CUPRINS

I. Analiza contextului socio-economic al judeţului Bacău ................................................................................................................7

Introducere...................................................................................................................................................................................................................................................................... 8
I.1.PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI BACĂU .................................................................................................................................................................................................... 11
Situaţie actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 12
Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 14
Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 15
Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 15
I.2. DEMOGRAFIE ŞI RESURSE UMANE ......................................................................................................................................................................................................................... 17
Situaţie actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 18
Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 23
Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 25
Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 26
I.3. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TEHNICO-DILITARĂ ......................................................................................................................................................................................... 27
Situaţie actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 28
Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 35
Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................38
Direcţii posibile de acţiune ......................................................................................................................................................................................................................................... 40
I.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU .............................................................................................................................................................................................. 41
Situaţia actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 42
Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 53
Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 57
Direcţii posibile de acţiune ..........................................................................................................................................................................................................................................59
I.5. MEDIUL DE AFACERI ŞI COMPETITIVITATE ECONOMICĂ .....................................................................................................................................................................................63
Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 64
Analiza SWOT ..............................................................................................................................................................................................................................................................76
Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 79
Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 81

3|Page
I.6. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ. SERVICII PUBLICE ........................................................................................................................................................................................ 85
Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 86
Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................ 102
Probleme majore ...................................................................................................................................................................................................................................................... 107
Direcţii posibile de acţiune ......................................................................................................................................................................................................................................... 110
I.7. REABILITAREA URBANĂ ......................................................................................................................................................................................................................................... 113
Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 114
Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................. 117
Probleme majore ale reabilitării urbane .................................................................................................................................................................................................................... 119
Direcţii posibile de acţiune ........................................................................................................................................................................................................................................ 120
I.8. DEZVOLTAREA RURALĂ ........................................................................................................................................................................................................................................ 123
Situaţia actuală ......................................................................................................................................................................................................................................................... 124
Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................ 126
Probleme majore ale dezvoltării rurale .................................................................................................................................................................................................................... 128
Direcţii posibile de acţiune ........................................................................................................................................................................................................................................ 129
I.9. PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................................................................................................................................................................................ 131
Situaţia actuală ..........................................................................................................................................................................................................................................................132
Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................ 134
Probleme majore ale protecţiei mediului ................................................................................................................................................................................................................. 137
Direcţii posibile de acţiune ........................................................................................................................................................................................................................................ 138
I.10. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ŞI A FACTORILOR INTERESAŢI ............................................................................................................................................................................. 141
Analiza PESTEL a judeţului Bacău.............................................................................................................................................................................................................................. 142
Analiza factorilor interesaţi ...................................................................................................................................................................................................................................... 146
Tendinţe la nivel macroeconomic ............................................................................................................................................................................................................................. 149
Scenarii de dezvoltare economică ............................................................................................................................................................................................................................ 150
II. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030 .......................................................................... 155
II.1. INTRODUCERE ŞI VIZIUNEA DEZVOLTĂRII ECONOMICE .................................................................................................................................................................................... 157
II.2. OBIECTIVE ŞI MĂSURI ............................................................................................................................................................................................................................................ 161
Obiectivele strategiei de dezvoltare economică ....................................................................................................................................................................................................... 162
Plan de măsuri ........................................................................................................................................................................................................................................................... 170
II.3. VECTORII DEZVOLTĂRII ECONOMICE .................................................................................................................................................................................................................. 175
Capitalul uman .......................................................................................................................................................................................................................................................... 176
Agricultura ................................................................................................................................................................................................................................................................ 176
Capitalul inovativ ...................................................................................................................................................................................................................................................... 176
Industria .....................................................................................................................................................................................................................................................................177
Capital natural............................................................................................................................................................................................................................................................177
II.4. ŢINTE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG...................................................................................................................................................................................................................... 179
II.5. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII ........................................................................................................................................................................................... 189
II.6. PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ .......................................................................................................................................................................................................... 193
Prezentarea modelului de planificare strategică ...................................................................................................................................................................................................... 194
Derularea procesului de elaborare a Strategiei ........................................................................................................................................................................................................ 195
II.7. RESURSE NECESARE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI ........................................................................................................................................................................................... 201
Politici de reducere a impactului crizei ..................................................................................................................................................................................................................... 202
Politici locale privind atragerea investiţiilor ............................................................................................................................................................................................................. 204
Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare ........................................................................................................................................................................................................206
II.8. LEGĂTURI CROSS-SECTORIALE ............................................................................................................................................................................................................................. 211
II.9. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ................................................................................................................................................................................................................................ 215
II.10. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI COMUNITARE ................................................................................................................................................................................. 255
ANEXE .......................................................................................................................................................................................................................................................................... 269
Lista documentelor consultate. Surse de date ......................................................................................................................................................................................................... 270
Glosar de termeni .......................................................................................................................................................................................................................................................271
Indicatori de evaluare a contextului socio economic ............................................................................................................................................................................................... 274
Indicatori monitorizare şi evaluare ........................................................................................................................................................................................................................... 283
Grafic al desfăşurării în timp a proiectelor ................................................................................................................................................................................................................ 285

5|Page
 Partea 1
I. Analiza contextului socio-economic al judeţului Bacău
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Introducere
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 reprezintă
cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în care
creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului se completează şi se
sprijină reciproc.
Dezvoltarea durabilă nu înseamnă doar un mediu mai curat, ci, de asemenea, şi o
economie stabilă şi sănătoasă. Dezvoltarea durabilă a societăţii umane poate fi
asigurată prin modul de gestionare, actuală şi viitoare, a resurselor sale naturale,
energetice, materiale şi informaţionale.
Totodată dezvoltarea durabilă a societăţii, prin intermediul pilonului său
economic, înseamnă şi creşterea investiţiilor, promovarea stabilităţii şi a
concurenţei, dezvoltarea şi recompensarea abilităţilor de muncă.
Judeţul Bacău se bucură de o serie de avantaje ce pot contribui semnificativ la
dezvoltarea acestuia, dar, în acelaşi timp se confruntă cu probleme ce constituie
adevărate obstacole în calea evoluţiei economice, în condiţiile accentuării
acestora.
Poziţionat strategic din punct de vedere al relieful, dar şi al căilor de acces, judeţul
Bacău beneficiază de o tradiţie dar şi de un potenţial economic deosebit.
Pentru regiunea Moldovei, judeţul Bacău reprezintă centrul industrial, aici fiind
localizate, în prezent, combinatul de îngrășăminte chimice Amurco, fabrica de
aeronave şi nave spaţiale Aerostar, fabrica de hârtie şi carton Letea, fabrica de
prelucrare şi conservare a cărnii de pasăre Agricola, fabrica de morărit Pambac, şi
multe alte companii cu tradiţie în fabricarea uneltelor şi utilajelor, prelucrarea
lemnului, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţămintei, etc.
8|Page
Un principal avantaj al judeţului Bacău îl constituie traversarea acestuia de către
una dintre principale rute de transport, coridorul pan european IX, care asigură,
prin intermediul componentei rutiere şi feroviare, legătura României cu Grecia,
Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova, pe direcţia Sud - Nord, unind oraşele
Giurgiu – Bucureşti - Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Iaşi.
Căile de transport terestre, împreună cu Aeroportul Internaţional Bacău, care
asigură legături aeriene cu oraşe din Italia, Anglia şi alte oraşe din România, oferă
judeţului Bacău o accesibilitate facilă ce pot susţine un schimb economic intens.
Datorită poziţionării geografice, judeţul Bacău se înscrie în zonele cu potenţial în
exploatarea resurselor subsolului dar şi de energie alternativă: biomasă,
microhidro şi energie eoliană.
Judeţul se bucură şi de avantajul unui centru universitar ce oferă forţă de muncă
specializată. Atragerea tinerilor într-un mediu de învăţământ aflat la standarde
europene se pliază pe transformările continue de la nivel economic.
De-a lungul timpului, judeţul Bacău s-a confruntat şi se confruntă cu probleme
induse de marile schimbări de la nivel naţional, apărute după regimul comunist:
restructurarea economiei, lipsa unor politici de susţinere a sporului demografic,
lipsa interesului faţă de centrele balneare cu renume etc.
Transformările economice de la nivel naţional au influenţat puternic sectorul
industrial al judeţului Bacău. Important centru industrial, unde industria petrolieră,
industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică,
etc. au cunoscut o ascensiune puternică, a fost puternic afectat de dezinteresul
faţă de acest domeniu de după perioada comunistă.
Implicit, schimbările de la nivel economic din judeţul Bacău au avut impact asupra
altor domenii, precum: învăţământul, sănătatea, turismul, etc.

În prezent, judeţul se bazează, din punct de vedere economic, pe activităţile de
comerţ şi industrie. În ipoteza scăderii activităţii industriale, dezvoltarea
economică a judeţului ar putea avea ca suport sectorul serviciilor prestate
populaţiei şi întreprinderilor. Însă un asemenea scenariu are la baza creşterea
puterii de cumpărare a cetăţenilor judeţului. Chiar şi pentru o asemenea direcţie
economică a judeţului este necesară sprijinirea industriei, prin retehnologizarea
vechilor fabrici, modernizarea procesului de producţie industrială, diversificarea
produselor industriale, pătrunderea pe noi pieţe de desfacere, dezvoltarea
activităţii de cercetare în domeniu, etc.
Judeţul Bacău beneficiază de diversitate industrială, păstrată de-a lungul timpului,
furnizând astăzi aproximativ 34% din locurile de muncă din economia judeţului.
Acest sector necesită o atenţie deosebită, din partea autorităţilor centrale şi
locale, prin stabilirea unor direcţii clare de dezvoltare.
Strategia de naţională de dezvoltare îşi propune creşterea productivităţii
economice şi obţinerea unor randamente mai bune în sectorul agricol prin
automatizarea industriei, mecanizarea agriculturii, optimizarea unităţilor de
producţie, retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor, asimilarea
tehnologiilor informaţiei şi utilizarea unor tehnici moderne de management al
afacerilor.
Judeţul Bacău se confruntă cu fenomene demografice negative, precum tendinţa
de îmbătrânire a populaţiei, sporul natural negativ, migraţia populaţiei. Redresarea
structurii populaţiei judeţului este o problematică cu soluţii la nivel naţional, însă
prin oferirea unor condiţii de viaţă ridicate la nivel local judeţul Bacău poate atrage
forţă de muncă tânără, dinamică şi specializată.
Investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate pe termen
lung creşterii productivităţii. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de
educaţie ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în
schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o economie dinamică şi competitivă.
Introducere
Există totodată lacune semnificative şi în ceea ce priveşte dezvoltarea echilibrată a
economiei, în profil teritorial şi sectorial, în judeţul Bacău.
Din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale, dar şi din punct de vedere al
localizării pe forme de relief, judeţul Bacău se împarte în trei părţi: partea de vest –
amplasată pe componenta muntoasă, partea centrală – ce cuprinde Subcarpaţii şi
lunca Siretului, şi partea estică – aşezată pe unitatea de relief Podişul Bârladului.
Ascensiunea economică a părţii centrale a judeţului este susţinută de traversarea
acesteia de coridorul de transport IX. Dezvoltarea economică a acestei părţi se
poate axa pe dezvoltarea de spaţii logistice, plasarea centrelor de procesare în
proximitatea acestor zone, pentru un acces/o distribuţie facilă. Dezvoltarea
acestei zone a judeţului este dependentă de starea drumurilor, şi anume gradul de
modernizare.
Partea vestică dispune de un potenţial ridicat de dezvoltare din punct de vedere
turistic, putând fi exploatate tradiţiile şi meşteşugurile, turismul balneoclimateric,
turismul montan. Utilizarea industrială a resurselor terestre şi subsolului a condus
la degradarea mediului în defavoarea componentei turistice, stadiul actual fiind
influenţat şi de dezinteresul manifestat la nivel naţional faţă de vechile staţiuni
balneoclimaterice.
Partea estică reprezintă zona cea mai slab dezvoltată a judeţului. Deşi beneficiază
de o suprafaţă extinsă a terenurilor agricole de o calitatea superioară, zona de est
nu dispune de o infrastructură de bază în conformitate cu nevoile de dezvoltare.
Zonă agricolă, potenţialul zonei de est a judeţului poate fi valorificat prin
practicarea unei agriculturi moderne şi de calitate, crearea de depozite de legume-
fructe, cereale, susţinerea înfiinţării de asociaţii agricole, eventual şi centre de
prelucrare a produselor agricole.
Aşadar, ascensiunea economică a judeţului Bacău este în strânsă legătură cu
dezvoltarea şi susţinerea industriei prelucrătoare, a agriculturii, a zootehniei şi a
turismului.
9|Page
I.1.PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI BACĂU
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Situaţie actuală

De-a lungul existenţei sale, judeţul Bacău a cunoscut o dezvoltare economică

deosebită, fiind implicat activ în evenimente importante din istoria României:
Marea Unire, Primul şi Al Doilea Război Mondial, etc.

Activitatea industrială a luat amploare în judeţul Bacău, în secolul al XIX, aici

funcţionând fabrici de gaz, ulei, rachiu, cărămidă, bere, săpun, zahăr, lumânări,
pâine, mezeluri, hârtie şi postav. Satul Valea Arinilor reprezenta în 1859 cel mai
important centru de prelucrare a petrolului din Moldova.

În perioada industrializării forţate, din timpul regimului comunist, în judeţul Bacău

s-au construit întregi platforme industriale şi s-au dezvoltat şi modernizat
capacităţile vechi. Între acestea se situează chimia şi petrochimia, industria
petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini,
energetică etc. Între 1950-1975 s-au pus în funcţiune termocentralele de la
Comănești şi Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistriţa aval. Cea mai mare
realizare industrială a judeţului între 1960-1968 a fost platforma Borzești unul din
cei mai importanţi piloni ai industriei chimice românești.
Judeţul Bacău se întinde pe o suprafaţă de 6.621 km 2 şi are 716.176 locuitori, la
În mod implicit şi obiectiv, transformările în baza economică au atras după sine şi nivelul anului 2009. Raportat la regiunea de dezvoltare Nord – Est, Judeţul Bacău
mutaţii importante în domeniile învăţământului, culturii, sănătăţii, turismului şi se întinde pe o suprafaţă ce reprezintă aproximativ 18% şi concentrează 19,3% din
sportului, care în această perioadă au cunoscut creşteri calitative şi cantitative populaţia regiunii, fiind al doilea judeţ din cadrul regiunii, după judeţul Iaşi, ca
cerute de imperativul modernizării întregii societăţi româneşti. număr de locuitori.

Aşezarea geografică a judeţului permite o accesibilitate facilă atât prin intermediul
reţelei rutiere dar şi feroviare şi aeriene.
Coridorul pan european IX asigură, prin intermediul componentei rutiere şi
feroviare, legătura României cu Grecia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova, pe
direcţia Sud-Nord, unind oraşele Giurgiu – Bucureşti - Ploieşti – Buzău – Focşani –
Bacău – Iaşi. Aeroportul Internaţional Bacău asigură legături aeriene cu oraşe din
Italia, Anglia şi alte oraşe din România.
Poziţionat pe unităţi de relief diferite, grupa central - estică a Carpaţilor Orientali,
Subcarpaţii şi depresiunea Tazlău – Caşin, lunca Siretului şi podişul Bârladului,
judeţul Bacău dispune de resurse variate, a căror exploatare a condus la
ascensiunea economică.
Varietatea resurselor naturale ale judeţului a impulsionat dezvoltarea unor
anumite sectoare economice. Calitatea solurilor a stimulat dezvoltarea agriculturii,
în zonele de deal şi de munte s-a dezvoltat exploatarea şi prelucrarea lemnului,
existenţa izvoarelor minerale cu proprietăţi curative a susţinut dezvoltarea
turismului balnear în staţiunea Slănic Moldova, reţeaua hidrografică şi acumulările
de apă au condus la dezvoltarea sectorului piscicol.

12 | P a g e
 Prezentarea generală a judeţului Bacău

Industria extractivă şi cea metalurgică au progresat pe baza resurselor subsolului:
zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, zăcămintele de cărbune brun, sarea gemă,
săruri de potasiu, gipsuri, gresii, argile comune, nisipuri şi pietrişuri.
Datorită poziţionării geografice, judeţul Bacău se înscrie în zonele cu potenţial în
exploatarea resurselor de energie alternativă: biomasă, microhidro şi energie
eoliană.
Structura administrativă a judeţului cuprinde 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti),
5 oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Târgu Ocna, Slănic-Moldova) şi un număr
de 85 de comune (491 de sate). Distribuţia teritorială a oraşelor şi municipiilor în
partea centrală şi de vest contribuie la o subdezvoltare economică, şi implicit şi a
celorlalţi indicatori sociali, a comunelor din partea estică a judeţului.

Aşadar, judeţul Bacău dispune de o varietate de resurse care au susţinut

activitatea economică intensă a judeţului.

Luând în considerare numărul de întreprinderi active din punct de vedere

economic şi cifra de afaceri a acestora la nivelul anului 2008, judeţul Bacău se
clasează al doilea în cadrul regiunii de dezvoltare Nord Est, după judeţul Iaşi.
Municipiul Bacău reprezintă un centru foarte important pentru dezvoltarea
economică a judeţului, aici fiind realizată cea mai mare parte din cifra de afaceri
judeţene (67,6%). Un alt centru economic de referinţă pentru judeţ este
reprezentat de municipiul Oneşti. În cele două municipii ale judeţului se realizează
aproximativ trei sferturi din cifra de afaceri de la nivelul judeţului.

În cadrul regiunii Nord Est, judeţul Bacău se remarcă prin producţia şi furnizarea
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cifra de afaceri
realizată în judeţul Bacău în acest sector fiind de peste 80% în total regiune.

În cadrul judeţului, activitatea economică se bazează în principal pe activitatea de

comerţ şi industria prelucrătoare, ambele sectoare realizând 61,2% din cifra de
afaceri a judeţului, în anul 2008. Al treilea sector productiv al economiei judeţului
este reprezentat de producţia şi furnizarea energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat.

Deşi indicatorii economici ai judeţului au cunoscut evoluţii crescătoare în perioada

2004-2008, criza economică şi-a pus amprenta asupra cursului ascendent aducând
o rată a şomajului de 8,1% în iunie 2010 faţă de 5% în iunie 2008 şi 5,3% în decembrie
2008, precum şi o scădere a numărului agenţilor economici activi din punct de
vedere juridic cu 6,7% în primul semestru al anului 2010, faţă de finalul anului 2009.

13 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Resursele naturale bogate şi diversificate ale zonei montane: păduri, fond  Defrişări ale unor suprafeţe importante de păduri din cauza exploatării
cinegetic, reţea hidrografică, izvoare de ape minerale şi terapeutice, peisaje; neraţionale a resurselor forestiere;
 Fond funciar agricol de calitate în zona de deal şi podiş;  Presiune crescută asupra mediului natural fiind afectate specii din flora şi
 Resurse subterane valoroase: hidrocarburi, combustibili solizi, sare gemă, fauna pădurilor;
materiale de construcţii;  Investiţii insuficiente în lucrări de conservare a exploatărilor abandonate sau
 Relief variat, poziţionare geografică favorabilă, teritoriul judeţului sistate;
cuprinzând trei unităţi distincte: zona munţilor Carpaţi, zona dealurilor  Distribuţia teritorială a centrelor urbane de la nivelul judeţului;
subcarpatice şi o zonă de podiş (platforma moldovenească), fiecare
ocupând câte 33% din suprafaţa judeţului;
 Accesibilitate ridicată judeţul fiind străbătut de drumurile europene E85 şi
E574 şi magistrala feroviară 500;
 Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru o serie de situri din
judeţul Bacău, ce au fost încadrate în categoriile de management
corespunzătoare;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Valorificarea mai eficientă a resurselor naturale de care dispune judeţul
pentru dezvoltarea turismului, agriculturii, zootehniei şi industriei
prelucrătoare;
 Zone naturale păstrate într-o stare relativ bună;
 Zone etnografice cu mare potenţial de valorificare;
 Existenţa unor zone mari de risc de inundaţii şi alunecări;
 Sărăcia zonelor rurale adiacente poate produce presiuni suplimentare
asupra mediului (în special asupra fondului forestier);
 Dificultatea gestionării zonelor protejate din cauza lipsei pregătirii acestei
acţiuni cu proiecte pentru delimitarea şi protejarea lor;

14 | P a g e

Probleme majore
Pentru identificarea principalelor probleme ale judeţului Bacău s-a recurs la
realizarea unui studiu privind percepţiile actorilor locali (APL, întreprinderi, ONG,
instituţii publice) interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul
de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică. În urma acestui studiu
au fost identificate o serie de probleme generale de cu privire la situaţia generală
actuală a judeţului Bacău, care sunt prezentate în continuare.
Diferenţe zonale de dezvoltare economico-socială. Distribuţia teritorială a centrelor
urbane de la nivelul judeţului, respectiv concentrarea acestora în zona centrală şi
vestică, reprezintă o problemă majoră în dezvoltarea economică echilibrată a
judeţului. Astfel, zona estică a judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare socio-
economică mai redusă şi se află într-o relativă izolare, nefiind străbătută de artere
de transport feroviar şi nici de artere rutiere naţionale.
O altă serie de probleme, puncte slabe au vizat aspecte din domeniul economic.
Astfel, declinul industrial din ultimii ani este principalul punct sensibil din domeniul
economic al judeţului, un alt aspect sesizat de către actorii locali interesaţi vizând
faptul că se practică o agricultură de subzistenţă.
Cel de-al treilea punct slab al judeţului Bacău este reprezentat de infrastructura
rutieră şi edilitară, în special în mediul rural.
Lista principalelor puncte slabe ale judeţului este completată de fenomenele
demografice negative şi fenomenele din mediul natural ce pun în pericol condiţiile
de trai ale populaţiei (alunecări, inundaţii, defrişări, etc.).
În cadrul studiului în rândul actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele
cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare
economică, a mai specificată printre problemele majore cu care se confruntă
judeţul lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung care să conţină
măsuri concrete de sprijin pentru mediul economic şi măsuri eficiente de
valorificare eficientă a resurselor existente.
Alte puncte slabe au vizat calitatea slabă a serviciilor publice de sănătate şi
educaţie.
Prezentarea generală a judeţului Bacău
Direcţii posibile de acţiune
Cu ajutorul chestionarului utilizat în cadrul Studiului privind percepţiile actorilor
locali interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi
direcţiile prioritare de dezvoltare economică s-au identificat principalele puncte
tari şi resursele existente ale judeţului, care ar putea şi ar trebui să stea la baza
unei dezvoltări economice armonioase şi durabile.
Diversitatea formelor de relief şi prezenţa resurselor naturale constituie principalul
punct tare al judeţului în opinia actorilor locali ce au participat la studiu. Pe locul al
doilea în opinia acestora, dar cu importanţă apropiată se află forţa de muncă, prin
volum, calificare şi cost.
Amplasarea geografică constituie un punct tare pentru judeţul Bacău, fiind
străbătut de importante căi de transport asigurând legătura cu alte centre
economice din ţară şi străinătate.
Lista punctelor tari menţionate de către actorii locali interesaţi continuă cu:
potenţialul turistic, mediul economic ca nivel şi potenţial de dezvoltare,
infrastructura de comunicaţii relativ bine dezvoltată, potenţialul agricol prin
existenţa resurselor ce pot susţine dezvoltarea acestui sector, sectorul industrial
prin gradul de dezvoltare şi prin infrastructura specifică existentă.
Pentru stabilirea unor direcţii de acţiune realiste trebuie avute în vedere resursele
existente pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a judeţului Bacău şi
valorificarea corespunzătoare a acestora.
În opinia actorilor locali principalele resurse care pot sta la baza dezvoltării
judeţului sunt reprezentate de: potenţialul agricol, resursele umane, resursele
turistice şi naturale diversificate, resursele energetice, infrastructura creată în
sectorul industrial, etc.
Principalele direcţii de acţiune vizează valorificarea eficientă a acestor resurse
pentru dezvoltarea industriei prelucrătoare, agriculturii, zootehniei şi turismului.
15 | P a g e
I.2. DEMOGRAFIE ŞI RESURSE UMANE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Situaţie actuală Distribuţia pe medii a populaţiei stabile

a judeţului Bacău, 1 iulie 2009
Populaţie şi fenomene demografice Municipiul Bacău
24,6%
Populaţia totală a judeţului Bacău, la 1 iulie 2009, era de 716.176 persoane, ceea ce
reprezintă 3,3% din populaţia stabilă a României şi 19,3% din populaţia stabilă de la
aceeaşi dată a regiunii Nord Est.
Municipiul Oneşti
6,9%
Volumul populaţiei stabile din judeţul Bacău la 1 iulie 2009 reprezintă aproximativ
98,8% din volumul populaţiei înregistrate în anul 2003. În perioada 2003-2009 RURAL Municipiul Moineşti
evoluţia populaţiei judeţului se înscrie într-un trend descendent, pe fondul creşterii 54,7% 3,3%
Oraş Comăneşti
sporului migrator şi a sporului natural cu valori negative.
3,3%
Alte oraşe
Densitatea populaţiei era de 108,2 locuitori/kmp, superioară atât celei înregistrate 7,2%
la nivel naţional (90,1 locuitori/kmp) cât şi celei de la nivel regional (100,8
locuitori/kmp). Sursa: DJS Bacău

În profil teritorial o densitate mai scăzută a populaţiei (sub 70 loc./kmp) se Distribuţie pe grupe mari de vârste a populaţiei
înregistrează în zona estică a judeţului şi în partea vestică, datorită unui nivel de judeţului Bacău la 1 iulie 2009
dezvoltare mai redus şi, respectiv, datorită suprafeţelor întinse de păduri.
Localităţile din partea centrală a judeţului înregistrează, în general, o densitatea a
tineri
populaţiei de peste 70 locuitori / kmp.
0-14 ani
16,9%
Structura pe sexe a populaţiei judeţului este una echilibrată, în timp ce structura
pe medii indică un grad ridicat de ruralizare. Ponderea populaţiei din mediul rural adulţi
s-a ridicat la 54,7% în anul 2009, faţă de 53,7% în 2003. Acest lucru coroborat cu 15-59 ani
valorile pozitive ale soldului schimbărilor de domiciliu în mediul rural, indică 64,5%
fluxurile de mobilitate în cadrul judeţului: de la urban la rural.
vârstnici
60 ani şi peste
18,6%
Sursa: DJS Bacău

18 | P a g e
 Demografie şi resurse umane

Structura populaţiei pe vârste şi sexe în judeţul Bacău timp ce în mediul urban populaţia tânără deţinea un procent de 14,2% şi populaţia
1 iulie 2009 vârstnică 15,8% din totalul populaţiei de la nivel urban.
Ani
85 ani +
80 Potenţialul de activitate al populaţiei judeţului, măsurat prin intermediul ratei de
75 dependenţă demografică, reliefează faptul că la 10 persoane adulte corespund
70 aproximativ 5,5 persoane tinere şi vârstnice, la nivel judeţean. În mediul rural
65
gradul de dependenţă este mai ridicat, la 10 persoane adulte (15-59 ani)
60
55
corespunzând 6,7 persoane tinere (0-14 ani) şi vârstnice (60 de ani şi peste), faţă
50 de gradul de dependenţă demografică de la nivelul mediului urban, unde la 10
45 persoane adulte corespund doar 2,2 persoane tinere şi vârstnice.
40
35
Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul judeţului Bacău are o valoare de
30
25
788,5‰, ceea ce înseamnă că peste 15 ani, 5 persoane adulte vor fi înlocuite cu
20 aproximativ 4 persoane, creându-se un deficit de resurse de muncă de aproximativ
15 21% (la un necesar de 1.000 de persoane pe piaţa muncii vor lipsi 212 persoane).
10
5
Mediul urban se află într-o situaţie nefavorabilă din perspectiva acestui indicator,
0
peste 15 ani, fiind un deficit de resurse de muncă de aproximativ 40% în municipiile
9.000 7.000 5.000 3.000 1.000 1.000 3.000 5.000 7.000 9.000
şi oraşele judeţului. Mediul rural este mai avantajat din această perspectivă, peste
Feminin Masculin
15 ani deficitul resurselor de muncă va fi de numai 0,4%.
Sursa: DJS Bacău
În 2009, durata medie a vieţi este de 72,43 ani la nivelul judeţului Bacău, valoare
Populaţia judeţului Bacău este îmbătrânită demografic - gradul de îmbătrânire sub durata medie a vieţii la nivelul regiunii Nord Est (73,38 ani) şi sub durata medie
demografică al populaţiei judeţului Bacău este de 1.095,5‰, ceea ce semnifică a vieţii la nivel naţional (73,33 ani).
faptul că la 1.000 de tineri revin 1.095,5 persoane vârstnice. Populaţia vârstnică, de
60 de ani şi peste, reprezintă 18,6% în totalul populaţiei judeţului Bacău, populaţia Durata medie a vieţii este mai crescută în cazul persoanelor din mediul urban,
tânără (0-14 ani) reprezentă aproximativ 16,9%, iar populaţia adultă (15-59 ani), 73,58 (+1,15 ani), faţă de persoanele din mediul rural a căror durată medie a vieţii
reprezenta 64,5% din totalul populaţiei judeţului la 1 iulie 2009. este de 71,38 ani (-1,35 ani).

În perioada 2003-2009, în judeţul Bacău, ponderea populaţiei tinere a scăzut de la Durata medie a vieţii este în continuă creştere din anul 2003, când durata medie a
19,0% la 16,9%, în favoarea populaţiei adulte care a crescut de la 63,1% la 64,5% şi a vieţii era de 70,33 ani. Aşadar, în perioada 2003-2009, durata medie a vieţii
populaţiei vârstnice care a ajuns de la 17,9% la 18,6%. locuitorilor din judeţul Bacău s-a majorat cu 2,1 ani.
Pe medii de rezidenţă, se remarcă faptul că în mediul rural populaţia tânără şi
populaţia vârstnică deţin procente mai ridicate, comparativ cu mediul urban, în
detrimentul populaţiei adulte. În mediul rural, ponderea populaţiei tinere este de
19,2% şi cea a populaţiei vârstnice de 20,9% din totalul populaţiei din mediul rural, în

19 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Forţa de muncă. Şomajul Peste jumătate din populaţia ocupată a judeţului Bacău activează în agricultură,
industrie şi comerţ.
Persoanele în vârstă de muncă, apte de muncă, precum şi persoanele sub şi peste
vârsta de muncă aflate în activitate reprezintă resursele de muncă. Aşadar, la Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale
nivelul judeţului Bacău, resursele de muncă erau reprezentate de 464,2 mii (CAEN Rev. 2) Bacău, 2008
Altele activtăţi
persoane, reprezentând 19,9% din totalul resurselor de muncă de la nivelul regiunii 7,5%
Nord Est (2.332,8 mii persoane) şi 3,4% din totalul naţional, la sfârşitul anului 2008.
Administraţie publică
şi apărare ...
Oferta potenţială de forţă de muncă (populaţia activă civilă) din judeţul Bacău este 2,2%
Agricultură,
reprezentată de 236,1 mii persoane (51% din resursele de muncă 1) la sfârşitul anului silvicultură şi pescuit
Transport şi 29,5%
2008 şi cuprinde populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi. Procentual, oferta depozitare
de forţă de muncă de la nivel judeţean se situează sub nivelul regional (67%) şi 3,8%
naţional (57%). Sănătate şi asistenţă
socială Industrie
În perioada 2003-2008, volumul populaţiei active civile de la nivelul judeţului Bacău 5,1% 22,5%
a scăzut (-6,4%), deşi resursele de muncă au crescut din punct de vedere numeric Învăţământ
5,8%
(+2,4%.).
Construcţii
Populaţia ocupată civilă din judeţul Bacău era de 223,7 mii persoane la sfârşitul 10,6% Comerţ cu ridicata şi
anului 2008, reprezentând 17,9% din totalul regional şi 2,6% din totalul naţional. cu amănuntul;
Raportat la populaţia activă civilă, populaţia ocupată reprezintă 94,7%. repararea
autovehiculelor şi
motocicletelor
La nivelul judeţului Bacău şi a regiunii Nord Est, în perioada 2003-2008, s-a 12,9%
înregistrat o tendinţă descendentă a populaţiei ocupate civile, în opoziţie cu
evoluţia înregistrată la nivel naţional. În judeţul Bacău, volumul populaţiei ocupate
Datorată restructurării economiei naţionale, în anul 2008, comparativ cu anul
s-a diminuat cu aproximativ 11 mii de persoane, de la sfârşitul anul 2003 până la
2003, s-au înregistrat reduceri semnificative ale volumului populaţiei ocupate în
sfârşitul anului 2008.
industrie (-27,4%), agricultură, vânătoare şi silvicultură (-15,4%) şi hoteluri şi
restaurante (-14,8%).
La sfârşitul anului 2008, doar 48,2% persoane erau ocupate din totalul resurselor de
muncă a judeţului Bacău, 2 sub nivelul regional (53,6%) şi naţional (63,6%).
În aceeaşi perioadă, cele mai importante creşteri s-au înregistrat în construcţii
Rata de ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bacău s-a înscris într-un ritm (+52,6%), administraţie publică şi apărare (+59,4%), intermedieri financiare
descendent în perioada 2003-2008, asemenea volumului populaţiei ocupate civile, (+50,0%), tranzacţii imobiliare şi alte servicii (+43,5%), sănătate şi asistenţă socială
ajungând la 48,2%, în 2008, de la 51,7% în 2003. (+32,9%), transporturi, depozitare şi comunicaţii (+20,3%).

1
Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia
activă civilă şi resursele de muncă
2
Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia
ocupată civilă şi resursele de muncă

20 | P a g e
 Demografie şi resurse umane

La nivel judeţean, numărul şomerilor a înregistrat o scădere continuă în perioada Evoluţia ratei şomajului, la sfârşitul anului
2004-2007. Ulterior, în 2008, a avut loc o uşoară creştere a numărului şomerilor.
Noile probleme economice, de la finalul anului 2008 până în prezent, datorate România Nord Est Bacău
crizei financiare mondiale au condus la majorarea accelerată a ratei şomajului, care 8,9%
a atins pragul de 9,1% în luna februarie a anului 2010. 8,6%
7,8%
7,8%
În iunie 2010, rata şomajului era de 8,1% în judeţul Bacău, peste cea de la nivel 6,8%
naţional de 7,4%. 7,0%
6,2%
6,3%
Numărul mediu de salariaţi din judeţul Bacău a fost, în 2008, de 121.996, 6,3% 5,8% 5,1% 5,3%
reprezentând aproximativ 20,6% din numărul mediu de salariaţi de la nivel regional 5,9%
şi 2,4% din cel de la nivel naţional. 5,2% 5,3%
4,4%
4,4%
În perioada 2004-2008, numărul mediu al salariaţilor nu a înregistrat modificări 4,0%
semnificative.
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Pe activităţi ale economiei naţionale, cele mai importante reduceri s-au înregistrat
în industrie, -34,2% (regiune, -29,6%; naţional, -15,1%), agricultură, vânătoare, -16,0%
(regiune, -3,1%; naţional, -24,6%), hoteluri şi restaurante, -15,1% (regiune, +55,3%;
naţional, +44,5%).

Evoluţia ratei şomajului în judeţul Bacău

10 8,7 8,9 9,1

8,2 8,4 8,2 8,3 8,6 8,2 8,3
7,9 8,1
7,5
8 6,7 8,9
6,3 8,6
8,1
6 4,9 5,0 4,9 4,9 5,3 5,2 5,1 5,2 5,2

4 5,0 5,0 5,3

0
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.

2008 2009 2010

21 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Principalele activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiuni CAEN Rev. 2 din
punct de vedere al numărului mediu de salariaţi din anul 2008 sunt reprezentate Evoluţia efectivului salariaţilor la sfârşitul perioadei în judeţul Bacău
de către industrie cu 41.353 salariaţi (34,0% din total), comerţ cu 21.288 salariaţi 130.000

(17,4%), construcţii cu 12.007 salariaţi (9,8%), învăţământ cu 11.934 salariaţi (9,8%) şi

125.000 127.129
sănătate şi asistenţă socială cu un număr de 9.736 salariaţi (8,0%). 124.973 125.575
120.000
120.330
Structura numărului mediu de salariaţi pe activităţi ale economiei 115.000
naţionale (CAEN Rev. 2) Bacău, 2008 114.326
110.000
Celelalte activităţi;
110.866
7,5%
105.000
Agricultură, ...;
2,3% 100.000

mar.

mar.

mar.
mai

mai
aug.

aug.
iul.

iul.
feb.

feb.

feb.
apr.

apr.

apr.
ian.

ian.

ian.
sep.

sep.
oct.

oct.
iun.

dec.

iun.

dec.

iun.
nov.

nov.
mai
Activităţi de servicii
administrative şi Industrie; 34,0%
activităţi de servicii 2008 2009 2010
suport; 2,9%

Administraţie
Construcţii; 9,8%
publică şi apărare La nivelul anului 2008, câştigul salarial nominal mediu net lunar a fost în judeţul
...; 3,9%
Bacău de 1.254 lei RON. Raportat la câştigul salarial de la nivel regional reprezenta
Transport şi 108,6% din acesta iar prin raportare la cel înregistrat la nivel naţional reprezenta
depozitare; 4,3%
95,8%. Se remarcă o reducere a decalajului faţă de nivelul regional şi o accentuare
Sănătate şi
asistenţă socială; Comerţ cu ridicata a celui faţă de nivelul naţional.
8,0% şi cu amănuntul ...;
17,4% În judeţul Bacău, în anul 2008, s-a înregistrat un număr total de 108 accidentaţi în
Învăţământ; 9,8%
muncă, reprezentând aproximativ 24,1% din numărul total al accidentaţilor în
muncă de la nivel regional. Atât la nivelul anului 2007 cât şi al anului 2008, numărul
Pentru evoluţiile de la nivelul anilor 2009 şi 2010 datele disponibile se referă la accidentaţilor în muncă s-a redus, reprezentând 60,8% şi, respectiv, 70,6% din
efectivul salariaţilor la sfârşitul perioadei. numărul accidentaţilor înregistrat la nivelul anului 2003.

La finalul lunii iunie 2010 efectivul salariaţilor din judeţul Bacău era de 110.866
persoane, în scădere cu 9.464 salariaţi faţă de anul luna iunie 2009 (- 7,9%) şi cu
16.263 salariaţi faţă de luna iunie 2008 (-12,8%). Aceste evoluţii sunt similare cu cele
înregistrate la nivel naţional, numărul salariaţilor de la nivelul economiei naţionale,
la sfârşitul lunii iunie 2010, fiind cu 7,7% mai mic decât cel de la finalul lunii iunie
2009 şi cu 11,7% mai mic decât cel de la finalul lunii iunie 2008.
Din cele 108 accidente de muncă produse în judeţul Bacău în anul 2008, 98 s-au
soldat cu incapacitate temporară de muncă iar în 10 cazuri s-a înregistrat decesul
accidentaţilor.
Numărul mediu anual al accidentaţilor în muncă la nivelul judeţului Bacău a fost în
perioada 2003-2008 de aproximativ 131, din care, în medie, 14 mortale.

22 | P a g e

Analiza SWOT
PUNCTE TARI
Demografie şi populaţie
 Densitate ridicată a populaţiei (108,2 locuitori/kmp), peste media naţională şi
regională;
 Gradul de îmbătrânire demografică al populaţiei judeţului Bacău este de
1.095,5‰, semnificativ mai redus faţă de cel de la nivel naţional;
 Rată de dependenţă demografică (550,8‰) uşor mai redusă decât la nivel
regional şi naţional şi în scădere faţă de anul 2003;
 Spor natural pozitiv pentru mediul urban;
Forţă de muncă. Şomaj
 Existenţa unor resurse de forţă de muncă importante, reprezentând 19,9%
din totalul resurselor de muncă de la nivelul regiunii Nord Est
 Creşterea resursele de muncă existente (2008) faţă de anul 2003 cu 2,4%;
 Scăderea populaţiei ocupate în agricultură şi creşterea celei ocupate în
construcţii (+52,6%), servicii şi comerţ, în intervalul 2003-2008;
 Condiţii de muncă relativ bune, evaluate prin prisma numărului redus al
accidentelor colective de muncă şi printr-o rată a accidentelor de muncă mai
redusă decât cea de la nivel naţional;
Demografie şi resurse umane
PUNCTE SLABE
Demografie şi populaţie
 Reducerea populaţiei stabile a judeţului Bacău;
 Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural, peste cea înregistrată la nivel
naţional;
 Existenţa unui proces de re-ruralizare a populaţiei judeţului;
 Accentuarea gradului de îmbătrânire demografică în perioada 2003-2009;
 Rata de înlocuire a forţei de muncă este scăzută (788,5‰) şi înregistrează o
scădere relativ importantă faţă de anul 2003 (905,1‰);
 Spor natural negativ înregistrat în perioada 2003-2009;
 Rata sporului natural pentru mediul rural este puternic negativă şi
înregistrează o tendinţă accentuată de adâncire;
 Durata medie a vieţii (72,43 ani) este inferioară celei de la nivel naţional şi
regional;
 Sold migrator negativ cu tendinţă de accentuare;
Forţă de muncă. Şomaj
 Rată de activitate a resurselor de muncă (50,9%) sub valoarea înregistrată la
nivel regional (56,6%) şi cea de la nivel naţional (66,6%);
 Scăderea ratei de activitate (de la 55,7% în 2003) contrar tendinţei
ascendente înregistrate la nivel naţional;
 Rată de ocupare a resurselor de muncă (48,2%) redusă, sub valoarea
înregistrată la nivel regional (53,6%) şi cea înregistrată la nivel naţional
(63,6%);
 Scăderea ratei de ocupare a resurselor de muncă (de la 51,7% în 2003 la
48,2%) contrar tendinţei ascendente înregistrate la nivel naţional;
 Scăderea populaţiei ocupate în industrie, cu 27,4% în perioada 2003-2008;
 Creşterea accelerată a numărului de şomeri pe parcursul anului 2009;
 Rată ridicată a şomajului la sfârşitul anului 2009 (8,9%), superioară celei de la
23 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
PUNCTE TARI
OPORTUNITĂŢI
 Posibilitatea accesării fondurilor structurale pentru activităţi de formare
continuă, în vederea calificării/recalificării forţei de muncă;
 Existenţa serviciilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă
pentru calificare/recalificare;
 Existenţa politicilor de stimulare a angajărilor din rândul grupurilor
vulnerabile (femei, şomeri peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, persoane
cu handicap, absolvenţi);
24 | P a g e
PUNCTE SLABE
nivel regional (8,6%) şi naţional (7,8%);
 Reducerea numărului de salariaţi din economia judeţeană, în 2008 se
înregistrau 92,6% din numărul salariaţilor din 2003, contrar evoluţiei de la
nivel naţional (109,9%);
 Scăderea, în perioada 2003-2008, a numărului salariaţilor din industrie, mai
accentuată decât la nivel naţional şi regional;
 Scăderea accelerată, în perioada iunie 2008 – iunie 2010, a numărului
salariaţilor, de la 127.129 la 110.866;
 Accentuarea decalajului dintre câştigul salarial mediu net lunar din judeţul
Bacău faţă de nivelul naţional, de la 99,2%, în 2003, la 95,8%, în 2008;
AMENINŢĂRI
 Continuarea şi accentuarea tendinţei de re-ruralizare a judeţului;
 Continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei;
 Continuarea procesului de reducere a populaţiei;
 Menţinerea soldului migrator negativ şi a tendinţei de accentuare;
 Criza economică poate avea ca efect repatrierea forţei de muncă ce poate
avea ca rezultat creşterea numărului populaţiei active neocupate;
 Înăsprirea condiţiilor de creditare în rândul populaţiei şi agenţilor economici
poate conduce la un grad mai mare de sărăcie şi o rată a şomajului în
creştere;
 Salarizarea nemotivantă a persoanelor cu studii superiore şi de specialitate
poate conduce la migrarea populaţiei calificate spre alte centre urbane din
alte judeţe;

Probleme majore
În cadrul Studiului privind percepţiile actorilor locali interesaţi în legătură cu
problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de
dezvoltare economică ale judeţului Bacău, resursele umane reprezintă atât o
problemă majoră dar şi un factor important în dezvoltarea economică a judeţului.
36,0% din actorii locali interesaţi care au participat la studiu consideră
că fenomenele demografice negative de la nivel judeţean constituie
unul din principalele puncte slabe ale judeţului Bacău.
Problemele de ordin demografic ale judeţului Bacău se datorează fenomenelor
specifice: scăderea efectivului populaţiei, prezenţa fenomenului de îmbătrânire
demografică, migraţia populaţiei, sporul natural negativ acestea având un impact
direct asupra forţei de muncă şi implicit a dezvoltării economice viitoare ale
judeţului.
Pe fondul scăderii sporului natural, creşterea migraţiei populaţiei către alte judeţe
şi alte ţări, efectivul populaţiei judeţului Bacău este în continuă scădere.
Structura pe vârste a populaţiei judeţului relevă existenţa fenomenului de
îmbătrânire a populaţiei. Acest lucru afectează, atât în prezent, cât şi în viitor,
resursele de muncă. Conform datelor statistice, peste 15 ani, judeţul Bacău va
suferi de un deficit de resurse de muncă de aproximativ 21%. Mediul urban va fi cel
mai puternic afectat de această evoluţie (deficit de resurse de muncă de 40%).
Gradul de urbanizare în judeţul Bacău este în continuă scădere în ultimii ani pe
fondul soldului pozitiv al mişcării naturale de la nivelul zonei rurale şi al fluxurilor
migratorii ale populaţiei din mediul urban spre mediul rural. Tendinţa generală, din
sectorul imobiliar, de localizarea a noilor cartiere rezidenţiale în localităţi rurale din
proximitatea centrelor urbane însoţită de schimbarea domiciliului persoanelor cu
o vârstă apropiată/peste cea de pensionare conduc, de asemenea, la concentrarea
populaţiei în astfel de medii.
Deşi populaţia judeţului Bacău este majoritar localizată în mediul rural, aceasta
este afectată de prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică, la un nivel
mult mai ridicat decât în mediul urban (20,9% populaţie vârstnică în mediul rural
faţă de 15,8% în mediul urban). Localităţile rurale ale judeţului sunt afectate şi de o
Demografie şi resurse umane
pondere scăzută a populaţiei adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani,
conducând la un raport de dependenţă demografică ridicat (3,3 tineri şi vârstnici la
5 adulţi în mediul rural, faţă de 2,1 tineri şi vârstnici la 5 adulţi în mediul urban).
În schimb, mediul rural beneficiază de o pondere mai ridicată a tinerilor (19,2%
tineri), comparativ cu mediul urban (14,2% tineri) al judeţului, acest lucru având
consecinţe directe asupra resurselor de muncă disponibile peste o perioadă de 15
ani.
Restructurarea economiei şi privatizarea au determinat reducerea continuă a
efectivului populaţiei ocupate civile în ultimii ani, precum şi o migraţie a populaţiei
urbane disponibilizate către zonele rurale.
În ultimii ani, principalele sectoare economice care deţineau peste 50% din
populaţia ocupată a judeţului, au întâmpinat dificultăţi de dezvoltare, efectivul
populaţiei ocupate civile din agricultură diminuându-se cu 15,4%, iar cea din
industrie cu 27,4%, în perioada 2003-2008. Acest lucru se datorează în principal
politicilor de la nivel naţional care au susţinut privatizarea sectorului industrial.
Prin aceste modificări au avut de suferit localităţile în care erau concentrate mari
companii industriale sau care se bazau efectiv pe agricultură.
Specificul pronunţat agricol al zonei estice a judeţului, fiind zona cu cea mai
extinsă suprafaţă agricolă, implică o pondere ridicată a populaţii ocupate în
agricultură şi cele mai scăzute rate de angajare3 din judeţ (sub 10%). Această
situaţie este influenţată şi de faptul că în partea estică a judeţului nu se află nici un
centru urban care să absoarbă forţa de muncă existentă.
Forţa de muncă a judeţului Bacău este puternic influenţată de criza economică
mondială, care a început să producă efecte vizibile începând cu sfârşitul anului
2008. Rata şomajului ridicată (8,1% în iunie 2010) reprezintă o problemă importantă
la nivelul întregului judeţ. La finalul anului 2008, în partea estică a judeţului se
înregistrau rate ale şomajului mai ridicate decât în zonele centrale şi de vest ale
judeţului.
Accentuarea acestor probleme vor conduce în timp la o piaţă a forţei de muncă
deficitară, punând piedici în dezvoltarea armonioasă a economiei judeţului.
3 Rata de angajare reprezintă raportul dintre salariaţi şi populaţia în vârstă de muncă.
25 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Direcţii posibile de acţiune

În urma studiului privind percepţiile actorilor locali interesaţi în legătură cu
problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de
dezvoltare economică ale judeţului Bacău s-au identificat principalele resurse pe
care ar trebui să se sprijine viitoarea dezvoltare a judeţului.
Prin legislaţia în vigoare, în România, se susţine şi stimulează angajarea şomerilor,
absolvenţilor, elevilor şi studenţilor, prin acordarea unor facilităţi firmelor
angajatoare, conform Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă şi Legii 72/2007 privind stimularea încadrării în
muncă a elevilor şi studenţilor.

