74%

Fig.4. Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire


turistica, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Bihor,
252045

Regiunea
NORD-
VEST,
899370

Fig.5. Sosiri ale turistilor in structuri de primire


turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete.

In baza tehnico-materiala se includ de asemenea: unitatile de alimentatie publica,


mijloacele de transport public,instalatiile( mijloacele) de transport pe cablu,mijloacele de
transport, instalatiile de tratament.

Mijloacele de agrement au ca obiectiv crearea condiţiilor pentru distracţie şi recreere, pentru


petrecerea plăcută a timpului liber.

17
Universitatea “petrU maior”

Aici in judetul Bihor gasim mai multe unitati de agrement cum ar fi:

 Baile Felix si Baile 1Mai

Cele doua localitati suburbane, aflate la circa 8


km de oras, au devenit sinonime cu notiune de
statiune balneara, fiind cele mai cunoscute din
Romania si foarte cautate in afara granitelor.
Descoperite din antichitate, izvoarele cu apa geo-
termala la temperatura de 43-490C, au proprietati
curative certifícate , fiind oligometalice,
bicarbonatate, calcice si sodice, iar namolurile au
proprietati sapropelice.

Climatul cu ierni blande si veri moderate


favorizeaza existent unei paduri de foioase
intinse, care da celor doua statiuni o
atmosfera ideala in orice anotimp, facandu-le
propice pentru relaxare si tratament, astfel
incat ploaia sau frigul iernii un reprezinta o
piedica pentru o baie cu apa geo-termala in
aer liber.

Baile Felix si Baile 1Mai in afara faptului ca sunt propice pentru tratamentele balneare, ele
sunt ideale,totodata si pentru un turism de relaxare.

In afara de acestea sunt foarte multe unitati de agrement care pot oferi turistilor un sejur de
neuitat in judetul Bihor.

18
Universitatea “petrU maior”

4.Propuneri de valorificare a potentialului turistic


Judetul Bihor prezinta o multipla si diversa gama de resurse si atractii turistice, care tin in
general de mediul natural, mostenirea culturala si istorica a Judetului, patrimoniul construit si
infrastructura specifica.

Aceasta combinatie inedita intre natura, patrimoniu natural si o mostenire culturala


importanta, respectiv diversitatea geografica si etnografica ofera Bihorului sansa de a se dezvolta
ca o destinaţie turistica importanta pentru zona de nord-vest a Romaniei.

Judetul Bihor este bogat in obiceiuri si traditii, evenimente culturale traditionale,


arhitectura, port popular si mestesuguri traditionale. Desi în ultimul timp traditiile autentice sunt
in pericol, exista inca zone in Bihor in care acestea se mai pastreaza si pot constitui o atractie
turistica deosebita.

Bucataria traditionala, deosebit de gustoasa este putin pusa in valoare in restaurantele din
judet, insa este inca bine pastrata. Printre cele mai apreciate produse culinare sunt: vestita palinca
de Bihor, vinurile (podgoriile Diosig, Sacuieni, Valea lui Mihai), placintele (varzari) cu branza si
marar; cu prune; cu cartofi; supa de pasare cu taietei de casa, ciorbe ardelenesti, tocanite,
sarmale, cozonaci.

Ca o abordare se poate constata ca dezvoltarea turistica pe termen scurt a Judetului ar trebui


sa se bazeze in mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atractie noi pe langa
cele existente (noi tipuri de locuri de cazare, programe pentru timpul liber, tipuri noi de servicii).
Un element important il reprezinta completarea programului turistilor atrasi de Baile Felix cu
vizite la alte obiective din judet (ex.: Pescaria Cefa, pesterile amenajate, platoul Padis, muzee,
targuri si evenimente). Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor colaborari, a unor
produse comune care sa cuprinda mai multe puncte de atractie si care sa creasca interesul pentru
a veni în zona si totodata sa atenueze disconfortul separat al unei singure atractii. Avand în
vedere concurenaa de pe piata mondiala este oportuna orientarea dezvoltarii turistice pe puncte
de atractie complexe, de importanta internationala, deoarece cererea interna va fi incă limitata
datorita nivelului social si al bunastarii. Putem afirma ca turismul in Bihor poate fi o componenta
a dezvoltarii locale, ca se afla în crestere dar rolul lui în raport cu resursele trebuie sa fie cu mult
mai important.

