Curs 2 - SDIA (2018-2019)

INSTALAȚII DIN TREAPTA MECANICĂ A STAȚIILOR DE EPURARE

A APELOR UZATE (I)

Epurarea mecanică sau „treapta primară a epurării” este prima treaptă a procesului de
epurare a apelor uzate şi are ca scop îndepărtarea din apele uzate, prin procedee fizico-mecanice,
a impurităților grosiere (corpuri mari), a suspensiilor abrazive (nisip și pietriș), a suspensiilor
ușoare (în special grăsimi și uleiuri), a suspensiilor decantabile de natură minerală sau organică,
precum și a suspensiilor coloidale.
Treapta mecanică de epurare este plasată la intrarea în stațiile de epurare și cuprinde
instalaţii pentru:
- Separarea materialelor plutitoare aflate la suprafaţa apei;
- Separarea particulelor mari aflate în suspensie în apă;
- Reţinerea nisipului din apele uzate;
- Separarea uleiului aflat în apele uzate.
- Decantarea suspensiilor fine.

1. INSTALAȚII DE SITARE (reținerea suspensiilor grosiere)

La intrarea in treapta mecanica, primele instalatii sunt intotdeauna instalatiile de sitare,
care reţin corpurile plutitoare de dimensiuni mai mari şi pe cele aflate în suspensie. Materialele
reţinute (frunze, crengi, bucăţi de lemn, ambalaje de plastic, hârtii, cârpe, cutii metalice, sau alte
corpuri plutitoare) sunt evacuate ca atare din site și grătare, sau pot fi mărunțite la dimensiuni de
0,5 – 1,5 cm în dezintegratoare mecanice, după care sunt reintroduse în canalul de acces al apelor
uzate brute.
Într-o stație de epurare trebuie să existe minim două instalații din fiecare tip, una activă și
una de rezervă, care trebuie să fie conectate între ele şi să poată fi izolate prin intermediul unor
stavile (batardouri) în scopul efectuării unor intervenţii fără oprirea fluxului de apă uzată supusă
tratamentului.
Organele principale de lucru ale instalaţiilor de sitare sunt suprafeţele active de reţinere a
impurităţior, care pot fi formate din:
- bare paralele, care formează între ele spații de trecere sub formă de fante, caz în care
suprafața activă se numește grătar
- împletituri de sârmă, tablă perforată, pânză textilă, care au suprafețe de trecere sub
formă de ochiuri, caz în care suprafața activă se numește sită.

Instalaţii de sitare prevăzute cu suprafeţe active de reţinere de tip grătar

Clasificarea grătarelor
Suprafeţele active de separare de tip grătar ale instalaţiilor de sitare se pot clasifica după
mai multe criterii:
- după valoarea dimensiunii fantelor suprafeţei active a grătarelor
- după valoarea unghiului de înclinare faţă de orizontală a suprafeţei active de reţinere a
grătarelor
- după modul de curăţare a suprafeţei active a grătarelor
- după forma suprafeţei active şi a organelor de curăţare.
- după mişcările suprafeţei active şi ale organelor de curăţare.

1
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

A. După valoarea dimensiunii fantelor dintre bare, suprafeţele active de separare de tip
grătar se clasifică în: grătare rare si grătare dese.
Grătarele rare se folosesc în stațiile de epurare cu debite de peste 10.000 m3/zi, având ca
rol principal reţinerea şi extragerea impurităţilor foarte mari din fluxul de apă uzată. Deoarece
sunt plasate inaintea gratarelor dese, au si rol de protectie a acestora. Barele au distanța dintre ele
de 40-150 mm, sunt înclinate față de orizontală cu 30 – 45o, iar curățarea acestora se face în
general manual. Înclinarea cu unghiuri mici prezintă avantajul unei reduceri a pierderii de
sarcină, dar și dezavantajul unei curățări mai dificile și al unor lungimi mai mari ale suprafețelor
active. Grătarele dese au barele plasate la distanțe de 40 – 60 mm pentru curățirea manuală și la
16 – 20 mm când curățirea se face mecanic. Sunt înclinate față de orizontală cu 60 - 70 o, în
sensul de curgere a apei uzate pe canal.