În opinia actorilor locali interesaţi, resursele şi forţa de muncă reprezintă a doua
componentă importantă pe care ar trebui să se bazeze dezvoltarea economică a
judeţului, după terenurile agricole.
42,0% din actorii locali interesaţi care au
participat la studiul întreprins pentru
identificarea problemelor cheie care afectează
mediul de afaceri şi a direcţiilor prioritare de
Dezvoltarea forţei de muncă existente şi viitoare se poate realiza prin:
 calificarea forţei de muncă nespecializate;
 dezvoltarea abilităţilor, educaţiei forţei de muncă;
 susţinerea grupurilor vulnerabile în vederea angajării;
 formarea continuă a forţei de muncă.
Desfășurarea de programe pentru realizarea acestora, precum şi dezvoltarea unor
sectoare economice (servicii) pot atrage forţă de muncă şi din exteriorul judeţului.

42,0% dezvoltare economică ale judeţului Bacău sunt

de părere că resursele umane reprezintă
principalele resurse existente la nivelul judeţului
Acest lucru este în strânsă legătură cu nivelul condiţiilor de trai oferite de
localităţile din judeţul Bacău.

pe care se poate baza dezvoltarea socio- Accesarea fondurilor europene pentru activităţile de formare continuă a forţei de
economică. muncă reprezintă o bună modalitate de a susţine forţa de muncă a judeţului.
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances

Direcţiile de acţiune în privinţa resurselor umane la nivel judeţean sunt

dependente de politicele demografice adoptate la nivel naţional.

La nivelul României, politicile demografice vizează creşterea natalităţii prin:

 acordarea concediului de sarcină şi a indemnizaţiei de maternitate în
cuantum de 85% din baza de calcul, conform cu OUG 158/2005 privind
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;
 acordarea concediului pentru creşterea copilului de cel puţin 2 ani şi a
stimulentelor financiare pentru creşterea copilului conform OUG 148/2005
privind susţinerea familiei în vederea creșterii copilului;
 acordarea trusoului pentru nou – născuţi conform Legii 482/2006.

Politicile demografice împreună cu cele întreprinse la nivel social, educativ,

cultural, economic conduc la o dezvoltare demografică adecvată, de a cărui
evoluţie depinde forţa de muncă disponibilă viitoare.

26 | P a g e
I.3. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TEHNICO-DILITARĂ
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Lungimea drumurilor publice pe tipuri de stare a drumurilor,

Situaţie actuală
din judeţul Bacău, la 31 decembrie 2009

Drumuri publice Modernizate

23,5%

Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Bacău, la sfârşitul anului 2009, era
de 2.440 km, din care 449 km (18,4%) reprezintă drumuri naţionale şi 1.991 km De pământ
12,4%
(81,6%) sunt drumuri judeţene şi comunale.

Densitatea drumurilor publice la nivelul judeţului Bacău era, la 31 decembrie 2009,

Cu îmbrăcăminţi
de 36,9 km drum la 100 kmp teritoriu, similară cu cea de la nivel regional (36,7 uşoare rutiere
km/kmp) şi superioară celei înregistrată la nivel naţional (34,3 km/kmp). 27,0%

În profil teritorial se remarcă faptul că partea estică a judeţului nu este străbătută

de drumuri naţionale, aflându-se, şi datorită gradului redus de modernizare a Pietruite
drumurilor judeţene şi comunale, într-o relativă situaţie de izolare. 37,1%

Principalul centru urban al judeţului, municipiul Bacău, este conectat de exterior

Comparativ cu celelalte judeţe din regiunea Nord Est, judeţul Bacău se situează pe
prin intermediul marilor reţele de transport. Municipiul Bacău se înscrie în
locul al patrulea, în ceea ce priveşte gradul de modernizare al drumurilor publice,
proiectele de infrastructură TEN-T viitoare, programate după 2013, care vor
fiind devansat de judeţele Suceava, Vaslui şi Neamţ.
asigura legătura între Siret - Suceava – Bacău – Mărăşeşti – Tişiţa. De asemenea,
Municipiul este traversat şi de coridorul IX (Giurgiu – Bucureşti – Ploieşti – Buzău –
O componentă importantă a drumurilor publice este reprezentată de variantele de
Bacău – Roman – Iaşi - Sculeni), componentă a Programului TRACECA, care
ocolire a marilor oraşe, care au rolul de:
realizează legătura Nord – Sud, preluând traficul din cea mai mare parte a regiunii
Moldova. Coridorul asigură cale directă de ieşire spre Republica Moldova şi  descongestionarea traficului;
Federaţia Rusă.  sporirea considerabilă a capacităţii de circulaţie;
 reducerea degradării şi a uzurii arterelor existente, datorită suprasolicitărilor
Gradul de modernizare a drumurilor publice din judeţul Bacău este de 23,5%, la 31 cauzate de traficul greu;
decembrie 2009. În perioada 2004-2009, ponderea drumurilor publice  reducerea semnificativă a poluării mediului prin reducerea noxelor si
modernizate de pe teritoriul judeţului Bacău, nu a avut modificări remarcabile, zgomotului;
variind în intervalul 23,7% (în anul 2004) şi 26,5% (în anul 2007).  realizarea legăturilor între reţelele de transport care atrag fluxuri de mărfuri.

Un important punct rutier de transport, Municipiul Bacău dispune de o variantă de

ocolire prin comuna limitrofă Letea Veche.

28 | P a g e

Căi ferate
Lungimea liniilor de cale ferată de pe teritoriul judeţului Bacău este de 221 km,
reprezentând 13,7% din totalul liniilor de la nivel regional.
La nivelul judeţului Bacău, liniile de cale ferată electrificată reprezintă aproximativ
85,5%, pondere mult mai ridicată decât cea înregistrată la nivel regional (41,0%) şi
naţional (37,1%).
Pe teritoriul judeţului funcţionează:
 calea ferată dublă şi electrificată: - Adjud – Bacău – Roman care face parte
din magistrala 500 Bucureşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Vişani,
cotată ca magistrală trans-europeană;
 calea ferată dublă şi electrificată – pe direcţia Oneşti – Adjud;
 calea ferată simplă electrificată – pe traseul Oneşti – Comăneşti – Ciceu;
 trasee cu cale ferată simplă neelectrificată sunt pe direcţiile: Comăneşti –
Moineşti şi Bacău – Bicaz.
Densitatea teritorială a liniilor de cale ferată era de 33,4 km/ 1.000 kmp. Aceasta
era inferioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, 43,9, şi a celei de la
nivel naţional – 45,2 km/ 1.000 kmp.
Judeţul Bacău se află pe ruta feroviară a coridorului paneuropean IX, care urmează
traseul Ungheni - Iași - Pașcani - Bacău - Adjud - Mărăşeşti - Buzău - Ploiești -
București - Giurgiu/Ruse.
Infrastructura de transport aerian
Din anul 1946 traficul aerian public de călători şi marfă este deservit de Aeroportul
Bacău. Acesta dispune de o pistă de 2.500 m lungime şi 80 m lăţime şi o suprafaţă
totală de peste 200 ha.
Datorită dezvoltării traficului aerian intern şi internaţional, la data de 30.12.1975,
Aeroportul Bacău, a fost declarat prin Decret prezidenţial, aeroport internaţional.
În 2002, printr-o Hotărâre de Guvern, acest statut a fost reconfirmat.
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
Din ianuarie 2010, Aeroportul Internaţional "George Enescu" Bacău a fost preluat
în administrare privată de către S.C. Blueaero S.R.L., pentru a deveni un motor al
dezvoltării economico-sociale în zona centrală a Moldovei. Procesul de
modernizare şi extindere prevăd modernizarea căilor de rulare, consolidarea
reţelei de drumuri interne, amenajarea parcării şi construirea un nou terminal cu o
capacitate minimă de 450 de pasageri pe oră.
Cursele aeriene ce pleacă/sosesc din/pe Aeroportul George Enescu din Bacău sunt
deservite, în prezent, de trei companii aeriene, asigurând legătura cu alte
aeroporturi din România, Italia, Germania, Austria, Anglia, Spania, Portugalia,
Franţa, Grecia, Bulgaria.
Aeroportul Bacău deservește o zonă vastă care include în principal orașele Bacău,
Piatra-Neamţ, Vaslui, Galaţi, Brăila, Vrancea şi Buzău, dar şi Iaşi, pentru cursele
internaţionale pe care Aeroportul Iaşi nu realizează curse.
Infrastructura de telecomunicaţii
Activitatea de poştă. În perioada 2004-2009, numărul unităţilor poştale din judeţul
Bacău nu s-a modificat semnificativ, în anul 2009 existând un număr total de 183
unităţi.
Activitatea de poştă desfăşurată în anul 2009 în judeţul Bacău a cuprins un număr
de 13.760 mii expedieri corespondenţă şi imprimate, 35 mii colete poştale, 7 mii
trimiteri cu valoare declarată şi 1.425 mii trimiteri recomandate.
Comparativ cu anul 2005, volumul activităţii de poştă în anul 2009 se menţine la un
nivel relativ constant, în ciuda faptului că în acest domeniu operatorii privaţi deţin
o cotă importantă din piaţă.
Activitatea de telefonie. La nivelul judeţului Bacău în anul 2009 existau un număr
de 142.897 abonamente telefonice în reţeaua telefonică fixă, reprezentând 22,8%
din totalul existent la nivelul Regiunii Nord Est.
Faţă de anul 2007, numărul abonamentelor existente în judeţul Bacău a crescut cu
23,6%, evoluţie similară cu cele înregistrate la nivel regional şi naţional (+24,0% şi,
respectiv, +24,3%).
29 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
În ceea ce priveşte evoluţia convorbirilor telefonice în trafic naţional sau
internaţional, se remarcă o creştere semnificativă a celui din urmă în anul 2009
faţă de 2005, şi o scădere a volumului convorbirilor naţionale.
Staţii de televiziune şi de radiofuziune. În anul 2007, la nivelul judeţului Bacău
existau, conform datelor INS, un număr de 35 staţii de televiziune (dintr-un total
de 657 staţii existente la nivel naţional) şi un număr de 25 staţii de radiodifuziune
televiziune (dintr-un total de 751 staţii existente la nivel naţional).
Infrastructura de sprijinire a afacerilor
Cu scopul de a sprijini activitatea economică a judeţului s-au înfiinţat şi
funcţionează următoarele structuri:
 Parcuri industriale
o Parcul Industrial HIT Hemeiuş Bacău. Prin construirea acestui campus ITC
s-a urmărit stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu, a
unor activităţi industriale conexe, susţinerea şi încurajarea spiritului
antreprenorial în rândul specialiștilor, atragerea investitorilor strategici ce
pot dezvolta proiecte specifice, dezvoltarea învăţământului de
specialitate la toate nivelurile. Sector ţintă: Industria Tehnologiei
Informaţiilor şi Comunicaţiilor.
o Zona Industrială Buhuşi furnizează societăţilor comerciale din industria
uşoară şi alte profile de activitate servicii de bază şi suport şi locaţii pentru
companii din industria uşoară, textile, mecanică, IT. Sector ţintă: Sector:
Industrie uşoară; Textile; Mecanică; Tehnologia informaţiei.
 Structuri de sprijinire a afacerilor
o Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est desfăşoară activităţi în
domeniul sprijinirii afacerilor şi stimulării spiritului antreprenorial din
regiune.
o Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bacău. Scopul Camerei este
de a contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil
comercianţilor, de a sprijini membrii în raporturile cu autorităţile publice
locale şi centrale şi cu organismele specializate.
o Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Bacău
promovează politicile şi strategiile de dezvoltare a sectorului IMM, a celui
cooperatist şi a comerţului interior elaborate de MIMMCMA şi
30 | P a g e
colaborează cu celelalte instituţii publice locale şi centrale pentru
realizarea politicilor de coeziune economică şi socială şi de reducere a
disparităţilor existente între regiunile de dezvoltare din România, pe de o
parte şi între acestea şi cele din Uniunea Europeană, pe de altă parte,
politici elaborate de Comisia Europeană şi pe care România şi le-a însuşit
odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
Echiparea edilitară
Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite .
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din judeţul Bacău era, la finalul
anului 2008, de 1.501,9 km, reprezentând aproximativ 23,1% din totalul lungimii
reţelei de la nivel regional.
La nivelul judeţului Bacău, lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile a
înregistrat, în perioada 2003-2008, o creştere importantă, astfel încât la nivelul
anului 2008 a ajuns la 187,5% din cea existentă în 2003. Această creştere este
superioară celei înregistrate pe total Regiune Nord Est, unde lungimea reţelei la
nivelul anului 2008 era de 136,4% din cea din 2003.
Din totalul reţelei de distribuţie a apei potabile din judeţul Bacău, reţeaua din
mediul rural totaliza 745,9 km reprezentând 49,7%, iar cea din mediul urban
totaliza o lungime de 756 km (50,3%).
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din municipiul Bacău era de 324,5
km (21,6% din totalul judeţean), cea din municipiul Oneşti, de 110,0 km (7,3%), cea
din oraşul Dărmăneşti, de 84,0 km (5,6%), cea din Comăneşti, 71,4 km (4,8%), cea
din Buhuşi, 47,5 km (3,2%), cea din Târgu Ocna, 46,8 km (3,1%), cea din Moineşti,
44,4 km (3,0%) iar cea din Slănic Moldova - 27,4 km (1,8%).
Atât la nivelul regiunii Nord Est cât şi a judeţului Bacău a avut loc o creştere a
lungimii reţelelor de distribuţie a apei potabile din mediul rural, astfel încât, la
nivelul anului 2008, ponderea deţinută de reţelele din mediul rural (46,1% şi,
respectiv, 49,7%) s-a apropiat de cea înregistrată la nivel naţional, de 53,5%.

În ceea ce priveşte gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a
localităţilor urbane acesta este de 100% pentru judeţul Bacău iar, la nivel naţional şi
regional este de 99,1% şi, respectiv, 95,7%.
În ceea ce priveşte localităţile din mediul rural din judeţul Bacău, în anul 2008, în
80% dintre ele existau reţele de distribuţie a apei potabile (conform INS), pondere
semnificativ mai ridicată decât cea înregistrată la nivel regional (56,5%) şi naţional
(63,1%).
Cu toate acestea există localităţi în care nu există reţea de apă sau aceasta are o
lungime redusă, fiind vorba, în special, de localităţile din zona montană şi de deal,
datorită reliefului şi densităţii populaţiei, precum şi o serie de localităţi din zona
estică datorită şi nivelului mai redus de dezvoltare din punct de vedere economic.
Faţă de situaţia înregistrată la nivelul anului 2004, se remarcă o creştere a gradului
de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor din mediul rural
cu 11,2 puncte procentuale, de la 68,8% până la 80,0%.
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile din judeţul Bacău era în 2008
de 113.091 mii mc/zi, reprezentând 86,9% din capacitatea instalaţiilor din anul 2003.
Raportat la capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile de la nivelul
Regiunii Nord Est (1.244.148 mii mc/zi), judeţul Bacău deţine o pondere de 9,1%.
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din judeţul Bacău a fost de
21.168 mii mc, reprezentând aproximativ 19,0% din cantitatea totală distribuită la
nivelul Regiunii Nord Est.
La nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat o reducere continuă a cantităţilor de apă
potabilă distribuită consumatorilor, la nivelul anului 2008 distribuindu-se, doar,
aproximativ, 62,4% din volumul distribuit în anul 2003. Această tendinţă
descendentă, însă mai puţin accentuată, s-a înregistrat şi la nivel naţional şi
regional, volumul apei potabile distribuit în 2008 reducându-se la 88,2% şi,
respectiv, 68,8% din cel din anul 2003.
Din cantitatea totală distribuită, 13.697 mii mc, reprezentând 64,7%, au fost
distribuiţi consumatorilor casnici. Ponderea cantităţii de apă potabilă distribuită
consumatorilor casnici este similară cu cea înregistrată la nivel regional (62,4%) şi
naţional (63,4%).
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
Faţă de situaţia, pe tipuri de consumatori, a cantităţii de apă distribuită în anul
2003, se remarcă o creştere cu 7,7 puncte procentuale a ponderii deţinute de către
apa potabilă distribuită consumatorilor casnici, de la 57,0% la 64,7%. O evoluţie
similară a ponderii deţinute de către cantităţile de apă distribuite consumatorilor
casnici în total s-a înregistrat şi la nivel naţional (de la 58,6%, în 2003, până la 63,4%,
în 2008) şi regional (de la 56,0%, în 2003, până la 62,4%, în 2008).
Din cantitatea totală de apă potabilă distribuită în judeţul Bacău, în 2008, aproape
jumătate (48,8%), respectiv 10.330 mii mic, a fost distribuită consumatorilor din
municipiul Bacău. De asemenea, 17,9% (3.795 mii mc) din cantitatea distribuită la
nivel judeţean a fost distribuită consumatorilor din municipiul Oneşti.
În mediul rural a fost distribuită o cantitate de 3.184 mii mc, reprezentând doar
15,0% din total cantitate distribuită la nivel judeţean.
Energie termică
La nivelul anului 2000 se distribuia energie termică în toate cele 8 localităţi urbane
din judeţul Bacău. Numărul localităţilor în care se distribuie energie termică
locuitorilor s-a redus continuu. Astfel, în 2002 se distribuia energie termică în 6
dintre localităţile urbane, în 2005 în 4 (Moineşti, Comăneşti, Oneşti şi Bacău) iar,
din 2007, se distribuie energie termică în sistem centralizat doar în Oneşti şi Bacău.
La nivelul anului 2008, în judeţul Bacău s-au distribuit 326.738 gigacalorii,
reprezentând 26,6% din totalul de energie termică distribuit la nivel regional.
Cantitatea de energie termică distribuită pentru uz casnic a fost de 259.367
gigacalorii, respectiv 79,4% din total. Faţă de anul 2003 când s-au distribuit pentru
uz casnic 533.860 gigacalorii, cantitatea distribuită în 2008 reprezenta doar 48,6%,
ponderea în totalul distribuit la nivel judeţean reducându-se cu 7,4 puncte
procentuale (de la 86,8% la 79,4%).
31 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Reţeaua de canalizare
Lungimea reţelei de canalizare din judeţul Bacău a ajuns, la finalul anului 2008, la
718,9 km, în creştere cu 225,7 km faţă de cea existentă la finalul anului 2003. În
termeni procentuali este vorba de o creştere cu 45,8% a lungimii reţelei de
canalizare din judeţul Bacău, creştere superioară celor de la nivel regional (+21,4%)
şi naţional (+18,5%).
La nivelul mediului urban există reţele de canalizare în toate cele 8 localităţi urbane
din judeţul Bacău şi se înregistrează un grad mai ridicat de acoperire cu reţele de
canalizare a localităţilor urbane atât faţă de cel de la nivel naţional (96,6%) cât şi
faţă de cel de la nivel regional (93,5%).
La nivelul judeţului Bacău, în 2008, în 56,5% din localităţile rurale exista reţea de
canalizare, situaţie net favorabilă faţă de cea de la nivel naţional şi regional unde
reţele de canalizare în existau în 15,8% şi, respectiv, 20,0% din localităţile rurale.
Faţă de anul 2004, când dispuneau de reţele de canalizare 51,3% din localităţile
rurale din judeţul Bacău se înregistrează o creştere cu 5,2 puncte procentuale a
gradului de acoperire cu reţele de canalizare a localităţilor rurale.
În funcţie de lungimea reţelei de canalizare, principalele localităţi din judeţul Bacău
sunt municipiul Oneşti cu o lungime a reţelei de 280 km (38,9% din total judeţean)
şi municipiul Bacău cu o lungime a reţelei de 212,6 km (29,6%).
Reţeaua de canalizare din mediul rural avea o lungime de 107,8 km, reprezentând
15,0% din total lungime reţea canalizare la nivel judeţean. Lungimea reţelelor de
canalizare din localităţile rurale este redusă (o lungime medie per localitate de 2,2
km) şi nu acoperă decât parţial necesităţile. De altfel, există doar 8 comune care
dispun de o reţea de canalizare de peste 5 km şi doar 3 care dispun de o reţea de
canalizare de peste 10 km.
32 | P a g e
Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite
Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din judeţul Bacău era de 814,0
km, în 2008, reprezentând 28,0% din lungimea reţelei de la nivel regional (2.908,6).
La finalul anului 2008, lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale a crescut
până la 119,5% din lungimea reţelei din anul 2003, creştere mai redusă decât cele
înregistrate la nivel naţional (133,5%) şi la nivelul Regiunii Nord Est (137,4%).
În toate cele 8 localităţi urbane din judeţul Bacău existau reţele de distribuţie a
gazelor natural.
Ponderea localităţilor din mediul rural, judeţul Bacău, care dispuneau de reţele de
distribuţie a gazelor naturale era de 21,2%, situaţie similară cu cea de la nivel
naţional (în 20,4% dintre localităţile rurale existau reţele de distribuţie a gazelor
naturale) şi mai favorabilă decât cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est (în
11,1% dintre localităţile rurale exista reţea de gaz).
În funcţie de lungimea de distribuţie a gazelor naturale, municipiul Bacău ocupă
prima poziţie cu o lungime de 243,7 km (29,9%), fiind urmat de municipiul Oneşti cu
126,1 km reţea (15,5%) şi municipiul Moineşti cu 75,6 km reţea (9,3%).
Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din mediul rural avea o lungime de 207,9
km, reprezentând aproximativ un sfert din total lungime judeţeană (25,5%).
Localităţile rurale care dispun de reţea de distribuţie a gazelor naturale sunt cele
aflate pe traseul E85 (Sascut, Orbeni, Răcăciuni Cleja), din proximitatea
municipiului Bacău (Nicolae Bălcescu, Letea Veche, Măgura, Mărgineni, Hemeiuş)
şi câte trei localităţi din zona vestică (Solonţ, Zemeş şi Oituz) şi trei din zona estică
(Motoşeni, Huruieşti şi Podu Turcului).
Volumul gazelor naturale distribuite consumatorilor din judeţul Bacău a fost de
266.126 mii mc în anul 2008.
În judeţul Bacău, la nivelul anului 2004 se înregistrează, faţă de anul 2003, o
creştere importantă a volumului de gaze distribuite, până la163,7%. În perioada
următoare tendinţa este una descendentă, volumul de gaze distribuit în 2008
reprezentând 53,9% din cel distribuit în 2003. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la
nivel regional, evoluţia regională fiind puternic influenţată de cea din judeţul

Bacău, acesta deţinând o pondere de peste o treime în consumul regional de gaz în
perioada 2003-2007.
Volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a fost de 76.996 mii mc în anul 2008,
reprezentând un sfert din volumul gazelor pentru uz casnic distribuite la nivel
regional şi aproximativ 29% din volumul total de gaze distribuit în judeţul Bacău.
Volumul gazelor naturale distribuite la nivelul judeţului Bacău pentru uz casnic nu a
înregistrat modificări importante în perioada 2004-2008.
În municipiul Bacău volumul gazelor naturale distribuite în 2008 a fost de 126.027
mii mc (47,4% din total judeţean) şi în municipiul Oneşti s-au distribuit 96.665 mii
mc gaze (36,3%).
Volumul gazelor naturale distribuite în localităţi din mediul rural a fost de doar
18.283 mii mc, reprezentând 6,9% din totalul distribuit la nivel judeţean, în 2008.
În ceea ce priveşte volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic, 52,7% din
total a fost distribuit în municipiul Bacău şi doar 15,3% a fost distribuit
consumatorilor din municipiul Oneşti. Gazele naturale pentru uz casnic distribuite
în mediul rural reprezintă 12,6% din total.
Se remarcă, ponderea redusă a volumului gazelor pentru uz casnic în total gaze
distribuite la nivelul municipiului Oneşti, Bacău şi oraşului Târgu Ocna.
Spaţiul locativ
Locuinţe existente. La sfârşitul anului 2009 existau un număr de 265.122 locuinţe la
nivelul judeţului Bacău, reprezentând 19,6% din totalul regional şi 3,2% din totalul
existent la nivel naţional.
Dintre acestea, în mediul urban erau 123.647 locuinţe (46,6% din total) iar în mediul
rural 141.475 locuinţe (53,4% din total). Faţă de situaţia înregistrată la nivel naţional,
unde 45,8% dintre locuinţe se află în mediul rural şi 54,2% în mediul urban, atât la
nivelul regiunii Nord Est cât şi al judeţului Bacău se înregistrează o pondere mai
ridicată a locuinţelor din mediul rural.
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
Faţă de sfârşitul anului 2004, fondul de locuinţe a crescut cu aproximativ 2%,
creşterea înregistrată în mediul urban fiind de +1,3% iar în mediul rural de +2,6%. La
nivel naţional s-a înregistrat o creştere a fondului de locuinţe cu +2,5% iar la nivel
regional o creştere cu 2,9%.
La nivelul judeţului Bacău se înregistra un număr mediu de aproximativ 370
locuinţe per 1.000 locuitori, sub valoarea de la nivel naţional unde se înregistrau un
număr de 390 locuinţe la 1.000 locuitori.
Numărul locuinţelor care revin la 1.000 locuitori din mediul urban era de 381 (cu
aproximativ 10 locuinţe mai mult) în timp ce în mediul rural existau 361 locuinţe la
1.000 locuitori (cu 9 locuinţe mai puţin).
Se remarcă numărul redus de locuinţe per 1.000 locuitori din mediul rural, atât la
nivel judeţean cât şi regional, comparativ cu cel înregistrat la nivelul României, de
398.
Camere de locuit. Numărul camerelor de locuit din judeţul Bacău, la sfârşitul anului
2009, era de 676.489, reprezentând 19,7% din totalul regional şi 3,1% din totalul
existent la nivel naţional.
Dintre acestea, în mediul urban erau 300.145 camere (44,4% din total; 41,4% nivel
regional şi 51,4% nivel naţional) iar în mediul rural 376.344 camere (55,6% din total;
58,6% nivel regional şi 48,6% nivel naţional).
Faţă de sfârşitul anului 2004, numărul camerelor de locuit a crescut cu aproximativ
3,2% (4,7% nivel regional şi 3,7% nivel naţional), creşterea înregistrată în mediul
urban fiind de +2,0% (nivel naţional 3,3% şi nivel regional 3,4%) iar în mediul rural de
+4,2% (nivel naţional 4,2% şi nivel regional 5,6%).
Numărul mediu de camere de locuit per locuinţă este de 2,6, în mediu urban fiind
mai mic, 2,4 camere/locuinţă, şi mai mare în mediul rural – 2,7 camere/locuinţă.
Suprafaţa locuibilă. Suprafaţa locuibilă totală la nivelul judeţului Bacău, la sfârşitul
anului 2009, era de 9.876.342 mp, reprezentând 19,7% din totalul regional şi 3,0%
din totalul existent la nivel naţional.
33 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Dintre acestea, în mediul urban erau 4.543.528 mp (46,0% din total; 42,3% la nivel
regional şi 54,2% nivel naţional) iar în mediul rural 5.332.814 mp (54,0% din total;
56,8% nivel regional şi 45,8% nivel naţional).
Faţă de sfârşitul anului 2004, suprafaţa locuibilă a crescut cu aproximativ 4,2%
(6,2% nivel regional şi 5,3% nivel naţional), creşterea înregistrată în mediul urban
fiind de +2,7% (nivel naţional 4,7% şi nivel regional 4,6%) iar în mediul rural de +5,5%
(nivel naţional 6,1% şi nivel regional 7,4%).
În profil teritorial se remarcă zona de est a judeţului unde suprafaţa medie
locuibilă este mai redusă: în general sub 35 mp locuibili per locuinţă şi chiar sub 30
mp (Vultureni şi Motoşeni).
Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă din judeţul Bacău era, la sfârşitul anului
2009, de 37,3 mp, similară cu suprafaţa medie a unei locuinţe din regiunea Nord
Est (37,1 mp) şi cu 1,6 mp mai mică decât suprafaţa locuibilă medie la nivel naţional
a unei locuinţe (38,9 mp).
Raportat la numărul de locuitori, în judeţul Bacău, reveneau 13,8 mp locuibili per
persoană. Această suprafaţă, era uşor superioară celei medii de la nivelul Regiunii
Nord Est, 13,5 mp locuibili per persoană şi, cu aproximativ, 1,4 mp mai mică decât
cea înregistrată la nivel naţional (15,2 mp).
Numărul locuinţelor terminate. În 2009, au fost finalizate în judeţul Bacău un
număr de 1.264 locuinţe, în scădere faţă de anul anterior cu 370 locuinţe (-22,6%).
Raportat la cele 11.739 locuinţe finalizate la nivel regional, judeţul Bacău deţinea o
pondere de 10,8%, în perioada 2004-2008 deţinând ponderi cuprinse între 13,8% şi
16,6%.
Din numărul total de locuinţe finalizate în 2009, 339 locuinţe au fost finalizate în
mediul urban (26,8% din total) iar 925 în mediul rural (73,2% din total). Faţă de anul
2004, numărul de locuinţe finalizate a crescut cu aproximativ 24,4%, creştere
inferioară celei înregistrate la nivel regional (+78,8%) şi naţional (+107,5%). În
mediul urban numărul locuinţelor finalizate în 2009 reprezenta doar 94,6% din cel
al locuinţelor finalizate în 2004, în timp ce în mediul rural era de 141,0% raportat la
nivelul din 2004.
34 | P a g e
Dacă la nivelul anului 2009, 73,2% din locuinţele terminate în judeţul Bacău se aflau
în mediul rural, la nivelul regiunii Nord Est 58,1% dintre locuinţele terminate se aflau
în mediul rural, iar la nivel naţional ponderea locuinţelor terminate în mediul rural
era de 49,7%.
Suprafaţa locuibilă a locuinţelor terminate. Suprafaţa locuibilă, din cadrul
locuinţelor terminate în 2009, la nivelul judeţului Bacău a fost de 97.700 mp,
reprezentând 12,0% din totalul regional şi 2,2% din cel naţional. Judeţul Bacău, din
punct de vedere al suprafeţei locuibile a locuinţelor terminate a deţinut în
perioada 2004-2008 ponderi cuprinse între 13,4% şi 15,2%.
Faţă de anul 2004, suprafaţa locuibilă din cadrul locuinţelor terminate în 2009 a
crescut cu aproximativ 72,7% (112,4% nivel regional şi 112,9% nivel naţional),
creşterea înregistrată în mediul urban fiind de +62,9% (nivel naţional 93,6% şi nivel
regional 131,8%) iar în mediul rural de +76,3% (nivel naţional 134,7% şi nivel regional
101,7%).
Din totalul suprafeţei locuibile, aproximativ 24.970 mp erau în cadrul locuinţelor
terminate în mediul urban (25,6% din total; 38,7% la nivel regional şi 48,1% nivel
naţional) iar 72.730 mp în cadrul locuinţelor terminate în mediul rural (74,4% din
total; 61,3% nivel regional şi 51,9% nivel naţional).
Suprafaţa medie locuibilă, din cadrul locuinţelor terminate în 2009 la nivelul
judeţului Bacău este de 77,3 mp, locuinţele din mediul rural având o suprafaţă
medie locuibilă de 78,6 mp iar cele din mediul urban o suprafaţă medie locuibilă de
73,7 mp.
Se remarcă că suprafeţele medii locuibile ale locuinţelor terminate în perioada
2007-2009 (mai mari de 70 mp locuibili) sunt aproape duble faţă de suprafeţele
medii locuibile în cadrul locuinţelor existente (aproximativ 37 mp locuibili).
De asemenea, se remarcă o creştere a suprafeţelor medii locuibile pentru
locuinţele terminate, de la o medie 55,7 mp locuibili, în 2004, la o suprafaţă
locuibilă medie de 77,3 mp, în 2009 (+21,6 mp; +38,8%).

Analiza SWOT
PUNCTE TARI
Infrastructură şi echipare edilitară
 Densitatea drumurilor publice la nivelul judeţului Bacău (36,9 km/100 kmp)
este superioară nivelului naţional (34,3 km/kmp), caracterizându-se totodată
printr-o bună dispersie a acestora în profil teritorial;
 Existenţa Aeroportul Internaţional „George Enescu” şi poziţionarea
deosebit de avantajoasă a acestuia în context regional;
 Ponderea liniilor de cale ferată electrificată este de 85,5% din total linii cale
ferată existente la nivel judeţean, pondere mult mai ridicată decât cea
înregistrată la nivel regional (41,0%) şi naţional (37,1%);
 Ponderea liniilor de cale ferată cu 2 căi este de aproximativ 50,7% din totalul
liniilor normale, pondere superioară celei de la nivel regional (34,0%) şi celei
de la nivel naţional (27,3%);
 Infrastructură de comunicaţii (reţele fibră optică, unităţi poştale staţii
televiziune şi radiodifuziune, acoperirea cu reţele de telefonie mobilă) bine
dezvoltată;
 Existenţa Parcului Industrial HIT Hemeiuş Bacău;
 Evoluţia pozitivă a lungimii reţelelor de furnizare a apei potabile (187% în
2008 faţă de anul 2003, respectiv de la 801,2 km existenţi în 2003 la 1.501,9
km în 2008);
 Creşterea ponderii reţelei de furnizare a apei potabile în mediul rural de la
aproximativ 27% în 2003 în total reţea judeţeană, la aproximativ 50% în 2008;
 Gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor
urbane este de 100%;
 Gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor
rurale este de 80% în 2008, nivel superior celui regional (56,5%) şi naţional
(63,1%).
 Creşterea semnificativă a lungimii reţelei de canalizare din judeţul Bacău, la
finalul anului 2008 aceasta ajungând la 718,9 km, în creştere cu 225,7 km faţă
de cea existentă la finalul anului 2003;
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
PUNCTE SLABE
Infrastructură şi echipare edilitară
 Ponderea drumurilor publice modernizate de la nivelul judeţului Bacău este
de 23,5%, inferior nivelului regional (26,6%) sau naţional (29,2%);
 Ponderea drumurilor judeţene şi comunale modernizate este de doar 7,3%
din totalul drumurilor judeţene şi comunale, inferior ponderii de 10,7% grad
de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale de la nivel regional sau
13,4% grad de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale de la nivel
naţional;
 Densitatea teritorială a liniilor de cale ferată (33,4 km/ 1.000 kmp) este
inferioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, 43,9 km/ 1.000 kmp,
şi a celei de la nivel naţional – 45,2 km/ 1.000 kmp. Zona de est a judeţului
Bacău ce reprezintă 1/3 din totalul suprafeţei judeţului nu dispune de nici un
traseu de cale ferată;
 Slaba dezvoltarea a Zonei Industriale Buhuşi;
 Inexistenţa/slaba dezvoltare a infrastructurii de sprijinire a producătorilor
agricoli (centre de colectare, silozuri etc.);
 Ponderea deţinută de lungimea reţelelor de furnizare a apei potabile din
mediul rural în total reţea (urban +rural), de 49,7% în 2008, se situează sub
cea înregistrată la nivel naţional (53,5%), pe fondul puterii de cumpărare
reduse a populaţiei care afectează dezvoltarea reţelei;
 Gradul redus de dezvoltare a reţelelor de furnizare a gazelor naturale în
mediul rural pe fondul fezabilităţii reduse a reţelelor de nivel comunal;
ponderea localităţilor din mediul rural, judeţul Bacău, care dispuneau de
reţele de distribuţie a gazelor naturale în 2008 era de 21,2%;
 Volumul gazelor naturale distribuite în mediul rural în 2008 a fost de doar
6,9% din volumul total al gazelor naturale distribuite;
 Existenţa a numeroase zone neamenajate împotriva riscurilor de inundaţie;
35 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Existenţa în toate cele 8 localităţi urbane din judeţul Bacău a reţelelor de

Spaţiul locativ
distribuţie a gazelor naturale;
Spaţiul locativ  Numărul mediu de locuinţe la 1.000 locuitori înregistrează valori inferioare
mediei naţionale;
 Evoluţie pozitivă a fondului locativ (număr de locuinţe) şi a numărului de  Existenţa disparităţii între cele 2 medii: indicatorul numărul locuinţelor la
camere; 1.000 locuitori în mediul rural este inferior decât cel înregistrat la nivelul
 Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă din judeţul Bacău similară celei mediului urban (în condiţiile în care 53% din fondul locativ băcăuan este
înregistrate la nivel regional; înregistrat în mediul rural);
 Suprafaţa locuibilă medie per persoană din judeţul Bacău superioară celei  Evoluţie a fondului de locuinţe inferioară mediei naţionale şi regionale;
înregistrate la nivel regional;  Valoarea indicatorului numărului de locuinţe la 1.000 locuitori în mediul rural
 Evoluţia pozitivă a suprafeţelor medii locuibile pentru locuinţele terminate, băcăuan înregistrează o valoare inferioară mediei naţionale în mediul rural;
de la o medie 55,7 mp locuibili (în 2004), la o suprafaţă locuibilă medie de  Evoluţia suprafeţei locuibile la nivel judeţean inferioară mediei regionale sau
77,3 mp (în 2009; +21,6 mp; +38,8%); naţionale;
 Existenţa agenţilor economici ce activează în domeniul construcţiilor şi oferă  Evoluţie negativă a fondului de locuinţe terminate;
construcţii de case la cheie şi la roşu;  Existenţa imobilelor ce prezintă un grad ridicat de risc seismic;
 Insuficienta echipare a unor zone cu dotări complementare (unităţi
educaţionale, spaţii verzi, spaţii de joacă, etc.);
 Nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor;

36 | P a g e

OPORTUNITĂŢI
Infrastructură şi echipare edilitară
 Dezvoltarea Aeroportul Internaţional „George Enescu” ca principal aeroport
regional;
 Trecerea de la proiecte de investiţii de nivel local/comunal la proiecte de
nivel zonal (la nivelul GAL-urilor) va conduce la creşterea fezabilităţii
comerciale a proiectelor de infrastructură în domenii precum: apă, canal,
gaze naturale, îmbunătăţiri funciare, infrastructură de sprijinire a
producătorilor agricoli;
 Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea
drumurilor publice;
 Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi infrastructurii piscicole;
 Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare;
 Existenţa programului naţional de electrificare prin care sunt alocate fonduri
pentru introducerea reţelei electrice în zonele neacoperite cu această
utilitate;
 Potenţial ridicat de dezvoltare a surselor alternative de energie
(hidroenergie);
Spaţiul locativ
 Existenţa programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe derulat
de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
 Existenţa Programului „Renaşterea satului românesc" ce vizează
construirea a maximum 10 locuinţe pentru specialişti în fiecare comună din
România;
 Existenţa programul de consolidare a clădirilor publice - proiectul de
diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea
pentru situaţii de urgenţă (componenta B: reducerea riscului seismic);
 Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României,
Orizonturi 2013-2020 ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de locuit;
 Existenţa programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar;
 Existenţa programului „Prima Casă”;
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
AMENINŢĂRI
Infrastructură şi echipare edilitară
 Lipsa resurselor financiare necesare finalizării proiectelor în domeniul
alimentării cu apă ce poate conduce la degradarea prematură a acestora şi
chiar la nefinalizarea unora dintre ele;
 Un procent semnificativ al drumurilor comunale riscă să rămână
nemodernizate din cauza posibilităţilor financiare reduse ale localităţilor
respective, cu efecte negative asupra atractivităţii zonei şi a uzurii
premature a autovehiculelor populaţiei;
 Priorităţile în ceea ce priveşte echiparea edilitară sunt staţiile de tratare,
staţiile de epurare şi extinderi, iar pentru reabilitarea reţelei de apă canal nu
mai există fonduri la nivel local;
 Fondurile disponibile pentru modernizarea drumurilor publice sunt limitate
(insuficiente comparativ cu necesităţile existente la nivel judeţean);
 Fonduri insuficiente alocate la nivel naţional pentru dezvoltarea drumurilor
judeţene;
Spaţiul locativ
 Existenţa zonelor din judeţul Bacău unde seismele cu epicentrul în zona
Buzăului (chiar dacă sunt de intensitate joasă) sunt resimţite;
 Scăderea veniturilor populaţiei în urma aplicării măsurilor de austeritate cu
efect negativ asupra puterii de cumpărare a unei locuinţe;
 Condiţiile de creditare pentru imobiliare greu de îndeplinit în contextul
macroeconomic actual;
 Creşterea continuă a ratei şomajului;
 Existenţa în Strategia de Dezvoltare Durabilă Naţională a obiectivului
legislativ, de limitare a expansiunii spaţiului intravilan al localităţilor urbane
pentru o perioada de 10 ani în favoarea restructurării (reciclării) terenurilor
intravilane existente pentru noile investiţii;
37 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Probleme majore
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
Studiul asupra percepţiilor actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele
cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare
economică ale judeţului Bacău în rândul actorilor locali, relevă faptul că
infrastructura, atât rutieră cât şi tehnico-edilitară, reprezintă a treia problemă a
judeţului.
56,0% din actorii locali intervievaţi au nominalizat infrastructura
rutieră şi cea tehnico-edilitară în rândul principalelor puncte slabe ale
judeţului Bacău.
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances
În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, principalele probleme ale judeţului Bacău
se referă la stadiul scăzut de modernizare a drumurilor publice (23,5% din totalul
drumurilor publice judeţene), deşi centrul judeţului este străbătut de importante
rute de transport (coridor IX).
Deşi municipiul Bacău reprezintă un punct rutier important în transportul de
mărfuri şi persoane între nordul şi sudul României, şi tendinţele de dezvoltare a
traficului sunt de creştere progresivă, în prezent, nu este construită o şosea de
centură corespunzătoare fluxului de trafic, în special a traficului greu. Există o
variantă de ocolire prin comuna Letea Veche, însă drumul cu o singură bandă pe
sens, nu vine în sprijinul decongestionării traficului.
Proiectul variantei ocolitoare a municipiului Bacău a fost definitivat în anul 2004.
Conform CNADNR, proiectul construcţiei variantei ocolitoare a municipiului Bacău
se află în etapa de pregătire, urmând ca lucrările să înceapă în trimestrul I al anului
2011. Proiectul prevede construirea a 30,81 km de drum ce vor include 15 poduri şi
pasaje.
Conform Planului de amenajare a teritoriului judeţului Bacău, traficul pe calea
ferată este inadaptat la cerinţele traficului European, necesitând amenajări la
38 | P a g e
parametrii de trafic internaţional. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu
permit viteze mai mari de 60-80 km/h.
Aeroportul Bacău beneficiază de un proiect de modernizare, ce prevede
reabilitarea dotărilor prezente ale aeroportului dar şi extinderea sa prin
construirea unui noi terminal. Prelungirea începerii lucrărilor de modernizare ale
aeroportului nu vor impulsiona dezvoltarea/frecvenţa curselor aeriene,
dimpotrivă, condiţiile nesatisfăcătoare oferite coroborate cu preţuri ridicate vor
conduce la anularea unor zboruri internaţionale.
Există o anumită concentrare a companiilor aeriene în capitală şi vestul ţării, în
detrimentul aeroporturilor internaţionale de la Iaşi şi Bacău. Potenţialul pieţei
româneşti în domeniul transporturilor low-cost este ridicat, dar insuficient
exploatat, aeroporturile percepând costuri de operare destul de ridicate.
Există localităţi în care nu există reţea de apă sau aceasta are o lungime redusă,
fiind vorba, în special, de localităţile din zona montană şi de deal, datorită reliefului
şi densităţii populaţiei, precum şi o serie de localităţi din zona estică, datorită şi
nivelului mai redus de dezvoltare din punct de vedere economic.
Reducerea continuă a localităţilor în care se distribuie energie termică s-a produs ca
urmare a scumpirii gigacaloriei şi renunţarea unui număr mare de consumatori de
energie termică la serviciile sistemelor centralizate. În perioada 2003-2008,
cantitatea de energie termică s-a redus de aproximativ două ori. În mediul urban,
în anul 2007, se distribuia energie termică doar în Oneşti şi Bacău.
Sistemul de termoficare centralizat din aceste oraşe este ameninţat de un declin
imediat, consecinţă a stării economice a populaţiei, creşterii preţurilor şi a montării
de sisteme individuale de încălzire.
Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică din România, intră în
competiţie directă cu alte variante de încălzire prezente pe piaţa de energie
termică.
Mediul rural se confruntă cu o echipare tehnico-edilitară deficitară. Puţin peste
jumătate din localităţile rurale ale judeţului (56,5% localităţi rurale) beneficiază de o
reţea de canalizare. Cu toate acestea, doar 8 comune dispun de o reţea de
canalizare de peste 5 km şi 3 comune care dispun de o reţea de canalizare de peste

10 km. La reţeaua de gaz, erau conectate doar 21,2% din localităţile rurale, la
sfârşitul anului 2008.
Se remarcă faptul că, partea estică a judeţului deţine o infrastructură de transport
şi tehnico-edilitară deficitară, fiind izolat de principalele centre urbane şi rute de
transport. Acest lucru se observă din densitatea redusă a drumurilor publice şi
căilor ferate, precum şi lipsa sau gradul redus de acoperire al reţelelor tehnico-
edilitare.
Pentru dezvoltarea mediului economic judeţean, dezvoltarea infrastructurii
constituie un element important.
Conform Studiului pentru identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai
dezvoltării economice a judeţului Bacău, realizat în rândul reprezentanţilor
mediului de afaceri, infrastructura de transport, comunicaţii şi de furnizare a
energiei sunt nominalizate printre obstacolele ce intervin în calea dezvoltării
afacerilor.
20,0% din agenţii economici intervievaţi susţin că infrastructura
rutieră reprezintă un obstacol major şi foarte grav în calea dezvoltării
afacerilor.
11,5% dintre reprezentanţii mediului de afaceri consideră că
infrastructura de comunicaţii reprezintă un obstacol major şi foarte
grav în calea dezvoltării afacerilor.
10,5% dintre reprezentanţii mediului de afaceri sunt de părere că
infrastructura de furnizare a energiei reprezintă un obstacol major şi
foarte grav pentru dezvoltarea afacerilor.
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances
Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară
Autorităţile/instituţiile publice deţin un rol important în ceea ce priveşte
asigurarea unor condiţii propice dezvoltării afacerilor. În cadrul Studiului pentru
identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice a judeţului
Bacău, realizat în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri, este apreciată
negativ (eficienţă minimă sau nulă), în special, în ceea ce priveşte infrastructura
rutieră
52,9% dintre respondenţi consideră că eficienţa
autorităţilor/instituţiilor publice privind infrastructura rutieră este
minimă sau nulă.
39,8% dintre respondenţi evaluează eficienţa autorităţilor/instituţiilor
publice în ceea ce priveşte echiparea cu reţele edilitare ca fiind
minimă sau nulă.
Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances
Locuinţe
Problemele majore sunt în concordanţă cu cele de la nivel naţional în domeniul
imobiliar. Schimbările economice generale au condus la scăderea preţurilor
locuinţelor, amânarea unor proiecte rezidenţiale, precum şi un grad de
achiziţionare a locuinţelor scăzut.
În profil teritorial se remarcă zona de est a judeţului unde suprafaţa medie
locuibilă este mai redusă: în general sub 35 mp locuibili per locuinţă şi chiar sub 30
mp (Vultureni şi Motoşeni).
39 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Accesarea fondurilor europene. Atât pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor

Direcţii posibile de acţiune de transport, dar şi pentru înfiinţarea şi extinderea reţelelor de utilităţi, pot fi
accesate fondurile europene prin intermediul programelor: POS Transport şi
Dezvoltarea căilor de rutiere şi de acces în mediul rural. Drumurile judeţene şi PNDR.
comunale au un grad de modernizare scăzut (7,3%) fiind necesare reabilitări în
acest sens. De asemenea, în cazul localităţilor rurale, în special a celor aflate în
partea estică a judeţului, se remarcă o accesibilitate slabă, principalele rute rutiere
aflându-se în partea centrală a judeţului, făcând legătura pe direcţia nord-sud, prin
municipiul Bacău.

Susţinerea proiectelor locale de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Proiectul de

construire a variantei de ocolire a municipiului Bacău a întâmpinat suficiente
impedimente, în ceea ce priveşte finanţarea proiectului, încât se află şi în prezent
în etapa de pregătire, deşi proiectul a fost finalizat în anul 2004. Conform
CNADNR, lucrările de construcţie vor debuta în primul trimestru a anului 2011.

Această situaţie serveşte ca exemplu, pentru susţinerea şi realizarea de noi rute

rutiere ce facilitează şi fluidizează traficul în interiorul judeţului Bacău. Acest lucru
este benefic, mai ales, în condiţiile în care judeţul Bacău este străbătut de
importante rute internaţionale.

Facilitarea procesului de modernizare a Aeroportului. Deşi Aeroportul Internaţional

Bacău a fost preluat de către o companie privată cu scopul de a fi modernizat şi
extins, unele probleme / obstacole de ordin financiar ar putea întârzia începerea
lucrărilor. Aeroportul de la Bacău prezintă potenţial în a deveni un aeroport
regional, declasând Aeroportul Iaşi, prin serviciile şi dotările corespunzătoare.