Parcul Natural al Muntilor Apuseni reprezinta peisajul cel mai imporant ca valoare al
Judetului avand puncte de atractie internationala. Punerea lui in valoare nu este dezvoltata pe
piata sub forma unor produse turistice care sa poata fi valorificate pe masura valorii acestora. O
problema importanta o reprezinta gradul de accesibilitate a numeroase obiective turistice. Din
acest motiv, unele atractii care au un rol important in turismul intern sunt greu de exploatat
19
Universitatea “petrU maior”

(traditii culturale, etnografice, monumente, si situri arheologice). Imbunatatirea conditiilor de


transport si de accesibilitate pot determina dezvoltarea unor produse turistice care sa genereze o
crestere importanta a cererii pentru turismul intern. Cresterea aportului turismului in dezvoltarea
Judetului impune o dezvoltare corelata si echilibrata a conditiilor generale (cultura mediului,
transport, siguranta publica) cu serviciile ce alcătuiesc produsul turistic (cazare, restaurante,
divertisment, alimentatie publica, informatii turistice, promovarea atractiilor) a nivelului acestor
servicii si altor elemente ce alcatuiesc produsul turistic.

Avand in vedere ca majoritatea teritoriului Judetului este acoperita de zona montana, care
cuprinde unitati importante si atractive ale Muntilor Apuseni – Muntii Bihor-Vladeasa, Padurea
Craiului, Codru-Moma, Ses - Plopis - consideram ca aceasta forma de turism (care poate include
şi forme specifice) trebuie sa fie o componenta a dezvoltarii turismului in judet. Ea poate fi
combinata cu turismul de aventura, speoturism (acestea doua in special pentru tineri sau pentru
persoane instruite), ecoturism, turism cultural. Resursele existente în zona montana sunt naturale,
istorice (arheologice) si culturale, iar combinatia dintre ele poate fi extrem de valoroasa in
programele turistice.

De asemenea se mai pot face investitii in:

 Turismul de aventura si speoturism- care se leaga de practicarea unor sporturi


extreme si atrage tot mai multi adepti, in special tineri.
 Cicloturismul -datorita reliefului si a numeroaselor drumuri forestiere, a drumurilor
de care si a retelei de poteci marcate, cicloturismul are toate conditiile necesare
pentru a putea fi practicat cu succes pe teritoriul judetului. Tinand cont si de faptul
ca este un mijloc de locomotie relativ ieftin si ecologic, usor de utilizat de o larga
categorie de turisti, cicloturismul va putea fi la fel de popular ca drumetiile. Pentru
aceasta, vor fi necesare trasee prestabilite pentru cicloturism si centre de închiriere
pentru biciclete in judet.
 Pescuitul sportiv-dezvoltarea unor centre de antrenament (Baile Felix, Stei,
Suncuius, Vartop si Stana de Vale, Lacul Lesu) pot da o dimensiune importantă
dezvoltării turismului la nivelul judetului Bihor.
 Ecoturismul- una din formele de turism care ia in considerare si aplica protejarea
mediului si respectul faaă de comunitatile umane si modul lor de viata traditional,
fiind un exemplu de cele mai multe ori pozitiv al turismului responsabil. Datorita
prezentei in judet a unei suprafete mari din Parcul Natural al Muntilor Apuseni, a
unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atractiile majore ale
mediului natural din Bihor. Distributia ariilor naturale protejate pe intreg teritoriul
judetului, in zone uneori locuite de comunitati stravechi care inca si-au pastrat
specificul cultural, face posibila dezvoltarea ecoturismului in Bihor.
 Ecoturismul balnear şi de sănătate -prin bogatia resurselor subsolului, judetul
Bihor are un potential foarte ridicat pentru turismul balnear si curativ.