Intr-o instalație de sitare prevăzută cu grătare rare şi cu grătare dese, primul este montat
grătarul rar cu suprafaţa activă plană este fix, are organe de curăţare mobile care raclează
suprafaţa activă. In spatele gratarului rar se află un gratar des, cu suprafaţa activă profilată, care
este mobil, cu organe de curăţare fixe care desprind impurităţile şi le dirijează spre jgheaburile de
evacuare.

Schema de principiu a unei instalaţii de sitare prevăzută cu grătare rare şi cu grătare dese
1 – grătare rare; 2 – grătare dese
B. După modul de curăţare a suprafeţei active a grătarelor:
-grătare cu curăţare manuală;
- grătare cu curăţare mecanică.

2
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

C. După valoarea unghiului de înclinare faţă de orizontală a suprafeţei active de reţinere a

grătarelor, se întâlnesc următoarele situaţii:
- unghiul α între 30 - 45° - în cazul grătarelor dese cu curăţare manuală;
- unghiul α între 45 - 75° - în cazul grătarelor rare cu curăţare manuală;
- unghiul α între 45 - 90° - în cazul grătarelor cu curăţare mecanică.

Daca grătarele nu sunt curatate periodic sau daca apar defectiuni la sistemul de curatare
automata, se va produce infundarea accidentala cu depuneri. Din acest motiv, de regulă se
realizează un by-pass (un canal de ocolire) în paralel cu grătarul, pentru ca în caz de infundare
apa să poată ocoli grătarul şi să treacă în staţia de epurare.

Grătar prevăzut cu canal

de ocolire
A – grătar; B – conductă;
C – by-pass (canal
de ocolire)

3
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

La instalaţia de sitare prevăzută cu două grătare, unul activ şi unul de rezervă, fiecare
grătar poate fi izolat prin intermediul stavilelor (batardourilor) amonte (1) şi a stavilelor aval (2).
In cazul in care se infunda un gratar sau apar defectiuni, se coboara una dintre stavilele 1
intrerupand astfel trecerea apei printr-unul din canale iar apa va circula prin celalalt canal in care
gratarul este functional. In cazul in care apar defectiuni la una dintre celelalte instalatii din
treapta mecanica, se coboara stavilele 2 si apa ramane in gratar.

Instalație de sitare cu un grătar activ și un

grătar de rezervă
1 - stavile amonte; 2 – stavile aval

La instalația de sitare cu grătar cilindric fix, curăţarea se face cu o greblă rotativă.

Instalaţia de sitare este plasată în canalul de aducţiune a apei uzate, care pătrunde în grătarul
cilindric prin partea frontală a acestuia şi este evacuată prin suprafaţa sa laterală. Impurităţile
plutitoare și materiile în suspensie sunt reţinute pe suprafaţa interioară a grătarului, de unde
desprinse de dinții greblei rotative și cad în jgheabul de alimentare a unui transportor elicoidal,
unde se realizează şi spălarea acestora cu dușuri de apă. Pe măsură ce înaintează către capătul
superior al transportorului elicoidal, impurităţile spălate sunt compactate datorita micsorarii
pasului spirei și sunt deshidratate, după care sunt evacuate în pubele. Impuritatile deshidratate
sunt transportate la depozitul ecologic de deseuri sau sunt compostate sau incinerate.