Conectarea la utilităţi a localităţilor din mediul rural. Majoritatea localităţilor din

mediul rural, şi în special cele situate în partea estică a judeţului, nu dispun de
dotările corespunzătoare în ceea ce priveşte echiparea tehnico-edilitară.
Conectarea la reţeaua de apă potabilă, de gaz şi canalizare conduce la dezvoltarea
condiţiilor de trai a populaţiei din mediul rural. O atenţie deosebită trebuie
acordată localităţilor din partea estică a judeţului care sunt relativ izolate de restul
judeţului, nefiind localizate nici un centru urban sau cale rutieră importantă.

De asemenea, în localităţile rurale localizate în zona montană, gradul de acoperire

cu reţele tehnico-utilitare nu este suficient. Principala cauză este reprezentată de
relieful înalt şi densitatea scăzută a populaţiei, dar şi de lipsa fondurilor.

40 | P a g e
I.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Situaţia actuală
Dispunând de resurse naturale bogate şi diversificate şi beneficiind de
poziţionarea geografică favorabilă, teritoriul judeţului Bacău a cunoscut o
dezvoltare economică timpurie, încă din secolul XV Bacăul fiind un târg însemnat,
de negustori şi meșteșugari, unde se făceau operaţii de vamă, exista o autoritate
judiciară şi organe de execuţie.
Resurse existente
Teritoriul judeţului Bacău se remarcă prin resursele naturale bogate şi
diversificate: terenuri agricole favorabile practicării agriculturii, fond forestier
important, reţea hidrografică bogată (lungime totală de peste 2.100 km) care se
remarcă prin amenajările cu folosinţă complexă, izvoare de ape minerale şi
terapeutice, resurse minerale (zăcăminte de ţiţei, gaze naturale, cărbune brun,
sare gemă, săruri de potasiu) şi roci utile şi materiale de construcţii.

În perioada anilor `50-`80, marcată de strategia dezvoltării industriale rapide s-au
construit întregi platforme industriale şi s-au dezvoltat şi modernizat capacităţile
vechi. Între acestea se situează chimia şi petrochimia, industria petrolieră,
industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică
etc. Între 1950-1975 s-au pus în funcţiune termocentralele de la Comănești şi
Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistriţa aval. Cea mai mare realizare industrială
a judeţului între 1960-1968 a fost platforma Borzești unul din cei mai importanţi
piloni ai industriei chimice românești.
După 1990, economia românească s-a confruntat cu probleme majore legate de
trecerea de la un sistem centralizat la 0 economie de piaţă, având loc o prăbuşire a
industriei româneşti. În aceste condiţii, unele dintre marile unităţi din industria
băcăuană şi-au redus în mod semnificativ şi chiar şi-au sistat activitatea. În alte
cazuri unităţile din sectorul industrial au reuşit să se reorganizeze în societăţi
comerciale, cu noi structuri funcţionale, cu mobilitate sporită, adaptate noilor
cerinţe ale economiei de piaţă, şi care activează cu succes pe piaţă.
De asemenea, judeţul Bacău dispune şi de alte resurse, precum infrastructura în
domeniul industrial, staţiuni de importanţă naţională (Slănic Moldova şi Tg. Ocna)
şi existenţa unor tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri populare bine conservate.
Conform studiului realizat în rândul actorilor locali interesaţi (APL, instituţii
publice, mediul de afaceri şi ONG) principalele resurse existente în judeţul Bacău,
pe care se poate baza dezvoltarea economică a judeţului, sunt reprezentate de
terenuri agricole favorabile dezvoltării agriculturii şi zootehniei (56,0% dintre
participanţi la studiu) şi resursele umane de care dispune judeţul (42,0%).
Principalele resurse existente , pe care se poate baza dezvoltarea
economică a judeţului Bacău
fondul forestier 18,0%
infrastructura în domeniu industrial 20,0%

resursele naturale diversificate (fond

forestier, agricol, resurse minerale etc.)
24,0%
La nivelul anului 2008 (conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză),
creşterea reală a PIB la nivelul judeţului Bacău a fost de 8,0%, surclasând pentru resursele hidrografice 32,0%
prima dată în perioada 2005-2008 creşterea reală înregistrată la nivelul Regiunii
Nord Est (7,2%), valoare care plasa judeţul pe prima poziţiei la nivel regional. resursele energetice - petrol, gaze, cărbune 32,0%

resursele turistice - cadru natural, izvoare de

ape minerale etc.
32,0%
Valoare Produsului Intern Brut pe locuitor, în 2008, a fost de aproximativ 4.630
euro în cazul judeţului Bacău, cu aproximativ 15% mai mare decât valoarea resursele umane 42,0%
produsului intern brut pe locuitor la nivel regional. În perioada 2005-2008
PIB/locuitor în judeţul Bacău a fost superior celui de la nivel regional. terenurile agricole 56,0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

42 | P a g e
 Dezvoltarea economică a judeţului Bacău

De asemenea, mai mult de 30% dintre participanţii la studiu au indicat resursele

Distribuţia întreprinderilor din judeţul Bacău pe activităţi ale
turistice (ape minerale, cadru natural, staţiuni), resursele energetice (ţiţei, gaz,
economiei naţionale (secţiuni CAEN Rev. 2)
cărbune) şi resursele hidrografice importante de care dispune judeţul. Alte resurse
pe care se poate baza dezvoltarea economică a judeţului Bacău, conform părerilor alte activităţi ale
actorilor locali interesaţi, sunt diversitatea resurselor naturale (24,0%), economiei
infrastructura industrială existentă (20,0%) şi fondul forestier existent (18,0%). naţionale
16,6%
hoteluri şi comerţ ...
Întreprinderi active. Activitatea întreprinderilor restaurante 45,4%
3,8%
transport şi
Numărul întreprinderilor depozitare
5,7%

La sfârşitul anului 2008, erau 12.341 întreprinderi active din punct de vedere activităţi
economic (persoane juridice) la nivelul judeţului Bacău, acesta ocupând poziţia a profesionale,
ştiinţifice şi tehnice
doua la nivelul Regiunii Nord Est cu o pondere de 20,2% din totalul întreprinderilor 7,5%
construcţii industria
active. Dintre acestea, 11.109 (90,0%) erau microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 971 10,1% prelucrătoare
(7,9%) întreprinderi mici (10-49 salariaţi), 226 (1,8%) întreprinderi mijlocii (50-249 10,9%
salariaţi) şi 35 (0,3%) întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste).
Cifra de afaceri
Raportat la populaţia judeţului, densitatea întreprinderilor este de 17,2
întreprinderi/1.000 locuitori, superioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord
Cifra de afaceri realizată în 2008 de către întreprinderile active din judeţul Bacău a
Est (16,4), însă semnificativ mai redusă decât cea înregistrată la nivel naţional (25,8
totalizat 16.538,53 milioane RON (preţuri curente), reprezentând 26,1% din totalul
întreprinderi la 1.000 locuitori).
regional În perioada 2004-2008 a avut loc o reducere a ponderii cifrei de afaceri
realizate de către întreprinderile din judeţul Bacău în totalul regional cu 10 puncte
Distribuţia pe sectoare de activitate. Sectorul comerţului cuprinde 45,4% din totalul
procentuale (de la 36,1% în 2004, la 26,1% în 2008).
întreprinderilor active la nivel judeţean în 2008, fiind urmat, în funcţie de ponderea
firmelor care activează în cadrul respectivului sector, de: sectorul serviciilor
Pe clase de mărime, la nivelul anului 2008, întreprinderile mari contribuiau cu 39,1%
(30,6%), industrie (11,6%), construcţii (10,1%) şi agricultură (2,3% din totalul firmelor
la formarea cifrei de afaceri judeţene, întreprinderile medii cu 20,3%, cele mici cu
active la sfârşitul anului 2008). Faţă de structura înregistrată la nivel regional şi
22,5% şi microîntreprinderile cu doar 18,0%.
naţional se remarcă o concentrare mai ridicată în cazul sectorului comerţului,
45,4% faţă de 42,8% şi, respectiv, 38,6%, iar ponderea întreprinderilor din cadrul
Structura cifrei de afaceri judeţene pe activităţi ale economiei naţionale.
sectorului serviciilor (30,6%) este mai scăzută decât cea înregistrată la nivel
Principalele activităţi economice (secţiuni CAEN Rev. 2) în funcţie de volumul cifrei
regional (31,5%) şi la nivel naţional (37,2%).
de afaceri realizate în anul 2008 sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor (secţiunea G) – 38,0%, industria
prelucrătoare (secţiunea C) – 23,2%, construcţii (secţiunea F) – 16,1% şi producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
(secţiunea D) – 13,2% din total cifră de afaceri judeţeană.

43 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Faţă de structura pe sectoare economice la nivel regional şi naţional a cifrei de
afaceri se remarcă contribuţia mai ridicată a firmelor din sectorul industrial (37,7%
faţă de 31,3% şi 29,7%) şi din sectorul construcţiilor (16,1% faţă de 13,5% şi 8,6%). De
asemenea, cifra de afaceri realizată de firmele din sectorul serviciilor totalizează
doar 7,2% la nivelul judeţului Bacău, faţă de o contribuţie de 10,2% la nivelul Regiunii
Nord Est şi de 24,3% la nivel naţional.
Structura cifrei de afaceri (2008) pe sectoare economice, situaţie
comparativă judeţul Bacău, regiunea Nord Est şi România
45%
Structura pe clase de mărime a numărului mediu de salariaţi la nivelul judeţului
Bacău în 2008 este destul de echilibrată, aproximativ 24,0% fiind salariaţi ai
microîntreprinderilor, 23,0% ai întreprinderilor mici, 27,0% ai întreprinderilor medii şi
26,1% ai întreprinderilor mari. Cea mai importantă reducere a numărului de salariaţi
s-a înregistrat în cazul întreprinderilor mari.
Structura numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale.
Principalele activităţi ale economiei naţionale, în funcţie de ponderea în numărul
mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active din judeţul Bacău în anul 2008,
sunt industria prelucrătoare (secţiune C) – 36,1%, comerţul cu ridicata şi cu

38,0%
37,7%

35,9%
40%
amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (secţiunea G) – 26,1%,

41,7%
construcţii (secţiune F) – 14,8%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi
31,3%
29,7%

35%
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (secţiune D) – 3,8%, şi transport şi

24,3%
30% depozitare (secţiune H) – 3,4%.
25%
16,1%

Împreună, primele trei activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN
13,5%

20%
Rev. 2 totalizează peste trei sferturi (77,0%) din numărul total al salariaţilor.

10,8%
15%
8,6%

7,2%
10% La nivelul judeţului Bacău, faţă de structura salariaţilor pe sectoare economice
2,7%
1,6%

înregistrată la nivel regional şi naţional, se remarcă ponderea mai ridicată deţinută

0,9%

5%
de către sectorul industrial (+3,5 şi, respectiv, +7,3 puncte procentuale) şi mai
0%
scăzută în cazul sectorului serviciilor (-3,5 şi, respectiv, -13,3 puncte procentuale).
Agricultură Industrie Construcţii Comerţ Servicii

Bacău Nord Est România Repartiţia numărului mediu al salariaţilor în profil teritorial. Din numărul mediu de
salariaţi din cadrul întreprinderilor active din judeţul Bacău, la nivelul anului 2008,
aproximativ 85,6% erau salariaţi în cadrul întreprinderilor din mediul urban şi doar
Numărul salariaţilor 14,4% în cadrul celor din mediul rural.

La nivelul anului 2008, numărul mediu al salariaţilor din cadrul întreprinderilor
active din judeţul Bacău a fost de 88.019 persoane, reprezentând 20,6% din numărul
mediu de salariaţi la nivel regional.
Faţă de numărul mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active la nivelul
anului 2004 (97.709 persoane) s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 9,9%; la
nivel regional numărul mediu de salariaţi din 2008 era cu aproximativ 1,2% mai mic
decât cel din 2004. La nivelul anului 2008, se înregistra un număr mediu de 7,1
salariaţi per întreprindere la nivelul judeţului Bacău.
Mai mult, numărul mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor de la nivelul
municipiului Bacău reprezenta 57,9% din totalul judeţean iar cei din cadrul
întreprinderilor din municipiului Oneşti 14,6%, împreună, întreprinderile din cele
două municipii totalizând 72,5% din numărul mediu de salariaţi de la nivel judeţean
în 2008. Primele trei localităţi (Bacău, Oneşti şi Comăneşti) după numărul mediu de
salariaţi la nivelul anului 2008 concentrau peste trei sferturi din totalul judeţean.

44 | P a g e
 Dezvoltarea economică a judeţului Bacău

Industrie Activitatea firmelor din industrie

La nivelul judeţului Bacău, în perioada 2003-2008, s-a înregistrat o reducere a La nivelul industriei activau un număr de 1.477 unităţi locale active, reprezentând
activităţii industriale, indicii de volum ai producţiei industriale fiind subunitari. aproximativ 11,8% din totalul unităţilor locale active la nivel judeţean.
Creşteri ale volumului producţiei industriale, faţă de anul precedent, s-au
înregistrat doar la nivelul anului 2005 (116,0%) şi 2008 (103,1%) în restul perioadei Unităţile locale active 2008 în sectorul industrial, deţineau aproximativ 39,6%
înregistrându-se reduceri de până la 89,5%, în 2007. Creşterea relativ redusă de la (40.080 salariaţi) din numărul mediu al salariaţilor de la nivel judeţean şi realizau
nivelul anului 2008 se datorează în special schimbării modului de raportare a 31,1% (5.324 milioane lei) din cifra de afaceri totală de la nivel judeţean.
datelor de către SC Petrom SA.
Cele mai atractive activităţi industriale (la nivel de diviziune CAEN Rev. 2), din
Industria extractivă a avut evoluţii mai favorabile, înregistrând creşteri ale punct de vedere al numărului unităţilor locale active care funcţionau, sunt „16 –
volumului producţiei industriale în 2004 (130,4%) şi 2007 (122,7%) şi scăderi în 2003 prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobile”
(97,0%), 2005 (83,5%) şi 2006 (91,3%). Evoluţia din 2008 se datorează schimbării – 267 (18,1% din total ULA industrie), „10 - industria alimentară” – 214 (14,5%), „14 –
modului de raportare a datelor de către SC Petrom SA. fabricarea articolelor de îmbrăcăminte” – 147 (10,0%), „25 – industria construcţiilor
metalice şi a produselor din metal ...” – 136 (9,2%) şi „31 – fabricarea de mobilă” –
111 (7,5%).
Indicii de volum ai producţiei industriale - an precedent = 100% -
120,0
116,0
Numărul unităţilor locale active din sectorul industrial pe diviziuni
115,0 CAEN Rev. 2, judeţul Bacău, 2008
110,0 Industria
Prelucrarea alimentară (10)
103,1
105,0 lemnului (16) 14,5%
18,1% Fabricarea
100,0 articolelor de
îmbrăcăminte (14)
95,0 10,0%
96,3
90,0 93,5
90,3 89,5 Industria
85,0
construcţiilor
80,0 Alte activităţi metalice (25)
industriale 9,2%
2003 2004 2005 2006 2007 2008 40,8%
Total industrie Fabricarea de
mobilă (31)
7,5%

45 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Cele cinci activităţi industriale concentrau, la nivelul anului 2008, peste 59% din
numărul unităţilor locale active la nivel industriei.
Unităţile din domeniile (diviziunile CAEN) „14 - Fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte” (6.273 salariaţi; 15,7%), „10 - Industria alimentară” (4.837 salariaţi;
12,1%), „10 - Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale” (3.804; 9,5%), „16 -
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută cu excepţia mobilei”
(3.416; 8,5%), „20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice” (2.197; 5,5%) şi
„33 - Repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor” (2.009;
5,0%) concentrează 56,2% din numărul mediu de salariaţi de la nivelul unităţilor
locale active din industrie.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în anul 2008 la nivel de activitate
industrială principalele activităţi sunt reprezentate de: „10 – industria alimentară”
(833,8 milioane lei; 15,7% din cifra de afaceri la nivel de industrie), „35 - Producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”
(770,2 mil. lei; 14,5), „19 - Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor
obţinute din prelucrarea ţiţeiului” (679,9 mil. lei; 12,8%) şi „20 - Fabricarea
substanţelor şi a produselor chimice” (559,5 mil. lei; 10,5%).
Agricultura
Conturi economice
Valoarea producţiei ramurii agricole. Valoarea totală a producţiei ramurii agricole
din judeţul Bacău a fost de 1.714.186 mii lei Ron la nivelul anului 2008,
reprezentând 14,7% din totalul valorii producţiei agricole la nivel regional şi 2,6% din
valoarea producţiei agricole de la nivel naţional.
Valoarea producţiei agricole vegetale a fost de 1.059.539 mii lei RON,
reprezentând 61,8% valoarea totală a producţiei agricole, valoare producţiei
agricole animală a fost de 651.482 mii lei RON (38,0%) iar valoare producţiei
agricole din sectorul serviciilor s-a ridicat la 3.165 mii lei RON (0,2%).
Indicii producţiei ramurii agricole. Indicii producţiei ramurii agriculturii, la nivelul
judeţului Bacău au înregistrat o evoluţie similară cu cei de la nivelul Regiunii Nord
Est. Astfel, în 2004 şi 2005 se înregistrează creşteri ale valorii producţiei din ramura
46 | P a g e
agricultură iar anul 2006 marchează o reducere a valorii producţiei agricole la
nivelul judeţului Bacău la aproximativ 97,9% faţă de anul anterior, evoluţie
continuată şi în anul 2007, când valoarea producţiei agricole s-a redus până la
aproximativ două treimi faţă de anul anterior.
La nivelul anului 2008 se înregistrează o revenire a valorii producţiei agricole,
aceasta înregistrând, în cazul judeţului Bacău o valoare de 125,7% faţă de anul 2007.
Resurse şi baza tehnico -materială
Fond funciar. Suprafaţa terenurilor agricole din judeţul Bacău era, la finalul anului
2008, de 320.382 ha, reprezentând aproximativ 48,41% din suprafaţa totală a
judeţului.
Din total suprafaţă agricolă, suprafaţa arabilă a judeţului Bacău era de 186.058 ha
(58,1% din total agricol), păşunile ocupau o suprafaţă de 86.396 ha (27,0%),
fâneţele - 39.384 ha (12,3%), viile aveau o suprafaţă de 6.096 ha (1,9%) iar livezile o
suprafaţă de 2.448 ha (0,8%).
Baza tehnico materială. Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Bacău a
cunoscut o evoluţie ascendentă, la nivelul anului 2009 cuprinzând un număr de
2.700 tractoare fizice (+14,5% faţă de anul 2003), 2.213 pluguri pentru tractoare
(+13,0% faţă de anul 2003), 1.170 semănători mecanice (+19,1%) şi 297 combine
autopropulsate pentru recoltat cereale (-12,4% faţă de anul 2003).
Raportat la suprafaţa arabilă se înregistrează un număr de 14,3 tractoare/1.000 ha
(13,8 la nivel regional şi 18,5 la nivel naţional), 11,8 pluguri pentru tractor / 1.000 ha
(11,5 la nivel regional şi 15,0 la nivel naţional), 6,3 semănători / 1.000 ha teren arabil
(5,4 la nivel regional şi 7,3 la nivel naţional) şi un număr de 1,6 combine de recoltat
cereale la 1.000 ha teren arabil (1,8 la nivel regional şi 2,6 la nivel naţional).
Îmbunătăţiri funciare
La nivelul judeţului Bacău suprafaţa arabilă amenajată cu lucrări de irigaţii este de
20.252 ha, reprezentând aproape 11% din total suprafaţă arabilă. Suprafaţa efectiv
irigată cu cel puţin o udare a fost de doar 652 ha, în 2009 (3,2% din suprafaţă
amenajată).

La nivelul anului 2009, suprafaţa totală a terenurilor amenajate cu lucrări de
desecare din judeţul Bacău era de 3.623 ha. Pe categorii de folosinţă, suprafaţa
agricolă amenajată era de 3.217 ha din care 2.462 ha arabil şi 755 ha păşuni
naturale.
La nivelul anului 2009, în judeţul Bacău s-au aplicat îngrăşăminte chimice pe o
suprafaţă de 51.878 ha teren agricol, reprezentând doar aproximativ 46,2% din
suprafaţa din anul 2003 (la nivel regional suprafaţa a crescut cu 109,2%, iar la nivel
naţional până la 146,0%).
Suprafeţele de teren pe care s-au aplicat pesticide la nivelul judeţului Bacău au
crescut în perioada 2003-2009, însă într-un ritm mai puţin accentuat decât
evoluţiile de la nivel regional şi naţional: suprafaţa de teren pe care s-au aplicat
insecticide, 10.903 ha, reprezentând 114,8% din cea din 2003 (peste 150% la nivel
naţional şi regional) iar cea pe care s-au aplicat ierbicide, 23.601 ha, reprezentând
123,7% din suprafeţele erbicidate în 2003 (136,3% la nivel naţional şi 158,0% la nivel
regional.
Zootehnia
Efectivele de animale. Efectivele de animale din judeţul Bacău, la finalul anului
2009, era format din 84.403 capete bovine (13,0% din total regional), 210.954
capete ovine (13,3% din efectivul de la nivel regional), 106.677 capete porcine
(15,4% din totalul efectivului existent la nivel regional) şi 2.897.939 păsări (21,2% din
total regional). Numărul familiilor de albine din judeţul Bacău, la 1 decembrie 2009,
era de 26.116 familii, reprezentând 22,1% din numărul familiilor de albine de la nivel
regional.
Raportat la suprafaţa agricolă, la nivelul judeţului Bacău, la 100 ha teren agricol
reveneau, în 2009: un număr de 27,7 bovine (33,8 la nivel regional şi 19,1 capete la
nivel naţional); 67,3 capete porcine (55,8% la nivel regional şi 65,9 la nivel naţional);
85,0 capete ovine şi caprine (76,4 la nivel regional şi 89,1 capete la nivel naţional).
În anul 2009, în judeţul Bacău, greutatea animalelor destinate sacrificării pentru
consum a fost de 52.812 tone (greutate în viu), reprezentând 88% din cea
înregistrată la nivelul anului 2003. Pe categorii de animale, greutatea animalelor
destinate sacrificării pentru consum înregistrată în 2009, faţă de anul 2003, a
scăzut pentru bovine la 74,1% (la nivel regional - 67,8% şi naţional - 69,8%) şi pentru
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău
porcine la 59,6% (la nivel regional - 71,4% şi naţional - 82,4%), a rămas relativ aceeaşi
în cazul ovinelor şi caprinelor (la nivel regional – 77,8% şi naţional – 77,2%) şi a
crescut până la 108,0% în cazul păsărilor (la nivel regional – 108,2 şi naţional – 113,7).
Producţia totală de lapte din anul 2009 a fost de 1.680 mii hectolitri situându-se la
acelaşi nivel cu producţia obţinută în 2003, înregistrând însă o tendinţă
descendentă de la un maxim de 2.195 mii hectolitrii, în 2006.
Producţia de lână, după o evoluţie descendentă în perioada 2003-2006,
înregistrează un trend ascendent, ajungând în 2009 la 560,0 tone (145,3% din
producţia anului 2003; 15,3% din producţia totală la nivelul regiunii Nord Est).
Producţia de ouă, după ce în perioada 2003-2006 creşte, înregistrează începând cu
2007 o tendinţă descendentă, la nivelul anului 2009 reprezentând doar
aproximativ 78,2% din producţia obţinută în 2003 (180,0 milioane bucăţi). Aceste
evoluţii sunt similare celor înregistrate la nivel naţional şi regional.
Producţia agricolă vegetală
Suprafaţa cultivată în judeţul Bacău în anul 2009 a fost de 144.574 ha,
reprezentând aproximativ 12,5% din totalul suprafeţei cultivate la nivelul Regiunii
Nord Est.
Din punct de vedere al suprafeţei cultivate în 2009, principalele culturi sunt
reprezentate de către porumb – 79.671 ha (55,1%), grâu şi secară – 13.343 ha (9,2%),
plante uleioase (rapiţă, floarea soarelui, in) – 6.946 ha (4,8%), legume – 6.180 ha
(4,3%) şi cartofi – 5.214 ha (3,6%). De asemenea, o suprafaţă importantă era
cultivată cu furaje verzi pe teren arabil – 29.352 ha (20,3%).
La nivelul judeţului Bacău, productivitatea medie multianuală la grâu (2.385 kg/ha) şi
porumb (3.149 kg/ha) în perioada 2003-2009, sunt inferioare celor obţinute la nivel
naţional şi similare celor obţinute la nivel regional. În cazul culturilor de cartofi se
înregistrează o productivitate medie multianuală (2003-2009) de 15.206 kg/ha,
superioară celor de la nivel naţional şi regional.
La nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat, în perioada 2003-2009, o reducere a
suprafeţelor viilor pe rod cu aproximativ 40%, până la 4.472 ha (la nivel regional şi
naţional reducerea a fost de doar 20%). În cazul pomilor fructiferi, numărul
47 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
acestora s-a redus cu aproximativ 43¤% (20% la nivel naţional şi 34% la nivel
regional).
Producţia medie multianuală de struguri, 2003 – 2009, a fost de 5.117 kg/ha în
judeţul Bacău, superioară celor de la nivel naţional (4.751 kg-ha) şi regional (4.942
kg/ha).
Principalele specii de pomi fructiferi sun merii (41,8%), prunii (33,8%) şi cireşii şi
vişinii (11,7%). Productivitatea medie multianuală (2003-2009), kg fructe/pom,
înregistrată în judeţul Bacău (20 kg/pom) este superioară celei de la nivel regional
(18 kg) şi naţional (15 kg). Diferenţele cele mai accentuate se înregistrează în cazul
merilor, productivitatea medie multianuală la nivelul judeţului Bacău fiind de 28
kg/pom, faţă de 22 kg la nivel regional şi 18 kg la nivel naţional.
Silvicultura
Suprafaţa fondului forestier, la finalul anului 2008, în judeţul Bacău era de 268,8
mii ha, reprezentând 22,8% din suprafaţa fondului forestier regional şi 4,2% din
suprafaţa fondului forestier naţional. În judeţul Bacău 62,4% din suprafaţa
pădurilor, în anul 2008, era formată din foioase şi restul de 37,6% din răşinoase. La
nivel naţional ponderea foioaselor era de 69,3% iar a răşinoaselor de 30,7%.
Volumul de lemn recoltat în anul 2009 din pădurile existente la nivelul judeţului
Bacău totalizează 822,9 mii mc, din care 44,1% fag, 36,9% răşinoase, 10,0% diverse
specii tari, 5,2% diverse specii moi şi 3,7% stejar.
Volumul de lemn recoltat la nivelul judeţului a crescut, în anul 2009 recoltându-se
cu 1,6% mai mult lemn faţă de anul precedent şi cu 9,3% mai mult comparativ cu
anul 2003. În perioada 2003-2009 volumul de lemn recoltat la nivel regional a
scăzut cu 11,0% iar la nivel naţional cu 1,0%.
48 | P a g e
Turismul
La 31 iulie 2009, la nivelul judeţului Bacău funcţionau un număr de 34 structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare, reprezentând doar 6,2% din totalul de 548
structuri în funcţiune la nivel regional. Contrar evoluţiilor de la nivel naţional şi
regional unde, în ultimi ani, s-a înregistrat o creştere a numărului de structuri de
cazare, la nivelul judeţului Bacău a avut loc o reducere cu aproximativ 15% (de la
40, în 2004).
La nivelul judeţului Bacău, în perioada 2004-2009, s-a înregistrat o reducere a
capacităţii de cazare existente cu aproximativ 17,5% (2.736 locuri, la 31 iulie 2009) şi
a capacităţii de cazare în funcţiune cu aproximativ 10% (847,8 mii locuri zile în
2009). Aceste evoluţii sunt contrare celor înregistrate la nivel regional, unde
capacitate de cazare existentă a crescut cu aproape 23% iar capacitatea de cazare
în funcţiune a crescut cu 22%.
Se înregistrează o concentrare a capacităţii de cazare existente la nivelul
municipiilor Bacău şi Oneşti (aproape 40%) şi a staţiunilor Slănic Moldova şi Tg.
Ocna (aproximativ 35%). În ceea ce priveşte capacitatea de cazare în funcţiune
aproximativ 42% este concentrată în municipiile Bacău şi Oneşti şi 40% în staţiunile
Slănic Moldova şi Tg. Ocna.
În 2009 s-au înregistrat un număr de 85.145 sosiri ale turiştilor în structurile de
cazare turistică din judeţul Bacău, din care 7.725 turişti străini şi 77.420 sosiri turişti
români. Faţă de anul 2004, la nivelul judeţului Bacău, s-a înregistrat o reducere a
numărului de soiri cu aproximativ 25%, tendinţă descendentă înregistrată începând
cu anul 2006 (la nivel regional numărul sosirilor a crescut până în 2008, o reducere
având loc la nivelul anului 2009).
În anul 2009 s-au înregistrat un număr total de 274.621 înnoptări ale turiştilor în
structurile de cazare din judeţul Bacău, reprezentând 18,2% din totalul înnoptărilor
înregistrate la nivel regional. Faţă de anul 2004, numărul înnoptărilor în structurile
de cazare din judeţul Bacău s-a redus cu aproximativ 25%, la nivel regional având
loc uşoară creştere (+1,3%).

Concentrarea capacităţii de cazare turistică în municipiile Bacău ş Oneşti şi în
staţiunile Slănic Moldova şi Tg. Ocna este explicată prin faptul că cele două
municipii însumează 49% din numărul total al sosirilor iar cele două staţiuni,
aproximativ 43,0%.
În ceea ce priveşte numărul înnoptărilor, Slănic Moldova deţine o pondere de
aproape 50% din total şi, împreună cu Tg. Ocna, însumează aproape două treimi
din numărul înnoptărilor. Cele două municipii, Bacău şi Oneşti, deţin o pondere de
aproximativ 28% din numărul înnoptărilor turiştilor în structuri de cazare din judeţ.
Durata medie de şedere la nivelul structurilor de cazare din judeţul Bacău este de
3,2 zile, superioară celei de la nivel regional (2,3 zile) şi naţional (2,8 zile), situaţie
explicată prin ponderea ridicată deţinută de turismul balnear şi de odihnă. Durata
medie de şedere în staţiunile Slănic Moldova şi Tg. Ocna a fost de 4,9 zile, iar în
municipiile Bacău şi Oneşti de 1,8 zile/sejur.
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune din judeţul Bacău a fost de
32,4% în 2009, superior atât indicelui de ocupare de la nivel naţional (28,4%) cât şi
celui de la nivel regional (24,5%), însă în scădere faţă de anul 2004 (-6,8 puncte
procentuale). La nivelul staţiunilor Slănic Moldova şi Tg. Ocna indicele de utilizare
a fost de 54,6% şi, respectiv, 49,2%, faţă de 24,4% (municipiul Bacău) şi 15,2%
(municipiul Oneşti).
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău
Investiţii şi construcţii
Societăţi comerciale cu participare străină la capital
La data de 31.12.2009, la nivelul judeţului Bacău erau înmatriculate la Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului un număr de 1.433 societăţi comerciale cu
participare străină la capital, reprezentând aproximativ 20% din numărul total de la
nivel regional. Faţă de numărul societăţilor comerciale cu participare străină la
capital, înregistrat la finalul anului 2006, la nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat o
creştere cu aproape 39%, în timp ce la nivel regional a avut loc o creştere cu 35,5% a
numărului societăţilor comerciale cu participare străină la capital.
În 2007 s-a înregistrat o creştere a numărului societăţilor comerciale cu participare
străină la capital din judeţul Bacău cu 63 (+6,1%), în 2008 cu 85 societăţi (+7,8%) iar
în 2009, cu 253 societăţi (+21,4%, faţă de anul anterior). De altfel, judeţul Bacău
este singurul din cadrul Regiunii Nord Est în care se înregistrează o creştere a
numărului de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capital,
atât la nivelul anului 2008 (85, faţă de 63 în 2007) cât şi la nivelul anului 2009 (253,
faţă de 85, anul anterior).
Numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capital pe
judeţe la nivelul Regiunii Nord Est, la 31.12.2009
Vaslui; 328; 4,5% Iaşi; 2.413; 33,1%
Botoşani; 479; 6,6%
Neamţ; 1.235;
17,0%
Bacău; 1.433;
19,7%
Suceava; 1.393;
19,1%
49 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Capitalul social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la
capital din judeţul Bacău era, la finalul anului 2009, de 567.068,3 mii Euro. Faţă de
anul anterior s-a înregistrat o scădere a capitalului social subscris cu aproape 11%, la
nivel regional modificările înregistrate fiind nesemnificative.
Capitalul social subscris de către societăţile cu participare străină la capital
înmatriculate în judeţul Bacău reprezenta, la 31.12.2009, aproximativ 46% din
totalul capitalului social subscris la nivel regional de către aceste companii. Pe
poziţia a doua se află judeţul Suceava care deţine o pondere de 24,3% iar pe a treia
judeţul Iaşi cu o pondere de 18,2%.
Ponderea deţinută de judeţul Bacău în total regional s-a redus, la nivelul anului
2006 deţinând o pondere de aproximativ 51% iar la nivelul anului 2008, de
aproximativ 52%.
Indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău
Datele pentru judeţul Bacău sunt rezultate din observarea lunară, de către DJS
Bacău, a unui eşantion de agenţi economici. Deoarece aceste date nu au fost
extinse la nivel de judeţ ele au un caracter orientativ.
Indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău sunt superiori celor înregistraţi la nivel
naţional în 2004 (117,3% faţă de 103,29%) şi 2005 (119,7% faţă de 103,4) şi ating un
maxim în 2006 (128,0%). În 2007 se înregistrează o reducere a investiţiilor în judeţul
Bacău până la 98,7% din cele din anul anterior iar în 2008 se înregistrează un
progres până la 109,8% faţă de anul anterior.
Pe elemente de structură, indicii investiţiilor în lucrări de construcţii înregistrează
în 2008 o valoare de 118,0, indicii investiţiilor în utilaje înregistrează o valoare de
114,3, în timp ce investiţiile în mijloace de transport au înregistrat un indice de 85,4.

Capitalul social subscris de către societăţilor comerciale cu

Indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău
participare străină la capital din Regiunea Nord Est, pe judeţe,
(an precedent = 100%)
la 31.12.2009

300,0%
350%
Bacău
45,8%

240,0%
300%
Botoşani
1,9%
250%
Vaslui
2,8%

141,40%
149,3%
200%

123,70%

122,60%
131,0%
128,0%
125,6%

114,30%
Neamţ

119,7%

118,0%
117,3%
117,5%

109,8%
7,0%

98,7%
150%

94,4%
83,20%
92,3%

92,3%

85,5%
78,2%

68,10%

51,5%
100%

50%
Iaşi
18,2% 0%
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suceava
24,3% Investiţii - total Lucrări de construcţii Utilaje cu şi fără montaj Mijloace de transport

50 | P a g e
 Dezvoltarea economică a judeţului Bacău

La nivelul judeţului Bacău, în 2008, aproximativ 49,4% din investiţiile realizate au

fost în lucrări de construcţii, 31,3% s-au realizat pentru utilaje, 15,6% pentru mijloace
Indicii lucrărilor de construcţii în judeţul Bacău* şi la nivel naţional
de transport şi 2,8% au fost reprezentate de lucrări geologice şi alte cheltuieli de
- an precedent = 100% -
investiţii.
210%

Faţă de anul anterior s-a înregistrat o creştere a ponderii investiţiilor în lucrări de 190%
169,8% 200,0%
construcţii în special, în defavoarea investiţiilor pentru mijloace de transport. 170%

150%
130,6% 133,5%
Structura investiţiilor din judeţul Bacău pe elemente de structură 117,4% 123,4%
130%

60% 110% 98,1%

49,4%
46,3%

46,3%
109,2% 111,5%

44,5%
90%
43,5%

50%
39,2%

37,3%

70%
35,7%
34,2%

Lucrări de 74,5%
33,5%

31,3%
40%
30,9%
construcţii 50%
2004 2005 2006 2007 2008
Utilaje cu şi fără
21,8%
21,5%

30%
montaj România Bacău

16,5%
14,4%

20% Mijloace de
9,3%
8,9%
8,6%

8,6%

transport
7,1%

Valoarea lucrărilor de construcţii pentru lucrări de reparaţii capitale a înregistrat

5,6%

10%
2,8%
2,8%

Lucrări geologice creşteri importante în 2005 şi 2006 (indici de 260,0 şi, respectiv, 220,0) la nivelul
şi alte cheltuieli anului 2007 şi 2008 înregistrându-se scăderi la 32,3% şi, respectiv, 84,1%.
0% de investiţii
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Lucrările de construcţii noi au înregistrat creşteri ale valorilor în anul 2006 (159,5%),
2007 (132,7%) şi 2008 (118,9%).

În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se

Construcţii înregistrează o creştere mai accentuată decât în cazul celorlalte tipuri de lucrări.

Datele pentru judeţul Bacău sunt rezultate din observarea lunară, de către DJS Astfel, faţă de anul precedent, în 2006 se înregistrează o creştere de 147,1%, în
Bacău, a unui eşantion de agenţi economici. Deoarece aceste date nu au fost 2007 de 172,7% iar în 2008 de 280,0%.
extinse la nivel de judeţ ele au un caracter orientativ.

Indicii valorii lucrărilor de construcţii din judeţul Bacău sunt superiori celor
înregistraţi la nivel naţional, scăderi ale valorii lucrărilor de construcţiilor
înregistrându-se doar în anul 2005 (74,5% faţă de anul 2004). La nivelul anului 2008
indicele lucrărilor de construcţii a fost de 200%.

51 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Indicii lucrărilor de construcţii în judeţul Bacău Structura lucrărilor de construcţii din judeţul Bacău

280,0%
(an precedent = 100%) pe tipuri de lucrări

74,3%
260,0%
300%
80%

220,0%

200,0%
250% 70%

56,0%

54,0%
173,9%

172,7%

51,4%
169,8%
159,5%
60%
200%

147,1%

132,7%

40,5%
50%

38,1%
118,9%
117,4%
114,6%

36,0%
111,5%

35,8%
35,1%
35,0%
107,0%
104,9%

150%

31,7%

29,9%
40%
90,3%

27,8%
84,1%
81,6%

74,5%
74,9%

67,3%

21,4%
100% 30%

52,9%

32,3%

10,5%

10,2%
20%

8,0%
50%

4,3%
10%
0%
0%
2003 2004 2005 2006 2007 2008
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Construcţii total Construcţii noi Lucrări de reparaţii capitale Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente Construcţii noi Lucrări de reparaţii capitale Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente

La nivelul anului 2008, 74,3% din valoarea lucrărilor din construcţii este
reprezentată de către lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 21,4% este
reprezentată de lucrări de construcţii noi şi doar 4,3% este reprezentată de lucrări
de reparaţii capitale.

Aceeaşi ordine este înregistrată şi în 2007, însă diferenţele sunt mai reduse: 54,0%
lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 35,8% lucrări de construcţii noi şi 10,2%
lucrări de reparaţii capitale.

La nivelul anului 2006, cele trei tipuri de lucrări de construcţii deţin ponderi
aproximativ egale în totalul valorii lucrărilor de construcţii: 35,1% lucrări de
întreţinere şi reparaţii curente, 35,0% lucrări de construcţii noi şi 29,9% lucrări de
reparaţii capitale.

52 | P a g e

Analiza SWOT
PUNCTE TARI
Volumul şi structura economiei judeţene
 Judeţul Bacău ocupă poziţia a doua la nivelul regiunii Nord Est din punct de
vedere al întreprinderilor active din punct de vedere economic la sfârşitul
anului 2008 (12.341 întreprinderi; 20,2% din total regional) şi în ceea ce
priveşte cifra de afaceri realizată (16.538,53 milioane RON; 26,1% din cea
regională);
 Întreprinderile care activează în domeniul industriei prelucrătoare şi
construcţiilor deţin ponderi importante în totalul întreprinderilor (10,9% şi,
respectiv, 10,1%) şi au o contribuţie importantă la formarea cifrei de afaceri
judeţene (23,2% şi, respectiv, 16,1%);
 întreprinderile din sectorul industrial deţin o pondere de 42,6% în numărul
salariaţilor de la nivelul întreprinderilor active (39,1% la nivel regional şi 35,3%
la nivel naţional);
 În judeţul Bacău, la finalul anului 2008 erau activi un număr de 8.164
întreprinzători privaţi, judeţul ocupând poziţia secundă la nivel regional
(18,6%);
Industrie
 Existenţa unei infrastructuri în domeniul industriei – zone, parcuri
industriale;
 Existenţa unor resurse naturale importante pentru dezvoltarea industriei;
 Nivel relativ ridicat de dezvoltare a industriei; cele 1.477 unităţi locale active
(11,8% din totalul unităţilor locale active la nivel judeţean) deţineau
aproximativ 39,6% (40.080 salariaţi) din numărul mediu al salariaţilor de la
nivel judeţean şi realizau 31,1% (5.324 milioane lei) din cifra de afaceri totală
de la nivel judeţean;
Investiţii şi construcţii
 În perioada 2004-2008, indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău sunt, în
general, supraunitari şi superiori celor de la nivel naţional, marcând o
tendinţă ascendentă a investiţiilor realizate;
 Se înregistrează o creştere a valorii lucrărilor de construcţii realizate la nivel
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău
PUNCTE SLABE
Volumul şi structura economiei judeţene
 Reprezentare/dezvoltare mai redusă a sectorului serviciilor, 30,6% dintre
întreprinderile active desfăşurând activităţi în acest sector, faţă de situaţia
de la nivel regional (31,5%) şi naţional (37,2%);
 Contribuţia mult mai redusă la formarea cifrei de afaceri judeţene a firmelor
din sectorul serviciilor, faţă de situaţia de la nivel regional şi naţional (7,2%,
faţă de 10,8% şi, respectiv, 24,3%);
 firmele din sectorul serviciilor deţin o pondere de 15,0% din totalul salariaţilor
din cadrul întreprinderilor active la nivel judeţean, mai scăzută decât cea
înregistrată la nivel regional (18,5%) şi naţional (28,3%);
 Ponderea cifrei de afaceri judeţene în totalul regional s-a redus cu
aproximativ 10 puncte procentuale, de la 36,1%, în 2004, la aproximativ 26,1%;
 Reducerea numărului mediu al salariaţilor din întreprinderile active
economic în 2008 înregistrându-se 90,1% din numărul salariaţilor din 2004
(98,8%, la nivel regional şi 105,6% , la nivel naţional);
Industrie
 În perioada 2003-2008, indicii de volum ai producţiei industriale din judeţul
Bacău sunt în general subunitari, marcând reduceri ale volumului producţiei
industriale;
 Sistarea/restrângerea activităţii în cazul marilor unităţi industriale de la
nivelul judeţului Bacău;
Investiţii şi construcţii
 Reducerea ponderii în totalul regional al capitalului social subscris de către
societăţile comerciale cu participare străină la capital înmatriculate în judeţul
Bacău cu aproximativ 6 puncte procentuale, în 2009, faţă de 2008 (de la
aproximativ 52%, la aproximativ 46%);
 Faţă de finalul anului 2006, la nivelul judeţului Bacău, valoarea capitalului
social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital
a înregistrat o creştere inferioară celei medii la nivel regional (+76%, faţă de
+97%);
53 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
PUNCTE TARI
judeţean, în perioada 2004-2008, indicii valorii lucrărilor de construcţii fiind,
în general, superiori celor înregistraţi la nivel naţional;
 Cu 1.433 societăţi comerciale cu participare străină la capital, reprezentând
20% din totalul de la nivel regional, judeţul Bacău ocupa poziţia a doua între
judeţele din regiune, după Iaşi (33% din total regional);
 La nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat cea mai importantă creştere a
numărului de societăţi comerciale cu participare străină la capital, de +39%
faţă de 31.12.2006 (la nivel regional cu +35,5%);
 capitalul social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină
la capital din judeţul Bacău era, la finalul anului 2009, de 567.068,3 mii Euro,
reprezentând aproape 46% din totalul de la nivel regional;
Agricultură şi silvicultură
 Ponderea suprafeţelor agricole ocupate cu păşuni (27,0%) şi fâneţe (12,3%)
este mai ridicată decât cea de la nivel regional (23,3% şi, respectiv, 9,4%),
potenţial pentru dezvoltarea zootehniei;
 Calitatea solurilor poate fi apreciată ca fiind bună, 20% dintre terenurile
arabile încadrându-se în clasele I şi II de calitate şi 40% în clasa III;
 Numărul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură a crescut
în perioada 2003-2009;
 Evoluţie ascendentă 2003-2009 a efectivelor de animale, superioară celei de
la nivel regional, în cazul: porcine, 108,4% (101,3% nivel regional), ovine, 123,2%
(113,7%), familii albine, 121,7% (100,7%);
 Numărul animalelor ce revin la 100 ha teren, este superior faţă de cel
înregistrat la nivel naţional şi apropiat de cel de la nivel regional: porcine,
67,3 (65,9 la nivel naţional şi 55,8 la nivel regional), ovine şi caprine, 85,0
(76,4 şi, respectiv, 89,1), bovine, 27,7 (19,1 şi, respectiv, 33,8);
 Fond forestier important, pondere de 40,6% din totalul suprafeţei judeţului
Bacău, mai ridicată decât la nivel naţional (27,1%) şi chiar regional (32,1%).
Turism
 Existenţa zonelor etnografice – tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri etc.
 Cadrul natural, peisaje;
 Accesibilitate relativ bună;
54 | P a g e
PUNCTE SLABE
Agricultură şi silvicultură
 Numărul tractoarelor şi maşinilor agricole care revin la 1.000 ha teren
agricol, înregistrează valori similare cu cel de la nivel regional, însă este
inferior celui de la nivel naţional;
 Suprafaţa arabilă amenajată cu lucrări de irigaţii reprezintă 10,9% din total
arabil, pondere inferioară celei de la nivel naţional (30,8%); suprafeţele
efectiv irigate sunt foarte mici:
 Reducerea suprafeţele agricole pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice, în
2009, reprezentând 46,2% din cele din anul 2003 (la nivel regional 128,1% şi,
respectiv, 109,2%);
 Faţă de anul 2003, suprafeţele de teren pe care s-au aplicat pesticide au
crescut într-un ritm mai puţin accelerat faţă de evoluţiile înregistrate la nivel
naţional şi regional;
 S-au înregistrat reduceri ale producţiei ramurii zootehniei (greutatea în viu a
animalelor destinate sacrificării pentru consum, producţia de lapte,
producţia de ouă), mai accentuate decât cele de la nivel naţional şi
regionale;
 Tendinţa de scădere a suprafeţelor totale cultivate, înregistrată începând cu
anul 2006;
 Scăderea suprafeţelor viilor pe rod şi a numărului pomilor fructiferi;
 Grad scăzut de asociere a terenurilor în exploataţii mari;
 Suprafaţa terenurilor pe care s-au efectuat lucrări de împădurire în 2008,
reprezintă doar 0,10% din fondul forestier al judeţului Bacău;
 Volumul de lemn recoltat la nivel judeţean a crescut continuu începând cu
2006, astfel încât, volumul recoltat în 2009 reprezenta 109,3% din cel recoltat
în 2003, evoluţie mai accentuată decât cea de la nivel regional (89,0%) şi
naţional (99,0%);
Turism
 Reducerea, în 2009 faţă de 2004, a numărului de structuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare (la aproximativ 85%), a capacităţii de cazare
turistică existente (la aproximativ 82,5%) şi a celei aflate în funcţiune (la
90.1%), contrar evoluţiilor regionale şi naţionale, unde s-au înregistrat
creşteri;