20
Universitatea “petrU maior”

 Turismul cultural-varietatea mostenirii istorice si culturale a judetului face posibila


dezvoltarea unor programe de turism cultural cel putin la fel de variate: vizite ale
unor monumente istorice, ale zonelor etnografice, ale vestigiilor arheologice,
bisericilor de lemn si nu numai. La potentialul existent in Bihor, este doar o
problema de fantezie si mobilizare sa se dezvolte acest tip de turism.
 Agroturism- redescoperirea modului de viata traditional, posibilitatea de a petrece
timp in regiuni marcate de traditiile rurale ale unor tari reprezinta principala
motivatie a calatorilor care optează pentru aceste tipuri de turism. Judetul Bihor are
un bogat patrimoniu in acest sens, care insa mai poate fi dezvoltat prin intervenţii
strategice foarte simple. In Bihor vom găsi gospodarii traditionale taranesti ce ofera
gazduire, transport cu mijloace tipice zonei, produse culinare care ar putea deveni
marci locale de succes si, in general, o ambianta minunata.
 Turismul de afaceri -avantajul judetului in domeniul turismului de afaceri este
faptul ca Oradea este un oras de granita, des folosit ca punct de plecare în
numeroase calatorii de afaceri. Mai mult, dezvoltarea sectorului de afaceri al
judetului poate si trebuie să favorizeze acest tip de turism. Conditiile pentru
organizarea de congrese, simpozioane, intalniri sunt asigurate în prezent de
hotelurile si institutiile din Oradea si Baile Felix, in special. Pentru dezvoltarea
acestui tip de turism ar fi necesare insa si alte facilitati (Sali de conferinte, centre de
afaceri).
 Turismul urban- fiind in stransa legatura cu existenta oraselor, a zonelor urbanizate,
acest tip de turism poate fi deci dezvoltat mai ales in acele orase care ofera deja
minimul conditiilor pentru turism (posibilitati de cazare si mese bune, alternative de
petrecere a timpului). Desi potentialul exista, in prezent nu putem spune că turismul
urban poate fi dezvoltat imediat in Bihor (cu exceptia orasului Oradea), insa poate fi
un obiectiv pentru viitor. Cu toate ca mediul rural si specificul sau deosebit domina
oarecum turismul bihorean, exista si o istorie pozitiva a urbanizării care poate fi
valorificata in viitor prin turism.

In prezent, mai trebuie sa constientizeze acest lucru populatia judetului (inclusiv factorii
de decizie), cea care poate facilita dezvoltarea turismului si fara implicarea careia nu este
posibila valorificarea patrimoniului natural si cultural atat de bogat din Bihor. Problemele majore
care impiedica dezvoltarea turismului la un nivel de calitate ridicat si cu utilizarea resurselor
turistice existente tin de oameni, infrastructura, resurse financiare si nu in ultimul rand identitatea
si promovarea turistica a Judeţului Bihor. Judetul Bihor are un potential turistic foarte ridicat –
atat natural cat si cultural, cu o varietate de resurse turistice - si o pozitionare geografica
favorabila.

21
Universitatea “petrU maior”

Bibliobrafie

1. Enciclopedie turistica- Romania , coordonator Mihai Ielenicz, editura Corint,


Bucuresti 2003
2. Ghid complet Romania ,editura Aquila- Oradea
3. Resurse si destinatii turistice-interne si internationale-, Prof.univ.dr. Nicoale
Neacsu, editura Universala, Bucuresti 2009
4. Bihor- ghid turistic al judetului- Ignatie Berindei, Sever Dumitrascu, Viorel
Faur, Ioan Godea, editura SPORT-TURISM, Bucuresti, 1979
5. Institutul National de Statistica- www.insse.ro

22
Universitatea “petrU maior”

23
Universitatea “petrU maior”

24
Universitatea “petrU maior”

25