4
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

D. După forma suprafeţei active a grătarelor acestea se pot clasifica în:

- grătare plane cu suprafaţa activă netedă;
- grătare curbe cu suprafaţa activă netedă;
- grătare cilindrice cu suprafaţa activă netedă;
- grătare plane cu suprafaţa activă profilată;
- grătare cilindrice cu suprafaţa activă profilată.
E. După mişcările suprafeţei active şi organelor de curăţare, grătarele se clasifică în:
- grătare cu suprafaţa activă fixă;
- grătare cu suprafaţa activă mobilă;
- grătare cu organe de curăţare a suprafeţei active fixe;
- grătare cu organe de curăţare a suprafeţei active mobile.
Grătarele cu suprafaţa activă plană sunt fixe, fiind prevăzute cu organe de curăţare mobile
care raclează suprafaţa activă efectuând mişcări de translaţie sau de rotaţie.
Grătarele cu suprafaţa activă profilată sunt mobile, având mişcări de traslaţie, rotaţie sau
secvenţiale. Sunt dotate cu organe de curăţare fixe, care desprind impurităţile reţinute pe
suprafaţa activă a grătarului şi le dirijează spre jgheaburile de evacuare.

Instalaţii de sitare prevăzute cu suprafeţe active de reţinere de tip site

Instalaţia cu sită conică rotativă este formată din toba cilindrică (5), prevăzută cu
suprafaţă filtrantă din pânză, care este acţionată în mişcare de rotaţie de către motorul electric
(8), transmisia cu curele (7) şi cuplajul (6). Influentul (1), constituit dintr-o suspensie bifazică
este pompat prin pâlnia (4) în interiorul tamburului conic (5). Faza lichidă trece prin pânza
filtrantă a tamburului, fiind clarificată și evacuată în jgheabul de evacuare (2), în timp de
impurităţile solide care rămân pe suprafaţa interioară a pânzei filtrante sunt evacuate în jgheabul
de colectare (3). Această instalaţie poate fi utilizată la epurarea apelor uzate provenite de la
abatoare.

Sita conică rotativă

1-influent; 2 – jgheab de evacuare; 3 – jgheab
de colectare apă clarificată; 4 – pâlnie de
alimentare; 5 – tambur conic;
6 - cuplaj; 7 – transmisie prin curea; 8 – motor
electric

5
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

Sita vibratoare este formată dintr-un tambur cilindric vertical în interiorul căruia se
găseşte suprafaţa de separare (5) de tip reţea cu ochiuri. Tamburul este antrenat în mişcare
oscilatorie circulară prin intermediul mecanismului cu excentric (4). Influentul (1) este proiectat
pe suprafaţa de separare, faza lichidă trecând prin reţeaua de ochiuri şi fiind evacuată prin
jgheabul (2), în timp de particulele solide reţinute pe suprafaţa de separare sunt îndepărtate prin
jgheabul (3) datorită vibraţiilor.

Schema de principiu a sitei vibratoare

1-alimentare cu influent; 2 – jgheab de
evacuare fază lichidă;
3 – jgheab de evacuare particule solide;
4 - mecanism cu excentric; 5 - suprafaţa de
separare

Sita de tip Coandă este o sită statică, compusă din panourile (3) formate din bare
orizontale cu profil special care au fante cu dimensiuni în gama 0,125 - 2,5 mm, dispuse la
înclinaţii diferite faţă de orizontală, din ce în ce mai mici pe carcasa (1). Principiul de funcţionare
al sitei se bazează pe efectul de alipire a unui jet de lichid la profilul curb în jurul căruia se face
curgerea (denumit efect Coandă). Influentul (suspensie apoasă de particule solide) este introdus
prin pompare în conducta (2) astfel încât la intrarea la partea superioară a panourilor să aibă o
viteză de 1,2-1,4 m/s. Influentul curge de-a lungul panourilor, căpătând acceleraţie din cauza
înclinării acestora (cu unghiuri de 65o, 55o și 45o față de orizontală). Apa se separă de particulele
solide prin alipirea la profilul barelor panourilor, iar particulele solide continuă să curgă de-a
lungul panourilor. Pe panoul inferior materiile solide (nămolul) îşi încetinesc cursul datorită
micşorării înclinaţiei faţă de orizontală şi se scurg prin jgheabul de evacuare (5). Apa separată
prin fantele panourilor este evacuată din instalaţie sub forma efluentului clarificat (4).