PUNCTE TARI
 Obiective turistice atractive – staţiunea Slănic Moldova, Sanatoriu Salina Tg.
Ocna etc.;
 Posibilitatea practicării unor forme variate de turism – balnear&spa,
agroturism, cultural-religios, activ, de aventură, sportiv;
 Durata medie de ședere este de 3,2 zile la nivelul structurilor de cazare din
judeţul Bacău, mai mare decât cea de la nivel regional (2,3 zile) şi decât cea
de la nivel naţional (2,8 zile);
 Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de la nivelul judeţului
Bacău a fost superior celui de la nivel regional şi chiar naţional în perioada
2004-2009; în 2009 a fost de 32,4%, cu 7,4 puncte procentuale peste cel de la
nivel regional (24,5%) şi cu 4 puncte procentuale peste cel de la nivel naţional
(28,4%);
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău
PUNCTE SLABE
 Concentrarea puternică a infrastructurii de cazare (structuri şi capacitate de
cazare existentă şi în funcţiune) la nivelul staţiunii Slănic Moldova şi a
municipiilor Bacău şi Oneşti (50% din numărul structurilor, 65,5% din
capacitatea existentă şi 71,2% din cea în funcţiune în 2009) şi inexistenţa sau
oferta scăzută la nivelul altor oraşe şi în mediul rural;
 Sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au
înregistrat o scădere continuă începând în 2006, la nivelul anului 2009
înregistrându-se doar 74,8% din numărul sosirilor din 2004 (mai accelerată
decât la nivel regional/naţional);
 Pondere redusă a sosirilor turiştilor străini în total sosiri (9,1%) faţă de
situaţia înregistrată la nivel regional (11,1%) şi naţional (20,8%);
 Concentrarea puternică a sosirilor la nivelul a două dintre localităţile din
judeţ: municipiul Bacău – 41,9% şi Slănic Moldova – 36,7%; sosirile înregistrate
în structurile din mediul rural reprezintă doar 6,3% din totalul judeţean în
2009;
 Scăderea numărului înnoptărilor în structurile de primire turistică din judeţ
începând cu 2007, în 2009 înregistrându-se doar 74,5% din numărul de
înnoptări înregistrat în 2004 (mai accelerată decât la nivel regional/naţional);
 Ponderea mai redusă deţinută de turiştii străini în totalul înnoptărilor (7,0%),
faţă de situaţia de la nivel regional (9,9%) şi naţional (15,4%);
 Concentrarea puternică a numărului de înnoptări (87%) în trei dintre
localităţi: Slănic Moldova – 49,5%, municipiul Bacău – 21,3%, Târgu Ocna –
16,0%; la nivelul mediului rural se înregistrează doar 4,7% din numărul total de
înnoptări din 2009;
 Durata medie de şedere în municipiul Bacău este de 1,6 zile, specifică
turismului de tranzit şi de afaceri;
 În perioada 2004-2009 indicele de utilizare a capacităţii de cazare în
funcţiune s-a redus cu 6,8 puncte procentuale, de la 39,2%, la 32,4%;
 În municipiul Bacău se înregistrează un indice de utilizare a capacităţii de
cazare în funcţiune de 24,4%, inferior celui de la nivel naţional 2008, pentru
oraşele reşedinţă de judeţ (32,6%);
55 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OPORTUNITĂŢI
 Atragerea investitorilor care să valorifice forţa de muncă ieftină şi calificată;
 Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor publice-private;
 Atragerea investitorilor care să valorifice terenurile şi imobile disponibile
investiţiilor;
 Realizarea unor strategii la nivel judeţean / local care să identifice
principalele resurse existente şi căile pentru valorificarea corespunzătoare a
acestora;
 Măsuri legislative şi administrative care susţin relansarea economică şi
investiţiile;
 Disponibilitatea fondurilor structurale pentru valorificarea zonelor turistice;
 Existenţa fondurilor europene direcţionate spre semnalizarea şi promovarea
obiectivelor turistice;
 Valorificarea din punct de vedere economic a tradiţiilor şi meşteşugurilor
locale;
 Revitalizarea zonelor industriale;
 Existenţa la nivel naţional a programelor de dezvoltare a turismului;
56 | P a g e
AMENINŢĂRI
 Reducerea capacităţii mediului de afaceri local de a susţine investiţii pentru
dezvoltare;
 Menţinerea/creşterea nivelului fiscalităţii;
 Reducerea cererii din cauza creşterii ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului
vor conduce implicit la scăderea puterii de cumpărare a produselor şi
serviciilor în rândul populaţiei;
 Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea unităţilor locale active de
tip microîntreprinderi şi chiar a celor mici şi medii;
 Menţinerea blocării creditării din cauza crizei economice şi a blocajelor
financiare;
 Lipsa facilităţilor pentru investiţii;
 Lipsa şi circulaţia redusă a informaţiilor în domeniul agricol;
 Lipsa unui cadru legal coerent pentru protejarea producţiei agricole interne;
 Concurenţa puternică a importului de produse agroalimentare de pe piaţa
externă;
 Concurenţa puternică în domeniul turistic din partea judeţelor Suceava şi
Neamţ constituie o ameninţare puternică pentru dezvoltarea turistică a
judeţului Bacău;
 Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor
finanţate prin Fonduri Structurale, în special în mediul rural;

Probleme majore
Slaba dezvoltare a sectorului serviciilor faţă de situaţia înregistrată la nivel regional
şi naţional reprezintă una dintre problemele majore în dezvoltarea economică a
judeţului Bacău (ponderea întreprinderilor din cadrul sectorului serviciilor - 30,6%,
este mai scăzută decât cea înregistrată la nivel regional - 31,5%, şi la nivel naţional -
37,2%). Mai mult, cifra de afaceri realizată de firmele din sectorul serviciilor deţine
doar 7,2% din total cifră de afaceri judeţeană, faţă de o contribuţie de 10,2% la
nivelul Regiunii Nord Est şi de 24,3% la nivel naţional.
Această situaţie este cu atât mai gravă cu cât, la nivelul mediului rural, se
înregistrează o dezvoltare şi mai redusă a sectorului serviciilor, populaţia de aici
fiind lipsită, uneori, de servicii de strictă necesitate.
Dezvoltarea economică neechilibrată, în profil teritorial, a judeţului Bacău. Astfel,
zona estică a judeţului se remarcă printr-un nivel mai redus de dezvoltare
economică. Comunele de aici înregistrează o intensitate antreprenorială foarte
redusă, în majoritatea cazurilor, la finalul anului 2008, numărul IMM-urilor active la
1.000 locuitori fiind mai mic de 5.
În plus, IMM-urile din zona estică a judeţului sunt mai mici, numărul mediu de
salariaţi per IMM în cazul unităţilor teritorial administrative din această zonă, fiind
în general mai mic de 3.
De asemenea, partea estică a judeţului se remarcă prin valori scăzute ale cifrei de
afaceri medii per IMM, excepţie făcând localitatea Podu Turcului. În cele mai multe
localităţi din această zonă cifra de afaceri medie per IMM este mai mică de 35.000
euro sau este cuprinsă între 35-70.000 mii euro.
Declinul industriei. Reducerea activităţii şi chiar închiderea unora dintre marile
unităţi industriale din judeţ creează mari probleme sociale la nivel local şi chiar
judeţean.
Municipiul Oneşti reprezintă principalul exemplu, declinul unităţilor industriale din
această localitate afectând atât populaţia municipiului cât şi pe cea a localităţilor
limitrofe. Ponderea în total judeţean, a cifrei de afaceri realizată de către firmele
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău
active din municipiul Oneşti s-a redus de la 39,0%, în 2004, la doar 11,3%, la nivelul
anului 2008.
Scăderea numărului mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active la nivelul
judeţului Bacău în perioada 2004-2008, la nivelul anului 2008 înregistrându-se un
număr de 88.019 salariaţi. Faţă de numărul mediu al salariaţilor din anul 2004, s-a
înregistrat o scădere cu aproximativ 10%, mai accentuată decât cea de la nivel
regional (-1,2%), în timp ce la nivel naţional s-a înregistrat o creştere cu 5,6% a
numărului salariaţilor.
În profil teritorial există o serie de localităţi afectate în mai mare măsură de
reducerea numărului salariaţilor întreprinderilor active: oraş Dărmăneşti (-36,7%),
oraş Slănic Moldova (-35,0%), oraş Comăneşti (-30,3%), municipiul Oneşti (-26,7%).
Practicarea, în general, a unei agriculturi de subzistenţă, gradul de asociere pentru
exploatarea terenurilor în exploataţii agricole mari fiind redus.
Agricultura judeţului Bacău înregistrează o serie de fenomene negative:
 reducere a ponderii deţinute de către valoarea producţiei ramurii agricole din
judeţul Bacău în totalul regional (-2,0 puncte procentuale) şi naţional (-0,4
puncte procentuale).
 număr de tractoare şi maşini agricole care revin la terenul arabil mai redus
decât situaţia de la nivel naţional;
 reduceri ale suprafeţelor terenurilor pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice;
 suprafeţele terenurilor pe care s-au aplicat pesticide înregistrează evoluţii mai
puţin favorabile decât la nivel regional şi naţional;
 evoluţii descendente a suprafeţelor agricole cultivate, a suprafeţelor viilor pe
rod şi a numărului de pomi fructiferi;
 reduceri ale producţiei ramurii zootehniei (greutatea în viu a animalelor
destinate sacrificării pentru consum, producţia de lapte, producţia de ouă), mai
accentuate decât cele de la nivel naţional şi regionale;
În domeniul silviculturii se înregistrează o tendinţă ascendentă în ceea ce priveşte
volumul de lemn recoltat care, dacă ţinem seama şi de suprafeţele reduse pe care
s-au efectuat lucrări de împădurire, este de natură să afecteze resursele de
material lemnos disponibile în viitor.
57 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

O altă problemă legată de dezvoltarea economică a judeţului Bacău este legată de Peste jumătate (55%) dintre reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Bacău
valorificarea potenţialului turistic şi evoluţiile înregistrate în ceea ce priveşte sunt de părere că nivelul de dezvoltare economică a judeţului Bacău este redus
infrastructura şi activitatea turistică. (destul de slab dezvoltat) şi foarte redus (foarte slab dezvoltat). Aproximativ un
sfert, apreciază că nivelul de dezvoltare este unul mediu şi doar, aproximativ 19%
În ceea ce priveşte infrastructura turistică, contrar evoluţiilor de la nivel regional şi dintre reprezentanţii mediului de afaceri consideră că judeţul Bacău este destul de
naţional, s-a înregistrat, în perioada 2004-2009, o reducere a capacităţii de cazare dezvoltat din punct de vedere economic.
existente (-17,5) şi a capacităţii de cazare în funcţiune (-10%). De asemenea, se
înregistrează o tendinţă generală de reducere (la nivel naţional şi regional au avut
Evaluarea nivelului de dezvoltare economică a judeţului Bacău
loc creşteri) a activităţii turistice, numărul sosirilor şi înnoptărilor turiştilor
reducându-se cu aproximativ 25%, în 2009 faţă de anul 2004.
Foarte slab
Destul de slab dezvoltat
Conform opiniilor reprezentanţilor mediului de afaceri din judeţul Bacău4 dezvoltat 12,4%
43,0%
principalele probleme legate de dezvoltarea economică sunt reprezentate de
practicarea unei agriculturi ineficiente (10,6% dintre participanţi), declinul industriei Foarte dezvoltat
0,3%
(8,6%) şi slaba dezvoltare a sectorului construcţiilor (6,0%).

Principalele probleme ale judeţului Bacău, din punct de vedere Destul de dezvoltat
economic 18,7%

turismul slab dezvoltat 3,7%

Nici, nici
slaba dezvoltare economică 4,6% 25,7%

nivelul redus al investiţiilor 4,6%

Se remarcă concordanţa între principalele probleme identificate, nominalizate, de
către reprezentanţii mediului de afaceri şi cele care au fost identificate în urma
slaba dezvoltare a sectorului
6,0% analizei datelor statistice.
construcţiilor

declinul industriei 8,6%

practicare agricultură ineficientă 10,6%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

4
Studiu privind identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice,
realizat de Addvances pe un eşantion reprezentativ de 350 agenţi economici din judeţul Bacău;

58 | P a g e
 Dezvoltarea economică a judeţului Bacău

Direcţii posibile de acţiune
Conform opiniilor exprimate (răspunsuri libere) de actorii locali interesaţi 5 (APL,
instituţii publice, mediul de afaceri şi ONG) principalele direcţii de dezvoltare
economică (pondere în total direcţii nominalizate) ale judeţului Bacău sunt
reprezentate de către agricultură (21,5% din total direcţii nominalizate), industrie
(20,0%) şi turism şi agroturism (17,7%). Alte posibile direcţii de dezvoltare
nominalizate au fost serviciile (6,2%), construcţiile, sprijinirea mici întreprinzători şi
procesarea produselor agricole şi zootehnice (cu o cotă de câte 3,8% din totalul
nominalizărilor) şi susţinerea activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare şi IT,
comerţul şi energia verde (eoliană şi hidro) – fiecare deţinând o pondere de
aproximativ 3,1% în totalul nominalizărilor.
Pe de altă parte, reprezentanţii mediului de afaceri 6 consideră că sectorul
economic cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului Bacău este
reprezentat de către sectorul serviciilor (31,1% dintre participanţii la studiu), iar
industria ocupă doar poziţia cincea, doar 8,3% dintre respondenţii apreciind că este
sectorul cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare.
Agricultura a fost nominalizată ca sectorul cu cel mai ridicat potenţial de
dezvoltare de către 19,1% dintre respondenţi, construcţiile de către 15,8% şi
turismul de către 9,6%.
Aproximativ 10,0% dintre reprezentanţii mediului de afaceri nu au putut aprecia
care este sectorul cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare.

Principalele direcţii de dezvoltare economică a judeţului Bacău

- opinia actorilor locali interesaţi - Sectorul economic cu cel mai ridicat potenţial de
(ponderea fiecărei direcţii în total nominalizări)
dezvoltare la nivelul judeţului Bacău
altele; 13,8%
Servicii
energie verde; 3,1% 31,1%
agricultura; 21,5%
comerţ; 3,1% Nu pot aprecia
9,3%
CDI şi IT; 3,1% Nici unul
2,9%
procesarea
produselor agricole Comerţ
şi zootehnice; 3,8% 3,9% Agricultura
Industrie
sprijinirea micilor 19,1%
întreprinzători; 3,8% industria; 20,0% 8,3%

construcţiile; 3,8%
Turism
Construcţii
9,6%
serviciile; 6,2% turism şi agroturism; 15,8%
17,7%

6
Studiu privind identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice,
5
Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău; Addvances. realizat de Addvances pe un eşantion reprezentativ de 350 agenţi economici din judeţul Bacău;

59 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Activităţile economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare (al căror potenţial Ţinând cont de aceste rezultate, autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel
de dezvoltare a fost apreciat ca fiind foarte ridicat sau ridicat de către cei mai mulţi judeţean şi local le revine sarcina de asigura condiţiile necesare dezvoltării acestor
dintre reprezentanţii firmelor) sunt: domenii, sectoare de activitate prin măsuri şi acţiuni specifice.
 serviciile prestate întreprinderilor – 29,7% dintre respondenţi;
 serviciile prestate populaţiei – 29,3%; Identificarea resurselor locale insuficient valorificate, comunicarea şi consultarea
 construcţiile – 28,9%; cu mediul de afaceri local cu privire la modalităţile concrete de valorificare a
 turismul – 24,2%; acestor resurse şi iniţierea unor parteneriate public privat în domeniile de maxim
 industria confecţiilor şi pielăriei – 21,8%; interes reprezintă măsuri prin care se poate susţine dezvoltarea economică locală.
 industria - procesarea produselor agricole şi zootehnice – 20,3%.
Astfel, în domeniul agriculturii şi zootehniei se pot lua măsuri de susţinere a
dezvoltării infrastructurii şi reţelelor de colectare şi valorificare a produselor
Apreciere potenţial de dezvoltare al activităţilor economice la nivelul agricole şi zootehnice, susţinerea înfiinţării asociaţiilor de producători etc., inclusiv
judeţului Bacău
prin realizarea de parteneriat public privat.
Serviciile - prestate întreprinderilor 15,3% 9,2% 21,0% 26,3%
În vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate, în condiţiile existenţei unor zone
Serviciile - prestate populaţiei 12,7% 11,2% 22,3% 30,5% unde sectorul serviciilor este slab dezvoltat, autorităţile publice locale pot oferi
Construcţiile 15,1% 12,7% 21,2% 26,5%
facilităţi (fiscale, spaţii, terenuri etc.) pentru susţinerea dezvoltării serviciilor
prestate populaţiei în aceste zone.
Turismul 18,1% 16,2% 14,0% 20,4%

Industria - confecţii şi pielărie 16,3% 21,6% 13,9% 20,8%

Turismul şi agroturismul este o activitate care are un real potenţial de dezvoltare
la nivelul judeţului Bacău. Pe lângă măsuri de susţinere a întreprinzătorilor din
Industria - procesarea produselor
13,3% 17,5% 13,7% 25,7% acest domeniu autorităţile publice locale pot să realizeze, în colaborare cu mediul
agricole şi zootehnice

Agricultura - cresterea animalelor 14,5% 21,9% 10,7% 18,9% de afaceri, activităţi de promovare a localităţii şi principalelor atracţii turistice
existente în zonă prin realizarea unor evenimente cultural artistice care să crească
Industria - maşini-unelte 22,2% 24,2% 11,6% 19,8%
nivelul de notorietate şi să atragă turişti/vizitatori.
Cultura 17,9% 21,5% 10,8% 24,1%

Agricultura - apicultura 9,2% 25,3% 9,4% 23,2%

Agricultura - cultivarea cerealelor 15,7% 23,7% 9,5% 19,8%

60% 40% 20% 0% 20% 40% 60%

foarte scazut scazut relativ scazut foarte ridicat ridicat relativ ridicat

60 | P a g e
 Dezvoltarea economică a judeţului Bacău

Judeţul Bacău este apreciat ca fiind foarte atractiv pentru potenţialii investitori atragerea/accesarea fondurilor europene (40,0%) şi reorganizarea şi eficientizarea
doar de către 7,3% dintre reprezentanţii mediului de afaceri. Totuşi, peste jumătate administraţiei locale / instituţiilor publice (34,0%). De asemenea, au mai fost
dintre respondenţi (53,8%) apreciază că judeţul Bacău este atractiv pentru nominalizate şi o serie de alte acţiuni, cum ar fi: dezvoltarea parteneriatelor public-
potenţialii investitori, 17,3% că are o atractivitate medie (nici, nici) iar, cei care privat, susţinerea dezvoltării turismului şi agroturismului, măsuri de informare a
apreciază că este neatractiv şi deloc atractiv, reprezintă 16,3% din totalul mediului de afaceri şi a populaţiei cu informaţii de interes, reducerea fiscalităţii,
reprezentanţilor mediului de afaceri. realizarea de investiţii pentru dezvoltarea / modernizarea infrastructurii tehnico-
edilitare şi îmbunătăţirea infrastructurii din domeniul cultural şi educaţional.
Principalele oportunităţile de investiţii în judeţul Bacău, nominalizate de
reprezentanţii mediului de afaceri, sunt: turismul şi agrementul (24,9% dintre
respondenţi), industria (prelucrarea lemnului, uşoară şi chimică) – 23,7%, Cele mai importante acţiuni pe care le pot întreprinde instituţiile
agricultura (apicultura, silvicultura etc.) – 20,6%, construcţiile/investiţiile în publice / administraţia locală pentru susţinerea mediulu de afaceri
infrastructură – 20,3%, şi domeniul serviciilor (în special educaţie şi învăţământ) – Reorganizarea / dezvoltarea
sistemului de protecţie socială 8,0%
nominalizat de către 15,7% dintre respondenţi. Alte oportunităţi amintite au fost în
Îmbunătăţirea infrastruturii
activităţile de transport-logistică şi comunicaţii precum şi în comerţ. cultural-educaţionale 12,0%
Investiţii în infrastructura tehnico-
edilitară 12,0%
Principalele oportunităţi de a investii în judeţul Bacău Reducerea fiscalităţii 14,0%
Informarea mediului de afaceri /
populaţiei
16,0%
serviciile (servicii educaţie-învăţământ) 15,70%
Dezvoltarea turismului / agro-
turismului
16,0%
Dezvoltarea parteneriatelor public-
infrastructura / construcţiile 20,30% private
18,0%
Reorganizarea administraţiei publice
locale / instituţiilor publice
34,0%
agricultura (apicultura, silvicultura etc.) 20,60% Atragerea de fonduri europene /
nerambursabile
40,0%

industria (prelucrarea lemnului, uşoară, Facilităţi / sprijin pentru investitori 50,0%

23,70%
chimică)
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

turism şi agrement 24,90%

Identificarea principalelor oportunităţi de investiţii existente la nivel local şi/sau

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
judeţean şi stabilirea unui set de măsuri, facilităţi care pot fi oferite potenţialilor
investitori urmate de acţiuni de promovare şi informare pot contribui la atragerea
Conform opiniilor exprimate (răspunsuri libere) de actorii locali interesaţi 7 (APL, investitorilor care să valorifice resursele locale.
instituţii publice, mediul de afaceri şi ONG) principalele, cele mai importante
acţiuni pe care le pot întreprinde instituţiile publice / administraţia locală sunt
oferirea de facilităţi/sprijin investitorilor (50,0% dintre participanţi),

7
Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău; Addvances.

61 | P a g e
I.5. MEDIUL DE AFACERI ŞI COMPETITIVITATE
ECONOMICĂ
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Situaţia actuală
La nivelul economiei judeţului Bacău, funcţionează o serie de întreprinderi care au
reuşit să se adapteze cu succes la condiţiile economiei de piaţă şi care, la nivelul
anului 2009, au reuşit obţinerea unor rezultate deosebite. Pot fi enumerate firme
care au realizat cifre de afaceri de peste 25 mil. EURO: Dedeman SRL, Tehnostrade
SRL, Simba Invest SRL, Agricola Internaţional SA, PA&CO International SRL,
Amurco SRL, Pambac SA, Aerostar SA, Licurici Impex SRL, Rustrans SRL, A&R SRL
şi Comfert SRL. Pe lângă acestea există firme care au un număr de peste 500
salariaţi cum ar fi: Sonoma SRL, Chimcomplex SA, , Uton SA şi C.E.T. SA. De
asemenea, trebuie amintite firme reprezentative pentru judeţul Bacău cum ar fi
Letea SA şi Interagroaliment SRL etc.
Mediul de afaceri
Numărul agenţilor economici
La nivelul anului judeţului Bacău, la finalul anului 2008, îşi desfăşurau activitatea un
număr de 12.341 întreprinderi active din punct de vedere economic şi un număr
8.146 întreprinzători privaţi (persoane fizice).
Judeţul Bacău, deţinând o pondere de 20,2% din totalul întreprinderilor active şi de
18,6% din numărul întreprinzătorilor privaţi de la nivelul Regiunii Nord Est, ocupa
locul secund în cadrul Regiunii.
Raportat la populaţia judeţului, densitatea întreprinderilor este de 17,2
întreprinderi/1.000 locuitori (16,4 la nivelul Regiunii Nord Est), însă densitatea
întreprinzătorilor privaţi este de doar 11,4 întreprinzători/1.000 locuitori (11,8 la
nivelul Regiunii Nord Est).
Dintre cei 8.146 întreprinzători privaţi (unităţi active, adică cele care au depus
declaraţii de venit nenule) 3.234 (aproximativ 40%) erau organizaţi ca asociaţii
familiale, iar 4.930 (aproximativ 60%) îşi desfăşurau activitatea ca persoane
independente.
64 | P a g e
Faţă de anul 2004 s-a înregistrat o creştere a numărului întreprinderilor active din
punct de vedere economic cu aproximativ 30,0%, aceasta fiind inferioară creşterii
de la nivel regional (32,7%) şi naţional (35,2%).
În ceea ce priveşte întreprinzătorii privaţi, faţă de anul 2004, s-a înregistrat o
reducere cu aproximativ 39% a numărului celor activi (34% la nivel regional şi 25% la
nivel naţional). Pe categorii de întreprinzători particulari, numărul persoanelor
independente s-a redus cu 47% (doar cu 6% la nivel naţional şi în creştere cu 6% la
nivel naţional) iar numărul asociaţilor familiale s-a redus cu 22%(la nivel regional
reducerea a fost cu 62%, iar la nivel naţional cu 71%).
Pe clase de mărime după numărul salariaţilor, microîntreprinderile reprezentau
90,0% din numărul întreprinderilor active, întreprinderile mici, 7,9%, întreprinderile
mijlocii, 1,8%, şi întreprinderile mari, 0,3% din totalul întreprinderilor active.
Distribuţia în profil teritorial. Se înregistrează o puternică concentrare a
întreprinderilor într-un număr redus de unităţi administrative. Astfel, peste
jumătate (51,1%) dintre întreprinderile active din judeţul Bacău sunt localizate la
nivelul municipiului Bacău, următoarele localităţi, după numărul întreprinderilor
active fiind municipiul Oneşti (13,7% din total întreprinderi active), oraşul
Comăneşti şi municipiul Moineşti (câte aproximativ 3,9% din numărul total al
întreprinderilor), oraşul Buhuşi (2,0%) şi oraşul Tg. Ocna (1,8%). De asemenea, se
remarcă zona estică a judeţului unde, în majoritatea comunelor, se înregistrează o
densitate a IMM-urilor de sub 5 IMM / 1.000 locuitori.
Cifra de afaceri
La nivelul anului 2008, cifra de afaceri medie per întreprindere în judeţul Bacău a
fost de 1.340.129 RON, peste valoarea medie a cifrei de afaceri medie per
întreprindere înregistrată la nivel regional, de 1.039.406 RON (+29,0%).
Din punct de vedere al cifrei de afaceri medii, microîntreprinderile şi întreprinderile
medii din judeţul Bacău înregistrează o dezvoltare similară cu cele de la nivelul
regiunii Nord Est, valorile înregistrate la nivelul judeţului reprezentând 99,0% şi,
respectiv, 101,6% din cele de la nivel regional. Întreprinderile mici şi cele mari din
judeţul Bacău sunt mai puternice, cifra de afaceri medie realizată de aceste
categorii, reprezentând 123,1% şi, respectiv, 201,8% din cea înregistrată la nivelul
Regiunii Nord Est.
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

La nivelul judeţului Bacău, se înregistrează o puternică concentrarea la nivel
teritorial a cifrei de afaceri, întreprinderile din municipiul Bacău totalizând mai
mult de două treimi (67,6%) din total, iar împreună cu Oneşti, totalizează mai mult
de trei sferturi (78,9%) din totalul cifrei de afaceri judeţene, în 2008. Ponderea
deţinută în totalul cifrei de afaceri judeţene de către firmele din municipiul Bacău a
crescut în perioada 2004-2008 cu 23,4 puncte procentuale (de la 44,2%, în 2004, la
67,6%, în 2008) iar în cazul celor din municipiului Oneşti s-a înregistrat o reducere
cu 27,7 puncte procentuale (de la 39,0%, în 2004, la 11,3%, în 2008).
Valori ridicate ale cifrei de afaceri medii a unei IMM se înregistrează în centrele
urbane şi în localităţile imediat apropiate, în timp ce, partea estică a judeţului se
remarcă prin valori scăzute ale acestui indicator, excepţie făcând localitatea Podu
Turcului. În cele mai multe localităţi din această zonă cifra de afaceri medie per
IMM este mai mică de 35.000 euro sau este cuprinsă între 35-70.000 mii euro.
Numărul mediu al salariaţilor
La nivelul anului 2008, se înregistra un număr mediu de 7,1 salariaţi per
întreprindere la nivelul judeţului Bacău. Acesta era similar cu cel înregistrat la nivel
regional (7 salariaţi) şi se situa sub valoarea înregistrată la nivel naţional, de 8,4
salariaţi per întreprindere.
Productivitatea muncii (cifră de afaceri per salariat)
Productivitatea muncii (cifră de afaceri realizată per angajat) era, în judeţul Bacău,
de 187.897 lei/salariat în 2008. Această valoare era superioară celei înregistrate la
nivel regional, 148.524 lei/salariat (+26,5%), şi inferioară celei de la nivel naţional,
232.176 lei /salariat (-19,1%).
În perioada 2004-2008 s-a înregistrat o reducere a decalajelor înregistrate de către
judeţul Bacău în ceea ce priveşte productivitatea muncii faţă de nivelul regional, de
la 159,8%, în 2004, la 126,5%, în 2008.
Productivitate muncii pe clase de mărime. În 2008, productivitate muncii (cifră de
afaceri per salariat) a fost în cazul întreprinderilor din judeţul Bacău de 187.897
lei/salariat. Pe clase de mărime, cea mai ridicată productivitate s-a înregistrat în
cazul întreprinderilor mari (281.985 lei/salariat), urmate, în ordine descendentă, de
întreprinderile mici (183.994 lei/salariat), microîntreprinderi (141.509 lei/salariat) şi
întreprinderile mijlocii (141.443 lei/salariat).
Productivitatea muncii (CA/salariat), 2008
- situaţie comparativă Bacău, Nord Est şi România -

287.976
35000000%

281.985
Numărul mediu de salariaţi per întreprindere era, în 2008, în judeţul Bacău, de 1,9 30000000%

232.176

225.219
208.966
salariaţi în cazul microîntreprinderilor, 20,8 salariaţi în cazul întreprinderilor mici,

187.897

183.994
25000000%
105,1 salariaţi în cazul întreprinderilor mijlocii şi 656 salariaţi în cazul

172.050

168.776
154.858
148.524

147.452
întreprinderilor mari.

141.509

141.443
20000000%

126.947
Faţă de valorile înregistrate la nivel regional, numărul mediu de salariaţi per 15000000%

întreprindere este mai scăzut în cazul microîntreprinderilor (88,8%) şi mai ridicat în

10000000%
cazul celorlalte clase de mărime: întreprinderi mici (103,6%), întreprinderi mijlocii
(105,9%) şi întreprinderi mari (120,8%). 5000000%

0%
La nivel naţional numărul mediu de salariaţi per întreprindere a fost în 2008 de 2,1
salariaţi în cazul microîntreprinderilor, 20,2 salariaţi în cazul întreprinderilor mici, Total Micro Mici Medii Mari

101,7 salariaţi în cazul întreprinderilor medii şi de 852,0 salariaţi în cazul Bacău Nord Est România
întreprinderilor mari (numărul mediu de salariaţi per total întreprinderi active este
de 8,4 la nivel naţional).

65 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Productivitatea muncii înregistrată la nivelul judeţului Bacău este superioară celei Demografia întreprinderilor
de la nivel regional în cazul microîntreprinderilor (141.509 faţă de 126.947),
întreprinderilor mici (183.994 faţă de 154.858) şi întreprinderilor mari (281.985 faţă
Atractivitatea mediului economic şi evoluţiile care se înregistrează în acest
de 168.776) şi inferioară în cazul întreprinderilor mijlocii (141.443 faţă de 147.452).
domeniu pot fi evaluate şi prin prisma numărului de înmatriculări ale
În toate cazurile, productivitatea muncii atât la nivel judeţean cât şi regional este
inferioară celei înregistrate la nivel naţional. comercianţilor.

La nivelul judeţului Bacău se înregistrează în perioada 2004-2008 un număr mediu

Productivitate muncii pe în profil teritorial. La nivelul anului 2008, productivitatea
anual de 2.190 înmatriculări agenţi economici persoane juridice. La nivelul anului
muncii (CA/salariat) era de 195.335 RON în cazul întreprinderilor din mediul urban şi
de doar 143.731 RON, în cazul întreprinderilor din mediul rural. Faţă de valoarea 2009 se înregistrează un număr de 1.222 înmatriculări persoane juridice,
medie la nivel judeţean, în cazul întreprinderilor din mediul urban productivitatea reprezentând doar aproximativ 56% din cel înregistrat pe parcursul anului anterior.
muncii reprezintă 104,0%, în timp ce productivitatea muncii în cazul
De altfel, ritmul mediu anual de creştere a numărului de înmatriculări a fost de
întreprinderilor din mediul rural reprezintă doar 76,5%.
+6,9% în perioada 2004-2008, iar în perioada 2004-2009 a fost de -1,5%.
Productivitate muncii pe activităţi economice. Producţia şi furnizarea de energie
În cazul întreprinzătorilor particulari, la nivelul anului 2009, au fost înregistrate un
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (secţiune D) este activitatea
economică unde se înregistra cea mai ridicată productivitate a muncii, respectiv număr de 1.594 înmatriculări, reprezentând o creştere cu aproximativ 21% faţă de
649.887 lei/salariat. Următoarele activităţi economice la nivelul judeţului Bacău, în numărul înmatriculărilor din 2008 şi cu 74% faţă de anul 2007.
funcţie de productivitatea muncii înregistrate în 2008 sunt: G - comerţ cu ridicata şi
cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (272.800 lei) şi F- Evoluţia numărului de înmatriculări la nivelul judeţului Bacău,
construcţii (205.374). pe tipuri comercianţi
4.500
Activităţile economice în care se înregistrează o productivitate a muncii redusă 3.966
4.000
sunt reprezentate de: alte activităţi de servicii (secţiune S) – 45.728 lei/salariat, 3.431 3.492
3.500 3.159
activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (secţiune N) - 2.967
2.697 2.816
47.454 lei/salariat şi hoteluri şi restaurante (secţiune I). 3.000
2.386
2.500
2.248 2.245 2.177
Productivitatea muncii la nivelul întreprinderilor din judeţul Bacău este superioară 1.895
2.000 1.696 1.594
celei de la nivel regional şi naţional, în cazul următoarelor activităţi (secţiuni CAEN
1.500
Rev. 2): D – „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă …”, 1.718
F – „construcţii”, H – „transport şi depozitare”, P – „învăţământ” şi Q – „sănătate 1.000 1.315 1.222
1.001 1.045 1.072
şi asistenţă socială”. 500 914
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Persoane juridice Persoane fizice Total

66 | P a g e
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

Înmatriculările de persoane juridice la nivelul judeţului Bacău au înregistrat o Impactul crizei

reducere semnificativă în 2009 (-43,9%) faţă de anul anterior. Această tendinţă s-a
menţinut şi în anul 2010, numărul înmatriculărilor de persoane juridice la nivelul
trimestrului întâi fiind cu aproximativ 32,7% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a
anului 2009, iar cel înregistrat în primul semestru fiind cu 21,3% mai scăzut.
În cazul întreprinzătorilor particulari (persoane fizice), numărul înmatriculărilor se
menţine pe acelaşi trend ascendent, înregistrat pe parcursul anului 2009, şi în
2010, în primul semestru înregistrându-se o creştere, faţă de aceeaşi perioadă a
anului anterior, cu 21,3%.
Agenţi economici activi din punct de vedere juridic
Numărul întreprinzătorilor particulari activi din punct de vedere juridic (persoane
fizice) a crescut pe parcursul anului 2009 cu 8,8% faţă de 2008, evoluţie care a
continuat şi în primul trimestru din anul 2010, numărul întreprinzătorilor la finalul
lunii martie 2010 fiind cu 1,7% mai mare faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului
2009.

Evoluţia numărului de înmatriculări agenţi economici 2009 şi 2010 Numărul agenţilor economici, persoane juridice, activi din punct de vedere juridic a
- faţă de perioada anterioară - atins un maxim de 17.898 unităţi la finalul anului 2008. La finalul anului 2009 mai
30% erau activi juridic un număr de 14.835 agenţi economici, înregistrându-se o scădere
cu 17,1% faţă de finalul anului 2008. Tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi în
20%
prima jumătate a anului 2010, numărul agenţilor economici activi din punct de
21,3%
21,2%

2,2%
10% vedere juridic înregistrat la finalul lunii iunie fiind de 13.597, în scădere cu -6,7% faţă
1,0%

de finalul anului 2009.

0%

-15,7%
-19,4%
-21,3%

-10% Evoluţia numărului de agenţi economici activi din punct de vedere

-32,7%

juridic la nivelul judeţului Bacău

-43,9%

-20%
20.000
17.768 17.898
-30% 18.000
15.914
-40% 16.000 14.835 14.570
13.597
-50% 14.000

Persoane fizice Persoane juridice Total 12.000

12.420 12.635
2009/2008 T1 2010/2009 S1 2010/2009 10.000 11.413
10.173 10.643
8.000

6.000
7.056
4.000

2.000

0
2006 2007 2008 2009 Trim. I 2010 Sem. I 2010
Persoane fizice (întreprinzători particulari) Persoane juridice

67 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Faţă de finalul trimestrului întâi din 2010, la sfârşitul trimestrului doi, numărul
întreprinzătorilor particulari s-a redus cu 44,2%, de la 12.635 întreprinzători la 31
martie 2010, până la 7.056 întreprinzători la finalul lunii iunie. Această scădere a
numărului de întreprinzători particulari a avut loc datorită OUG 44/2008 care
sancţiona cu radierea din Registrul Comerţului neexercitarea dreptului de opţiune
în una dintre formele prevăzute de acest act normativ (la nivel naţional au avut loc
98.735 radieri).
Şi la nivelul primului trimestru din 2010, comparativ cu aceeași perioadă a anului
2009, numărul suspendărilor de activitate a crescut cu 995,5% la nivelul judeţului
Bacău, cu +669,8% la nivelul regiunii Nord şi cu +356,3% la nivel naţional.
La nivelul primului semestru al anului 2010 numărul suspendărilor de activitate s-a
redus comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior: judeţul Bacău, - 58,0%;
Regiunea Nord Est, -45,8% şi România, -47,4%.

Astfel, faţă de situaţia înregistrată la finalul anului 2008 în ceea ce priveşte
numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic, la 31 iunie 2010
numărul întreprinzătorilor particulari reprezenta doar 61,8% iar numărul agenţilor
economici persoane juridice era de 76,0%.
Evoluţia operaţiunilor la Registrul Comerţului
În urma crizei financiare şi economice dar şi a modificărilor legislative s-a
înregistrat o creştere importantă a numărului de dizolvări voluntare din Registrul
Comerţului. Astfel, la nivel naţional numărul dizolvărilor voluntare a crescut cu
398,8% în 2009 faţă de anul 2008 iar la nivel regional numărul dizolvărilor voluntare
a crescut cu 451,4%. Faţă de această evoluţie înregistrată la nivel naţional şi
regional, în judeţul Bacău numărul dizolvărilor voluntare a crescut cu doar 48,9%.
La nivelul trimestrului unu din 2010 dinamica dizolvărilor voluntare faţă de aceeaşi
perioadă a anului anterior a fost mai redusă: +111,1% la nivel naţional, + 265,7% la
nivel regional şi doar +7,7% la nivelul judeţului Bacău. Numărul dizolvărilor
voluntare înregistrate în primul semestru din 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă
a anului 2009 s-a redus cu aproximativ 48,6% la nivelul judeţului Bacău (-38,6% la
nivel regional şi -54,4% la nivel naţional).
Radierile voluntare8 la nivelul judeţului Bacău au crescut cu 205,0% în 2009 (faţă de
2008), cu 34,0% în primul trimestru 2010 (faţă de trimestru I 2009) şi cu 1.646,0% pe
parcursul semestrului I 2010 (faţă de semestru I 2010). Astfel, în 2008 s-au
înregistrat 332 radieri voluntare, în 2009, 1.011 radieri voluntare şi în semestrul I din
2010 un număr de 6.565.
Dinamica radierilor voluntare a fost superioară celei înregistrate la nivel regional:
+139,5% 2009/2008, +7,0% trimestrul I 2010 faţă de 2009 şi + 837,4% semestrul I 2010
faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.
Principalele probleme cu care s-au confruntat firmele în perioada 2009-2010
(conform rezultatelor studiului în rândul mediului de afaceri) sunt reprezentate de
către lipsa comenzilor/contractelor, scăderea vânzărilor – 41,7% dintre firme,
dificultăţi/întârzieri în încasarea contravalorii produselor livrate/serviciilor prestate
– 15,4%, lipsa lichidităţilor – 13,7% şi fiscalitatea ridicată – 11,8%.
Alte probleme indicate sunt: criza economică, incorectitudine şi abuzuri instituţii
publice, accesul la finanţare, birocraţia, creşterea costurilor (materii prime, chirie,
salarii), concurenţa neloială.

Dacă la nivelul judeţului Bacău dinamica dizolvărilor voluntare a fost una mai puţin
accentuată decât cea înregistrată la nivel naţional şi regional, situaţii este cu totul
alta în ceea ce priveşte suspendările de activitate. Astfel, numărul suspendărilor de
activitate înregistrate pe parcursul anului 2009 în judeţul Bacău a fost de 4.087
faţă de doar 87 înregistrate în 2008 (+4.597,7%). Această creştere este superioară
celei de la nivel regional, +1.414,3%, şi celei de la nivel naţional, +1.009,6%.
8
au fost cuprinse radierile pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una
din formele prevăzute de OUG44/2008 (sancţionată cu radierea din Registrul Comerţului)

68 | P a g e
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

Factori ai creşterii competitivităţii economice

Reţeaua de canalizare. Reţeaua de canalizare din judeţul Bacău avea, la sfârşitul
anului 2008, o lungime de 718,9 km, din care, în mediul urban, 611,1 km (85%).
Analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice
La nivelul mediului urban exista reţea de canalizare în toate cele 8 localităţi:
municipiul Bacău – 212,6 km (29,6% din totalul judeţean), Oneşti, 280 km (38,9%),
Echiparea edilitară – reţele de utilităţi
oraşul Dărmăneşti, 2,1 km (0,3%), Comăneşti, 30 km (4,2%), Buhuşi, 26,0 km (3,6%),
Târgu Ocna, 17,3 km (2,4%), Moineşti, 29,7 km (4,1%) şi Slănic Moldova – 13,4 km
Reţeaua de distribuţiei a apei potabile. La nivelul anului 2008, lungimea reţelei de
(1,9%).
distribuţie a apei potabile din judeţul Bacău era de 1.501,9 km, din care, în mediul
rural, 745,9 km (49,7%) iar cea din mediul urban, 756 km (50,3%).
La nivelul mediului rural, conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de
Statistică, un număr de 48 localităţi (56,5% din total) dispuneau de reţea de
Toate cele 8 localităţi urbane dispuneau de reţea de distribuţie a apei potabile:
canalizare. În majoritatea cazurilor (40 dintre aceste localităţi), lungimea reţelei de
municipiul Bacău - 324,5 km (21,6% din totalul judeţean), Oneşti, 110,0 km (7,3%),
canalizare era redusă, aceasta fiind de sub 5 km.
oraşul Dărmăneşti, 84,0 km (5,6%), Comăneşti, 71,4 km (4,8%), Buhuşi, 47,5 km
(3,2%), Târgu Ocna, 46,8 km (3,1%), Moineşti, 44,4 km (3,0%) şi Slănic Moldova - 27,4
Puncte slabe:
km (1,8%).
 starea tehnică a reţelei de canalizare din unele dintre localităţile urbane /
din anumite cartiere, zone ale localităţilor urbane;
În mediul rural, conform datelor oficiale furnizate de Institutul Naţional de
Statistică, la nivelul anului 2008, numărul localităţilor care dispuneau de reţea de  acoperirea insuficientă a teritoriului cu reţele de canalizare în cazul unora
distribuţie a apei potabile era de 68, reprezentând 80% din totalul de 85 localităţi. dintre localităţile urbane (Dărmăneşti dispune de o reţea de canalizare cu
o lungime de doar 2,1 km, reprezentând 2,5% din lungimea reţelei de
Puncte slabe: distribuţie apă; Târgu Ocna, lungimea reţelei de canalizare este de 17,3 km
faţă de o lungime de 46,8 km, lungime reţea distribuţie apă);
 Starea tehnică a infrastructurii de furnizare a apei potabile din localităţile
urbane din judeţ;  grad scăzut de acoperire cu reţele de canalizare în cazul localităţilor din
mediul rural, lungimea totală a reţelelor de canalizare fiind de doar 107,8
 Lipsa reţelei de distribuţie a apei potabile în aproximativ 20% dintre
km, reprezentând 14,5% din lungimea reţelelor de distribuţie a apei
localităţile din mediul rural;
potabile;
 lungimea reţelelor de distribuţie a apei potabile este redusă şi insuficientă
 în mediul rural, în cazul a 29 dintre cele 48 localităţi care dispun de reţea
în multe dintre localităţile rurale; astfel, reţeaua de distribuţie apei
de canalizare, lungimea acesteia este de maxim un km;
potabile este mai mică de 5 km în 31 dintre localităţile rurale unde exista
reţea de distribuţie a apei în 2008 (aproximativ 46% dintre aceste
Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite. Lungimea reţelei de distribuţie a
localităţi);
gazelor naturale din judeţul Bacău era, la sfârşitul anului 2008, de 814,0 km.
 în 2008 a fost distribuită apă potabilă în 49 (aproximativ 72%) dintre cele
68 localităţi din mediul rural, unde exista reţea de distribuţie a apei
La nivelul mediului urban exista reţea de distribuţie a gazelor naturale în toate cele
potabile (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică);
8 localităţi: municipiul Bacău – 243,76 km (29,9% din totalul judeţean), Oneşti, 126,1
 cantitatea de apă potabilă distribuită în mediul rural reprezintă doar
km (15,5%%), oraşul Dărmăneşti, 34,5 km (4,2%%), Comăneşti, 31,4 km (3,9%), Buhuşi,
aproximativ 15% din totalul la nivel judeţean (3.184 mii mc, dintr-un total
27,4 km (3,4%), Târgu Ocna, 40,2 km (4,9%), Moineşti, 75,6 km (9,3%) şi Slănic
de 21.168 mii mc);
Moldova – 27,2 km (3,3%).

69 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
La nivelul anului 2008 exista un număr de 15 localităţi (17,6% din total) din mediul
rural în care se distribuiau gaze naturale, lungimea totală a reţelei fiind de 207,9
km (aproximativ un sfert din lungimea judeţeană a reţelei).
Cantitatea de gaze naturale distribuite la nivelul judeţului Bacău, în anul 2008, a
fost de 266.126 mii mc, din care 247.843 mii mc în mediul urban (93,1% din total) şi
18.283 mii mc în mediul rural (6,9%).
Puncte slabe:
 Numărul redus al localităţilor rurale unde se distribuie gaze naturale;
 Volumul relativ scăzut de gaze naturale distribuite consumatorilor din
mediul rural (aproximativ 6,9% din total volum distribuit la nivel judeţean);
Infrastructura de transport
Accesul rutier în judeţ este facilitat de E 85 şi E574 care asigură legătura cu
precădere dinspre judeţele Neamţ, Vrancea şi Covasna:
 DN2(E85) București – Bacău – Suceava;
 DN11 (E574) Bacău - Brașov;
 DN2F Bacău – Vaslui;
 DN12A Miercurea Ciuc (HR) - Onești;
 DN11A Onești – Adjud - Podu Turcului – Bârlad.
Acces feroviar. Judeţul Bacău este străbătut de magistrala 500 a căilor Ferate
Române: Ploieşti – Bacău – Suceava.
Acces aerian. În municipiul Bacău se află Aeroportul Internaţional Bacău.
Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Bacău, la sfârşitul anului 2009, era
de 2.440 km, din care 449 km (18,4%) reprezintă drumuri naţionale şi 1.991 km
(81,6%) sunt drumuri judeţene şi comunale.
Densitatea drumurilor publice la nivelul judeţului Bacău era, la 31 decembrie 2009,
de 36,9 km/100 kmp, similară cu cea de la nivel regional (36,7 km/kmp) şi
superioară celei înregistrată la nivel naţional – 34,3 km/kmp.
70 | P a g e
Drumurile naţionale sunt modernizate în proporţie de 95,5%. În cazul drumurilor
judeţene şi comunale, doar 7,3% sunt modernizate, 32,1% sunt cu îmbrăcăminţi
rutiere uşoare şi peste 60% sunt pietruite şi de pământ.
Lungimea liniilor de cale ferată de pe teritoriul judeţului Bacău este de 221 km,
liniile de cale ferată electrificate reprezentând 85,5% din total.
Densitatea teritorială a liniilor de cale ferată era de 33,4 km/ 1.000 kmp, inferioară
celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, 43,9, şi a celei de la nivel naţional –
45,2 km/ 1.000 kmp.
Puncte slabe:
 zona de est a judeţului Bacău ce reprezintă 1/3 din totalul suprafeţei
judeţului nu dispune de nici un traseu de cale ferată;
 Accesibilitatea redusă a zonelor rurale ale judeţului datorită stării precare
a infrastructurii rutiere – drumuri judeţene şi comunale;
 Izolarea relativă a zonei de est a judeţului, aceasta nefiind străbătută de
nici un drum naţional;
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
În perioada 2004-2009, numărul unităţilor poştale din judeţul Bacău nu s-a
modificat semnificativ, în anul 2009 existând un număr total de 183 unităţi.
Activitatea de poştă desfăşurată în anul 2009 în judeţul Bacău a cuprins un număr
de 13.760 mii expedieri corespondenţă şi imprimate, 35 mii colete poştale, 7 mii
trimiteri cu valoare declarată şi 1.425 mii trimiteri recomandate.
La nivelul judeţului Bacău în anul 2009 existau un număr de 142.897 abonamente
telefonice în reţeaua telefonică fixă, reprezentând 22,8% din totalul existent la
nivelul Regiunii Nord Est.
Infrastructura de telecomunicaţii din judeţul Bacău s-a modernizat continuu în
ultimii ani, obţinându-se o îmbunătăţire substanţială a serviciilor de telefonie atât
în mediul urban cât şi rural.
Au fost realizate extinderi ale reţelei de fibră optică (Bacău–Moineşti – Tg. Ocna –
Oneşti şi Bacău – Buhuşi), automatizarea centralelor din toate localităţile,
extinderea capacităţilor centralelor telefonice din mediul urban.
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

În plus, pe piaţă au apărut noi operatori de telefonie fixă care au realizat investiţii
în infrastructură modernă de telefonie şi internet.
În majoritatea localităţilor din judeţul Bacău există servicii de telefonie fixă şi/sau
telefonie mobilă. Totuşi mai există sate în zonele de munte şi în zona de est a
judeţului care populaţia încă nu beneficiază de servicii de telefonie fixă.
Serviciile de telefonie mobilă acoperă aproape în întregime teritoriul judeţului,
excepţii existând în cazul unor sate din zona montană.
La nivelul judeţului Bacău principalii operatori de telefonie fixă sunt Romtelecom,
RDS şi UPC. În plus, aceşti furnizori au intrat şi pe piaţa telefoniei mobile. Aceştia
oferă, de asemenea, servicii de televiziune prin cablu şi/sau satelit.
 Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău – situat în municipiul Bacău şi
cuprinde incubator de afaceri pentru întreprinzători, centrul de afaceri şi
marketing şi două pavilioane expoziţionale;
 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
 Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bacău;
Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare
Numărul salariaţilor din activitate de cercetare-dezvoltare – echivalent normă
întreagă, la nivelul judeţului Bacău, în 2008, era de 126, reprezentând aproximativ
4,9% din totalul regional. Faţă de anul 2003, numărul salariaţilor (echivalent normă
întreagă s-a redus la aproximativ 38,2% în cazul judeţului Bacău şi la 91,9% la nivel
naţional, în cazul regiunii Nord Est crescând la 102,0%.

Principalii furnizori de servicii de internet sunt reprezentaţi de Romtelecom, RDS şi

UPC. Evoluţia numărului de salariaţi - echivalent normă întreagă,
din activitatea de cercetare-dezvoltare - 2003 = 100%
În ceea ce priveşte serviciile de telefonie mobilă, principalii operatori sunt 140,0%
reprezentaţi de Orange, Vodafone şi Cosmote. 118,8%
120,0% 113,3%
102,0%
102,7%
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa 100,0%
Prioritară 3 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat 111,9%
80,0% 89,3% 90,1% 89,5%
şi public, are drept obiective: a) Îmbunătăţirea infrastructurii TIC, în special în
zonele de eșec al pieţei; b) Promovarea introducerii unui sistem inovativ de 60,0%
producţie în administraţie şi sectorul public; c) Dezvoltarea pieţei pentru o nouă 40,0% 38,2%
40,0%
generaţie de produse şi servicii de conectare, sprijin pentru înfiinţarea de portaluri,
construirea sistemelor integrate de informaţii pentru dezvoltarea GIS bazate pe 20,0%
interoperabilitate şi dezvoltarea serviciilor e-Business.
0,0%
2004 2005 2006 2007 2008
Infrastructura de sprijinire a afacerilor
Bacău Regiunea NORD-EST România

La nivelul judeţului Bacău funcţionează următoarele structuri de sprijinire a

afacerilor: La nivelul judeţului Bacău, numărul salariaţilor din activitatea de cercetare
 Parcul Industrial HIT Hemeiuş Bacău - sector ţintă, Industria Tehnologiei dezvoltare per mie persoane ocupate civile s-a redus de la 26,2 la finalul anului
Informaţiilor şi Comunicaţiilor; 2004, până la 15,2 la finalul anului 2008. În termeni procentuali este vorba de o
 Zona Industrială Buhuşi - sector ţintă, sector Industrie uşoară, textile, reducere cu aproape 42%, la nivel regional şi naţional înregistrându-se creşteri cu
mecanică şi tehnologia informaţiei; +47% şi, respectiv, +0,6%.

71 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

În anul 2008 au fost înregistrate în judeţul Bacău un număr de 21 cereri de

Evoluţia numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-
dezvoltare la 10.000 persoane ocupate civile
înregistrare brevete de invenţie, reprezentând aproximativ 8,9% din numărul
cererilor de înregistrare brevete de invenţie la nivel regional. În întreaga perioadă
60 2003-2008 au fost înregistrate în judeţul Bacău un număr total de 150 cereri de
48,1 49,4 48,9 49,9 48,7 49,7 înregistrare brevete de invenţie, reprezentând 13,3% din numărul total al cererilor
50
de la nivel regional în această perioadă (1.127 cereri).
40
32,9 33,4
29,3
31,9 Îmbunătăţirea eficienţei energetice
30 25,3
22,7
Există fonduri europene care susţin investiţiile în acest domeniu, premisă pentru
20 26,2
22,6 23,5 22,5 dezvoltarea proiectelor agenţilor economici de îmbunătăţire a eficienţei
energetice în condiţiile unei dezvoltări durabile.
10 15,6 15,2

0
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bacău Regiunea NORD-EST România
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare din judeţul Bacău au fost
de 7.983 mii lei RON în anul 2008, reprezentând doar aproximativ 3,7% din totalul
cheltuielilor înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est. De asemenea, se remarcă o
scădere a ponderii judeţului Bacău în cadrul Regiunii Nord Est din punct de vedere
al cheltuielilor de cercetare dezvoltare cu aproximativ 16 puncte procentuale, de la
19,6%, în 2003, până la 3,7%, în 2008.
Activitatea de inovare. În anul 2008 s-au înregistrat un număr de 13 cereri de
înregistrare a desenelor şi modelelor din partea solicitanţilor români din judeţul
Bacău. În întreaga perioadă 2003-2008, s-au înregistrat un număr de 95 cereri de
înregistrare a desenelor şi modelelor din partea solicitanţilor românii în judeţul
Bacău, reprezentând aproximativ 23,2% din numărul total al cererilor înregistrate la
nivelul Regiunii Nord Est (410).
În perioada 2003-2008, numărul mediu anual al cererilor de înregistrare marcă în
judeţul Bacău a fost de aproximativ 149 cereri. Numărul total al cererilor din
judeţul Bacău, în perioada 2003-2008, a fost de 891, reprezentând 19,4% din totalul
cererilor înregistrate în această perioadă la nivel regional.
Operatori economici din sectorul energetic pot accesa fondurile disponibile prin
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa 4 -
Creșterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, care
are drept obiective: a) Creșterea eficienţei energetice; b) Creșterea utilizării
resurselor energetice regenerabile; c) Reducerea impactului sectorului energetic
asupra mediului.
Educaţie şi training şi c reşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a
întreprinderilor
La nivelul judeţului Bacău există două instituţii de învăţământ superior (una
proprietate privată), în cadrul cărora, în 2009, au funcţionat un număr de 9
facultăţi, 6 proprietate publică şi 3 proprietate privată.
De asemenea, în judeţul Bacău, în anul 2009, au funcţionat un număr de 21 instituţii
de învăţământ profesional.
La nivelul anului 2008, numărul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior a
fost de 2.327 iar cei ai instituţiilor de învăţământ profesional a fost de 3.168
absolvenţi.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău, prin Centrele de
Formare Profesională Bacău şi Oneşti, oferă servicii de servicii de calificare/
recalificare, iniţiere şi perfecţionare. De asemenea, AJOFM Bacău asigură
angajatorilor care organizează, în baza planului anual de formare profesională,

72 | P a g e
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

programe pentru proprii angajaţi, derulate de furnizorii de servicii de pregătire
profesională, autorizaţi în condiţiile legii, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile
cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un număr de cel mult 20%
din personalul angajat.
La nivelul judeţului Bacău, în special în municipiile Bacău şi Oneşti, funcţionează un
număr mare de furnizori autorizaţi de formare profesională a adulţilor (Consiliul
Naţional de Formare Profesională a Adulţilor). Aceştia derulează programe de
iniţiere, calificare, calificare-recalificare, perfecţionare şi specializare într-un număr
mare de ocupaţii şi calificări.
Competitivitatea întreprinderilor - rezultatele studiului mediului de afaceri
Piaţa geografică a firmei. Majoritatea firmelor îşi desfăşoară activitatea doar la
nivel local, acestea reprezentând 43,6% din total. De asemenea, 19,6% dintre firme
îşi distribuie/vând produsele/serviciile doar la nivelul judeţului Bacău.
Firmele care îşi vând/distribuie produsele/serviciile la nivel naţional reprezintă
23,4% din total, iar 13,3% dintre firme îşi vând/distribuie produsele şi serviciile şi pe
pieţe externe.

Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice Piaţa geografică a firmei

locale numai pe piaţa
locală
Dezvoltarea capacităţii administrative reprezintă indirect cheia dezvoltării oricărei 43,6%
comunităţi. De capacitatea administrativă depinde întreg cadrul de politici publice şi pe pieţe externe
13,3%
ce se implementează la nivel local şi/sau judeţean, motiv pentru care ea este o
prioritate. Pe de o parte se pune problema managementului procesului de
elaborare a politicilor publice, fiind necesară creşterea responsabilizării
autorităţilor pentru dezvoltarea localităţii şi judeţului, dar şi eficientizarea
organizaţională a instituţiilor. Pe de altă parte, de capacitatea administrativă
depinde calitatea tuturor serviciilor publice, de la educaţie, la cultură, sănătate, pe piaţa naţională
salubrizare, spaţii verzi, siguranţă şi ordine publică, etc. 23,4%
numai pe piaţa
judeţeană
Eficientizarea politicilor publice gândite de autorităţi este constrânsă şi de 19,6%
colaborarea dintre acestea şi societatea civilă. Inter-relaţionarea dintre autorităţile
publice şi populaţie are efecte nu numai în câştigarea încrederii cetăţenilor sau în
identificarea problemelor întâmpinate de aceştia, ci şi în creşterea gradului de Situaţia implementări sistemelor de management al calităţii. Conform
transparenţă a instituţiilor publice. Prin organizarea unor consultări publice lunare, reprezentanţilor mediului de afaceri, un sistem de management al calităţii este
autorităţile publice locale pot oferi un feed-back la nevoile populaţiei, pot furniza implementat în cazul a 38,6% dintre firme. Ponderea firmelor care au implementat
informaţii acestora privind activităţile desfăşurate, dar pot afla şi perspectiva un sistem de management al calităţii este de 47,6% în cazul firmelor din municipiul
cetăţenilor cu privire la dezvoltarea economico-socială a comunităţii. Bacău, faţă de doar 33,0% în cazul mediului urban-exclusiv municipiul Bacău şi de
Prin dezvoltarea parteneriatele PP şi atragerea investiţiilor (inclusiv cele 24,1% în cazul firmelor din mediul rural.
finanţate prin fondurile structurale) autorităţile publice locale pot contribui în
mod efectiv la susţinerea dezvoltării economice la nivel local şi judeţean.

73 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Dintre firmele care nu au implementat un sistem de management al calităţii, 29,9%

intenţionează implementarea unuia pe parcursul anului 2010. În 9,1% dintre cazuri Factori care forţează firma să reducă preţurile
reprezentanţii firmelor au declarat că nu ştiu dacă va fi implementat în 2010 un
astfel de sistem iar, în 61,0% dintre cazuri, că în mod sigur nu se va implementa. Nici una / Nu este
clienţii
42,1%
cazul
6,6%
Situaţie privind implementare sistem de management al calităţii şi
intenţie implementare în 2010 concurenţii externi
4,1%

altcineva
8,7%

Nu intenţionează
implementare în
2010
Nu au implementat 37,4%
Au implementat
SMC
SMC
61,4% Intenţionează
38,6% implementare în
concurenţii interni
2010 38,4%
18,3%

Dezvoltarea de noi produse sau îmbunătăţirea celor actuale este determinată, în

Nu ştiu special, de către clienţi (52,5% dintre respondenţi) şi concurenţii interni (26,8%).
5,7%

Factori care forţează firma să dezvolte noi produse/servicii, să le

îmbunătăţească pe cele actuale
Estimarea capacităţii la care a funcţionat firma în 2009 şi previzionarea capacităţii
la care va funcţiona firma la nivelul anului 2010. Reprezentanţii firmelor estimează Nici una / Nu este
clienţii
că, în 2009, firma a funcţionat la aproximativ 67,5% din capacitate. Pentru anul cazul
52,5%
2010, capacitatea previzionată la care va funcţiona firma este de 58,2% din total 10,1%
capacitate. Se observă o reducere a utilizării capacităţii de producţie cu
aproximativ 9,3 puncte procentuale. concurenţii externi
4,5%
altcineva
Factori care presează companiile să reducă preţurile / să dezvolte noi produse.
6,1%
Clienţii reprezintă principalul factor care forţează companiile să reducă preţurile
fiind nominalizat de către 42,1% dintre respondenţi. 38,4% dintre respondenţi au
nominalizat concurenţii interni ca principal factor de presiune pentru reducerea
preţurilor, 8,7% au nominalizat alţi factori (contextul economic actual şi guvernul şi concurenţii interni
reglementările autorităţilor) iar 4,1% au nominalizat concurenţii externi. 26,8%
Aproximativ 6,6% din totalul respondenţilor au declarat că nu sunt factori care
presează firma să reducă preţurile.

74 | P a g e
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

Situaţia investiţiilor realizate în perioada 2008-2009. În perioada 2008-2009,
principalele categorii de investiţii (ponderea firmelor care au realizat respectivul
tip de investiţie) realizate de către firme au fost achiziţionarea de noi maşini şi
echipamente – 51,4%, investiţii pentru spaţii de producţie/servire/desfacere – 39,1%,
investiţii pentru siguranţa şi securitatea muncii – 39,1%, investiţii pentru spaţii
administrative – 32,3%. De asemenea, 26,3% din totalul firmelor au realizat investiţii
pentru dezvoltarea de noi produse/servicii, 18,6% - investiţii pentru
dezvoltarea/perfecţionarea resurselor umane şi doar 8,9% au realizat investiţii
pentru dezvoltarea geografică a pieţei.
Aproximativ 13,1% dintre reprezentanţii firmelor au declarat că nu s-au realizat
investiţii în nici unul din domeniile prezentate. 26,6% dintre firme au realizat
investiţii într-unul dintre domenii, 21,4% au realizat investiţii în două dintre
domeniile de mai sus, 23,1% în trei dintre aceste domenii şi 15,7% în cel puţin patru
dintre aceste domenii.
De asemenea, 26,6% dintre reprezentanţii firmelor au declarat că activităţile de
inovare, îmbunătăţire au vizat siguranţa şi securitatea muncii, 22,2% - noi abordări
manageriale sau de marketing şi 18,9% pregătirea resurselor umane.
Din totalul respondenţilor, 39,8% au declarat că firma nu a realizat activităţi
inovative în nici unul dintre domeniile specificate, restul de 60,2% realizând
activităţi de inovare în cel puţin într-unul dintre domenii.
Domenii în care firmele au realizat activităţi inovative
în perioada 2008-2009
- pondere firme care au realizat activităţi inovative -
Pregătirea resurselor umane 18,9%
Noi abordări manageriale sau de marketing 22,2%

Siguranţa şi securitatea muncii 26,6%

Categorii de investiţii realizate de firme în perioada 2008-2009 Utilizarea de noi tehnologii sau
- pondere firme care au realizat investiţii - 29,8%
îmbunătăţirea celor actuale

dezvoltarea geografică a pieţei 8,9% Modernizarea sistemului informatic 31,4%

Dezvoltarea de noi produse/servicii sau

dezvoltarea resurselor umane 18,6% 39,5%
îmbunătăţirea celor actuale

dezvoltarea de noi produse/servicii 26,3% 0% 10% 20% 30% 40% 50%

spaţii administrative 32,3%

Respondenţii ale căror firme nu au realizat activităţi de inovare în nici unul dintre
siguranţa şi securitatea muncii 39,1% domenii au motivat acest lucru prin: lipsa resurselor financiare (45,3%), nu a fost
spaţii de producţie/servire/desfacere 39,1%
necesar (35,3%), domeniul de activitate nu a impus acest lucru (12,2%) şi nivelul
redus de dezvoltare al companiei care nu a permis (7,2%).
achiziţionarea de noi maşini şi echipamente 51,4%
Modalităţi utilizate pentru atragere / realizarea de inovaţii . În cazul firmelor care
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% au realizat activităţi de inovare (60,2% din total), principalele modalităţi de
realizare/atragere/asimilare a inovaţiilor au fost achiziţionarea de noi maşini şi
Activitatea inovativă. Activităţile de inovare realizate de către firme în perioada utilaje performante (50,1%), angajarea de personal înalt calificat (34,5%), apelarea
2008-2009 au vizat în special dezvoltarea de noi produse/servici sau îmbunătăţirea la consultanţi (27,5%), participarea la târguri naţionale sau internaţionale de profil
celor actuale – 39,5% dintre firme, modernizarea sistemului informatic în cazul a (23,1%) şi dezvoltarea de tehnologie în colaborare cu parteneri/clienţi (19,4%).
31,4%, utilizarea de noi tehnologii sau îmbunătăţirea celor actuale, în cazul a 29,8%.

75 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
 Mediul de afaceri este atractiv, densitatea întreprinderilor la 1.000 de
locuitori, 17,2, fiind superioară celei înregistrate la nivel regional (16,4
întreprinderi/1.000 locuitori);
 Întreprinderile din judeţ înregistrează un nivel de dezvoltare superior celor de
la nivelul Regiunii Nord Est; cifra de afaceri medie per întreprindere în
judeţul Bacău a fost de 1.340.129 RON, cu 29,0% mai mare faţă de cea
înregistrată la nivel regional, de 1.039.406 RON;
 Întreprinderile mici şi cele mari din judeţul Bacău sunt mai puternice, cifra de
afaceri medie realizată de aceste categorii, reprezentând 123,1% şi, respectiv,
201,8% din cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est;
 Numărul mediu de salariaţi per întreprindere superior celui înregistrat la
nivel regional în cazul întreprinderilor mici 20,8 salariaţi; 103,6%), a celor
mijlocii (105,1 salariaţi; 105,9%) şi a celor mari (656 salariaţi, 120,8%);
 Productivitatea muncii (cifră de afaceri realizată per angajat) în judeţul
Bacău (187.897 lei/salariat în 2008), superioară celei înregistrate la nivel
regional, 148.524 lei/salariat (+26,5%);
 Productivitatea muncii la nivelul întreprinderilor din judeţul Bacău este
superioară celei de la nivel regional şi naţional, în cazul următoarelor
activităţi (secţiuni CAEN Rev. 2): D – „producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă …”, F – „construcţii”, H – „transport şi
depozitare”, P – „învăţământ” şi Q – „sănătate şi asistenţă socială”;
 Numărul înmatriculărilor de agenţi economici înregistrează, în perioada
2004-2009 un ritm mediu anual de creştere de – 1,5%, faţă de -2,7% la nivel
regional şi -1,7% la nivel naţional;
 Ponderea ridicată deţinută de judeţul Bacău în numărul total de înmatriculări
persoane juridice la nivelul Regiunii Nord Est (peste 20%, în perioada 2003-
2009);
 Dinamică a dizolvărilor voluntare pe parcursul anului 2009 şi în primele 6 luni
din 2010, mai puţin accentuată decât cea înregistrată la nivel regional şi
naţional;
 Implementarea sistemului de management al calităţii în aproximativ 39%
dintre firme (conform reprezentanţilor mediului de afaceri);
76 | P a g e
PUNCTE SLABE
 Evoluţia 2004-2008 a numărului întreprinderilor active economic la nivelul
judeţului Bacău (+30%), este inferioară celei de la nivel regional (+32,7%);
 Reducerea numărului de întreprinzătorii privaţi, mai accentuată faţă de cea
de la nivel regional şi naţional; faţă de anul 2004, s-a înregistrat o reducere
cu aproximativ 39% a numărului celor activi (34% la nivel regional şi 25% la
nivel naţional).
 Reducere a decalajelor înregistrate de către judeţul Bacău în ceea ce
priveşte productivitatea muncii faţă de nivelul regional, de la 159,8%, în 2004,
la 126,5%, în 2008;
 Productivitatea muncii în mediul rural era de 143.731 RON, reprezentând
doar 76,5% din productivitatea medie judeţeană;
 Slaba dezvoltare a mediului de afaceri în zona de est a judeţului: densitate de
sub 5 IMM/1.000 locuitori; valori reduse ale cifrei de afaceri medii (în general
sub 35.000 EURO/IMM) şi un număr mediu de salariaţi per IMM mai mic de 3
salariaţi;
 Concentrare puternică a mediului de afaceri judeţean în municipiile Bacău şi
Oneşti; aici sunt înregistrate 65% din numărul întreprinderilor active
economic la finalul anului 2008, care realizează 79% din cifra de afaceri
judeţeană şi deţin 73% din numărul mediu al salariaţilor din 2009;
 Reducerea puternică a numărului de înmatriculări persoane juridice la nivelul
anului 2009, la aproximativ 56% din numărul înmatriculărilor din anul 2008,
continuată şi la nivelul primului semestru al anului 2010 (-21,3% faţă de
aceeaşi perioadă a anului 2010;
 Reducerea mai accentuată a numărului întreprinzătorilor individuali activi
din punct de vedere juridic, în perioada 31 decembrie 2009 - 30 iunie 2010, la
nivelul judeţului Bacău (-43,2%) faţă de situaţia înregistrată la nivel naţional şi
regional (-23,3% şi -28,4%);
 Numărul suspendărilor de activitate a crescut pe parcursul anului 2009 şi în
primul semestru al anului 2010 (+4.597,7% şi 995,5% ) într-un ritm mai
accelerat decât cele de la nivel naţional şi regional;
 Radierile voluntare, la nivelul judeţului Bacău, au crescut cu 205,0% în 2009
(faţă de 2008) şi cu 1.646,0% pe parcursul semestrului I 2010 (faţă de

PUNCTE TARI
 Se înregistrează o situaţie investiţională pozitivă, conform reprezentanţilor
firmelor din judeţ, în perioada 2008-2009, investiţii pentru achiziţionarea de
noi maşini şi echipamente fiind realizate de către 51,4% dintre firme,
investiţii pentru spaţii de producţie/servire/desfacere ce către 39,1%, investiţii
pentru siguranţa şi securitatea muncii de către 39,1%, investiţii pentru spaţii
administrative în 32,3% dintre cazuri şi investiţii pentru dezvoltarea de noi
produse/servicii de către 26,3% din totalul firmelor participante la studiu;
 În 60% dintre cazuri reprezentanţii firmelor participante la studiu au declarat
că la nivelul firmelor lor s-au desfăşurat activităţi inovative în perioada 2008-
2009;
Mediul de afaceri şi competitivitatea economică
PUNCTE SLABE
semestru I 2010), evoluţii mult mai accentuate decât cele de la nivel regional
şi naţional;
 Reducerea personalului din activitatea de cercetare dezvoltare la nivelul
judeţului Bacău, numărul salariaţilor la 10.000 persoane ocupate civile s-a
redus de la 26,2 persoane, în 2004, la 15,2 persoane, în 2008; numărul
salariaţilor din activitatea de cercetare dezvoltare care revin la 10.000
persoane ocupate este de 33,4 persoane la nivel regional şi de 49,7
persoane la nivel naţional;
 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare din judeţul Bacău
au fost de 7.983 mii lei RON în anul 2008, reprezentând doar aproximativ
3,7% din totalul cheltuielilor înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, în
scădere faţă de anul 2003 când judeţul Bacău deţinea o pondere de 19,6%, în
totalul cheltuielilor de la nivel regional;
 În peste 60% dintre cazuri, reprezentanţii firmelor din judeţul Bacău (studiu
Addvances) au declarat că firma pe care o reprezintă îşi desfăşoară
activitatea la nivel local (44%) sau judeţean (20%);
 Reprezentanţii firmelor estimează o utilizare a capacităţii de producţie de
67,5% la nivelul anului 2009 şi estimează o reducere la doar 58,2% pentru anul
2010;
77 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OPORTUNITĂŢI
 Existenţa fondurilor europene care sprijină dezvoltarea mediului
antreprenorial;
 Dezvoltarea mediului de susţinere şi sprijinire a economiei judeţene;
 Finalizarea construcţiei şi operaţionalizarea Centrului de Afaceri şi Expoziţii
Bacău;
 Accesarea programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM-
urilor;
 Valorificarea din punct de vedere economic a tradiţiilor şi meşteşugurilor
locale;
 Existenţa programele de dezvoltare a antreprenoriatului;
 Existenţa programele cercetare dezvoltare inovare (CDI);
 Existenţa fondurilor disponibile pentru formarea şi perfecţionarea
profesională a micilor antreprenori;
78 | P a g e
AMENINŢĂRI
 Creşterea nivelului fiscalităţii şi birocraţiei;
 Capacitatea redusă a structurilor şi instituţiilor de sprijin a afacerilor de a
veni în întâmpinarea problemelor reale cu care se confruntă mici
antreprenori;
 Reducerea activităţilor de CD&I în contextul reducerii/stopării finanţării
guvernamentale pentru astfel de activităţi;
 Menţinerea blocării creditării din cauza crizei economice şi a blocajelor
financiare cu efecte negative asupra posibilităţii dezvoltării de noi
microîntreprinderi şi creşterea competitivităţii celor existente;
 Reducerea fondurilor guvernamentale disponibile prin programe de
susţinere a antreprenoriatului în condiţiile actualei crize;
 Capacitatea redusă a autorităţilor de implementare la nivel judeţean şi local
a unor strategii coerente şi eficiente de susţinere a antreprenoriatului;
 Frecventele schimbări legislative, nivel redus de predictibilitate în acest
domeniu;
 Adoptarea unor măsuri legislative care să frâneze dezvoltarea micilor
antreprenori şi iniţierea unor noi afaceri;

Probleme majore
Ritmul de dezvoltare a mediului de afaceri de la nivel judeţean, în perioada 2004-
2008, a fost mai lent decât cel înregistrat pe total Regiune Nord Est, având loc o
reducere a decalajelor dintre cele 2 nivele.
Astfel, în perioada 2004-2008, numărul întreprinderilor active a crescut cu 30% la
nivelul judeţului Bacău iar, la nivel regional, a crescut cu aproape 33%.
De asemenea, dacă la nivelul anului 2004 cifra de afaceri medie realizată de către o
întreprindere din judeţul Bacău era cu aproximativ 75% mai mare faţă de cea
înregistrată la nivel regional, în 2008, diferenţa s-a redus la doar 29%.
În perioada 2004-2008 numărul mediu de salariaţi per întreprindere s-a redus la
nivelul judeţului Bacău de la 10,3 salariaţi la 7,1 salariaţi, această tendinţă
descendentă fiind înregistrată şi la nivelul regiunii Nord Est unde numărul mediu
de salariaţi per întreprindere s-a redus de la 9,4 la 7,0 salariaţi. Tendinţa
descendentă a fost mai accentuată la nivelul judeţului Bacău, decalajul faţă de
nivelul mediu regional reducându-se de la 109,4%, în 2004, la 101,9%, în 2008.
În perioada 2004-2008 s-a înregistrat o reducere a decalajelor înregistrate de către
judeţul Bacău în ceea ce priveşte productivitatea muncii faţă de nivelul regional, de
la 159,8%, în 2004, la 126,5%, în 2008.
O altă problemă o reprezintă slaba dezvoltare a mediului de afaceri în zona de est a
judeţului, aici înregistrându-se 0 densitate de sub 5 IMM/1.000 locuitori, valori
reduse ale cifrei de afaceri medii (în general sub 35.000 EURO/IMM) şi un număr
mediu de salariaţi per IMM mai mic de 3 salariaţi.
Concomitent, se observă o concentrare puternică a mediului de afaceri judeţean în
municipiile Bacău şi Oneşti, aici fiind înregistrate 65% din numărul întreprinderilor
active economic la finalul anului 2008, care realizează 79% din cifra de afaceri
judeţeană şi deţin 73% din numărul mediu al salariaţilor din 2009;
Impactul major al crizei financiare şi economice asupra mediului de afaceri din
judeţul Bacău reprezintă o problemă majoră.
Mediul de afaceri şi competitivitatea economică
Astfel, numărul înmatriculărilor de agenţi economici persoane juridice s-a redus la
nivelul anului 2009, la aproximativ 56% din cel înregistrat în 2008. Această evoluţie
continuă şi în primele 6 luni ale anului 2010, numărul înmatriculărilor reducându-se
cu aproximativ 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
S-a înregistrat şi o reducere a numărului de agenţi economici activi din punct de
vedere juridic. Astfel, la finalul anului 2009 se înregistrau un număr de 14.835
agenţi economici activi din punct de vedere juridic, în scădere cu 17,1% faţă de
finalul anului 2008. Tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi în prima jumătate a
anului 2010, numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic
înregistrat la finalul lunii iunie fiind de 13.597, în scădere cu -6,7% faţă de finalul
anului 2009.
Suspendările de activitate şi dizolvările voluntare au cunoscut o dinamică mai
accentuată al nivelul judeţului Bacău, faţă de cele de la nivel regional şi naţional.
Numărul suspendărilor de activitate a crescut pe parcursul anului 2009 şi în primul
semestru al anului 2010 cu+4.597,7% şi, respectiv, 995,5%. Radierile voluntare, la
nivelul judeţului Bacău, au crescut cu 205,0% în 2009 (faţă de 2008) şi cu 1.646,0%
pe parcursul semestrului I 2010 (faţă de semestru I 2010).
Activitatea de cercetare şi dezvoltare a înregistrat o evoluţie negativă la nivelul
judeţului Bacău. Astfel, numărul salariaţilor din activitatea de cercetare dezvoltare
care revin la 10.000 persoane ocupate a scăzut de la 26,2, în 2004, la 15,2 persoane,
în 2008 (aproximativ jumătate din valoarea de la nivel regional şi o treime din cea
de la nivel naţional).
De asemenea, cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare din judeţul
Bacău, în anul 2008, reprezentau doar aproximativ 3,7% din totalul cheltuielilor
înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, în scădere faţă de anul 2003 (19,6%, în
totalul cheltuielilor de la nivel regional).
79 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Opiniile reprezentanţilor mediului de afaceri
În urma realizării studiului în rândul mediului de afaceri din judeţul Bacău,
principalele obstacole care frânează dezvoltarea economică a firmelor din judeţul
Bacău, în funcţie de ponderea respondenţilor care le-au nominalizat liber printre
cele mai importante trei obstacole sunt:
 fiscalitatea, nivelul impozitelor şi taxelor – 22,9%;
 resurse financiare reduse; accesul la finanţare – 19,7%;
 birocraţia – 16,0%;
 guvernarea / autorităţile - lipsa de susţinere – 15,1%;
 factori politici – 10,9%;
 criza economică – 10,0%;
Alte obstacole nominalizate de reprezentanţii firmelor au fost: legislaţia
(schimbările frecvente) – 8,0%; corupţie / abuzuri instituţii – 7,1%; cerere scăzută –
6,9%; concurenţa/concurenţa neloială – 6,9%; nivelul scăzut de informare – 4,0%;
investiţiile reduse – 3,4%; forţa de muncă (disponibilitate, pregătire) – 2,0%;
Se observă că este vorba de obstacole care îşi manifestă efectele asupra întregii
economii naţionale şi nu sunt specifice doar la nivelul judeţului Bacău.
Evaluare nivel de gravitate al obstacolelor în calea dezvoltării afacerii. Şi atunci
când au fost rugaţi să ierarhizeze o serie de obstacole în funcţie de gravitatea lor
pentru dezvoltarea afacerilor, reprezentanţii mediului de afaceri au indicat, în
primul rând (obstacolele care au fost evaluate ca fiind foarte grave sau majore de
către majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri) obstacole care se
manifestă la nivel naţional:
 politica economică a României (57,0% foarte grav şi 23,6% obstacol major);
 birocraţia (54,9% foarte grav şi 24,9% obstacol major);
 legislaţia naţională (45,5% obstacol foarte grav şi 28,4% major);
 fiscalitatea (38,2% obstacol foarte grav şi 31,7% major);
 taxele locale (30,1% obstacol foarte grav şi 23,6% obstacol major).
Alte obstacole, evaluate ca fiind foarte grave sau majore, de către o mare parte a
respondenţilor sunt accesul la finanţare (28,0% foarte grav şi 19,2% major) şi
serviciile instituţiilor publice (15,1% foarte grav şi 32,0% obstacol major).
80 | P a g e
Factorii cu influenţă semnificativă asupra evoluţiei pe termen scurt a afacerii, în
funcţie de ponderea respondenţilor care apreciază influenţa factorilor ca fiind
mare şi foarte mare sunt:
 accesul la finanţare/creditare (40% dintre respondenţi);
 accesul la noi tehnologii / utilaje (27,10%),
 accesul la forţă de muncă (24,4%),
 accesul la cunoștinţe de specialitate (22,3%),
 accesul la materii prime şi materiale (22,10%)
 accesul la servicii de consultanţă în afaceri (20,90%).
Referitor la situaţia existentă pe piaţa forţei de muncă, în special calitatea
sistemului de învăţământ, reprezentanţii firmelor apreciază că: „în general, tinerii
absolvenţi nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor din firme” (52,0% acord total şi
24,9% acord parţial), „între specializările unităţilor de învăţământ şi nevoile firmelor
nu există o corespondenţă” (43,5% acord total şi 23,3% acord parţial), „există un
deficit pentru anumite specializări” (34,0% acord total şi 32,0% acord parţial),
„există suficiente unităţi emiţătoare de specialişti (49,7% acord total şi 25,3% acord
parţial).
De asemenea, se înregistrează ponderi ridicate ale celor ce nu sunt de acord cu
afirmaţiile conform cărora: „Nivelul de pregătire profesională al forţei de muncă
este corespunzător” (15,1% dezacord total şi 15,0% dezacord parţial); „existenţa unui
interes ridicat al forţei de muncă pentru perfecţionare şi recalificare profesională”
(27,8%; 12,2% dezacord total şi 15,6 dezacord parţial).
35% dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că au întâmpinat
dificultăţi în asigurarea necesarului de personal calificat.
Nevoi de inovare şi de dezvoltare produse şi/sau tehnologii. În cazul a 66,0% dintre
companii, reprezentanţii acestora au declarat că au existat sau există nevoi de
dezvoltare de noi produse/servicii şi/sau îmbunătăţirea tehnologiei.
Principalele dificultăţi întâmpinate de către firme în satisfacerea nevoilor de
inovare şi dezvoltare (66,0% dintre firme) au fost legate de:
 lipsa surselor de finanţare (75,2%);
 costul ridicat presupus de activităţile de acest fel (61,3%);
 lipsa de reacţie a clienţilor la noi produse/servicii (29,9%);
 lipsa personalului calificat (21,1%).
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

Direcţii posibile de acţiune Principalele modalităţile prin care autorităţile/instituţiile ar trebui să sprijine
companiile în implementarea de soluţii de inovare în activitate sunt: oferirea de
Principalele modalităţi pentru reducerea obstacolelor care frânează dezvoltarea facilităţi şi/sau finanţări – modalitate indicată de către 25,4% dintre reprezentanţii
firmelor din judeţul Bacău, indicate liber de către reprezentanţii mediului de firmelor, furnizarea de informaţii şi consultanţă - 10,6%, derularea de programe de
afaceri, sunt: cercetare ştiinţifică şi diseminarea rezultatelor - 9,4% şi iniţierea de parteneriate –
 implicarea autorităţilor în susţinerea mediului de afaceri (16,0%); 7,4%.
 reducerea/eliminarea influenţei factorilor politici (14,0%);
 reducerea fiscalităţii (13,7%). Modul în care autorităţile / instituţiile ar trebui să sprijine
 îmbunătăţirea sistemului legislativ (9,4%); activitatea de inovare
 corectitudine şi profesionalismului funcţionarilor publici (7,1%); oferirea de facilităţi
 facilitarea accesului la finanţare (9,7%). şi finanţări
25,4%
La nivelul a aproximativ două treimi dintre firme se manifestă nevoi de dezvoltare
de noi produse/servicii şi/sau îmbunătăţirea tehnologiei. Cu toate aceste, nu stiu
47,1%
chestionaţi cu privire la posibilităţile existente la nivelul judeţului Bacău de a
beneficia de servicii de consultanţă tehnică şi tehnologică, 45,2% dintre furnizarea de
reprezentanţii firmelor interesate de realizarea de activităţi de dezvoltare- informaţii şi
îmbunătăţire a produselor/serviciilor şi tehnologiei au declarat că nu ştiu dacă consultanţă
10,6%
există organizaţii care să ofere acest gen de servicii. Aproximativ un sfert dintre
programe de
reprezentanţii acestor firme (24,8%) au spus că nu există organizaţii care oferă cercetare tehnică
iniţierea de
acest gen de servicii şi 30 % au declarat că există astfel de organizaţii la nivelul 9,4%
parteneriate
judeţului Bacău. 7,4%

Ca şi organizaţii/instituţii din judeţul Bacău care oferă/pot oferii servicii de
consultanţă tehnică şi tehnologică au fost nominalizate firme specializate din
diverse domenii, Camera de Comerţ şi Industrie Bacău, Direcţia pentru Agricultură
şi Dezvoltare Rurală şi mediul academic – universităţile.
Principalele instituţii care sunt considerate ca responsabile pentru sprijinirea
companiilor interesate în implementarea unor soluţii de inovare în activitate, în
funcţie de ponderea reprezentanţilor mediului de afaceri care le-au nominalizat,
sunt reprezentate de: incubatoarele de afaceri - 41,6%; institutele de cercetare -
36,0%; universităţile - 31,3%; laboratoarele publice - 19,3%; parcurile tehnologice şi
ştiinţifice - 15,5%;
Instituţiile publice care ar trebui să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri
judeţean şi local, conform aprecierilor reprezentanţilor mediului de afaceri sunt:
administraţia/autorităţile publice locale - 49,1%; Camera de Comerţ şi Industrie
Bacău – 19,4%; Consiliul Judeţean Bacău – 13,7%; Guvernul – 11,4%; Ministerul
Economiei – 9,4%.
Instituţiile a căror contribuţie potenţială la dezvoltarea mediului de afaceri şi
climatului investiţional din judeţ este apreciată ca fiind foarte ridicată, de cea mai
mare parte a respondenţilor, sunt Consiliile Locale (30,2% dintre respondenţi),
Consiliul Judeţean Bacău (29,6% dintre respondenţi) şi Camera de Comerţ şi
Industrie Bacău (27,3%).

81 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Modalităţi prin care autorităţile/instituţiile publice pot contribui la dezvoltarea
economică (rezultate obţinute prin clasificare şi agregarea răspunsurilor libere/deschise ale
reprezentanţilor firmelor).
Reprezentanţii mediului de afaceri judeţean apreciază că principalele modalităţi
prin care autorităţile/instituţiile publice pot contribui la dezvoltarea mediului de
afaceri judeţean sunt:
 realizarea de investiţii şi atragerea de investitori – 19,5% dintre
respondenţi,
 realizarea de parteneriate/colaborări cu firmele locale – 14,6%,
 oferirea de facilităţi fiscale – 13,2%,
 reducerea birocraţiei şi asigurarea unor tratamente corecte – 11,9%
 sprijinirea accesului la finanţare a firmelor – 10,4%.
Aproximativ 33% dintre reprezentanţii firmelor chestionaţi au declarat că nu ştiu
sau nu doresc să răspundă.
Măsuri concrete pe care administraţia/instituţiile publice ar trebui să le întreprindă.
Cele mai importante trei măsuri, selectate de către reprezentanţii mediului de
afaceri, pe care administraţia/instituţiile publice ar trebui să le întreprindă pentru
stimularea mediului de afaceri judeţean sunt: sprijinirea accesului la finanţare –
73,3% dintre respondenţi; oferirea de facilităţi fiscale investitorilor – 45,8%;
promovarea localităţilor şi afacerilor locale – 45,3%; sprijin pentru construirea de
zone industriale – 33,0%; iniţierea de investiţii comune (parteneriate public-privat)
– 25,5% şi politici şi reglementări locale favorabile afacerilor – 22,5%.
Principalele (trei) măsuri prin care administraţia / instituţiile pot
contribui la dezvoltarea mediului de afaceri judeţean
Susţinerea activităţilor de CD&I 12,9%
Oferirea de informaţii despre
13,2%
planul de dezvoltare
Susţinerea de cursuri de instruire şi instruire 16,1%

Principalele modalităţi prin care autorităţile/instituţiile publice pot Politici şi reglementări locale favorabile 22,5%
contribuii la dezvoltarea economică a judeţului Bacău Iniţierea de investiţii comune (parteneriate
25,5%
public-privat)
cadru legislativ 3,80%
Sprijin pentru constituire zone industriale 33,0%
facilități - terenuri, spaţii 4,80%
Promovarea localităţilor şi afacerilor 45,3%
oferirea de informații 6,00%
Oferirea de facilităţi fiscale 45,8%
consultanţă 7,90%
Sprijin pentru acces la finanţare 73,3%
sprijin acces finanțare 10,40%
0% 20% 40% 60% 80%
reducere birocrației / corectitudine 11,90%

facilități fiscale 13,20%

colaborare/parteneriat 14,60%
realizarea de investiții / atragere
19,50%
investitori

0% 5% 10% 15% 20% 25%

82 | P a g e
 Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

De asemenea, iniţiativa de realizare a unor parteneriate public-privat este

apreciată ca fiind foarte bună de către 23,2% dintre reprezentanţii mediului de
afaceri iar 59,1% dintre aceştia, apreciază că este o iniţiativă bună.

Mai mult, interesul pentru participarea într-un parteneriat public privat este
ridicat, 10,5% dintre reprezentanţii mediului de afaceri declarându-se foarte
interesaţi iar 40,3% interesaţi.

Evaluarea iniţiativei de realizare a unor parteneriate public-privat

Foarte bună
Nu ştiu 23,2%
Foarte proastă 1,7%
1,3%
Proastă
1,5%

Aşa şi aşa
13,2%

Bună
59,1%

83 | P a g e
I.6. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ. SERVICII PUBLICE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Situaţia actuală La nivelul învăţământului liceal s-a înregistrat o creştere a numărului de elevi cu
16,3% (+3.639 elevi) în 2009 faţă de anul 2003, tendinţa ascendentă observându-se
pe întreaga perioadă analizată.
Educaţie şi cultură Numărul elevilor din cadrul învăţământului profesional s-a redus cu - 6.940 elevi (-
65,2%) datorită întreruperii activităţii Școlilor de Arte şi Meserii din mediul rural.
Unităţi şcolare
Evoluţia populaţiei şcolare din judeţul Bacău pe niveluri de educaţie
În anul 2009, la nivelul judeţului Bacău au funcţionat un număr total de 270 unităţi
- 2003=100% -
şcolare (reprezintă unitatea administrativă de învăţământ cu personalitate juridică
în care funcţionează unul sau mai multe niveluri educaţionale, având o conducere 120,0%
115,0%
unică). 115,0% 111,9%
108,7% 116,3%
110,0% 106,9%
Faţă de anul 2006 (308 unităţi), numărul unităţilor şcolare s-a redus cu 38, 105,0%
102,9%
107,7% 102,0% 101,4%
reprezentând o reducere cu aproximativ 12,3%. 102,9% 104,6%
100,0% 103,4%
96,8%
95,0%
Pe categorii de unităţi, în anul 2009 au funcţionat 167 şcoli din învăţământul primar
90,0% 94,1%
şi gimnazial, 42 grădiniţe de copii, 38 licee, 21 şcoli din învăţământul profesional şi 2 93,2% 91,8%
instituţii de învăţământ superior. 85,0% 88,6% 89,3%
85,5% 86,3% 85,0%
80,0%
82,0%
Numărul unităţilor şcolare proprietate privată care funcţionau în anul 2009 la 75,0% 79,3%
77,6%
nivelul judeţului Bacău era de 13, fiind vorba în special de grădiniţe (9 unităţi), 1 70,0%
unitate din învăţământul primar şi gimnazial, 2 licee şi o instituţie de învăţământ Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
superior.
Învăţământ preşcolar Învăţământ primar şi gimnazial
Învăţământ liceal Învăţământ superior
Populaţia şcolară Total

Numărul total al elevilor şi copiilor din sistemul de învăţământ din judeţul Bacău a
fost în anul 2009 de 124.286, reprezentând aproximativ 85,0% din numărul elevilor Tendinţa generală de reducere a populaţiei şcolare (elevi şi copii) înregistrată la
şi copiilor înscrişi în anul 2003, în perioada 2003-2009 înregistrându-se o reducere nivelul judeţului Bacău este în concordanţă cu evoluţiile de la nivelul regiunii Nord
continuă a numărului elevilor şi copiilor. Est şi naţional. Totuşi, reducerea populaţiei şcolare înregistrate în perioada 2003-
2009 în judeţul Bacău (-15%) este una mai accentuată faţă de cea regională (-9,8%)
Faţă de populaţia şcolară din anul 2003, cele mai importante reduceri s-au sau cea naţională (-6,7%).
înregistrat în cazul învăţământului gimnazial (- 10.177 elevi; - 24,2%) şi
învăţământului primar (- 7.824 elevi; -20,4%). În cazul învăţământului preşcolar s-a
înregistrat o reducere a numărului de copii cu doar 3,5% (-853 copii).

86 | P a g e
 Administraţia publică. Serviciile publice

Personalul didactic Comparativ cu evoluţiile înregistrate la nivel regional şi naţional judeţul Bacău a
avut loc o reducere mai accentuată a personalului didactic din învăţământul primar
În 2009, personalul didactic din judeţul Bacău a fost de 8.010 cadre didactice, din (83,1% faţă de 2003; 87,0% - Nord Est şi 90,9% - naţional) şi gimnazial (82,0% - judeţ
care 1.284 în învăţământul preşcolar, 1.684 în învăţământul primar, 2.498 în Bacău; 85,0% - Nord Est şi 89,2% - naţional).
învăţământul gimnazial şi 1.921 în învăţământul liceal. De asemenea, erau angajate
în cadrul învăţământului profesional un număr de 362 cadre didactice şi 297 cadre Un indicator care asigură o mai bună comparativitate a datelor este reprezentat
didactice în învăţământul superior. de către numărul cadrelor didactice care revin la 1.000 elevi/copii. Astfel, per total
sistem de învăţământ nu se înregistrează diferenţe semnificative între valorile
În perioada analizată personalul didactic s-a redus, la nivelul anului 2009 numărul acestui indicator la nivelul judeţului Bacău (64 cadre didactice la 1.000 elevi) şi cele
cadrelor didactice reprezentând 94,4% din cel al cadrelor didactice angajate în de la nivel regional (63) şi naţional (64).
2003.
Situaţie comparativă privind numărul cadrelor didactice la 1.000
Cele mai importante reduceri s-au înregistrat în cazul învăţământului gimnazial şi elevi/copii, pe niveluri de educaţie şi medii, în judeţul Bacău - 2009
primar, numărul cadrelor didactice angajate în 2009 reprezentând 82,0% şi,
respectiv, 82,5% din cel al cadrelor didactice angajate în 2003. În cazul 68
Total 62
învăţământului liceal s-au înregistrat creşteri ale numărului personalului didactic, 64
astfel încât numărul cadrelor didactice angajate în 2009 reprezenta 111,4% din cel
Învăţământ
înregistrat în 2003. superior
40
40
Învăţământ
profesional
17
Evoluţia cadrelor didactice din judeţul Bacău pe niveluri de educaţie 98
- 2003=100% - Învăţământ 104
liceal
72
120,0% 74
114,0%
115,0% 110,8% 111,4% Învăţământ 77
gimnazial
80
110,0% 107,6% 78
104,6% 105,9%
105,0% Învăţământ 56 Rural
100,8% 99,1% 99,3% primar
51
100,0% 96,2% 96,3% 54 Urban
94,4% 50
95,0% Învăţământ Total
90,0% preşcolar
61
90,0% 87,4% 55

85,0% 82,4% 82,6% 82,5% 0 20 40 60 80 100 120

87,8%
80,0% 82,8% 82,0%
75,0% 78,4% 78,9% Numărul cadrelor didactice la 1.000 elevi înregistrat în judeţul Bacău în
70,0% învăţământul primar – 54, este inferior celui de la nivel regional şi naţional (58 şi,
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 respectiv, 62). Situaţia este similară şi în cazul învăţământului gimnazial, numărul
cadrelor didactice la 1.000 elevi în judeţul Bacău (78) fiind cu 3 mai redus faţă de
Învăţământ preşcolar Învăţământ primar Învăţământ gimnazial
nivelul regional (81) şi cu 17 faţă de nivelul naţional (95).
Învăţământ liceal Învăţământ superior Total

87 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Infrastructura din domeniul educaţiei Absolvenţi ai sistemului de învăţământ

Numărul sălilor de clasă şi al cabinetelor şcolare din cadrul unităţilor de învăţământ În anul 2008, numărul absolvenţilor sistemului de învăţământ din judeţul Bacău a
din judeţul Bacău era în anul 2009 de 4.013, reprezentând aproximativ 93,4% din fost de 19.199, reprezentând aproximativ 92,0% din numărul absolvenţilor din
numărul sălilor de clasă existente în 2003. 2003. Spre deosebire, la nivel regional numărul absolvenţilor din anul 2008
reprezenta aproximativ 100,8% din cel din 2003, iar la nivel naţional, numărul
Numărul sălilor de clasă din cadrul unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial a absolvenţilor a crescut până la 108,7%.
înregistrat o scădere continuă în perioada 2003-2009, la nivelul anului 2009
existând aproximativ 77,5% din numărul sălilor de clasă înregistrate în 2003. Cele mai importante reduceri în ceea ce priveşte absolvenţii sistemului de
învăţământ s-au înregistrat în cazul învăţământului primar şi gimnazial. Astfel, în
În cazul învăţământului liceal şi profesional numărul sălilor de clasă a crescut, 2008, numărul absolvenţilor învăţământului primar şi gimnazial din judeţul Bacău a
astfel încât, în 2008 numărul acestora reprezenta 140,0% din cel din 2003 iar în fost de 7.412, reprezentând 68,9% din numărul absolvenţilor din anul 2003; în valori
2009 se înregistra un număr de săli de clasă reprezentând 133,7% din cel din 2003. absolute este vorba de o reducere cu -3.352 de absolvenţi. În cazul absolvenţilor
învăţământului profesional, s-a înregistrat o creştere puternică în 2004, până la
Numărul elevilor care revin la o sală de clasă, este uşor mai scăzut la nivelul 172,7% faţă de anul 2003, urmată de o scădere continuă, astfel încât, în 2008,
judeţului Bacău (31) faţă de situaţiile înregistrate la nivel regional (32) şi naţional numărul absolvenţilor era aproximativ egal cu cel din 2003 (100,9%).
(34 elevi la o clasă).
Evoluţia numărului de absolvenţi ai sistemului de învăţămând din
În cazul unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial, la o sală de clasă revin în judeţul Bacău pe niveluri de instruire - 2003=100%
medie 26 elevi la nivelul judeţului Bacău, număr superior faţă de situaţia de la 172,7%
180,0%
nivelul Regiunii Nord Est (24 elevi per clasă) sau cea de la nivel naţional (23). 166,2%
173,7%
160,0% 150,4%
Numărul calculatoarelor personale. În 2009, în cadrul sistemului de învăţământ din 156,6%
judeţul Bacău exista un PC la fiecare 14 elevi. Situaţia era similară cu cea de la nivel 140,0%
regional (14 elevi per PC), în timp ce situaţia la nivel naţional era uşor mai 120,9% 120,2%
120,0% 108,5%
favorabilă, 12 elevi per PC. 104,6% 106,5%
100,9%
116,4%
100,0%
101,9% 99,8% 99,7%
Faţă de anul 2003, când în cadrul sistemului de învăţământ din judeţul Bacău exista 90,8% 95,4% 95,5% 95,5% 92,0%
un PC la fiecare 46 elevi s-a produs o reducere a numărului elevilor per PC cu 32 80,0%
elevi, respectiv la aproximativ 30,4% din numărul elevilor per PC din 2003. 84,5% 80,5%
75,2%
60,0% 69,6% 68,9%
Evoluţia descendentă a numărului de elevi per PC a fost mai accentuată la nivelul 40,0%
judeţului Bacău comparativ cu cea de la nivel regional şi naţional. Astfel, dacă în Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
2003 numărul elevilor care reveneau la un PC în judeţul Bacău reprezenta 112,0%
Total Învăţământ primar şi gimnazial
din cel de la nivel regional şi 139,4% din cel de la nivel naţional, la nivelul anului Învăţământ liceal Învăţământ profesional
2009 se constată o reducere a decalajelor, numărul elevilor/PC la nivelul judeţului Învăţământ universitar
Bacău fiind egal cu cel de la nivel regional şi reprezentând doar 116,7% din cel
naţional.