Schema de principiu a sitei Coandă

1 - carcasă;
2 – conductă de alimentare;
3 – panouri;
4 – evacuare apă clarificată;
5 – evacuare nămol

6
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

Sita tambur se utilizează pentru debite relativ mici de apă uzată și constă dintr-un tambur
cilindric perforat din oțel inox, care se rotește în jurul axei sale orizontale și este rezemat la
capete pe câte două role. Diametrul tamburului este cuprins între 750-1500 mm, în funcție de
debitul apei uzate, iar diametrul ochiurilor este cuprins între 2-5 mm. Apa uzată pătrunde axial în
tambur printr-un jgheab și este evacuată radial prin orificiile practicate în tabla tamburului, de
unde este dirijată spre decantorul primar. Partea interioară a tamburului este prevăzută cu o serie
de palete dispuse elicoidal, care au rolul de transporta reţinerile din interiorul tobei spre partea
opusă intrării apei, de unde sunt îndepărtate periodic cu ajutorul unor jeturi de apă și evacuate
într-un container.

Sită tambur
a – alimentare cu apă uzată;
b – motor de acționare a sitei;
c – conductă de distribuție;
d – tambur rotativ;
e – evacuare rețineri sitate;
f – evacuare apă sitată

Dezintegratoare mecanice
În anumite cazuri instalaţiile de sitare sunt prevăzute cu echipamente mecanice de tocare
a suspensiilor grosiere reţinute, numite dezintegratoare mecanice. Acestea sunt prevăzute cu
rotoare cu lame care toacă suspensiile grosiere reținute de grătare până la dimensiuni de 0,15-0,3
mm, după care materialul tocat este dirijat prin transport hidraulic din nou în fața grătarelor, de
unde intră în fluxul normal al stației de epurare.
Dezintegratorul mecanic cu ax vertical este compus dintr-un sistem cilindric de bare
statice de fărâmiţare (de forma unei colivii), în interiorul căruia este plasat un tambur cilindric
rotativ (2), prevăzut cu lame sau muchii tăietoare (3), acţionat de motoreductorul (1). Reţinerile
brute aduse prin transport hidraulic, intră in dezintegrator prin suprafaţa laterală a sistemului de
bare statice şi intră în zona de acţiune a tamburului rotativ unde sunt tocate, după care sunt
evacuate axial tot prin transport hidraulic.

Dezintegrator mecanic cu ax
vertical
1 - motoreductor;
2 – tambur cilindric rotativ;
3 - lame tăietoare

7
 Curs 2 - SDIA (2018-2019)

În prezent, dezintegrarea nu se mai recomandă, întrucât s-a constatat că cea mai mare
parte a materialelor tocate sunt materiale plastice (folii, flacoane etc.) şi care o dată intrate în
circuitul staţiei de epurare perturbă procesul de epurare întrucât nu sunt materiale biodegradabile.
Cominutoarele (instalații de mărunțire) sunt instalate în canalele prin care circulă apa
uzată, iar solidele sunt mărunțite până când ajung la dimensiuni suficient de mici pentru a putea
trece împreună cu fluxul de apă uzată prin fantele din peretele cominutorului. Cominutorul
constă dintr-o carcasă cilindrică din fontă, care se rotește în jurul unei axe verticale și pe
exteriorul căreia sunt prevăzute fante orizontale care acționează ca o sită. Pe măsură ce carcasa
cilindrică se rotește, materialele care nu pot trece prin fante sunt reținute de către un număr mare
de dinți de tăiere, care le transportă și le pun în contact cu o serie de piepteni ficși din oțel călit.
Aceștia creează o forță de mărunțire suficientă pentru a reduce materialul la o dimensiune
suficientă pentru a trece prin fantele sitei.

Cominutor (dezintegrator)
A – alveolă dințată; B – dinți de tăiere;
C – fante pentru trecerea efluentului;
D - motor; E - influent; F – efluent