88 | P a g e

Cultură şi activitate culturală
La nivelul anului 2008, în judeţul Bacău funcţionau un număr de 419 biblioteci,
reprezentând 18,6% din numărul bibliotecilor de la nivelul Regiunii Nord Est. Faţă
de numărul bibliotecilor care funcţionau la sfârşitul anului 2003, s-a înregistrat o
scădere până la 91,1%, la finalul anului 2008.
Numărul volumelor existente, la nivelul anului 2008, în bibliotecile din judeţul
Bacău, a fost de 4.571,5 mii volume, reprezentând 16,8% din numărul volumelor
existente în bibliotecile din regiunea Nord Est (27.203,2 mii volume). Evoluţia
înregistrată în perioada 2003-2008, în ceea ce priveşte numărul volumelor
existente în bibliotecile de la nivelul judeţului Bacău, a fost uşor ascendentă,
numărul înregistrat la finalul anului fiind cu 1,7% mai mare faţă din cel din anul 2003,
evoluţie este similară cu cea înregistrată la nivel regional (+0,6) şi naţional (2,7%).
Numărul cititorilor/utilizatorilor din judeţul Bacău s-a redus, la nivelul anului 2008
înregistrându-se aproximativ 135,9 mii cititori, reprezentând 79,8% din numărul
înregistrat în 2003. Această scădere este uşor mai accentuată decât cea de la nivel
regional (reducere la 82,5%) şi mai redusă decât cea înregistrată la nivel naţional
unde, numărul cititorilor din 2008 reprezenta doar 72,9% din cel înregistrat în 2003.
Numărul volumelor împrumutate cititorilor, în 2008, de către bibliotecile din Bacău
a fost de 1.824,9 mii volume, reprezentând aproximativ 13,4% din numărul
volumelor eliberate la nivel regional (13.598,9 mii volume). Faţă de anul 2003,
numărul volumelor eliberate de bibliotecile din Bacău s-a redus la 89,5%, tendinţa
descendentă fiind similară cu cea înregistrată la nivel regional (în 2008 au fost
eliberate 89,2% din numărul volumele eliberate în 2003) şi naţional (87,3%).
Pe categorii de biblioteci, cele şcolare reprezintă 72,8% din numărul total, deţin
51,4% din numărul volumelor, înregistrează 55,3% din numărul total de utilizatori de
la nivel judeţean şi au eliberat 48,6% din numărul total al volumelor. Bibliotecile
publice reprezintă 20,0% din totalul bibliotecilor şi deţin aproximativ o treime din
numărul volumelor existente. De asemenea, acestea au înregistrat 35,3% din
numărul utilizatorilor şi au eliberat 42,8% din numărul volumelor eliberate. Dintre
acestea se remarcă biblioteca judeţeană care deţine o pondere de aproape 10% din
volumele existente şi 15% din totalul celor eliberate. Aceasta înregistrează doar
3,4% din numărul cititorilor de la nivel judeţean, în scădere cu 53,7% faţă de
numărul înregistrat în 2003.
Administraţia publică. Serviciile publice
Un număr de 2 cinematografe au funcţionat în judeţul Bacău, în 2008, acestea
având un număr de 1.107 locuri (55,2% din cel din 2003), reducere similară cu cea de
la nivel regional (58,2%) şi naţional (53,8%).
Numărul spectacolelor de cinematograf care au avut loc în 2008 a fost de 1.611,
reprezentând doar 53,5% din numărul spectacolelor care au avut loc în 2003,
reducere mai accentuată decât cea înregistrată la nivel naţional (numărul
spectacolelor din 2008 a fost de 81,9% din cel din 2003), în timp ce la nivel regional
s-a înregistrat o creştere a numărului spectacolelor, în 2008, până la 105,1% din cel
din anul 2003.
Numărul spectatorilor s-a redus dramatic, în 2008 înregistrându-se doar 7,5% din
numărul celor din 2003 (59,1% la nivel regional şi 83,7% la nivel naţional).
În judeţul Bacău au funcţionat un număr de 3 instituţii de spectacole în 2008 (21,4%
din totalul de 14 instituţii de spectacole care au funcţionat la nivel regional).
Aceste instituţii au susţinut un număr de 374 spectacole (19,1% din totalul
spectacolelor de la nivel regional – 1.954) la care au participat 49,1 mii spectatori,
reprezentând 110,4% din numărul spectatorilor înregistraţi în 2003.
Numărul muzeelor din judeţul Bacău a ajuns la 20, în 2008, cu aproximativ 33,3%
mai multe decât în 2003, dar în scădere cu 2, faţă de anul anterior (2007).
Numărul vizitatorilor muzeelor din judeţul Bacău, a ajuns la 54,7 mii, în creştere cu
10% faţă de anul 2003. Raportat la numărul total de vizitatori ai muzeelor de la nivel
regional, judeţul Bacău deţinea o pondere de doar 3,5%.
În 2008, funcţionau în judeţul Bacău un număr de 133 secţii sportive, reprezentând
122,0% din numărul celor din 2003 şi 158% din cel din anul anterior. În cadrul acestor
secţiilor sportive erau legitimaţi un număr de 5.655 sportivi, reprezentând 18,7% din
numărul total al sportivilor legitimaţi la nivel regional.
89 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Sănătate şi servicii medicale cel înregistrat în 2003 (la nivel regional era aproximativ egal, iar la nivel naţional s-a
înregistrat o reducere cu aproximativ 2,9%).

Număr unităţi În ceea ce priveşte paturile din spitalele proprietate privată, în judeţul Bacău, în
2008, numărul acestora a fost de 184 paturi, reprezentând aproape 80% din totalul
Reţeaua unităţilor sanitare din judeţul Bacău cuprinde, în anul 2008: 12 spitale, 2 regional şi peste 16% din numărul înregistrat la nivel naţional.
policlinici, 5 dispensare medicale, 37 cabinete medicale (inclusiv stomatologice)
şcolare şi studenţeşti, 331 cabinete stomatologice, 60 laboratoare medicale, 8 Numărul mediu de paturi de spital la 10.000 de locuitori a fost de 47,3 la nivelul
creşe, 143 farmacii, 34 puncte farmaceutice, 100 laboratoare de tehnică dentară, 13 anului 2008, reprezentând aproximativ 74,4% din valoarea înregistrată la nivel
depozite farmaceutice, 1 sanatoriu balnear, 541 cabinete medicale (de medicină naţional şi 82,6% din cea înregistrată la nivel regional. Faţă de anul 2003, numărul
generală, de familie şi de specialitate), 8 ambulatorii de spital (inclusiv de mediu de paturi spital la 10.000 locuitori a crescut cu aproximativ 3,6 paturi spital.
specialitate), 1 centru de transfuzie sanguină şi 16 alte tipuri de cabinete medicale. În aceeaşi perioadă, la nivel naţional s-a înregistrat o uşoară reducere a valorii
acestui indicator (-1,2 paturi), valoarea de înregistrată la nivelul regiunii Nord Est
Aşadar, în anul 2008, reţeaua de unităţi sanitare cuprinde 1.303 unităţi, din care înregistrând variaţii nesemnificative.
584 unităţi sanitare sunt în proprietate publică iar 719 unităţi sanitare se află în
proprietate privată.
Evoluţia numărului de paturi de spital la 10.000 locuitori
Comparativ cu anul 2003, numărul total al unităţilor sanitare a crescut cu 42,9%
(+391 unităţi), numărul unităţilor sanitare în proprietate privată s-a majorat cu 70,6 64,8 65,0 65,5 65,1 63,4 63,6
74,5% (+307 unităţi), iar numărul celor din proprietate publică a crescut cu numai 60,6
16,8% (+84 unităţi).
50,6 57,0 57,3 57,9 58,0 57,2 57,3
La nivelul judeţului Bacău funcţionau, în 2008, 4 spitale proprietate privată din cele
40,6 46,6 47,0 47,3
5 de la nivel regional. 43,7 44,9 45,2

30,6
Numărul paturilor din spitale
20,6
În 2008, numărul paturilor în spitalele din Bacău a fost de 3.398, reprezentând
10,6
aproximativ 16% din totalul paturilor de spital de la nivel regional şi 2,5% de la nivel
naţional. 0,6
Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Din totalul paturilor din spitale aproximativ 5,4% erau paturi în spitale proprietate
România Regiunea Nord Est Bacău
privată şi restul, de 94,6%, erau paturi în spitalele proprietate publică. Faţă de
situaţia la nivel naţional şi regional se remarcă o pondere mai mare a paturilor din
spitalele proprietate privată, 5,4% faţă de 0,8% şi, respectiv, 1,1%.

La nivelul judeţului Bacău, numărul paturilor din spitale a crescut, astfel încât,
numărul paturilor, la nivelul anului 2008, era cu aproximativ 7,4% mai mare faţă de

90 | P a g e

Personal sanitar
Personalul medico-sanitar din judeţul Bacău, în 2008, era format din 1.017 medici
(exclusiv stomatologi), din care 316 medici de familie, din 294 medici stomatologi
şi un număr de 264 farmacişti. Personal sanitar mediu cuprindea un număr de 3.717
persoane.
În judeţul Bacău exista un număr de 14,2 medici la 10.000 locuitori, număr mult mai
scăzut faţă de numărul medicilor/10.000 locuitori de la nivel naţional (24,3) şi chiar
de la nivel regional (18,3). Faţă de numărul medicilor /10.000 locuitori de la nivel
naţional, la nivelul judeţului Bacău acest indicator înregistrează o valoare
reprezentând doar 60,7%.
Faţă de numărul personalului medico-sanitar din anul 2003 s-au înregistrat creşteri
pentru toate categoriile: numărul medicilor a crescut până la 113,5% din cel din
2003, creştere superioară celei de la nivel naţional (107,1%) şi regional (108,9%),
numărul stomatologilor a crescut la 114,0% (126,0% la nivel naţional şi 109,9% la nivel
regional), numărul farmaciştilor s-a majorat până l a136,1% (150,2% la nivel naţional
şi 145,1% la nivel regional) iar numărul personalului sanitar mediu s-a majorat la
117,9% (109,7% la nivel naţional şi 115,1% la nivel regional).
Şi în ceea ce priveşte celelalte categorii de personal medical se înregistrează un
număr mai scăzut în cazul judeţului Bacău faţă de situaţia de la nivel naţional şi
regional. Astfel, numărul medicilor de familie la nivelul judeţului Bacău este de
4,4/10.000 locuitori, inferior numărului înregistrat la nivel naţional (5,4) şi regional
(5,2), în cazul medicilor stomatologi se înregistrează aproximativ 4,1 medici faţă de
5,5, la nivel naţional, şi, 4,5, la nivel regional, iar numărul farmaciştilor este în
judeţul Bacău de doar 3,7 farmacişti / 10.000 locuitori, în timp ce la nivel naţional şi
regional sunt 5,4 şi, respectiv, 5,0 farmacişti la 10.000 locuitori.
La nivelul anului 2008, se înregistrau aproximativ 51,8 persoane – personal sanitar
mediu la 10.000 locuitori în cazul judeţului Bacău, în timp ce la nivelul Regiunii
Nord existau 57,6 şi la nivel naţional 61,6.
Administraţia publică. Serviciile publice
Asistenţă medico-socială
Numărul persoanelor internate în cadrul unităţilor spitaliceşti proprietate publică
din judeţul Bacău a fost de 137.398 persoane, reprezentând aproximativ 17,1% din
numărul internaţilor de la nivelul Regiunii Nord Est. Numărul persoanelor internate
în 2008 a înregistrat o creştere cu 10,8% faţă de numărul internărilor înregistrate în
2006. (124.012)
Numărul internaţilor în unităţile spitaliceşti proprietate privată a fost, în 2008, de
9.203, reprezentând 79,1% din numărul internaţilor de la nivel regional şi 22,7% din
cel de la nivel naţional în unităţi spitaliceşti proprietate privată.
În 2008, s-au înregistrat, în judeţul Bacău un număr de 967.705 om zile spitalizare
în unităţile proprietate publică (15,5% din total regional) şi 55.048 om zile
spitalizare în unităţile proprietate privată (87,5% din totalul de la nivel regional).
Faţă de anul 2006 creşterea numărului de om zile spitalizare (unităţi proprietate
publică) a fost de + 6,2% în judeţul Bacău, în timp ce la nivel regional s-a înregistrat
o creştere cu doar 0,7% iar la nivel naţional chiar o reducere cu 0,6%.
Reţeaua de ocrotire medico-socială din judeţul Bacău cuprindea în 2008 un număr
de 10 unităţi, care deţineau 918 paturi şi era deservită de 13 medici, un medic
stomatolog, 336 persoane cu pregătire medicală medie precum şi un personal
auxiliar format din 361 persoane. Aceste unităţi au înregistrat un număr de 894
internaţi pe parcursul anului 2008, reprezentând un total de 309.399 om zile
spitalizare.
91 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Securitate şi asistenţă socială
Protecţia socială a şomerilor
Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor au fost, în judeţul Bacău, de 88.015.133
lei RON, în 2009. Aceste cheltuieli reprezentau aproximativ 21,8% din totalul
acestor cheltuieli la nivel regional şi 3,2% din totalul înregistrat la nivel naţional.
Cele mai importante categorii de cheltuieli au fost reprezentate de „Indemnizaţie
de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă)” - 55.664.500 lei RON (61,3%),
“Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă)” - 3.111.290 lei RON
(3,5%), “Plăţi pentru stimularea angajatorilor care angajează şomeri din categoria
defavorizaţi” - 2.693.014 lei RON (3,1%) şi alte cheltuieli, în sumă de 2.693.014 lei
RON (26,3%).
Asigurări sociale
În anul 2009, numărul mediu anual al pensionarilor de asigurări sociale de stat a
fost, în judeţul Bacău, 142.822 persoane, reprezentând 20,4% din numărul total al
pensionarilor de la nivel regional şi 3,0% din numărul pensionarilor de la nivel
naţional.
Faţă de numărul mediu anual al pensionarilor din anul 2004 s-a înregistrat o
creştere cu +4,0%, la nivelul judeţului Bacău, cu 4,9% la nivelul Regiunii Nord Est şi
cu +2,6% la nivel naţional.
Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost, în 2009, de 703 lei la nivelul
judeţului Bacău, aceasta reprezentând aproximativ 98,9% din pensia medie lunară
la nivel naţional şi 106,5% din cea de la nivel regional.
Asistenţă socială
Persoane vârstnice. În judeţul Bacău au funcţionat în anul 2009 un număr de 3
cămine pentru persoane vârstnice, 2 fiind în subordinea consiliilor locale şi unul al
organizaţiilor nonguvernamentale.
Cele 2 cămine pentru persoane vârstnice au o capacitate de 244 locuri. Acestea au
avut un număr mediu lunar de 225 beneficiari iar numărul cererilor în aşteptare a
92 | P a g e
fost de 16, în 2009. Capacitatea căminului aflat în proprietatea organizaţiilor
nonguvernamentale a fost, în 2009, de 60 locuri. Acesta a avut un număr mediul
lunar de beneficiari de 59 persoane şi înregistrează un număr de 10 cereri în
aşteptare.
Sumele cheltuite la nivelul anului 2009 au fost de 3.771.321 lei RON, în cazul
căminelor în subordinea consiliilor locale, şi de 605.120 lei RON în cazul căminului
proprietate ONG.
În judeţul Bacău au funcţionat, în 2009, un număr de 2 cantine de ajutor social, cu o
capacitate de 210 locuri. Numărul mediu lunar de beneficiari la nivelul anului 2009
a fost de 210. Faţă de anul 2004, capacitatea cantinelor de ajutor social s-a redus cu
aproximativ 43,2%.
Venitul minim garantat. La finalul anului 2009 erau în plată în judeţul Bacău un
număr de 12.461 ajutoare social pentru asigurarea venitului minim garantat,
reprezentând 20,0% din totalul ajutoarelor aflate în plată la nivel regional şi 4,2%
din cele de la nivel naţional.
Numărul ajutoarelor sociale pentru asigurarea VMG a crescut cu 3,4% faţă de cel
înregistrat la finalul anului 2008 şi cu 10,0% faţă de cel înregistrat la finalul anului
2007. În 2009 au fost înregistrate un număr de 1.919 cereri de ajutor social pentru
asigurarea VMG, reprezentând 13,2% din numărul cererilor înregistrate la nivel
regional şi 2,2% din cel al cererilor înregistrate la nivel naţional.
Protecţia drepturilor copiilor
Numărul total al copiilor din judeţul Bacău, beneficiari ai sistemului de protecţie
specială, era, la 31 decembrie 2009, de 1.945 copii.
Pe tipuri de servicii de protecţie, la asistenţi maternali profesionişti se aflau 669
copii (34,4%), la rude până la gradul IV se aflau 469 copii (24,1%), la alte
familii/persoane, 67 copii (3,4%).
Copii aflaţi în servicii rezidenţiale reprezentau 38% din numărul total al copiilor
beneficiari ai sistemului de protecţie specială. Astfel, 495 copii (25,4%) se aflau în
servicii rezidenţiale publice iar 245 copii (12,6%) în servicii rezidenţiale private.
 Administraţia publică. Serviciile publice

Ponderea copiilor aflaţi în servicii de tip rezidenţial s-a redus de la aproximativ handicap la nivelul judeţului Bacău (2,36) era inferioară celei înregistrate al nivelul
43,4%, în 2007, la 40,5%, în 2008, şi la 38,0%, în 2009. Regiunii Nord Est (2,8) şi la nivel naţional (3,17).

Structura, pe tipuri servicii de protecţie, a numărului copiilor

beneficiari ai sistemului de protecţie specială - cazuri active la 31
decembrie 2009, judeţul Bacău Evoluţia ratei persoanelor cu handicap
3,6
servicii rezidenţiale la asistenţi 3,17
private; 245; 12,6% maternali
3,1 2,93
profesionişti; 669;
34,4%
2,6 2,4
2,25
2,11
2,1 2,36
2,18
servicii rezidenţiale
publice; 495; 25,4% 1,6 1,84
1,76
1,65
1,1

la alte la rude până la

familii/persoane; 0,6
gradul IV; 469;
67; 3,4% 24,1% 2005 2006 2007 2008 2009
România Nord Est Bacău

Protecţia persoanelor cu handicap

Pe grade de handicap, numărul persoanelor cu handicap grav era de 6.436
La finalul anului 2009, existau în judeţul Bacău un număr de 16.971 persoane cu persoane (37,9%), numărul celor cu handicap accentuat era de 8.935 persoane
handicap, reprezentând 16,3% din numărul persoanelor cu handicap de la nivel (52,6%), a celor cu handicap mediu era de 1.599 persoane, reprezentând 9,4% din
regional şi 2,5% de la nivel naţional. total.

Dintre cele 16.971 persoane cu handicap din judeţul Bacău, 1.972 erau copii (11,6%)
şi 14.999 erau adulţi (88,4%).

Faţă de finalul anului 2006, se înregistrează o creştere cu 33,2% a numărului

persoanelor cu handicap la nivelul judeţului Bacău, creştere sub cea înregistrată la
nivel naţional (+39,6%) şi regional (+39,1%).

Rata persoanelor cu handicap a crescut de la 1,65, în 2005, la 2,36 persoane cu

handicap la 100 de locuitori, în 2009. La nivelul anului 2009, rata persoanelor cu

93 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Alte servicii publice Rata infracţionalităţii în judeţul Bacău a crescut faţă de anul precedent cu 11,4% şi a
scăzut cu 12,1% faţă de anul de referinţă 2003.
Siguranţă şi ordine publică
Evoluţia ratei infracţionalităţii - România, Regiunea Nord Est şi
Instituţiile responsabile cu asigurarea serviciilor de siguranţă publică în judeţul judeţul Bacău
Bacău sunt Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Constantin Ene” al judeţului 1.800
- infracţiuni la 100.000 locuitori -
Bacău, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bacău şi Inspectoratul de Jandarmi 1.652
1.600
Judeţean Bacău. 1.452
1.400 1.303 1.345
1.312 1.265
1.307
Conform Legii nr. 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei 1.200 1.274 1.078 1.231
1.192 1.062 1.246
Române şi Ordinului M.A.I. nr. I / 0534 din 08.04.2005, începând cu data de 1.000 1.069 963 1.057
01.05.2005 Comandamentul de Jandarmi Judeţean Bacău s-a transformat în 901
800 896
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău.
600

În structura organizatorică a Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Constantin 400

Ene” al judeţului Bacău sunt cuprinse: 200
 Detaşamentul de Pompieri Bacău compus din:
0
- Garda de intervenţie;
Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
- Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare;
- Formaţiunea de protecţie civilă; România Nord Est Bacău
 Detaşamentul de Pompieri Oneşti compus din:
- Garda nr.1 de intervenţie Oneşti; Numărul persoanelor condamnate definitiv în judeţul Bacău în anul 2008 este de
- Garda nr.2 de intervenţie Podu Turcului; 1.524. Comparativ cu anul precedent numărul persoanelor condamnate definitiv
- Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare; din judeţul Bacău a scăzut cu 28,9% şi cu 56,3% comparativ cu anul 2003.
 Secţia de Pompieri Moineşti compusă din:
- Garda nr.1 de intervenţie Moineşti; Ponderea numărului persoanelor condamnate definitiv în judeţul Bacău din total
- Garda nr.2 de intervenţie Comăneşti; persoane condamnate definitiv în Regiunea Nord Est este de 20,7% dacă se ia în
- Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare. calcul anul 2008 şi de 23,2% dacă anul de referinţă este 2003.
Numărul infracţiunilor cercetate de poliţie, în anul 2008, în judeţul Bacău se cifra la Rata criminalităţii a fost în anul 2008 de 212 persoane condamnate definitiv la
10.427 reprezentând 22,8% din infracţiunile cercetate la nivelul Regiunii Nord Est. 100.000 locuitori în judeţul Bacău, de 198 persoane condamnate definitiv la
100.000 locuitori în Regiunea Nord Est şi de 171 persoane condamnate definitiv la
Rata infracţionalităţii, exprimată prin numărul de infracţiuni la 100.000 locuitori, a 100.000 locuitori la nivel naţional. Se remarcă faptul că rata criminalităţii în judeţul
fost de 1.452 în judeţul Bacău fiind superioară cele regionale – 1.231 infracţiuni la Bacău este superioară celei regionale şi naţionale cu 7,1%, respectiv 24,0%.
100.000 locuitori (+18,0%) şi celei naţionale – 1.345 infracţiuni la 100.000 locuitori
(+8,0%).

94 | P a g e
 Administraţia publică. Serviciile publice

Evoluţia ratei criminalităţii - România, Regiunea Nord Est şi judeţul existent la finalul anului 2004). Raportat la numărul total al autobuzelor şi
Bacău microbuzelor aflate în inventarul unităţilor publice de transport public călători de
- persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori - la nivelul regiunii Nord Es,t cele 63 autovehicule înregistrate la nivelul judeţului
Bacău reprezentau aproximativ 9,6%.
600

500 În judeţul Bacău, numărul pasagerilor transportaţi în mediul urban cu autobuze şi

481 microbuze a fost, în 2009, de 13.665 mii, reprezentând aproximativ 40,5% din
436
400 401 366 numărul celor transportaţi în 2004 şi aproximativ 54,3% din numărul pasagerilor
382 325 transportaţi în anul anterior (2008).
353 362 298
300 320 321
304
263 266 212 Evoluţia numărului pasagerilor transportaţi în transportul public local înregistrată
200 198
214 la nivelul Regiunii Nord Est, este una ascendentă, numărul pasagerilor transportaţi
171
100
în 2009 reprezentând 133,3% din cel din 2004 şi 101,4% faţă de cel din anul 2008.

0
Evoluţia numărului pasagerilor transportaţi în transportul public
Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
local - 2004=100%
140,0% 131,5% 133,3%
România Nord Est Bacău 122,7% 124,3%

120,0% 109,0%
Serviciile de transport public
100,0%
Transportul rutier de persoane pe teritoriul judeţului Bacău este organizat de către 101,6% 99,0%
Consiliul Judeţean pe rute stabilite conform „Programului de transport public 80,0%
judeţean prin servicii regulate pentru perioada 1 Iulie 2008 – 30 Iunie 2011”.
74,6%
60,0%
Acesta cuprinde un număr de 152 trasee (actualizare 31.05.2010) şi sunt 61,5%
repartizate, prin licitaţie, societăţilor comerciale de profil. 40,0%
40,5%
Traseele interjudeţene, stabilite şi atribuite de Autoritatea Rutieră Română, 20,0%
interconectează localităţile urbane şi rurale de celelalte localităţi din regiunea Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Nord-Est prin curse regulate zilnice. Nord Est Bacău

Transportul public local de pasageri este realizat în judeţul Bacău cu autobuze şi

microbuze, neexistând linii de tramvai şi/sau de troleibuz.

Numărul autobuzelor şi microbuzelor s-a redus continuu, astfel încât, la sfârşitul

anului 2009 unităţile care realizau transport public local de pasageri aveau în
inventar un număr de 63 autobuze şi microbuze (aproximativ 39% din numărul

95 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Administraţie publică locală
Administraţia publică locală
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi
funcţionează în temeiul Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, cu
respectarea principiilor descentralizării, autonomiei locale, desconcentrării
serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii
şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi
municipale, ca autorităţi deliberative, şi primării, ca autorităţi executive. La nivelul
judeţului Bacău sunt 3 municipii, 5 oraşe şi 85 comune.
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei
publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi
municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe
de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de alta parte, nu există
raporturi de subordonare.
Principala autoritate a administraţiei publice este reprezentată de Consiliul
Judeţean Bacău, al cărui aparat de specialitate cuprinde:
 Direcţia Juridică şi Administraţie Publică Locală
 Direcţia Buget – Finanţe
 Direcţia Integrare Europeană
 Direcţia Resurse Umane, Management, Informatizare
 Direcţia Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi Lucrări Publice
 Serviciul Achiziţii Publice
 Cabinetul Preşedintelui Consiliului Judeţean Bacău
 Compartiment Audit Public Intern
 Instituţii subordonate Consiliul Judeţean Bacău:
 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
 Serviciul Public Judeţean de Drumuri
 Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor
96 | P a g e
 Şcoala Populară de Arte şi Meserii
 Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
 Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"
 Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea"
 Filarmonica "Mihail Jora"
 Ansamblul Folcloric "Busuiocul"
 Serviciul Public pentru Protecţia Plantelor
 Revista de cultură "Ateneu"
 S.C. Apa Serv S.A
 Biblioteca Judeţeană "C. Sturdza"
 Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea
Activităţii de SALVAMONT
 Regia Autonomă Aeroportul Internaţional "George Enescu" Bacău
 Parc Industrial HIT
Pe linia relaţiei cu alte organisme Cabinetul Președintelui Consiliului Judeţean
asigură legătura acestuia cu autorităţile publice locale şi unităţile subordonate sau
persoanele stabilite de acestea în vederea rezolvării problemelor specifice, în baza
mandatului acordat; se transmit mesaje interne şi externe prin sistemul
computerizat, si se urmăresc şi se controlează stadiul rezolvării lucrărilor şi
răspunsurilor, în termenul legal, către petenţi, autorităţi, instituţii sau persoane
juridice, referitoare la activitatea specifică.
Capacitatea administrativă
Pentru realizarea responsabilităţilor proprii, autorităţile publice au la îndemână o
serie de resurse instituţionale, umane, financiare şi patrimoniale. Acestea,
cumulate, determină capacitatea administrativă a fiecărei instituţii în parte.
Modernizarea şi eficientizarea activităţilor desfăşurate, prin implementarea unor
instrumente moderne de management şi prin luarea unor măsuri concrete în
vederea îmbunătăţirii activităţilor şi implicit creşterea calităţii serviciilor oferite
cetăţenilor, conduc la întărirea capacităţii administrative.
Modalităţile de dezvoltare organizaţională sunt următoarele:
 Perfecţionarea structurii organizatorice, pentru o funcţionare suplă şi
eficientă;

 Realizarea unui nucleu de conducere, care se va întruni în şedinţe de lucru
 Orientarea conducătorilor compartimentelor către acţiuni concrete;
 Orientarea fiecărui salariat către activităţile pe care le poate face cel mai
bine, cu randament maxim şi efort minim;
 Repartizarea optimă a atribuţiilor pe compartimente şi a sarcinilor pe
fiecare angajat;
 Asigurarea autonomiei operaţionale, încurajarea iniţiativelor şi
novatorilor;
 Implicarea mai susţinută a funcţionarilor publici în luarea deciziilor, care
comportă mai multe etape: observarea, identificarea aspectelor întregii
probleme şi a efectelor acesteia, fixarea obiectivelor, alegerea variantelor
decizionale, adoptarea deciziei şi asumarea responsabilităţii,
monitorizarea deciziei, evaluarea efectelor deciziei;
 Instituirea unui sistem de stimulare a comunicării, a schimbului de
informaţii şi a fluxului de documente între compartimentele interioare;
 Achiziţionarea unui sistem integrat de gestiune electronică a circulaţiei
documentelor;
 Dezvoltarea activităţii pe bază de programe anuale;
 Separarea deciziilor politice de cele administrative.
Prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, s-au
implementat la nivelul judeţului Bacău o serie de proiecte ce au ca scop principal
îmbunătăţirea serviciilor publice oferite de autorităţile publice:
 Îmbunătăţirea Calităţii Serviciilor în Administraţia Publică Locală din
Judeţul Bacău – Consiliul Judeţean Bacău;
 Introducerea de instrumente şi proceduri moderne de management în
cadrul Consiliului Judeţean Bacău pentru gestionarea cheltuielilor sociale
şi îmbunătăţirea calităţilor serviciilor – Consiliul Judeţean Bacău;
 Politici publice de dezvoltare locală - planificare strategică pe termen
mediu şi Lung – Primăria Municipiului Bacău;
 Mecanisme integrate de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice
în cadrul Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău;
 Implementarea unui sistem modern de management al calităţii şi mediului
- un pas spre o administraţie europeană – Consiliul Judeţean Bacău;
 Proiect pilot privind realizarea unui sistem informatic modern pentru
eficientizarea serviciilor livrate cetăţenilor de către administraţia publică
locală din judeţul Bacău – Consiliul Judeţean Bacău;
Administraţia publică. Serviciile publice
 Programare strategică - modalitate de optimizare a structurilor pentru
noile servicii descentralizate/deconcentrate din sectorul prioritar sănătate
- Consiliul Judeţean Bacău;
 Autorităţi responsabile, comunităţi implicate! - Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău;
De asemenea, la nivelul Consiliului Judeţean s-au realizat o serie de documente ce
stau la baza activităţii administraţiilor publice locale:
 Strategia şi Planul de acţiune privind menţinerea şi creşterea integrităţii la
nivelul judeţului Bacău ce are ca scop creşterea integrităţii la nivelul
autorităţilor administraţiei publice locale în judeţul Bacău şi îmbunătăţirea
relaţiei dintre cetăţeni si administraţia publică locală în judeţul Bacău prin
creşterea transparenţei si a implicării cetăţenilor pentru eficientizarea
serviciilor publice;
 Planul de amenajare a teritoriului judeţean Bacău, ce cuprinde: Elemente
ce condiţionează dezvoltarea judeţului Bacău, Disfuncţionalităţi şi
priorităţi – Diagnostice şi Strategia de dezvoltare a judeţului Bacău.
Tehnologia informaţiei
Pentru realizarea unei administraţii moderne unul din obiective este îmbunătăţirea
informatizării administraţiei publice judeţene, ce se poate realiza prin următoarele
acţiuni:
 Consolidarea actualului sistem informatic prin achiziţionarea celor mai
moderne aplicaţii, respectiv
o aplicaţii cu caracter economic;
o aplicaţii privind impozitele şi taxele;
o aplicaţii privind urbanismul, amenajarea teritoriului, protecţia
mediului, drumuri;
o aplicaţii privind eliberarea certificatelor de urbanism şi a
autorizaţiilor de construire;
o aplicaţii privind evidenţa populaţiei; aplicaţii privind
administrarea domeniului public şi privat;
o aplicaţii privind domeniul integrării europene, dezvoltării
regionale, parteneriate;
97 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
o aplicaţii privind cultura, sport, învăţământ, sănătate,
protecţie socială;
o aplicaţii privind evidenţa Hotărârilor Consiliului Judeţean pe
domenii de activitate şi a evidenţei raportărilor Consiliilor
locale (Primării) către Consiliul Judeţean;
o aplicaţie pentru secretariat şi informare diversă;
o aplicaţie pentru arhivarea electronică a documentelor;
o aplicaţii privind problemele manageriale;
o aplicaţii de sinteză.
 Realizarea tranziţiei de la sistemul de lucru actual la sistemul
informatic realizat;
 Extinderea utilizării echipamentelor şi tehnologiilor informatice.
În cadrul Consiliului Judeţean Bacău sunt în curs de derulare o serie de proiecte ce
vizează dezvoltarea tehnologică a serviciilor oferite:
 Introducerea de instrumente şi proceduri moderne de management
în cadrul Consiliului Judeţean Bacău pentru gestionarea cheltuielilor
sociale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor;
 Conceperea şi utilizarea în cadrul Consiliului Judeţean Bacău şi a
D.G.A.S.P.C. Bacău a unui instrument informatic de administrare a
datelor referitoare la serviciile, prestaţiile şi finanţarea serviciilor
publice sociale la nivel judeţean;
 Proiect pilot privind realizarea unui sistem informatic modern pentru
eficientizarea serviciilor livrate cetăţenilor de către administraţia
publica locala din judeţul Bacău;
 Sistem informatic integrat pentru eficientizarea comunicării cu
cetăţenii şi a fluxurilor de activităţi din administraţia publică locală;
 Sistem Informatic Geospaţial pentru Gestionarea Riscurilor şi a
Intervenţiilor Medicale – SIGRIM.
Cooperarea dintre administraţiile publice locale
Potrivit prevederilor art.35, alin. (3), din Legea nr.273/2006 privind finanţele
publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, „autorităţile deliberative
pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociaţii de
dezvoltare comunitară, în limitele şi în condiţiile legii, pentru realizarea în comun a
98 | P a g e
unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional şi furnizarea în comun a
unor servicii publice. Art. 35, alin. (4) din aceeaşi lege prevede că „asociaţiile de
dezvoltare comunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de
proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-private, în condiţiile legii.
În ciuda fragmentării administrative accentuate din România şi a ponderii ridicate
a cheltuielilor de funcţionare în majoritatea bugetelor locale ale comunelor,
asocierea UAT în vederea furnizării în comun a unor servicii publice sau pentru
implementarea de proiecte comune de investiţii nu este suficient de răspândită.
Beneficiile principale ale asocierii ar fi furnizarea serviciilor publice la costuri mai
mici, ca urmare a realizării economiilor de scară, şi, respectiv, îndeplinirea criteriilor
de eligibilitate pentru programe de finanţare a proiectelor de dezvoltare9.
Viabilitatea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în faza incipientă a
existenţei lor, depinde de stimulentele acordate pentru înfiinţare.
Avantajele principale ale asocierii:
 creează premise favorabile pentru utilizarea acestui tip de asocieri ca vehicul
pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, în special datorită
faptului că oferă multiple opţiuni instituţionale de organizare şi gestionare a
serviciilor respective;
 concentrarea resurselor umane şi a know-how-ului atunci când scopul asocierii
este dezvoltarea locală.
Grupuri de acţiune locală (GAL). Potrivit Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală
şi Pescuit (APDRP), grupurile de acţiune locală, cunoscute sub acronimul GAL-urile
sunt entităţi care reprezintă parteneriate public-private, constituite din
reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural
omogen, care trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa,
teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea
teritoriului.
9
Asemenea criterii de eligibilitate se aplică mai ales pentru finanţările din programele operaţionale
structurale (PO): PO Mediu, PO regional, PO Competitivitate economică, PO Dezvoltarea capacităţii
administrative, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Vezi şi anexele 4-11.

GAL-urile beneficiază de Submăsura 431.1 din FEADR, care sprijină construcţia de
parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi
pregătirea planului de dezvoltare locală în vederea participării la selecţie a
grupurilor de acţiune locală, dar şi de Submăsura 431.2 – Funcţionarea GAL,
dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului, după ce acestea au fost
selecţionate. Astfel, actorii publici şi privaţi din teritoriile care doresc să participe la
procedura de selecţie a GAL-urilor beneficiază de sprijin, până în momentul
selecţiei, pentru construcţie de parteneriate, elaborare de strategii integrate şi
finanţare de studii pentru pregătirea dosarelor de candidatură.
La nivelul judeţului Bacău sunt înregistrate un număr de cinci grupuri de acţiune
locală: GAL Valea Trotuşului, GAL Valea Muntelui, GAL Valea Bistriţei şi GAL Siret şi
GAL „ASOCIAŢIA N-E BACĂU”.
Din grupul de acţiune locală „Valea Trotuşului” fac parte 11 comune, este vorba de
Bârsăneşti, Urecheşti, Coţofăneşti, Căiuţi, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Buciumi,
Helegiu, Caşin, Mânăstirea Caşin, dar şi Târgu Trotuş.
Comunele componente ale grupului de acţiune locală „Valea Muntelui” sunt:
Palanca, Brusturoasa, Ghimeş-Făget, Asău, Poduri, Dofteana, Dărmăneşti şi Agăş.
Grupul de Acţiune Locală „Valea Bistriţei” cuprinde localităţile Buhuşi, Racova,
Blăgeşti, Gârleni, Hemeiuş, Mărgineni, Letea Veche, Bereşti-Bistriţa, Iteşti, Măgura
şi Nicolae Bălcescu. Sediul grupului de acţiune locală Valea Bistriţei este în Primăria
Hemeiuş.
Grupul de acţiune locală Siret reuneşte primăriile comunelor Tamaşi, Gioseni,
Horgeşti, Orbeni, Valea Seacă, Parava, Răcăciuni, Buhoci, Faraoani.
Grupul de acţiune locală „ASOCIAŢIA N-E BACĂU” este înfiinţat în 2010 şi este
format dintr-un număr de 20 comune situate în partea de est a Râului Siret.
Asociaţii. Asociaţii de dezvoltare intercomunitară
Asociaţia „Zona Metropolitană” Bacău
Primele discuţii privitoare la constituirea Zonei Metropolitane Bacău au avut loc în
anul 2002 când administraţia publică şi-a propus să extindă zona urbană către
localităţile limitrofe municipiului. Pe 30 noiembrie 2006, Consiliul Local Bacău
Administraţia publică. Serviciile publice
adopta HCL nr. 322 prin care forul deliberativ desemnează 36 de persoane care să
reprezinte interesele municipiului în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei „Zona
Metropolitană”. În prima fază, „Zona” porneşte la drum cu doar 12 comune
afiliate, numărul acestora crescând – în cele din urmă – la 17. Prin HCL nr. 105 din
aprilie 2009, consilierii aprobă o nouă listă cu 36 de reprezentanţi ai municipiului.
Hotărârea este în vigoare şi astăzi.
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB)
Asociaţia s-a constituit în scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării,
exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă
şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale
membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de
interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după
caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente unităţilor administrativ-teritoriale
membre, pe baza strategiei de dezvoltare a acestora.
Membrii ADIB sunt Consiliul Judeţean Bacău şi 78 de structuri administrativ-
teritoriale, din care 7 din mediul urban şi 71 din mediul rural. Gradul de afiliere al
structurilor administrativ-teritoriale din mediul urban este de 87,5%, iar al celor
mediul rural de 83,5%.
Din cadrul ADIB nu fac parte oraşul Comăneşti şi comunele: Asău, Bereşti-Bistriţa,
Buhoci, Cleja, Faraoani, Huruieşti, Nicolae Bălcescu, Pârjol, Răcăciuni, Roşiori,
Sărata, Tamaşi şi Ungureni.
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS)
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău a fost
constituită în data de 11.01.2010, în Sala Mare de Şedinţe a Consiliului Judeţean
Bacău în cadrul unei şedinţe specifice în faţa unui notar. La şedinţa de constituire
au participat toate unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului, iar cei 93
de primari ai judeţului Bacău au semnat la Consiliul Judeţean actul constitutiv şi
statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Salubrizare.
Asociaţia are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea,
exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare pe
raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi
realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau
99 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
regional, destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării, după caz, a sistemelor de
utilităţi publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.
În jurul municipiului Bacău, comunele Săuceşti şi Letea Veche, respectiv Sărata-
Nicolae Bălcescu s-au asociat de asemenea în cadrul unor asociaţii de dezvoltare
intercomunitară.
Există în implementare proiecte privind susţinerea înfiinţării de ADI, un exemplu
fiind Proiectul „Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară – instrument pentru
furnizarea în comun, în condiţii de calitate şi eficacitate, a serviciilor publice locale”
(cod SMIS 2983), este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul
Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2007–2013.
Scopul proiectului:
• creşterea gradului de conştientizare şi informare a autorităţilor administraţiei
publice locale privind beneficiile conferite de asocierea unităţilor administrativ-
teritoriale;
• stimularea asocierii unităţilor administrativ-teritoriale în asociaţii de dezvoltare
intercomunitară pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice locale
furnizate în comun şi/sau a realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare
calitative şi viabile de interes zonal/regional;
• consolidarea capacităţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.
Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea abilităţilor autorităţilor administraţiei
publice locale în vederea constituirii, organizării şi gestionării asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară.
Grupul ţintă al proiectului:
• 240 de funcţionari publici şi personal contractual de la nivelul administraţiei
publice locale şi al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară;
• unităţile administrativ-teritoriale din România interesate să se asocieze în
asociaţii de dezvoltare intercomunitar;
• asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite.
100 | P a g e
Planificarea multianuală a investiţiilor
Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor
municipiilor şi judeţelor, au obligaţia furnizării serviciilor comunitare de utilităţi
publice şi realizează planurile de implementare strategiilor de dezvoltare ale
acestor servicii.
În vederea asigurării continuităţii serviciilor şi funcţionării serviciilor comunitare de
utilităţi publice în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi
prescripţiile tehnice, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile
de dezvoltare comunitară, au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei
lucrărilor de investiţii, în acest scop întocmind programe directoare privind
obiectivele de investiţii, bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor şi ţinând
seama de etapele procesului bugetar, în conformitate cu reglementările legale.
Sursele de finanţare pentru finanţarea proiectelor de investiţii pe care autorităţile
administraţiei publice locale trebuie sa le ia în considerare, fără a se limita la
acestea sunt:
 fonduri de la Uniunea Europeană;
 resurse de la instituţiile financiare locale, şi/sau obţinute prin PPP;
o împrumuturi de la băncile comerciale;
o obligaţiuni municipale;
o alte instrumente financiare;
o forme contractuale în cadrul PPP;
 resurse de la instituţii financiare internaţionale - constau în principal în
împrumuturi;
 bugetul de stat;
 bugetul local;
Autorităţile administraţiei publice judeţene pot decide, în conformitate cu
legislaţia existentă privind parteneriatul public-privat, implicarea sectorului privat
pentru a eficientiza operarea serviciilor. Autorităţile administraţiei publice locale
vor decide dacă atingerea obiectivelor stabilite în strategia locală pot fi
implementate mult mai eficient prin luarea în considerare a unei opţiuni de
participare a sectorului privat. Înainte de orice implicare a sectorului privat,
autorităţile administraţiei publice locale vor pregăti un studiu privind
oportunitatea participării sectorului privat, luând în considerare principiile
prezentate mai sus.

Analiza capacităţii de finanţare a proiectelor
Lipsa resurselor financiare afectează capacitatea administrativă a autorităţilor
locale din mediul rural de a realiza şi implementa proiecte de investiţii din fonduri
europene atât în mod indirect, prin efectele asupra resurselor şi dotărilor
disponibile, cât şi în mod direct, prin prisma efectelor asupra capacităţii de
finanţare/cofinanţare a acestor proiecte. Lipsa infrastructurii sau calitatea slabă a
acesteia, lipsa serviciilor de utilităţi publice sau ineficienţa activităţii structurilor
instituţionale din comune sunt, în mare măsură, cauzate de lipsa resurselor
financiare.
Astfel, faţă de unităţile administrativ teritoriale din mediul urban, comunele nu au
contribuabili de la care să mobilizeze venituri din impozite şi taxe locale sau din
impozitul pe venit, astfel încât să-şi asigure cheltuielile de funcţionare şi investiţii.
Se cunoaşte faptul că un municipiu, care are dreptul la aceleaşi categorii de
venituri ca şi o comună, colectează, în medie, de trei ori mai mult venituri proprii
per capita . Aceste discrepanţe sunt rezultatul unui complex de factori obiectivi şi
subiectivi. Din prima categorie amintim:
 activitatea economică mult mai redusă din comune generează venituri mult
mai mici pentru locuitorii acestora decât pentru cei din mediu urban;
 comunele aflate la distanţă mare de centrele urbane importante au avantaje
comparative minime în perspectiva atragerii de investitori privaţi;
 numărul mare de rezidenţi din mediul rural care lucrează ca salariaţi în mediul
urban virează cote defalcate din impozitul pe venit la bugetele oraşelor sau
municipiilor respective, deşi consumă servicii în comuna de reşedinţă;
 baza de impozitare este mult mai redusă valoric şi numeric decât în mediu
urban, iar nivelul impozitelor pe proprietate, stabilit prin lege, mai mic.
Dintre factorii subiectivi, cei mai relevanţi sunt:
 activitatea de stabilire, constatare, control, urmărire şi încasare a impozitelor
şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri ale unităţilor administrativ-
teritoriale, este adesea ineficientă, cu personal având un nivel de specializare
scăzut, iar compartimentele de specialitate subdimensionate;
 unele autorităţi locale preferă să solicite fonduri de la guvern decât să-şi
asigure un grad sporit de colectare a veniturilor proprii, ceea ce ar conduce şi
la aplicarea de măsuri specifice executării silite, cu impact major, din punct de
vedere politic, în rândul electoratului;
Administraţia publică. Serviciile publice
 capacitatea de a elabora proiecte şi a atrage fonduri nerambursabile, în
completarea celor locale, este redusă, iar perfecţionarea personalului în
această direcţie sporadică, pe fondul unei salarizări total nemotivante;
 unele autorităţi locale nu fac eforturi suficiente pentru a atrage investiţii
private pe teritoriul comunelor sau pentru a le promova specificul.
Discrepanţele de venituri între mediu rural şi urban explică, în mare măsură,
insuccesul autorităţilor locale din comune de a asigura serviciile publice şi
infrastructura de care se bucură locuitorii oraşelor. De asemenea, unităţile
administrativ teritoriale din mediul rural se confruntă cu probleme mai acute în
ceea ce priveşte capacitatea de finanţarea a proiectelor de investiţii (din fonduri
proprii sau prin intermediul fondurilor nerambursabile) decât cele din mediul
urban.
Cu toate că la nivelul mediului rural se înregistrează o capacitate de finanţare a
proiectelor mai redusă decât la nivelul oraşelor şi municipiilor, există dificultăţi
majore şi la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din mediul urban. În condiţiile
restricţiilor bugetare din ce mai accentuate pentru următorii ani se poate anticipa
o scădere a capacităţii de finanţare a proiectelor în cazul tuturor unităţilor
administrativ teritoriale.
Conform unui studiu (Cartea Albă a Capacităţii Administrative) realizat la începutul
anului 2009, în rândul unităţilor administrative mici şi mijlocii, a rezultat existenţa
unei situaţii îngrijorătoare cu privire la capacitatea de absorbţie a fondurilor
europene la acest nivel. Astfel, acest studiu relevă o situaţie dezamăgitoare din
perspectivă instituţională şi financiară:
 79% dintre primării nu au capacitate de finanţare a proiectelor;
 55% dintre primării nu au capacitate de cofinanţare a proiectelor.
 39% dintre primării nu au implementat un proiect finanţat din fonduri
europene.
 75% din proiectele cu finanţare europeană implementate au avut bugete
de până la un milion de euro şi 32% sub 500.00 euro.
 în cazul a 27% dintre primării consultarea cu instituţiile de la nivel judeţean
se realizează în mică măsură, iar în 33% această consultare este precară.
Aceste rezultate reliefează principalele puncte slabe ale capacităţii administrative
a comunităţilor mici şi mijlocii, respectiv capacitatea redusă de finanţare a
proiectelor şi slaba colaborare cu instituţiile judeţene.
101 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
 Sistemul educaţional preşcolar privat în curs de dezvoltare (21,4% din
grădiniţele băcăuane sunt private comparativ cu media naţională de 12,85%);
 În mediul rural accesul populaţiei şcolare la studii medii este limitat (numărul
liceelor din mediul rural este de 5, reprezentând doar 13,2% din numărul total
al liceelor);
 Evoluţia pozitivă a numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ
liceal;
 Dezvoltarea sistemului de învăţământ superior (evoluţie pozitivă a
numărului de cadre didactice, a populaţiei şcolare şi a numărului de clase şi
cabinete şcolare);
 Numărul elevilor care revin la o sală de clasă este uşor mai scăzut la nivelul
judeţului Bacău faţă de situaţiile înregistrate la nivel regional şi naţional;
 Reducerea continuă a numărului de elevi ce revin la PC;
 Existenţa instituţiilor de învăţământ reabilitate şi modernizate din fonduri
comunitare;
 Evoluţia pozitivă a numărului de volume din biblioteci;
 Reţeaua de biblioteci şcolare bine dezvoltată;
 Evoluţia pozitivă a numărului de spectatori la reprezentaţiile artistice;
 Evoluţia pozitivă a numărului de muzee şi a numărului de vizitatori (în anul
2008 comparativ cu anul 2003) (la nivel regional s-a înregistrat un regres);
 Evoluţia pozitivă a secţiilor sportive şi a numărului de sportivi legitimaţi;
SĂNĂTATE ŞI SERVICII MEDICALE
 Dezvoltarea sistemului de unităţi sanitare de la nivelul judeţului atât
proprietate publică, cât mai ales proprietate privată;
 În judeţul Bacău funcţionau, în 2008, un număr de 4 spitale proprietate
privată (din cele 5 de la nivel regional), reprezentând o treime din numărul
spitalelor de la nivel judeţean;
 Creşterea numărului de paturi din spitale în perioada 2003-2008 (la nivel
regional s-a menţinut relativ constant, iar la nivel naţional a scăzut);
102 | P a g e
PUNCTE SLABE
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
 Evoluţie negativă a numărului de unităţi şcolare;
 Sistemul privat slab dezvoltat (4,8% dintre unităţile şcolare sunt private);
 Evoluţia negativă a efectivului populaţiei şcolare;
 Evoluţie negativă a efectivului cadrelor didactice la nivelul judeţului Bacău
fiind mai accentuată decât cea la nivel regional şi naţional;
 Numărul de cadre didactice ce revin la 1.000 elevi din sistemul primar şi
gimnazial inferior mediei naţionale;
 Existenţa unui ecart semnificativ între numărul de cadre didactice din
sistemul de învăţământ primar şi liceal la 1.000 elevi pe medii (cadrele din
mediul urban sunt mai solicitate decât cele din mediul rural);
 Existenţa unui ecart semnificativ între numărul de cadre didactice din
sistemul de învăţământ preşcolar şi gimnazial la 1.000 elevi pe medii
(cadrele din mediul rural sunt mai solicitate decât cele din mediul urban)
 Evoluţia negativă a numărului total de săli de clasă şi al cabinetelor şcolare
(în special la nivelul educaţional primar şi gimnazial);
 Numărul elevilor care revin la o sală de clasă este mult mai ridicat la nivelul
judeţului Bacău faţă de situaţiile înregistrate la nivel regional şi naţional;
 Evoluţia negativă a numărului de absolvenţi din sistemul de învăţământ (cele
mai importante reduceri în ceea ce priveşte absolvenţii sistemului de
învăţământ s-au înregistrat în cazul învăţământului primar şi gimnazial);
 Evoluţia negativă a numărului de biblioteci similară cu cea înregistrată la
nivel regional;
 Evoluţia negativă a numărului de utilizatori şi a volumelor eliberate de
biblioteci utilizatorilor;
 Evoluţia negativă a numărului de cinematografe, a numărului de locuri, a
numărului de spectacole cinematografice, cât şi a spectatorilor la
cinematografice;

PUNCTE TARI
 Evoluţie ascendentă a numărului de medici care revin la 10.000 locuitori în
perioada 2003-2008, precum şi pentru celelalte categorii de personal
medico-sanitar;
 Dezvoltarea reţelei de ocrotire medico-socială din judeţul Bacău de la 6
unităţi cu 879 paturi, în 2006, până la un număr de 10 unităţi, care deţineau
918 paturi, în 2008;
SERVICII DE SECURITATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
 Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat la nivelul anului 2009
superioară celei de la nivel regional (aproximativ 106,5% din cea de la nivel
regional);
 Infrastructura de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice relativ bine
dezvoltată, cele trei cămine pentru bătrâni în funcţiune la nivelul anului
2009, deţinând un număr de 304 locuri (aproape 26% din totalul de la nivel
regional);
 Reducerea ponderii copiilor aflaţi în servicii de tip rezidenţial de la
aproximativ 43,4%, în 2007, la 40,5%, în 2008, şi la 38,0%, în 2009 (la nivel
regional şi naţional nu s-au înregistrat modificări importante);
 Dezvoltarea sistemului de protecţie specială a copiilor;
 Rata persoanelor cu handicap la nivelul anului 2009, de 2,36, este mai redusă
decât cea înregistrată la nivel regional (2,8) şi naţional (3,17);
SIGURANŢĂ ŞI ORDINE PUBLICĂ
 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Constantin Ene” are o structură
organizatorică şi dotare tehnică corespunzătoare;
 Evoluţia numărului de infracţiuni cercetate de poliţie în judeţul Bacău în
2008 a fost de -13,0% faţă de anul 2003 (la nivel regional - 6,8% şi la nivel
naţional cu + 4,5%);
 Comparativ cu anul 2003 rata criminalităţii a scăzut 55,9% la nivelul judeţului
Bacău faţă de o scădere de doar 51,7% la nivel naţional şi cu 50,6% la nivel
regional;
Administraţia publică. Serviciile publice
PUNCTE SLABE
SĂNĂTATE ŞI SERVICII MEDICALE
 Număr mediu de paturi de spital la 10.000 de locuitori mai redus decât la
nivel naţional (74,4% din valoarea înregistrată la nivel naţional) şi regional
(82,6% din cea înregistrată la nivel regional);
 Numărul mediu de medici 10.000 locuitori mai redus decât la nivel naţional
(aproximativ 60% din valoare înregistrată la nivel naţional) şi regional
(aproximativ 78% din valoarea înregistrată la nivel regional);
 Numărul personalului medico-sanitar la 10.000 locuitori mai redus decât la
nivel regional şi naţional;
 Numărul de persoane internate în spitalele proprietate publică în anul 2008
a fost cu 10,8% mai mare faţă de anul 2006, la nivel naţional înregistrându-se
o creştere cu doar 2,4%, iar la nivel regional cu 1,2%;
 Creşterea, faţă de anul 2006, a numărului de om zile spitalizare (unităţi
proprietate publică) a fost de + 6,2% în judeţul Bacău, în timp ce la nivel
regional s-a înregistrat o creştere cu doar 0,7%, iar la nivel naţional a fost
înregistrată chiar o reducere cu 0,6%;
SERVICII DE SECURITATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
 Ponderea cheltuielilor anuale cu protecţia socială a şomerilor de la nivelul
judeţului Bacău în totalul regional a sporit de la 20,4%, în 2004, până la 21,8%,
în 2009;
 Creşterea numărului mediu anual al pensionarilor, în anul 2009
înregistrându-se cu 4,0% mai mulţi pensionari faţă de anul 2004, la nivel
naţional înregistrându-se o creştere cu doar +2,6%;
 Numărul redus al cantinelor de ajutor social de la nivelul judeţului în 2009
funcţionau un număr de 2 cantine (10,5% din total regional) şi capacitatea
redusă a acestora (5,1% din total capacitate cantine de ajutor social de la
nivel regional);
 Numărul de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat a
crescut mai rapid decât evoluţia de la nivel regional şi naţional, la finalul
anului 2009 fiind cu 10% mai mare decât numărul înregistrat la finalul anului
2007 (+0,6% la nivel regional şi +2,5% la nivel naţional);
 Creşterea ratei persoanelor cu handicap, de la 1,65, în 2005, la 2,36, în 2009;
103 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
PUNCTE TARI
TRANSPORT PUBLIC
 „Programul de transport public judeţean prin servicii regulate pentru
perioada 1 Iulie 2008 – 30 Iunie 2011” cuprinde un număr de 152 trasee care
asigură legăturile dintre localităţile de la nivelul judeţului;
 Creşterea numărului de autobuze şi microbuze înscrise în circulaţie în
perioada 2006-2009;
 Evoluţie ascendentă a numărului de autoturisme înmatriculate per 1.000
locuitori;
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ
 Existenţa unui număr de patru Grupuri de Acţiune Locală (GAL) înregistrate
la nivelul judeţului Bacău, cuprinzând majoritatea unităţilor administrativ
teritoriale de la nivel judeţean;
 Înfiinţarea şi funcţionarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău
(ADIB), care reuneşte un număr de 78 unităţi administrativ teritoriale, în
scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării,
monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare;
 Înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare
Bacău (ADIS), care reuneşte toate UAT din judeţ şi are ca scop înfiinţarea,
organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi
gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare;
 Buna colaborare dintre Consiliul Judeţean Bacău şi consiliile locale
comunale, orășenești şi municipale;
 Colaborarea cu structuri educaţionale pentru formare continuă a
funcţionarilor publici;
104 | P a g e
PUNCTE SLABE
 La nivelul anului 2009, în judeţul Bacău, ponderea persoanelor cu handicap
grav din total persoane cu handicap (37,9%), era mai ridicată decât cea
înregistrată la nivel regional (36,1%) şi la nivel naţional (34,1%);
 Acoperirea neuniformă a nevoilor de servicii sociale, mai ales în mediul rural;
SIGURANŢĂ ŞI ORDINE PUBLICĂ
 Rata infracţionalităţii a fost, în 2008, de 1.452 infracţiuni la 100.000 locuitori
în judeţul Bacău, superioară cele regionale (1.231) şi celei naţionale (1.345
infracţiuni la 100.000 locuitori);
TRANSPORT PUBLIC
 Serviciile de transport public local de pasageri la nivelul anului 2009 erau
disponibile doar pentru locuitorii din municipiul Bacău;
 Reducerea continuă a numărului autobuzelor şi microbuzelor din inventarul
unităţilor care realizau transport public local de pasageri;
 Evoluţia descendentă a numărului de persoane ce utilizează serviciile de
transport public local de pasageri ;
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ
 Insuficienţa, în special în mediul rural, a personalului cu expertiză în
domeniul atragerii de fonduri nerambursabile şi implementării proiectelor
de investiţii;
 Existenţa unor resurse financiare limitate, insuficiente pentru investiţii
necesare creşterii calităţii serviciilor furnizate;
 Necorelarea între obligaţiile autorităţilor locale şi resursele lor financiare,
precum şi între competenţele transferate şi nivelul de descentralizare;
 Apariţia cu întârziere a normelor şi metodologiilor de aplicare a unor legi,
sau necorelarea acestora;
 Posibilităţi reduse de motivare financiară şi de promovare a personalului
existent şi de atragere a personalului cu pregătire corespunzătoare;
 Resurse umane de specialitate insuficiente în cadrul administraţiei publice
locale, în special în mediul rural;
 Proiectele de informatizare din administraţia publică locală nu sunt
coordonate/standardizate pentru integrarea lor într-o reţea
naţională/judeţeană;

OPORTUNITĂŢI
 Existenţa Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare EDUCER ce are ca scop
oprirea degradării educaţiei şi cercetării şi readucerea lor în poziţia de
domenii prioritare ale activităţii forurilor de conducere ale ţării;
 Legea învăţământului permite în prezent încadrarea copilului cu vârstă de
până la 10 ani în sistemul educaţional prin înscrierea în clasa I;
 Existenţa programelor guvernamentale pentru sprijinirea copiilor din mediul
rural cu rezultate şcolare deosebite şi care provin din familii cu venituri
reduse;
 Existenţa schimburile internaţionale ce pot aduce un plus de valoare
sistemului educaţional şi diseminarea experienţei educaţionale româneşti;
 Existenţa posibilităţii de preluare şi adaptare a modelelor de bună practică
din ţările Uniunii Europene cu privire la activităţile didactice;
 Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între autorităţile publice locale şi
sectorul non-guvernamental în domeniul educativ şi cultural;
 Posibilitatea accesării de fonduri prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane – POS DRU şi Programul Operaţional
Regional – POR;
 Existenţa programelor pentru educarea continuă pe tot parcursul vieţii,
derulate atât de mediul public, cât şi de cel privat;
 Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi
culturale;
 Posibilitatea promovării unor obiective culturale prin includerea în oferta
turistică a judeţului;
 Existenţa Programului „Renaşterea satului românesc" ce vizează
construirea a maximum 10 locuinţe pentru specialişti în fiecare comună din
România;
 Existenţa fondurilor structurale pentru modernizarea şi eficientizarea
activităţii administraţiei publice;
 Crearea de parteneriate ca posibilitate de transfer de know-how în domeniul
serviciilor publice;
 Programe, fonduri pentru specializarea persoanelor din cadrul instituţiilor
furnizoare de servicii publice;
 Extinderea descentralizării în diverse sectoare de activitate şi aplicarea
standardelor de cost/calitate pentru aceste servicii;
Administraţia publică. Serviciile publice
AMENINŢĂRI
 Instabilitatea legislativă în domeniul educaţiei, schimbările frecvente;
 Necorelarea specializărilor din sistemul educativ cu cerinţele de pe piaţa
forţei de muncă;
 Lipsa unor politici cultural-educaţionale corelate ce duc la un dezinteres
pentru priorităţile culturale locale;
 Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional, cu influenţe
negative asupra calităţii actului educaţional;
 Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere (salarizare,
condiţiile din şcoli, locuinţe sociale etc.);
 Lipsa unei programe şcolare axată pe aptitudinile şi talentul copiilor;
 Neconcordanţa la nivel educaţional între programele aplicate pe cicluri de
învăţământ;
 Scăderea calităţii serviciilor medicale în condiţiile descentralizării sistemului
de sănătate şi în condiţiile în care autorităţile publice locale nu dispun de
suficiente resurse financiare;
 Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public de sănătate pentru
tinerii medici;
 Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea serviciilor de protecţie şi
asistenţă socială;
 Scăderea calităţii resurselor umane din instituţiile publice, pe fondul scăderii
nivelului salarial;
 Incapacitatea populaţiei de a susţine financiar tarifele pentru prestarea
serviciilor publice;
 Apariţia şi agravarea deficienţelor în dotarea furnizorilor de servicii publice;
 Posibilitatea ca viitoarele programe de finanţare ale Uniunii Europene să nu
susţină dezvoltarea serviciilor publice şi a capacităţii administrative;
 Scăderea capacităţii de cofinanţare a proiectelor susţinute prin programe cu
finanţare nerambursabilă;
 Teama de risc, asumarea responsabilităţilor şi neimplicarea tuturor actorilor
din cadrul administraţiei publice locale;
 scăderea/lipsa de interes pentru perfecţionare a personalului din cadrul
administraţiei publice locale;
 Dimensionarea centralizată a efectivului de personal din cadrul
administraţiei publice locale, în condiţiile suplimentării responsabilităţilor;
105 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OPORTUNITĂŢI
 Externalizarea serviciilor publice;
 Funcţionalizarea şi dezvoltarea cooperărilor dintre administraţii în cadrul
GAL-urilor şi ADI-urilor;
 Implicarea activă a societăţii civile şi a mediului de afaceri în rezolvarea
problemelor locale şi judeţene;
 Stabilirea/continuarea unor relaţii de colaborare cu unităţi administrativ
teritoriale din alte ţări şi transferul de informaţii, cunoştinţe;
 Implementarea unor proiecte cu finanţare externă care vor conduce la
îmbunătăţirea activităţii din cadrul administraţiei publice locale;
 posibilităţi de instruire a personalului din cadrul autorităţilor publice locale
prin diferite programe de training finanţate de Uniunea Europeană;
106 | P a g e
AMENINŢĂRI
 Accentuarea procesului de descentralizare a administraţiei publice şi
dezvoltarea autonomiei locale, neţinându-se seama de posibilităţile şi
resursele locale;
 schimbări legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient;
 dificultatea realizării unor strategii şi a unor planuri de acţiune care să reziste
schimbărilor politice – nu se implementează programele iniţiate de
conducerile instituţiilor din mandatele anteriore;
 tendinţa mass-mediei de a reflecta cu precădere aspectele negative ale
anumitor activităţi din administraţie, de cele mai multe ori informaţiile fiind
greşit interpretate sau neînţelese;

Probleme majore
Sistemul de educaţie
Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora,
precum şi fiscalitatea ridicată, au sacrificat în mod constant stimularea
programelor sociale. În mod special a fost afectată finanţarea învăţământului,
consecinţa inevitabilă fiind deteriorarea capitalului uman şi reducerea potenţialului
de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung. Prin urmare, situaţia
instituţiilor de învăţământ din mediul preuniversitar s-a agravat, majoritatea având
deficienţe atât în ceea ce priveşte gradul de siguranţa, gradul de uzura al
utilităţilor de bază precum şi dotarea cu echipamente. Unităţile de învăţământ din
mediul rural sunt mai afectate, urmare a accesului mai dificil.
La nivel general, dar şi al judeţului Bacău, principalele probleme ale sistemului de
învăţământ românesc sunt determinate de instabilitatea măsurilor adoptate,
motivaţia financiară redusă a cadrelor didactice, dar şi de diferenţele majore dintre
mediul rural şi cel urban cu privire la condiţiile materiale, nivelul de pregătire al
personalului didactic sau la rata de cuprindere școlară.
Alte probleme ale sistemului de învăţământ sunt reprezentate de caracterul
neaplicat, caracterul formativ scăzut, lipsa de dotare a școlilor şi calitatea scăzută
a actului educaţional.
Scăderea populaţiei şcolare înregistrată al nivelul judeţului Bacău este mai
accentuată decât cea înregistrată la nivel regional şi naţional. Astfel, populaţia
şcolară din judeţul Bacău, la nivelul anului 2009, a înregistrat o scădere cu
aproximativ 15% faţă de anul 2003, în timp ce la nivel naţional s-a înregistrat o
reducere cu 6,6%, iar la nivel regional cu 9,8%. În cazul învăţământului primar şi
gimnazial, reducerea a fost şi mai accentuată, populaţia şcolară de la nivelul anului
2009 reducându-se cu 22,4% faţă de anul 2003.
Numărul absolvenţilor din sistemul de învăţământ băcăuan a înregistrat o tendinţă
descendentă, în perioada 2003-2008, ritmul mediu anual de creştere fiind de -1,6%,
la nivel naţional ritmul mediu anual de creştere fiind de +2,0%, iar la nivel regional,
de +0,4%.
Administraţia publică. Serviciile publice
La nivelul învăţământului primar şi gimnazial s-a înregistrat o reducere accentuată
a numărului de absolvenţi la nivelul judeţului Bacău, ritmul mediu anual de creştere
fiind de -7,1%.
Această tendinţă descendentă a populaţiei şcolare este în concordanţă cu cea
estimată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, populaţia şcolară fiind estimată să înregistreze o scădere drastică de
aproximativ 20% în intervalul 2005 – 2013.
Această tendinţă prognozată va ridica în viitor problema restructurării reţelei
şcolare şi a revizuirii strategiilor de management al resurselor umane din educaţie
şi formarea profesională iniţială.
La nivelul judeţului Bacău, în intervalul 2006-2009, s-a înregistrat o reducere a
numărului de unităţi şcolare cu 12,3%, de la 308, la 270.
În ceea ce priveşte infrastructura şi baza materială din învăţământ, numărul sălilor
de clasă şi al cabinetelor şcolare din cadrul unităţilor de învăţământ din judeţul
Bacău era în anul 2009 de 4.013, reprezentând aproximativ 93,4% din numărul
sălilor de clasă existente în 2003.
Numărul sălilor de clasă din cadrul unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial a
înregistrat o scădere continuă în perioada 2003-2009, la nivelul anului 2009
existând aproximativ 77,5% din numărul sălilor de clasă înregistrate în 2003.
În mediul rural, problemele de acces la educaţie sunt cauzate de posibilităţile
reduse de acces fizic, condiţiile precare de învăţare, sărăcie, precum şi costurile
relativ ridicate ale educaţiei (inclusiv în ceea ce priveşte educaţia de bază) pe care
această comunitate nu şi le poate permite. Reducerea numărului de unităţi
şcolare, în special din învăţământul primar şi gimnazial, contribuie la accentuarea
problemelor privind accesul la educaţie în mediul rural.
Ponderea relativ scăzută a personalului didactic calificat în mediul rural,
comparativ cu mediul urban, încă reprezintă unul din factorii care influenţează în
mod negativ accesul la educaţia de calitate în mediul rural.
107 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Sănătate şi servicii medicale
Sistemul medical din judeţul Bacău se confruntă cu aceleaşi probleme care sunt
valabile pentru întregul sistem sanitar românesc şi care sunt generate de o
subfinanţare, de o lipsă a resurselor financiare care afectează sistemul sanitar
românesc. Principalele probleme vizează în special următoarele aspecte:
 Lipsa specialiştilor. Pe fondul unei politici salariale care nu este în
concordanţă cu responsabilităţile, statutul şi necesităţile personalului
medico-sanitar, se înregistrează un fenomen de migrare a specialiştilor către
centrele medicale mai dezvoltate din ţară şi, mai ales, pentru cele din afara
graniţelor ţării;
 Infrastructura şi dotările specifice. Infrastructura depăşită fizic şi moral şi
dotarea necorespunzătoare din punct de vedere tehnic este o problemă reală
şi stringentă pentru unităţile medico-sanitare din judeţ.
 Existenţa zonelor din mediul rural neacoperite cu servicii medicale. În mediul
rural există zone în care populaţia nu beneficiază de servicii medicale
permanente – dispensare, farmacii, cabinete stomatologice, iar în cazul
localităţilor cu accesibilitate redusă este îngreunat accesul echipelor de
intervenţie în caz de urgenţă.
La nivelul judeţului Bacău, numărul insuficient/lipsa specialiştilor la nivelul
sistemului medical este o problemă de maximă gravitate, numărul de medici care
revin la 10.000 de locuitori, 14,2, fiind semnificativ mai redus decât cel înregistrat la
nivel naţional (23,4) şi regional (18,3). Şi în ceea ce priveşte numărul medicilor de
familie, a medicilor stomatologi şi a farmaciştilor care revin la 10.000 locuitori, în
cazul judeţului Bacău, se înregistrează valori inferioare celor de la nivel regional şi
naţional.
Numărul paturilor care revin la 10.000 locuitori este, în judeţul Bacău (47,3),
inferior celui de la nivel naţional (63,6) şi regional (57,3).
În profil teritorial, se remarcă discrepanţa dintre gradul de dezvoltare al serviciilor
publice de sănătate din mediul urban şi cel din mediul rural.
Astfel, în peste jumătate dintre comunele din judeţ funcţionează doar un singur
cabinet medical de familie, înregistrându-se un număr mare de locuitor per
cabinet, în medie de 2.838 locuitori/cabinet (în 14 cazuri numărul
locuitorilor/cabinet medical de familie era mai mare de 4.000). De asemenea, într-
108 | P a g e
un număr de 37 comune (43%) nu există cabinete stomatologice iar în cazul a 44 de
comune nu există farmacii şi puncte farmaceutice (52%).
Securitate şi asistenţă socială
Obiectivul central al României prevăzut în Programul Naţional de Reforme se
referă la asigurarea unei funcţionări a pieţei muncii favorabile incluziunii active a
grupurilor vulnerabile În realizarea acestui obiectiv accentul este pus pe:
 asigurarea unei funcţionări a pieţei muncii favorabilă creării locurilor de
muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului
adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor şi lucrătorilor;
 promovarea incluziunii sociale şi îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii
pentru grupurile vulnerabile;
 promovarea competitivităţii pe piaţa muncii, în special prin mai buna
corelare dintre sistemul educaţional şi de formare şi cerinţele pieţei
muncii;
Sistemul de securitate şi asistenţă socială este direct influenţat de factori de ordin
demografic, economic, situaţia ocupării forţei de muncă şi nivelul de sărăcie.
Evoluţiile demografice ale ultimilor ani au condus la o reducere a populaţiei totale.
Această evoluţie globală, este diferenţiată pe grupe de vârstă: se înregistrează o
reducere a populaţiei tinere, în vârstă de 0 – 14 ani şi o creştere ponderii populaţiei
vârstnice, în vârstă de 65 ani şi peste. De aici rezultă o serie de efecte negative,
cum ar fi creştere a gradului de îmbătrânire demografică, creşterea raportului de
dependenţă economică a persoanelor inactive etc.
Aceste aspecte au consecinţe foarte importante în toate domeniile vieţii
economice şi sociale, cum ar fi educaţie, ocuparea forţei de muncă, formarea
profesională, servicii sociale şi de sănătate, etc.
Situaţia economică a României s-a îmbunătăţit semnificativ până în 2008, Produsul
Intern Brut (PIB) a înregistrat un ritm de creștere mediu anual de peste 6%, fiind
printre cele mai ridicate în regiune.
Cu toate aceste evoluţii pozitive în domeniul economic, rata sărăciei a crescut în
România în perioada 2005-2008. În plus, Regiunea Nord Est se menţine printre cele
mai sărace regiuni din Europa.

Rata sărăciei în mediul rural este mai ridicată, aproximativ 70% dintre persoanele
expuse riscului de sărăcie trăind în mediul rural, în 2007.
În ciuda acestui lucru, România cheltuie destul de puţin cu protecţia socială, fiind
unul dintre statele membre care alocă cea mai scăzută pondere din PIB acestui
domeniu. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât ponderea cheltuielilor în acest
domeniu a scăzut în ţara noastră în perioada 2005-2008.
Criza economică şi financiară de la nivel mondial a afectat în mod dramatic şi
România, PIB înregistrând o scădere de peste 7% în 2009, pentru anul 2010 fiind
estimată o scădere cu aproape 2% a PIB, cu efecte grave asupra pieţei forţei de
muncă şi a situaţiei sociale a populaţiei.
De asemenea, suprapunerile de responsabilităţi între structurile de la nivel local,
resursele financiare insuficiente pentru susţinerea dezvoltării şi diversificării
serviciilor sociale, administrarea ineficientă a fondurilor existente sau
inconsecvenţa şi lipsa de continuitate în furnizarea resurselor pe termen lung
constituie alte minusuri pentru sistemul de protecţie socială.
Evoluţia cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor. La nivelul judeţului Bacău,
cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor au fost, în 2009, de 88.015.133 lei RON,
reprezentând aproximativ 21,8% din totalul acestor cheltuieli la nivel regional şi
3,2% din totalul înregistrat la nivel naţional. S-a înregistrat o creştere a ponderii
judeţului la nivel regional de la 20,4%, în 2004, până la 21,8% în 2009.
Numărul pensionarilor. În anul 2009, numărul mediu anual al pensionarilor de
asigurări sociale de stat a fost, în judeţul Bacău, 142.822 persoane, reprezentând
20,4% din numărul total al pensionarilor de la nivel regional şi 3,0% din numărul
pensionarilor de la nivel naţional. Faţă de numărul mediu anual al pensionarilor din
anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu +4,0%, la nivelul judeţului Bacău, cu 4,9% la
nivelul Regiunii Nord Est şi cu +2,6% la nivel naţional.
Asistenţă socială pentru persoane vârstnice. În judeţul Bacău au funcţionat în a
anul 2009 un număr de 3 cămine pentru persoane vârstnice cu o capacitate de 304
locuri şi 2 cantine de ajutor social, cu o capacitate de 210 locuri.
Venitul minim garantat. La finalul anului 2009 erau în plată în judeţul Bacău un
număr de 12.461 ajutoare social pentru asigurarea venitului minim garantat,
Administraţia publică. Serviciile publice
reprezentând 20,0% din totalul ajutoarelor aflate în plată la nivel regional şi 4,2%
din cele de la nivel naţional. Numărul ajutoarelor sociale pentru asigurarea VMG a
crescut cu 3,4% faţă de cel înregistrat la finalul anului 2008 şi cu 10,0% faţă de cel
înregistrat la finalul anului 2007.
Protecţia persoanelor cu handicap. La finalul anului 2009, existau în judeţul Bacău
un număr de 16.971 persoane cu handicap, reprezentând 16,3% din numărul
persoanelor cu handicap de la nivel regional şi 2,5% de la nivel naţional. Faţă de
finalul anului 2006, se înregistrează o creştere cu 33,2% a numărului persoanelor cu
handicap la nivelul judeţului Bacău, rata persoanelor cu handicap crescând de la
1,76, la 2,35.
Principalele probleme sunt reprezentate de: insuficienţa resurselor financiare
destinate furnizării serviciilor, insuficienţa resurselor umane (specialiști sau
personal cu o calificare adecvată posturilor pe care le ocupă); insuficienţa
implicare a comunităţilor locale în dezvoltarea de servicii alternative şi creşterea
numărului persoanelor care necesită servicii de asistenţă socială.
Siguranţă şi ordine publică
Rata infracţionalităţii, în 2008, exprimată prin numărul de infracţiuni la 100.000
locuitori, a fost de 1.452 în judeţul Bacău fiind superioară celei regionale – 1.231
infracţiuni la 100.000 locuitori (+18,0%) şi celei naţionale – 1.345 infracţiuni la
100.000 locuitori (+8,0%). Rata infracţionalităţii, în judeţul Bacău, a crescut, faţă de
anul precedent cu 149 infracţiuni la 100.000 locuitori şi cu 556 infracţiuni la 100.000
locuitori faţă de anul 2006.
Administraţie publică locală
Insuficienţa resurselor umane, atât sub aspect numeric cât şi, mai ales, din punctul
de vedere al pregătirii profesionale.
Gestionarea dificilă a resurselor umane la nivelul administraţiei publice locale. Se
înregistrează un grad redus de motivare al personalului, datorită sistemului de
salarizare, promovare şi recompensare. Această lipsă de motivare conduce la o
rezistenţă la schimbare precum şi tendinţa de percepe rutina ca pe un mod de
acţiune.
109 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Formarea profesională limitată, datorită resurselor financiare insuficiente, este o
altă problemă majoră la nivelul administraţiei publice locale. De asemenea, se
înregistrează, şi din partea personalului, un interes scăzut pentru perfecţionare şi
dezvoltare profesională, în condiţiile actului sistem de evaluare a performanţelor şi
de promovare.
Alocarea insuficientă de resurse pentru acţiuni de informatizare ale administraţiei
publice locale şi pentru instruirea a personalului cu privire la utilizarea tehnologiei
informaţiei şi a comunicaţiilor. Ca urmare a acestui stadiu limitat de cunoştinţe
informatice, implementarea proiectelor ce vizează dezvoltarea infrastructurii
informaţionale întâmpină greutăţi, în principal în mediul rural.
În special la nivelul mediului rural se înregistrează o dotarea insuficientă cu tehnică
IT la nivelul administraţiei locale datorită lipsei resurselor financiare.
Nu există conexiuni la internet la nivelul tuturor autorităţilor publice locale, iar e-
mailului nu este folosit ca mijloc de comunicare la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale decât în mică măsură. Se înregistrează, de asemenea,
probleme tehnice în funcţionarea la parametrii corespunzători la nivelul serviciilor
de telefonie şi telecomunicaţii.
Scăderea resurselor financiare disponibile la nivelul autorităţilor publice locale
afectează capacitatea de cofinanţare a proiectelor susţinute prin programe cu
finanţare nerambursabilă, precum şi capacitatea de finanţare a altor investiţii
necesare la nivel local şi judeţean.
În condiţiile economice actuale şi a creşterii constrângerilor bugetare, la nivel
naţional a fost demarat un proces de restructurare a schemei de personal la
nivelul autorităţilor publice locale, în multe cazuri având loc reduceri de personal.
De asemenea, la nivelul autorităţilor publice locale şi ale instituţiilor publice au fost
operate reduceri ale salariilor angajaţilor, cu efecte negative asupra gradului de
motivare al acestora.
Autorităţile publice locale şi instituţiile publice se confruntă cu o imagine negativă
în rândul cetăţenilor şi a mediului de afaceri. Astfel, eficienţa acestora în furnizarea
serviciilor publice şi gradul de implicare în rezolvarea problemelor comunităţilor
este apreciată ca fiind reduse. De asemenea, este apreciată negativ corectitudinea
funcţionarilor publici, transparenţa în activitate şi eficienţa activităţii personalului.
110 | P a g e
Direcţii posibile de acţiune
Învăţământ şi educaţie
Asigurarea educaţiei de bază şi creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului
obligatoriu necesită continuarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a
unităţilor de învăţământ, în special din mediul rural, unde, cu toate că în ultimi ani
au fost realizate lucrări de reabilitare, reparaţii capitale şi modernizare,
infrastructura din sistemul de învăţământ este încă insuficient dezvoltată iar
condiţiile învăţare sunt precare în multe cazuri.
În condiţiile restructurării reţelei şcolare se înregistrează o agravare a problemelor
de acces la educaţie, populaţia din mediul rural confruntându-se cu posibilităţile
reduse de acces fizic. În acest sens sunt necesare măsuri de asigurare a accesului
elevilor la educaţie prin introducerea şi extinderea serviciilor de transport şcolar.
Accesul la educaţia de calitate în mediul rural este încă influenţată de ponderea
relativ scăzută a personalului didactic calificat în mediul rural, comparativ cu
mediul urban. Programe precum cel privind construcţia de locuinţe pentru tinerii
specialişti din mediu rural pot contribui la ameliorarea acestei situaţii, autorităţile
publice locale trebuind să întreprindă, de asemenea, măsuri în acest sens
(stimulente, facilităţi etc.).
O altă direcţie de acţiune va trebui să vizeze sprijinirea dezvoltării de unităţi de
învăţământ private, de profil vocaţional tehnic, şcoli de ucenici, fondate de
asociaţii profesionale, fundaţii, agenţi economici, autorităţi publice, atât la nivel
judeţean şi zonal, orășenesc şi chiar comunal. Aceste unităţi de învăţământ vor
avea ca principal scop dezvoltarea atât intensivă cât şi extensivă a forţei de muncă
conform unor programe corelate cu necesităţile economiei judeţene.
O altă direcţie de acţiune va trebui să vizeze îmbunătăţirea nivelului de pregătire
profesională şi adaptarea deprinderilor şi a pregătirii profesionale la nevoile
specifice ale pieţei muncii. Sunt necesare susţinerea programelor de calificare,
recalificare şi specializare pentru a răspunde cerinţelor pieţei forţei de muncă,
susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza pentru formarea continuă a
adulţilor şi susţinerea firmelor pentru a se autoriza ca furnizori de formare a
adulţilor în calificări care prezintă potenţial de piaţa muncii.

Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora,
necesită accesarea fondurilor disponibile prin programele europene pentru
îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei învăţământului şi adaptarea acestuia la cerinţele
de pe piaţa forţei de muncă.
Sistem medical
Descentralizarea sistemului sanitar şi trecerea spitalelor în subordinea autorităţilor
publice locale va necesita măsuri de eficientizare a activităţilor acestor unităţi
spitaliceşti. Sistemul sanitar judeţean prezintă o situaţie precară în mediul rural,
datorită în mare parte existentei unei reţele de transport şi comunicaţii cu mediul
urban slab dezvoltate sau prost întreţinute, lipsei echipamentelor sanitare,
instabilităţii cadrelor sanitare şi unei educaţii igienico-sanitare necorespunzătoare.
Se impune o creştere a accesibilităţii populaţiei la îngrijirile sanitare, în special în
mediul rural, prin creşterea numărului de puncte farmaceutice, a numărului de
medici dentişti şi a numărului de cabinete stomatologice, a numărului de medici de
familie şi prin reabilitarea, modernizarea cabinetelor medicale din fostele
dispensare rurale.
În vederea realizării acestui obiectiv este necesară atragerea de noi resurse
financiare în domeniul sanitar prin atragerea de noi resurse din bugetul local,
venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi prin iniţierea de proiecte cu finanţare din
fonduri structurale sau din alte fonduri europene accesibile. De asemenea, trebuie
luate măsuri, la nivelul autorităţilor publice locale pentru atragerea furnizorilor de
servicii medicale la nivel local (farmacii, medici stomatologi etc.), prin oferirea de
facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţii.
Asistenţă şi servicii sociale
În domeniul asistenţei sociale este necesară disiparea serviciilor sociale la nivelul
comunităţii locale prin intermediul parteneriatului între instituţiile statului şi
anumite ONG-uri, ce oferă coordonatele mediului asociativ activ din punct de
vedere al asistenţei sociale.
Serviciile sociale vor fi furnizate în parteneriat de către toţi factorii implicaţi, atât
publici cât şi privaţi şi se vor baza pe evaluarea nevoilor personale şi vor fi
orientate către susţinerea individului şi integrarea acestuia în cadrul comunităţii.
Administraţia publică. Serviciile publice
Se impune o mai mare implicare a autorităţilor publice locale în identificarea
problemelor sociale de la nivel local şi asumarea responsabilităţii pentru
asigurarea serviciilor de asistenţă socială necesare categoriilor defavorizate.
Vor trebui identificate şi atrase fondurile necesare pentru acoperirea nevoilor în
creştere de asistenţă socială prin atragerea de noi resurse din bugetele locale,
venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi prin iniţierea de proiecte cu finanţare din
fonduri structurale sau din alte fonduri europene accesibile.
Administraţie publică
În perioada 2007-2013 este operaţional PODCA, finanţat din cadrul Fondului Social
European (FSE), program ce finanţează dezvoltarea capacităţii administrative în
România.
Conform documentului cadru de implementare a PODCA, acest program cuprinde
2 axe:
 Axa prioritară 1, vizează „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale
managementului ciclului de politici Publice”;
 Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor
publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare”.
Axa prioritară 1, „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului
de politici Publice”. Obiectivul acestei axe prioritare este să contribuie la o
îmbunătăţire durabilă a capacităţii administraţiei publice din România, prin
realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice.
Domeniul major de intervenţie 1.1 - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la
nivel politico-administrativ. Obiectivul specific al acestui domeniu major de
intervenţie este de a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice,
capacitatea de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică, precum
şi aceea de a dezvolta parteneriatele inter-instituţionale.
Domeniul major de intervenţie 1.2 - Creşterea responsabilizării administraţiei
publice. Obiectivul specific este îmbunătăţirea capacităţii în ceea ce priveşte
responsabilizarea administraţiei publice.
111 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Domeniul major de intervenţie 1.3 - Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale.
Obiectivul specific este acela de a sprijini îmbunătăţirile de structură şi proces care
contribuie la eficacitatea organizaţională.
Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu
accentul pus pe procesul de descentralizare”. Obiectivul acestei axe prioritare este
acela de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor furnizate de către
administraţia publică (centrală şi locală).
Domeniul major de intervenţie 2.1 - Sprijin pentru procesul de descentralizare
sectorială a serviciilor. Obiectivul specific este acela de a sprijini schimbările de
structură şi proces care decurg din iniţiativele de descentralizare sectorială. Se va
acorda finanţare pentru instruire şi asistenţă tehnică în sprijinul procesului de
descentralizare, atât la nivelul elaborării de politici publice, cât şi la nivelul
furnizării de servicii.
De asemenea, pregătirea continuă şi susţinută a personalului din administraţie în
utilizarea programelor informatice va conduce la uşurarea activităţilor derulate în
cadrul administraţiei publice iar oferirea de servicii on line de către administraţiile
publice locale oferă o mai bună transparenţă a acesteia, şi totodată o mai bună
eficientizare a colectării la bugetul local.
O altă direcţie de acţiune este reprezentată de continuarea modificării de fond a
raporturilor dintre administraţie şi cetăţean prin:
 îmbunătăţirea serviciilor publice oferite cetăţenilor de către structurile
administraţiei publice locale
 asigurarea şi promovarea transparenţei actelor administrative şi
comunicarea operativă cu cetăţenii;
 diminuarea până la eliminare a birocraţiei
 certificarea calităţii serviciilor furnizate,

Domeniul major de intervenţie 2.2 - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării

serviciilor. Acest domeniu major de intervenţie se concentrează pe calitatea
furnizării serviciilor publice. Consolidarea capacităţii administrative în ceea ce
priveşte managementul calităţii, promptitudinea şi evaluarea serviciilor este
considerată un element cheie în îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice.

Pentru majoritatea operaţiunilor finanţate prin aceste domenii de intervenţie

printre beneficiari se numără şi autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii
de dezvoltare intercomunitară, structuri asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale şi ONG-urile şi universităţile, în parteneriat cu puţin o autoritate a
administraţiei publice (pentru asigurarea implementării proiectului).

Oportunităţilor de finanţare disponibile prin Fondul Social European (FSE) -

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, trebuie fructificate
la maxim pentru a asigura accelerarea procesului de modernizare a administraţiei
publice şi dezvoltarea capacităţii administrative.

Astfel, una dintre direcţiile principalele care trebuie avute în vedere se referă la
corelarea activităţii autorităţilor publice şi crearea unui sistem informaţional
integrat al administraţiei publice centrale şi locale.

112 | P a g e
I.7. REABILITAREA URBANĂ
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

industrial de prelucrare a produselor petro-chimice este de asemenea un punct de

Situaţia actuală atracţie pentru populaţia ce vizează mediul urban băcăuan.

Judeţul Bacău are în componenţă opt localităţi urbane, dintre care trei municipii Populaţia urbană a judeţului Bacău totaliza, la 1 ianuarie 2010, 324.017 locuitori, cu
(Bacău, Moineşti, Oneşti) şi cinci oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic 4,8% mai puţin faţă de anul 2003. Scăderea demografică nu se observă şi în rural,
Moldova, Târgu Ocna). Cel mai mare centru urban al judeţului este municipiul- unde efectivul populaţiei a crescut chiar cu 1,75%, în aceeaşi perioadă. Responsabil
reşedinţă Bacău (ce cumulează 54,3% din efectivul demografic urban). La polul pentru această situaţie este fenomenul de migraţie internă (schimbarea domiciliului
opus, oraşul Slănic Moldova are cel mai redus efectiv demografic (4.933 locuitori; sau a reşedinţei în alte localităţi din judeţ sau în alte judeţe din ţară).
1,5% din efectivul demografic urban), dar care constituie principalul punct de
atracţie turistică al judeţului. Gradul de urbanizare a judeţului este de 45,2%, în scădere continuă după anul 2003.
Comparativ cu media naţională (55,1%), această valoare este inferioară, dar
superioară comparativ cu media regională (43,2%).
Distribuţia pe medii de rezidenţă şi localităţi urbane a populaţiei
1 ianuarie 2010 Densitatea populaţiei urbane este de 477,4 loc./kmp, cu maxima în municipiul
Bacău (4.071,9 loc./kmp) şi minima în oraşul Slănic Moldova (43,2 loc./kmp). Spre
comparaţie, densitatea urbană a Regiunii Nord Est este de 451,2 loc./kmp, iar cea a
urban judeţului Iaşi de 1.411,0 loc./kmp. În profil teritorial-regional densitatea urbană este
45,2% de peste 4.000 loc./kmp la nivelul municipiului Bârlad (4.742,4 loc./kmp).
Bacău
24,6%
În ceea ce priveşte analiza pe grupe de vârstă a populaţiei urbane (la jumătatea
Moineşti
3,3% anului 2009), cele mai bine reprezentate sunt grupele de vârstă din segmentul
activ (70,0% din populaţie are vârsta cuprinsă în intervalul 15-59 ani).
Oneşti
rural
6,9%
54,8%
Buhuşi Grupele de vârstă sub 15 ani sunt mai puţin reprezentată în tabloul demografic al
2,7% tabloului vârstelor populaţiei urbane (14,2% din efectivul demografic are până la 14
Comăneşti
3,3% ani), ca urmare a schimbărilor sociale din ultimele două decenii, dar tendinţa
Dărmăneşti
2,0%
generală este una de descreştere (în anul 2003 ponderea populaţiei tinere în total
Târgu Ocna Slănic Moldova efectiv demografic era de 16,3%). Populaţia vârstnică este mai numeroasă decât
1,8% 0,7%
cea tânără, ponderea deţinută de această grupă în totalul demografic urban
judeţean fiind de 15,8% şi evoluţia generală este una pozitivă (în anul 2003 ponderea
populaţiei vârstnice în total efectiv demografic era de 13,9%). O dată cu scăderea
Discrepanţa efectivului demografic în profil teritorial este rezultatul dezvoltării ponderii populaţiei tinere a crescut ponderea populaţiei vârstnice în timp ce
diferenţiate a fiecărui centru urban. Astfel, municipiul Bacău (reşedinţa de judeţ) ponderea populaţiei adulte a rămas constantă. Astfel, gradul de îmbătrânire
este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circulaţie europene şi demografică a populaţiei urbane din judeţul Bacău este de 1.111,5‰ (1 iulie 2009),
naţionale ce fac legătura cu municipiul Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu valoare inferioară celei înregistrată la nivel naţional (1.196,0‰), dar superioară celei
Transilvania ceea ce a condus la dezvoltarea municipiului ca centru economic şi înregistrate la nivel regional (1.007,3‰). Totuşi, dacă se păstrează condiţiile
punct de tranzit (municipiul Bacău concentrează peste jumătate din populaţia demografice actuale, în următorii 15-20 de ani îmbătrânirea demografică se va
urbană a judeţului). Zona economică Oneşti, reprezentată în principal de sectorul accentua în mediul urban, ceea ce poate conduce la probleme sociale importante.

114 | P a g e

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei urbane
1 iulie 2009
0-14 ani
14,2%
60 ani şi peste
15,8%
15-59 ani
70,0%
O situaţie demografică deosebită, cu implicaţii importante pe termen mediu şi lung,
este dată de ponderea scăzută a populaţiei tinere (14,2%). Sporul natural în urban
este pozitiv, dar acest fapt nu se datorează unui număr foarte mare de naşteri, ci
doar incidenţei mai ridicate a naşterilor faţă de cea a deceselor. De aceea, sporul
natural înregistrat în perioada actuală nu va avea o contribuţie semnificativă la
creşterea demografică urbană. Drept urmare, peste aproximativ 15-20 de ani, se vor
înregistra atât o accentuare a îmbătrânirii demografice, dar şi un deficit de forţă de
muncă, deoarece rata de înlocuire a forţei de muncă are o valoare de 609‰ (1.000
de persoane ce vor părăsi câmpul muncii datorită vârstei vor fi înlocuite de
aproximativ 609 de tineri).
Ca urmare a ponderilor scăzute ale populaţiei tinere şi vârstnice, valoarea
indicatorului dependenţă demografică (428,7‰) plasează mediul urban judeţean
într-o situaţie avantajoasă comparativ cu mediul urban naţional (434,1‰). Astfel,
presiunea socio-economică pe care o exercită populaţia din afara vârstei de muncă
asupra persoanelor care trebuie să producă efecte economice (populaţia în vârstă de
Reabilitare urbană
muncă) este mai scăzută la nivel judeţean comparativ cu situaţia generală din mediul
urban naţional.
Scăderea populaţiei urbane este pe lângă efectul mişcării naturale a populaţiei şi
efectul mişcării migratorii. La nivelul anului 2009, efectivul demografic urban
băcăuan a scăzut cu 0,98% ca urmare a schimbărilor de domiciliu şi a schimbărilor
de reşedinţă (populaţia urbană a judeţului s-a redus cu 3.203 locuitori ca efect al
mişcării migratorii).
Fondul locativ urban al judeţului totalizează 123.647 locuinţe (la finele anului 2009),
din care 96.811 în cele trei municipii (78,3%) şi 26.836 locuinţe (21,7%) în cele cinci
oraşe. Suprafaţă locuibilă totală a acestora este de 4.543.5218 mp.
Comparativ cu anul 2003, numărul de locuinţe a crescut cu 1,5% (1.821 locuinţe), iar
suprafaţa locuibilă a crescut cu 3,0%.
Suprafaţa locuibilă ce revine unui locuitor din mediul urban băcăuan de 14,0
mp/loc, inferioară valorii naţionale (14,95 mp/loc) şi superioară celei regionale
(13,51 mp). Mărimea medie a unei locuinţe urbane băcăuane este de 2,4 camere
(valoare egală cu cea regională şi naţională), iar suprafaţa locuibilă medie pe
locuinţă este de 36,7 mp (cu 0,4 mp mai puţin faţă de media regională şi cu 2,2 mp
mai puţin faţă de media naţională).
Dezvoltarea zonelor rezidenţiale în judeţul Bacău este concentrată în zonele
limitrofe (această tendinţă este valabilă atât la nivel regional, cât şi la nivel
naţional). În anul 2009 au fost finalizate în cele opt centre urbane ale judeţului
Bacău un număr total de 339 locuinţe, ce au fost finanţate în proporţie de 100% din
fonduri private. Comparativ cu de anul 2003, numărul locuinţelor terminate în anul
2008 este de 2,1 ori mai mic, iar în anul 2003 ponderea locuinţelor finalizate din
fonduri private era de 38,1%.
Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate ce revin unui locuitor din mediul urban băcăuan
este de 16,5 mp, valoare inferioară mediei naţionale (17,8 mp), dar superioară celei
regionale (15,9 mp).
115 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Conform normelor Uniunii Europene, până la sfârşitul anului 2010 fiecare localitate
urbană trebuie să asigure fiecărui locuitor o medie de 20 mp spaţiu verde, iar până
la sfârşitul anului 2013 o medie de 26 mp spaţii verzi.
Calculat pentru populaţia urbană actuală a judeţului Bacău, suprafaţa spaţiilor
verzi ale judeţului va trebui să fie la 31 decembrie 2010 de 648 ha, adică de 1,2 ori
mai mare faţă de cât este în prezent şi de 842,44 ha la finele anului 2013 (de 1,5 ori
mai mare faţă de cât este în prezent).
de intravilan). Media judeţeană a densităţii reţelei de drumuri este 7 km/kmp de
intravilan.
Din anul 2003, lungimea străzilor orăşeneşti a crescut cu 12 km, în timp ce
lungimea străzilor orăşeneşti modernizate a crescut cu 63 km.
Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în total străzi
orăşeneşti, în profil teritorial, în anul 2009
100,0%

Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor în centrele urbane ale 90,0%

judeţului Bacău, în anul 2008 86,9% 87,0%
80,0%
- spaţiu verde (mp) / cap locuitor - 77,9%
70,0%
60,0
Mediul urban - judeţul Bacău: 60,0%
61,7% 58,3%
16,5 mp/locuitor 52,2 50,0% 54,3%
45,0 51,7%
40,0%
37,9%
30,0
30,0%
32,5
30,0 24,3%
20,0%
26,4
20,7
15,0 10,0%
18,1 17,3
0,0%
8,6 Total judeţ Bacău Moineşti Oneşti Buhuşi Comăneşti Dărmăneşti Slănic Târgu Ocna
0,0 Moldova
Bacău Moineşti Oneşti Buhuşi Comăneşti Dărmăneşti Slănic Târgu Ocna
Moldova
Serviciile de transport public urban în judeţul urban se realizează cu 63 de
autobuze şi microbuze. La nivel judeţean, numărul pasagerilor transportaţi cu
vehiculele din inventar, în anul 2009, cumulează 13.665 mii pasageri (ceea ce
Lungimea străzilor orăşeneşti din cele 8 centre urbane ale judeţului cumulează 741 reprezintă doar 40,5% din numărul pasagerilor transportaţi în anul 2004). O
km de carosabil din care, în statisticile oficiale de la nivelul anului 2009, peste comparaţie cu evoluţia numărului de pasageri transportaţi cu autobuze şi
jumătate figurau ca modernizate (457 km; 61,7%). O comparaţie cu valoarea microbuze în comun la nivel regional (+48,0%) şi la nivel naţional (+2,4%)
regională (56,3%) şi naţională (62,2%) relevă o situaţie relativ bună a infrastructurii evidenţiază situaţia critică în care se află serviciile de transport public urban din
rutiere orăşeneşti băcăuane. Străzile orăşeneşti din municipiul Bacău reprezintă judeţul Bacău. Numărul mediu anul al pasagerilor transportaţi de un vehicul din
circa 28% din totalul de străzi orăşeneşti existente la nivel judeţean. Densităţile cele categoria autobuz-microbuz la nivel judeţean este mult mai mare la nivel judeţean
mai mari ale reţelei de drumuri orăşeneşti sunt înregistrate în oraşele Slănic (216,9 mii pasageri) faţă de media regională (180,9 mii pasageri/vehicul) sau
Moldova (11,8 km/kmp de intravilan) şi Comăneşti (11,3 km/kmp de intravilan), iar în naţională (178,8 mii pasageri/vehicul).
municipiul Oneşti există cea mai mică densitate a reţelei de drumuri (4,8 km/kmp

116 | P a g e

Analiza SWOT
PUNCTE TARI
 Existenţa opt centre urbane, din care 3 municipii;
 Populaţia urbană a judeţului Bacău reprezintă 20,23% din populaţia urbană a
Regiunii Nord Est ocupând locul al doilea în regiune în funcţie de efectivul
populaţiei urbane;
 Concentrarea accentuată a populaţiei în mediul urban din judeţul Bacău
comparativ cu media regională sau naţională: gradul de aglomerare al
populaţiei/kmp la nivel judeţean (477,4 loc./kmp) superior celui regional şi
naţional;
 Gradul de îmbătrânire demografică a populaţiei urbane din judeţul Bacău a
fost de 1.111,5‰, valoare inferioară celei înregistrată la nivel naţional;
 Rata de înlocuire a forţei de muncă superioară celei naţionale, astfel pe
termen mediu şi lung deficitul de forţă de muncă va fi inferior celui naţional;
 Rata sportului natural este pozitivă;
 Fiecare 1.000 persoane aflate în vârstă de muncă susţin din punct de vedere
economic de 428,7 persoane aflate în afara vârstei de muncă valoare
inferioară mediei naţionale;
 Reducerea ratei mortalităţii infantile la nivel judeţean cu 54,3% în anul 2009
comparativ cu anul 2003, evoluţie pozitivă superioară celei regionale şi
naţionale;
 Evoluţie pozitivă a fondului locativ;
 Numărul mediu de persoane pe locuinţă este de 2,62 la nivel judeţean,
valoare inferioară mediei regionale;
 Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor la nivel judeţean superioară celei
înregistrate la nivel regional;
 Evoluţie pozitivă a suprafeţei spaţiilor verzi/cap de locuitor;
 La nivelul municipiului Oneşti şi a oraşelor: Buhuşi, Comăneşti, Slănic
Moldova şi Târgu Ocna suprafaţa spaţiului verde pe cap de locuitor este
superioară mediei judeţene şi corespunde cerinţelor legislative în domeniu,
fiind mai mare de 20 mp/cap locuitor;
 Evoluţie pozitivă a lungimii străzilor orăşeneşti modernizate;
Reabilitare urbană
PUNCTE SLABE
 Gradul de urbanizare al judeţului (45,2%) este inferior celui naţional şi a
urmat un trend descendent din anul 2003 până în anul 2010;
 Populaţia urbană a judeţului Bacău a scăzut din anul 2003 până în anul 2010
cu 4,8%, în timp ce populaţia urbană la nivel regional şi naţional a crescut;
 Distribuţia neuniformă a populaţiei urbane pe centre urbane ce are ca
rezultat o densitate populaţiei de 94,25 ori mai mare în reşedinţa de judeţ
municipiul Bacău (4.071,9 loc./kmp) comparativ cu densitatea populaţiei din
oraşul Slănic Moldova (43,2 loc./kmp);
 Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă reflectă o populaţie
îmbătrânită a mediului urban băcăuan;
 Ponderea populaţiei vârstnice a crescut în perioada 2003-2010, în timp ce
ponderea populaţiei tinere a înregistrat un regres;
 Rata de înlocuire a forţei de muncă din mediul urban băcăuan de 609,0‰ va
conduce pe termen mediu şi lung la un deficit pe piaţa locală a forţei de
muncă;
 Valoarea judeţeană a ratei sporului natural inferioară valorii regionale;
 Soldul schimbărilor de domiciliu şi de reşedinţă este negativ pe întreaga
perioadă 2003-2009;
 Distribuţia neuniformă a fondului locativ pe structuri administrativ-
teritoriale: concentrarea în proporţie de 78,3% a fondului locativ în zona
celor trei municipii;
 Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe la nivel judeţean (36,7 mp/locuinţă)
inferioară mediei regionale şi naţionale;
 Locuitorilor din mediul urban băcăuan nu le este asigurată suprafaţa de
spaţiu verde conform reglementărilor europene;
 Evoluţie negativă puternic accentuată a numărului de vehicule în inventar
pentru transportul public local urban;
 Suprasolicitarea vehiculelor în inventar pentru transportul public local (în
anul 2003 un vehicul transporta 197,3 mii pasageri, iar în anul 2009 numărul
pasagerilor transportaţi de un vehicul a crescut la 216,9 mii pasageri fiind
superior mediei regionale şi naţionale);
117 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OPORTUNITĂŢI
 Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării Urbane Durabile
(reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane);
 Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere
sau să îşi construiască o locuinţă;
 Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce
prevede constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare
spaţială, a sistemului policentric de arii funcţionale urbane (aglomerări
urbane) şi de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de
interes european (policentricitate de reţea);
118 | P a g e
AMENINŢĂRI
 Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea ca efect migrarea
populaţiei din mediul urban în zonele rurale ale judeţului;
 Stagnarea dezvoltării zonelor rezidenţiale pe fondul crizei economice şi a
scăderii veniturilor populaţiei;
 Existenţa obiectivului legislativ, în Strategia de Dezvoltare Durabilă
Naţională, de limitare a expansiunii spaţiului intravilan al localităţilor urbane
pentru o perioada de 10 ani în favoarea restructurării (reciclării) terenurilor
intravilane existente pentru noile investiţii;
 Tendinţa de migrare a populaţiei calificate spre alte centre urbane regionale
pe fondului unei salarizări mai motivante;
 Reabilitare urbană

Probleme majore ale reabilitării urbane

Principala problemă a mediului urban băcăuan este depopularea acestor zone ca Principalele probleme cu care se confruntă mediul urban din
urmare a migrării populaţiei în afara graniţelor ţării sau în mediul rural pe fondul judeţul Bacău
condiţiilor de trai scăzute conturate pe fondul lipsei locurilor de muncă şi implicit a opinia actorilor locali
ratei şomajului foarte accentuată (mai ales în perioada imediat următoare crizei
economice mondiale). Lipsa locurilor de muncă 58,0%

Infrastructura tehnico-edilitară
În timp ce la nivel global, gradul de urbanizare este într-un amplu proces de 34,0%
deficitară / precară
expansiune, la nivel naţional, regional şi implicit judeţean se remarcă o tendinţă
Mediul economic 34,0%
generală de scădere continuă a gradului de urbanizare.
Infrastructura de comunicaţii /
30,0%
Migrarea locuitorilor din zonele urbane în unele zone exterioare centrului urban reţeaua stradală
are la bază motivaţia potrivit cărei zonele limitrofe oferă adesea un nivel de
Mediu / Condiţiile de mediu 28,0%
confort asemănător sau chiar superior celui din oraşe.
Serviciile publice 26,0%

O problemă stringentă a mediului urban din judeţul Bacău este lipsa locurilor de Fond locativ 14,0%
muncă, cauzată de o activitate economică slabă la nivelul oraşelor şi municipiilor,
acest aspect fiind menţionat de 58% dintre actorii locali ce au participat la studiul 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
întreprins în vederea identificării dezvoltării economice şi sociale a judeţului Bacău.

Lipsa locurilor de muncă este considerată de actorii locali participanţi la studiu
principala problemă a mediului urban băcăuan în condiţiile în care 85,6% dintre
salariaţii (date oficiale INS – pentru anul 2008) înregistraţi la nivel judeţean au ca
mediu de rezidenţă unul din cele opt centre urbane.
Infrastructura tehnico-edilitară caracterizată ca fiind deficitară/precară este cea
de-a doua problemă majoră cu care se confruntă mediul urban din judeţul Bacău.
În privinţa echipării edilitare a localităţilor urbane, problemele actuale ale judeţului
constau în starea tehnică generală precară a reţelelor de utilităţi (conducte vechi,
subdimensionate, care cauzează pierderi şi furnizarea utilităţilor la parametri
necorespunzători) şi în necesitatea de extindere a reţelelor existente.
Din punctul de vedere al disponibilităţii utilităţilor publice de bază (apă, canalizare,
gaze), toate cele opt centre urbane dispun de aceste facilităţi.
Direct legată de principala problemă a mediului urban este problema de pe poziţia
trei aşa cum reiese din studiul întreprins în rândul actorilor locali şi anume „mediul
economic” care cumulează atât problema ce gravitează în jurul lipsei investiţiilor şi
a investitorilor şi în jurul lipsei de susţinere a mediul economic local din partea
autorităţilor locale responsabile. Lipsa investiţiilor în zona mediului urban din
judeţul Bacău corelată cu lipsa susţinerii mediului economic existent au ca rezultat
scăderea economică, dispariţia agenţilor economici şi implicit lipsa locurilor de
muncă. La nivelul urban băcăuan s-a format cerc al problemelor majore, ce
cuprinde cei trei mari factori interdependenţi: lipsa investiţiilor are la bază
infrastructura de comunicaţii şi tehnico-edilitare precară ceea ce conduce la o un

119 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
nivel scăzut sau în descreştere a economiei locale a cărei efecte se propagă în
oferta de muncă restrânsă (lipsa acută a locurilor de muncă pe plan local).
Datele oficiale cuantifică că 61,7% din lungimea străzilor orăşeneşti sunt străzi
orăşeneşti modernizate aceste fiind definite ca străzi cu îmbrăcăminţi din piatră
fasonată, asfalt sau beton. Actorii locali consideră că infrastructura de comunicaţii
se află într-o stare precară, dar această problemă menţionată şi susţinută nu
trebuie privită doar din punct de vedere al gradului de modernizare, ci trebuie
privită în ansamblu a cărei elemente componente sunt: lipsa locurilor de parcare,
sistematizarea necorespunzătoare a infrastructurii ce conduce la aglomerare, lipsa
facilităţilor pentru atât pentru persoanelor cu handicap, cât şi pentru biciclişti.
Din punctul de vedere al mediului natural, situaţia poluării urbane ridică probleme
prin prisma calităţii aerului, managementului deşeurilor şi insuficienţei spaţiilor
verzi. condiţiile de mediu unde o problemă în opinia a 28% din actorii locali
participanţi la studiu întreprins cu privire la dezvoltarea economică şi socială a
judeţului Bacău.
Serviciile publice sunt o altă dimensiune problematică a mediului urban băcăuan.
Astfel, elementele precum cultura, învăţământul, sănătatea, siguranţa şi ordinea
publică şi serviciile sociale conturează serviciile publice neadaptate la cerinţele şi
necesităţile locuitorilor. Categoria serviciilor publice, ca problemă a mediului urban
din judeţul Bacău a fost amintită de 26,0% dintre actorii publici locali participanţi la
studiu.
Fondul locativ este o problemă pentru mediul urban în măsura în care este
considerat insuficient din punct de vedere numeric şi vechi din punct de vedere al
perioadelor în care au fost construite locuinţele din cele trei municipii şi cinci oraşe
ale judeţului Bacău.
120 | P a g e
Direcţii posibile de acţiune
La nivel naţional, regional şi implicit local (adică la nivel judeţean) dezvoltarea
durabilă a oraşelor şi municipiilor trebuie să aibă loc sub auspiciile devizei
internaţionale „de a gândi global şi de a acţiona local”. Dezvoltare urbană trebuie
să aplice măsurile strategice multisectoriale şi integrate.
Dezvoltarea urbană integrată presupune investiţii în infrastructura locală,
stimularea mediului de afaceri, valorificarea resurselor locale. Toate aceste măsuri
sunt cuprinse, de altfel, în prima axă prioritară a Programului Operaţional Regional
(POR) al cărui orizont de timp este anul 2013. Dezvoltarea durabilă urbană trebuie
să aibă loc în acord cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, astfel
principala posibilă direcţie de acţiune în vederea contracarării aspectelor mai puţin
favorabile ale mediului urban băcăuan este atragerea fondurilor europene.
Axa prioritară „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, poli urbani de creştere”
care se regăseşte în Programul Operaţional Regional are drept obiectiv
fundamental creşterea calităţii vieţii prin regenerarea, revitalizarea oraşelor cu
potenţial de creştere economică.
În cadrul domeniului major de intervenţie 1.1. al Programului Operaţional Regional
sunt prevăzute trei sub-domenii: poli de creştere, poli de dezvoltare urbană şi
centre urbane (oraşe/municipii cu peste 10.000 de locuitori). Din cele opt centre
urbane ale judeţului Bacău pot beneficia de fonduri în vederea dezvoltării durabile
cele trei municipii (Bacău, Moineşti şi Oneşti) şi şapte oraşe (din cele opt oraşe –
oraşul Slănic Moldova are mai puţin de 10.000 locuitori şi nu este eligibil).
În vedere identificării priorităţilor dezvoltării urbane din judeţul Bacău a fost
realizat un sondaj de opinie în rândul actorilor locali. Astfel, 94,0% dintre actorii
locali consideră că „mediul economic” este principala prioritate pentru
dezvoltarea urbană băcăuană. Mediul economic, în opinia actorilor locali, trebuie
defalcat în trei direcţii de acţiune, şi anume: dezvoltarea / sprijinirea activităţilor
economice (deja existente), dezvoltarea/sprijinirea activităţilor economice în
vederea creării de noi locuri de muncă şi atragerea investiţiilor.
 Reabilitare urbană

Dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii tehnico-edilitare este prioritatea cu

numărul doi ce ar trebui implementată la nivelul mediului urban băcăuan în Priorităţile dezvoltării urbane din judeţul Bacău
vederea dezvoltării durabile. Astfel, 30% dintre actorii locali consideră că reţelele opinia actorilor locali
de utilităţi precum apă, canalizare, gaz trebuie extinse şi modernizate.
Dezvoltarea/sprijinirea activităţilor economice 48,0%
Una dintre probleme majore ale mediului urban din judeţul Bacău este
Dezvoltarea/sprijinirea activit. ec. - noi locuri de
reprezentată de situaţia serviciilor publice, indiferent că este vorba despre muncă
26,0% Mediul economic
94,0%
serviciile care vizează domeniul cultural, educaţional, sanitar, social sau cel al
Atragerea investiţiilor 20,0%
siguranţei şi ordinei publice. Astfel, una dintre direcţiile posibile de acţiune în ce
vizează dezvoltarea durabilă urbană a judeţului este reprezentată de Dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii tehnico-
30,0%
edilitare
„îmbunătăţirea serviciilor publice” care a fost punctată la acelaşi nivel de
importanţă cu direcţia de acţiune ce punctează „infrastructura de comunicaţii/ Îmbunătăţirea serviciilor publice 26,0%

reţeaua stradală”. Cunoscută fiind starea necorespunzătoare a infrastructurii din Infrastructura de comunicaţii / reţeaua stradală 26,0%
oraşe şi municipii este necesară remedierea situaţiei de către autorităţile locale cu
Implementarea unei politici adecvate de dezvoltare
ajutorul fondurilor proprii şi europene ce se pot solicita, tocmai pentru stabilirea urbană
20,0%
unor strategii de atragere a investiţiilor şi stimularea întreprinzătorilor.
Extinderea fondului locativ 18,0%

În opinia a 20,0% dintre actorii locali prioritatea dezvoltării urbane din judeţul Amenajare urbană (parcări, trotuare, spaţii verzi) 16,0%
Bacău ar trebuie să fie reprezentată de „implementarea unei politici adecvate de
dezvoltare urbană”. Această prioritate face referire direct la necesitatea 0% 15% 30% 45% 60%
implementării la nivel local a măsurilor strategice multisectoriale şi integrate.

Dezvoltare urbană cuprinde în ansamblu ei şi componenta locativă, astfel actorii
locali au punctat printre priorităţile dezvoltării urbane şi extinderea fondului
locativ (această direcţie de acţiune vizează aspectul problematic al insuficienţei
fondului locativ).
Spaţiile verzi urbane, respectiv micile grădini, îndeplinesc pe lângă funcţia de oază
de recreere şi o funcţie ecologică şi socială. Astfel, dezvoltarea durabilă urbană a
judeţului Bacău trebuie să aibă în vedere şi amenajarea urbană ce cuprinde în
ansamblu ei pe lângă spaţii verzi şi locurile de parcare, dar şi trotuare (pietonale,
pentru biciclişti, etc.).
Cele mai importante componente ale mediului ce necesită implementarea de
direcţii de acţiune sunt: calitatea aerului (ceea ce implică ameliorarea parcului auto
privat, încurajarea populaţiei în vederea utilizării transportului public în comun
care este mai „prietenos” faţă de mediu, dar şi a utilizării bicicletelor ce implică
amenajarea pistelor speciale), calitatea apelor (care este puternic afectată de
reversările apelor uzate provenite din activităţile industriale) şi calitatea solului
(afectată de activitatea depozitelor industriale periculoase).

Abordarea problematicii de mediu este de asemenea necesară pentru dezvoltarea

urbană durabilă a judeţului Bacău, mai ales în condiţiile în care 28,0% dintre actorii
locali consideră că mediul şi condiţiile de mediu sunt aspecte nefavorabile ale
mediului urban al judeţului.

121 | P a g e
I.8. DEZVOLTAREA RURALĂ
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Situaţia actuală
Judeţul Bacău are în componenţă 85 de comune care cuprind 491 de sate.
Acestora li se mai adaugă încă 5 sate care aparţin de municipii şi oraşe, dar care nu
sunt incluse în informaţiile oficiale referitoare la mediul rural.
Cea mai mare comună, după numărul de locuitori, este comuna Dofteana, care are
o populaţie de 11.293 locuitori, la polul opus aflându-se comuna Iteşti cu o
populaţie 1.596 locuitori. Din punct de vedere al efectivului demografic, 25,9% din
localităţi au mai puţin de 3.000 locuitori şi 18,8% au 6.001 locuitori şi peste.
Distribuţia localităţilor din judeţul Bacău în funcţie de efectivul
populaţiei, la 1 ianuarie 2010
6.001 locuitori şi
peste
18,8%
sub 3.000 locuitori
25,9%
4.501-6.000
locuitori
30,6%
3.001 - 4.500
locuitori
24,7%
Populaţia rurală a judeţului este de 392.243 locuitori, determinând un grad de
ruralizare de 54,8%. (gradul naţional de ruralizare este de 44,9%, iar cel regional de
56,8%) având o tendinţă generală de creştere (în anul 2003 – gradul de ruralizare al
judeţului era de 53,1%).
Densitatea populaţiei rurale este de 66,0 locuitori/kmp. Spre comparaţie,
densitatea rurală a Regiunii Nord Est este de 68,9 locuitori / kmp, iar cea a
judeţului Suceava este de 90,2 locuitori/kmp. În profil regional judeţul cu
124 | P a g e
densitatea populaţiei rurale cea mai apropiată de cea a judeţului Bacău este
judeţul Neamţ (62,9 loc./kmp).
Gradul de dependenţă demografică în rural este de 669,0‰, valoare scăzută
ţinând cont de media regională (715,9‰) şi naţională (690,8‰). Ponderea
populaţiei tinere din mediul rural băcăuan în totalul efectivului demografic rural
este de 19,2%, iar cea a populaţiei vârstnice de 20,9%; restul populaţiei este
reprezentată de grupa de vârstă a adulţilor (59,9%).
Populaţia este afectată de un proces accentuat de îmbătrânire (1.085,7‰), dar care
este inferior celui regional şi naţional. Fenomenul de îmbătrânire are toate
premisele de a lua amploare în perioada următoare, cu atât mai mult cu cât sporul
natural în rural este negativ în ultimii şase ani.
În mediul rural băcăuan mişcarea migratorie ,din anul 2009, definită prin soldul
schimbărilor de domiciliu a avut un efect pozitiv asupra efectivului demografic
(+788) de majorare a populaţiei cu 0,20%, în timp ce soldul schimbărilor de
reşedinţă a avut un impact negativ de reducere a efectivului demografic cu 0,45%
(-1.771 persoane).
Fondul locativ la 1.000 locuitori era de 361,2 locuinţe, în anul 2009, iar suprafaţa
locuibilă în rural este de 13,6 mp/loc., cu 0,4 mp mai scăzută faţă de cea din mediul
urban, cu toate că suprafaţa medie a unei locuinţe rurale este de 37,7 mp/locuinţă
(cu 1 mp mai mare faţă de o locuinţă din urban). Numărul de camere per locuinţă în
mediul rural este de 2,7 fiind superioară celei din mediul urban (2,4
camere/locuinţă).
În privinţa racordării la utilităţi – reţeaua de alimentare cu apă există în fiecare din
cele 85 comune, fie că lungimea acesteia este de 0,5 km (cazul comunelor Filipeni
şi Secuieni) sau de 110 km (cazul comunei Mărgineni). Gradul de conectare la
reţeaua de distribuţie a apei potabile (în anul 2009) este de 60% (51 de comune din
totalul de 85).
La reţeaua de canalizare sunt conectate doar 46 comune (54,1% grad de
conectare), în timp ce de reţeaua de gaz beneficiază 23 comune (27,1% grad de
conectare).
 Dezvoltare rurală

Suprafaţa agricolă a judeţului Bacău totalizează 320.382 ha, 48,4% din suprafaţa Din cele 12 exploataţii agricole zootehnice din judeţul Bacău 75% sunt amplasate în
fondului funciar. Cea mai mare parte a suprafeţei agricole (58,1%) este formată din mediul rural.
terenuri arabile, acestora adăugându-li-se suprafaţa reprezentată de păşuni şi
fâneţe în proporţie de 39,3%. Viile şi pepinierele viticole reprezintă 1,9% din
suprafaţa agricolă, iar procentul livezilor şi al pepinierelor pomicole este de 0,8%. Animale la 100 ha teren agricol, în anul 2009
Suprafaţa agricolă scoasă din circuitul agricol, în anul 2009, în vederea realizării de
construcţii de interes public sau personal este de 83,05 ha fiind de 2,4 ori mai mare 101,0
decât cea înregistrată cu şase ani în urmă. 91,0

81,0 89,1
85,0
Suprafaţa cultivată în anul 2009 pe raza judeţului Bacău totalizează 144.574 ha
71,0 76,4
adică nici jumătate din suprafaţa disponibilă (45,1%). În context regional, suprafaţa
cultivată pe raza judeţului Bacău reprezintă 12,5%. 61,0 65,9 67,3
51,0 55,8
Producţia medie la hectar a judeţului este superioară mediilor naţionale şi
41,0
regionale doar în cazul culturilor de floare soarelui, pentru celelalte categorii de
31,0
culturi valorile fiind mai scăzute (cazul culturilor de grâu şi secară; orz şi orzoaică, 33,8
porumb boabe, sfeclă de zahăr şi cartofi). 21,0 27,7
19,1
11,0
Conform hărţii de zonare a producţiei agricole din România, întocmită de Agenţia
1,0
Naţională de Consultanţă Agricolă în judeţul Bacău condiţiilor agropedoclimatice
Bovine Porcine Ovine şi caprine
sunt favorabile pentru: zootehnie (carne, lapte), viticultură, legumicultură, cartofi,
piscicultură. România Nord Est Bacău

Efectivele de animale, raportate la suprafaţa agricolă, depăşesc media naţională,

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Bacău a înregistrat o evoluţie
având chiar valori considerabil mai mari în cazul porcinelor, ovinelor şi caprinelor.
generală numerică pozitivă în ultimii şase ani. Numărul maşinilor agricole
disponibile în mediul rural, raportate la suprafaţa arabilă, este destul de scăzut.
Producţia agricolă animală a urmat o perioadă de involuţie în cazul producţiei
Astfel, la 100 ha teren arabil revin 1,43 tractoare, în timp ce media naţională este
totale de carne, a producţiei de lapte de vacă şi bivoliţă şi a producţiei de ouă.
de 1,85 tractoare/100 ha teren agricol.
Activităţile ce au raportat o evoluţie în perioada cuprinsă dintre anul 2003 şi anul
2009 au fost avicultura şi apicultura.

125 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
 Evoluţia pozitivă a numărului de structuri administrativ-teritoriale din mediul
rural;
 O treime dintre comunele judeţului Bacău sunt de mărime medie, având un
efectiv al populaţiei cuprins între 4.501 şi 6.000 locuitori;
 Evoluţia pozitivă a efectivului demografic din mediul rural al judeţului Bacău,
în perioada 2003-2010;
 Evoluţia pozitivă a gradului de ruralizare al judeţului în perioada 2003-2010;
 Gradul de ruralizare al judeţului înregistrează o valoare de 54,8% fiind
superior celui regional şi naţional;
 Concentrarea accentuată a populaţiei în mediul rural din judeţul Bacău
comparativ cu media regională sau naţională: gradul de aglomerare al
populaţiei/kmp la nivel judeţean (66,0 loc./kmp) superior celui regional şi
naţional;
 Ponderea populaţiei tinere şi a populaţiei adulte în totalul efectivului
demografic la nivel judeţean rural este superioară ponderii regionale, iar
ponderea populaţiei vârstnice este inferioară la nivel judeţean comparativ cu
nivelul regional;
 Fiecare 1.000 persoane în vârstă de muncă susţin economic aproximativ 669
persoane tinere şi bătrâne, valoare inferioară mediei naţionale;
 Rata sporului natural în mediul rural judeţean este superioară celei
înregistrate la nivel naţional;
 Reducerea ratei mortalităţii infantile în perioada 2003-2009 a fost de
aproximativ de 51,0%, fiind superioară celei înregistrate în mediul rural la
nivel naţional;
 Soldul migrator al schimbărilor de domiciliu pozitiv;
 Suprafaţa agricolă a judeţului Bacău reprezintă 15,0% din suprafaţa agricolă a
regiunii Nord Est (valoare apropiată de ceea ce reprezintă a şasea parte din
total);
 Suprafaţa agricolă a judeţului reprezintă 48,4% din suprafaţa totală a
fondului funciar judeţean;
 Mai mult de 50% din suprafaţa agricolă a judeţului este reprezentată de
suprafaţa arabilă;
126 | P a g e
PUNCTE SLABE
 Sporul natural şi rata sporului natural a înregistrat valori negative pe
întreaga perioadă cuprinsă între anul 2003 şi anul 2009;
 Soldul migrator al schimbărilor de reşedinţă negativ;
 Evoluţie negativă a suprafeţei agricole influenţată şi de evoluţia pozitivă a
suprafeţei agricole scoase din circuitul agricol cu scopul realizării de
construcţii de interes personal şi de interes public;
 Evoluţia negativă atât a suprafeţei totale cultivate, cât şi a celei din sectorul
privat;
 Producţia medie de grâu şi secară şi sfeclă de zahăr la hectar în judeţul
Bacău este inferioară celei înregistrate la nivel regional şi naţional;
 Numărul de bovine ce revin la hectar de teren la nivel judeţean este inferior
celui înregistrat în regiunea Nord-Est;
 Numărul tractoarelor şi maşinilor agricole ce revine la 100 ha teren arabil la
nivel judeţean înregistrează valori inferioare mediei naţionale;
 Lipsa forţei de muncă calificate;
 Slaba diversificare a activităţilor economice în mediul rural pe fondul lipsei
infrastructurii necesare susţinerii mediului antreprenorial;
 Insuficienta promovare a zonei rurale şi a produselor specifice;
 Utilizarea necorespunzătoare a solurilor de către populaţie conform
recomandărilor oficiale şi specificului solurilor;
 Procentul ridicat al persoanelor asistate social;
 Dezvoltare rurală

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Numărul de porcine ce revine unui hectar de teren la nivel judeţean este

superior celui înregistrat în regiunea Nord-Est;
 Evoluţia pozitivă a parcului de tractoare şi maşini agricole;
 Existenţa meşteşugurilor, tradiţiilor şi obiceiurilor populare bine păstrate la
nivelul multor localităţi rurale din judeţ;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce  Dezvoltarea zonelor rezidenţiale poate conduce la scăderea suprafeţei
prevede o determinare a viitoarelor centre urbane de polarizare a zonelor agricole totale ca urmare a procesului de scoatere din circuit agricol a
rurale pentru a mări gradul de accesibilitate a populaţiei rurale la servicii de suprafeţelor în vederea construcţiei de locuinţe;
calitate (sănătate, educaţie, servicii sociale);  Cadrul legislativ instabil şi lipsa cunoaşterii acestuia în rândul populaţiei;
 Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul  Cadrul legislativ naţional care încurajează dependenţa efectivului
agriculturii ecologice, dezvoltării rurale, protecţiei mediului şi dezvoltării demografic de ajutoarele sociale;
durabile;  Lipsa resurselor financiare pentru cofinanţarea proiectelor de dezvoltare;
 Existenţa Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (cu
orizontul de timp până în anul 2013);
 Existenţa programului Fermierul ce susţine dezvoltarea mediului de afaceri
în domeniul agriculturii;
 Fonduri de finanţare nerambursabile de la guvern pentru activităţi de
meşteşugărit prin Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie (OTIMMC);
 Creşterea anuală cu 10% a subvenţiei de la Uniunea Europeană pentru
domeniul agriculturii;

127 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Sectorul agricol este, de asemenea, afectat de fenomene naturale precum

Probleme majore ale dezvoltării rurale inundaţii şi secetă, perioade în care există riscuri foarte mari ca producţia agricolă
să fie semnificativ afectată.
Spaţiul rural românesc, definit de unitatea administrativ teritorială „sat”, este cel
mai întins spaţiu la nivel naţional. Satul românesc conservă valorile tradiţionale Lipsa sau situaţia necorespunzătoare a infrastructurii de transport şi a
româneşti. În mediul rural rata natalităţii este mai mare decât cea din mediul infrastructurii tehnico-edilitară sunt principalele probleme nominalizate. Alte
urban, dar în acelaşi timp rata mortalităţii este mai ridică din cauza procesului de probleme identificate, situate pe alte nivelurile de importanţă, sunt: mediului
îmbătrânire a populaţiei şi a ratei mortalităţii infantile superioară mediei urbane. economic slab dezvoltat, locuri de muncă foarte puţine (ceea ce are ca efect o rata
de ocupare a populaţiei foarte scăzută comparativ cu mediul urban). Lipsa
Principalele probleme ale comunităţilor rurale româneşti sunt sărăcia, declinul locurilor de muncă reprezintă şi explicaţia aspectului problematic „populaţie
demografic, inadaptarea forţei de muncă la cerinţele pieţei de muncă extra- asistată social/grad ridicat de sărăcie” aşa cum lipsa sectorului productiv are ca
agricole, calitatea învăţământului, gradul de cultură şi educaţie şi inadecvarea efect direct o ofertă de muncă aproape inexistentă.
politicilor sociale în raport cu nevoile populaţiei rurale. De asemenea, o problemă
foarte importantă a mediului rural este politica socială, ce încurajează dependenţa
populaţiei faţă de ajutoarele sociale. Principalele probleme cu care se confruntă mediul rural din
judeţul Bacău - opinia actorilor locali
Mediul rural băcăuan se confruntă în principal cu probleme legate de
accesibilitatea redusă datorită stării tehnice a infrastructurii de transport, aceasta Infrastructura rutieră 42,0%
fiind opinia a peste 40% dintre actorii publici locali ce au participat la studiul Îmbătrânirea populaţiei şi
întreprins în vederea identificării dezvoltării socio-economice a judeţului Bacău. 38,0%
migrarea populaţiei tinere
Căile de acces comunale sunt în mare parte doar pietruite, procentul drumurilor
Agricultura de subzistenţă 36,0%
locale asfaltate fiind foarte redus. În aceste condiţii, lipsa rigolelor este o problemă
indusă de situaţia necorespunzătoare a infrastructurii de comunicaţii. Lipsa locurilor de muncă 34,0%

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei reprezintă o a doua dimensiune Infrastructura tehnico-edilitară 34,0%

nefavorabilă a mediului rural băcăuan. Îmbătrânirea populaţiei are loc pe fondul
Serviciile publice slab dezvoltate 32,0%
fenomenului de migraţie în rândul tinerilor (în special, migraţia externă) în vederea
căutării unui loc de muncă. Lipsa fondurilor / investiţiilor 30,0%
Populaţia asistată social şi
Agricultura şi activităţile conexe, în perioada dinainte de ’89 au fost colectivizate, 16,0%
gradul ridicat de sărăcie
iar forţa de muncă din mediul rural era concentrată în acest sector. Imediat după Lipsa sectorului economic -
14,0%
retrocedarea terenurilor agricole, fiecare proprietar de teren agricol a fost liber să productiv
îşi cultive terenul de care dispunea, prin propriile mijloacele tehnice. Astfel,
0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%
infrastructura agricolă a intrat în epoca „distrugerii”. În aceste condiţii, în mediul
rural băcăuan, agricultura (baza tehnico-materială şi lipsa investiţiilor) şi
neexploatarea potenţialului agricol reprezintă o reală şi majoră problemă a
comunităţii rurale contemporane.

128 | P a g e
 Dezvoltare rurală

Direcţii posibile de acţiune Sectorul agricol nu trebuie limitat doar la cultivarea plantelor şi la înfiinţarea de
asociaţii agricole, ci trebuie să continue cu „procesarea produselor agricole”
La nivel european există „Carta europeană a spaţiului rural”, document-cadru, (vegetale şi animale). În vederea realizării unei agriculturii standardizate este
politic şi juridic al dezvoltării şi amenajării rurale în acest spaţiu. La nivel naţional necesară şi asigurarea bazei tehnico-materiale, ceea ce reprezintă o altă
există „Programul Naţional de Dezvoltare Rurală” (cu orizontul de timp 2013) este dimensiune de acţiune la nivelul sectorului agricol în context judeţean.
documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală Agricultura - principala prioritate a dezvoltării mediului rural din
ale Uniunii Europene. judeţul Bacău - opinia actorilor locali
Numărul mediul al salariaţilor din sectorul „agricultură, silvicultură şi pescuit” la
nivelul judeţului Bacău este de 1.287 persoane (în anul 2008), ceea ce reprezintă
cultura plantelor / legumelor 28,0%
2,3% din numărul total al numărului mediu de salariaţi din judeţ. Procentul
salariaţilor din sectorul „agricultură, silvicultură şi pescuit” este foarte mic în
condiţiile în care suprafaţa agricolă a judeţului reprezintă 48,4% din suprafaţa asociaţii agricole 12,0%
fondului funciar (din care 58,1% sunt terenuri arabile). Ţinând cont de potenţialului
agricol al judeţului şi de situaţia actuală mai puţin favorabilă a acestui domeniu,
procesarea produselor agricole 10,0%
principala direcţie de acţiune este reprezentată de „agricultură”, cu atât mai mult
cu cât din punct de vedere strategic, dezvoltarea României obligă la o creştere a
productivităţii muncii în agricultură. creşterea animalelor 10,0%

Principala componentă a sectorului agricol ce ar putea reprezenta o posibilă 8,0%

agroturismul
direcţie de acţiune la nivel judeţean din punct de vedere strategic este dată de
cultura plantelor, respectiv a legumelor. Această direcţie de acţiune este susţinută
şi de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (condiţiile agropedoclimatice baza tehnico-materială 6,0%
judeţene sunt favorabile pentru legumicultură, cartofi, etc.)
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0%
În sectorul agricol sunt necesare existenţa şi funcţionare asociaţiilor agricole. În
toată lumea, asociaţiile agricole au un rol extraordinar de important. În asociaţiile
agricole se face întreaga politică agrară a unei ţări. Micii proprietari de terenuri Pentru dezvoltarea agriculturii se impune şi amenajarea de sisteme de irigaţii, dar
agricole trebuie să se asocieze. Astfel, exploatarea terenurilor va ajunge la şi implementarea unor măsuri împotriva inundaţiilor, precum: realizarea unor
standarde europene şi internaţionale, unde procedeul agricol este mecanizat şi nu lucrări destinate reţinerii şi întârzierii scurgerii apelor de pe versanţi, din afluenţii
oamenii şi animalele sunt pilonii principali. mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi
abundente; modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi
canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă
pentru a reţine apa revărsată; stabilirea luncilor inundabile în vederea stabilirii
zonelor de interdicţie în care se interzice orice construcţie în zona canalului de
inundaţie, etc.

129 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Un aspect important al cadrului de acţiune la nivel judeţean este dat de elementul În vederea creşterii atractivităţii mediului rural, crearea de locuri de muncă şi
„agroturism”. Agroturismul trebuie privit ca o activitate economică, aducătoare creşterea nivelului de trai este necesară sprijinirea diversificării economice în
de venituri complementare pentru gospodăriile rurale, în sensul valorificării spaţiul rural şi al revitalizării meșteșugurilor tradiţionale. Astfel, vor fi susţinute
potenţialului economic al acestora, prin activităţile de găzduire şi de valorificare a firmele din domeniul serviciilor (la nivel rural există multe localităţi în care
produselor proprii şi locale. Căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este populaţia nu beneficiază de servicii de bază), precum şi activităţile şi meşteşugurile
o tendinţă generală în practica mondială a turismului, iar în ultimii ani a prins tradiţionale de artizanat etc.
contur şi la nivel naţional.
Alte direcţii posibile de acţiune în sensul dezvoltării durabile a comunităţilor rurale
din judeţ sunt reprezentate de:
Priorităţile dezvoltării mediului rural din judeţul Bacău  atragerea specialiştilor (în vederea dezvoltării serviciilor publice precum:
opinia actorilor locali cultură-educaţie, sănătate, siguranţă şi ordine publică, etc.);
Agricultura 74,0%  atragerea fondurilor / investiţiilor – nimic nu poate fi realizat fără suportul
financiar corespunzător (astfel, resursele financiare locale şi aşa limitate
Dezvoltarea şi diversificarea economică 44,0% trebuie să reprezintă parte din cofinanţarea acţiunilor majore);
 dezvoltarea resurselor umane;
Infrastructura rutieră 42,0%  valorificarea resurselor locale;
 managementul deşeurilor (cu atât mai mult cu cât în prezent în mediul
Infrastructura tehnico-edilitară 36,0%
rural la 16 iulie 2009 au fost închise toate cele 195 de depozite de deşeuri
Atragerea specialiştilor în mediul rural, neconforme).
22,0%
dezvoltarea serviciilor publice

Atragerea de investiţii 20,0%

Dezvoltarea resurselor umane 12,0%

Valorificarea resurselor locale 10,0%

Managementul deşeurilor 6,0%

0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0%

44,0% dintre actorii publici locali consideră că „dezvoltarea sectorului economic”

este direcţia secundă posibilă de acţiune fiind în strânsă legătură cu direcţia de
acţiune de pe poziţia a treia – „infrastructura de transport” menţionată de 42,0%
dintre participanţii la studiu ce a vizat identificarea dezvoltării economice şi sociale
a judeţului Bacău.

130 | P a g e
I.9. PROTECŢIA MEDIULUI
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Situaţia actuală
Atmosfera. Calitatea atmosferei în judeţul Bacău este influenţată de emisiile de
substanţe acidifiante şi eutorifizante ce provin în principal din surse staţionare,
precum: arderea combustibililor fosili cu scopul producerii energiei electrice şi
termice; arderea deşeurilor de lemn şi rumeguş în centralele termice;
managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor şi
producerea şi administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură.
În anul 2009 a fost înregistrată o creştere a cantităţii emisiilor de dioxid de sulf
comparativ cu anul 2008 (3.057,64 tone/an emisii de SO2 în anul 2009 cu 33,5% mai
mult decât în anul precedent) şi o scădere a cantităţii de oxizi de azot cu
aproximativ 20,4% (de la 2.316,492 tone NO x în anul 2008 la 1.842,81 tone NOx în
anul 2009).
În judeţul Bacău, arderile din industria energetică şi de transformare sunt sursa de
proveninţă a 99% din emisiile de dioxid de sulf, a 62,1% dintre emisiile de plumb şi a
49,5% din emisiile de oxizi de azot.
În anul 2009, la nivelul judeţului Bacău cantitatea de amoniac a scăzut 59,3%
comparativ cu anul precedent (de la 4.427,06 tone în anul 2008 la 1.800,16 tone în
anul 2009). Principalele surse de proveninţă a emisiilor de amoniac sunt domeniul
agricol (39,3%) şi activităţile de tratare şi depozitare a deşeurilor (34,7%).
Începând cu anul 2005, cantitatea de compuşi organici volatili nemetanici
(NMVOC) a scăzut până în anul 2009 de aproximativ 11,4 ori (de la 5.796,07 tone în
anul 2005 la 508,15 tone în anul 2009). În anul 2009, un procent 29,22% din emisiile
NMVOC provin din activitatea de extracţie şi distribuţie a combustibililor fosili şi
25,06% din utilizarea solvenţilor şi a altor produse.
În 2009 emisiile de plumb au fost de 53,607 kg, fiind cu 50,2% mai mari decât cele
înregistrate cu un an înainte.
Calitatea aerului ambiental. La nivelul anului 2009, monitorizarea calităţii aerului în
judeţului Bacău s-a realizat atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor
în laborator, cât şi în cadrul sistemului de monitorizare continuă a calităţii aerului.
132 | P a g e
Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar se
remarcă o serie de zone din municipiul Bacău unde se înregistrează încă episoade de
poluare determinate de funcţionarea unor operatori economici.
Resurse de apă. Calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. În anul 2009,
râul Siret prin „Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă” aprobat prin Ordinul nr. 161
din 16.02.2006 a fost clasificat ca făcând parte în proporţie de 100% din grupa II de
calitate. Râurile Trotuş, Tazlău şi Bistriţa au fost clasificate în grupa II de calitate în
proporţie de 77,4%; 40,6% şi respectiv 6,25%, clasa III de calitate (22,6% râul Trotuş,
59,4% râul Tazlău şi 89,58% râul Bistriţa) şi clasa V de calitate - 4% din lungimea
râului Bistriţa (2 km).
În cursul anului 2009, în Bazinul Hidrografic Siret - judeţul Bacău au fost investigate
atât din punct de vedere fizico-chimic cât şi biologic lacurile de acumulare. În urma
analizelor probelor prelevate, pe ansamblu, acumularea Răcăciuni s-a încadrat în
clasa a II-a de calitate pe cele trei secţiuni: secţiunea mijloc lac – coadă lac,
secţiunea mijloc lac şi secţiunea baraj. Calitatea acumulării Agrement corespunde
per ansamblu clasei a II-a de calitate (probele prelevate din acest lac corespund
secţiunii mijloc lac). Din punct de vedere fizico-chimic Acumularea Poiana Uzului în
secţiunea baraj, secţiunea mijloc lac şi secţiunea Priza Cărăboaia s-au încadrat în
clasa I de calitate la toate grupele de indicatori.
În vederea stabilirii nivelului de calitate a apelor subterane de pe raza judeţului
Bacău, pe parcursul anului 2009 laboratoarele din cadrul Direcţiei Bazinale de Apă
Siret Bacău, au executat analize fizico-chimice pentru probele de apă recoltate din:
foraje de exploatare (alimentări cu apă), foraje de supraveghere situate pe
platformele industriale şi foraje de studiu. În urma recoltărilor de probe, analizele
fizico-chimice ale alimentărilor cu apă potabilă corespunzătoare oraşelor Buhuşi şi
Bacău, au evidenţiat sporadic depăşiri la fier total şi sulfaţi.
Gama indicatorilor analizaţi prin intermediul forajelor de control situate pe
platformele industriale a fost diferenţiată cuprinzând în principal indicatorii de
poluare specifici rezultaţi din activitatea industrială a platformelor – ce indică o
impurificare a pânzei freatice cu poluanţi precum poluat cu amoniu, azotiţi, cloruri,
reziduu fix, calciu, CCOMn, mangan, sulfaţi şi produse petroliere. Numărul forajelor
de studiu de pe teritoriul judeţului Bacău care fac parte din reţeaua naţională de
foraje hidrogeologice a României se totalizează la 40 structuri. Pentru indicatorii

urmăriţi (probe prelevate din râurile Siret, Bistriţa şi Trotuş) comparativ cu limitele
maxime admise, s-au constatat depăşiri pentru: mangan, fier, azotaţi, amoniu,
calciu, reziduu fix, fosfaţi şi sulfaţi.
Calitatea solurilor. Deficitul de elemente nutritive, eroziunea solului şi
compactarea, la nivelul judeţului Bacău, sunt factorii principali care afectează
54,3% din suprafaţa totală degradată în anul 2009. La nivelul anului 2009,
comparativ cu perioada precedentă au fost identificaţi noi factori de degradare:
pseudogleizarea, seceta periodică şi terenurile nisipoase. La nivelul judeţului Bacău
au fost identificate un necesar de îmbunătăţiri funciare/agricole ce cumulează
163.000,4 ha teren, ce sunt încadrate în categoria zonelor critice din punct de
vedere al degradării din care 86,2% vizează acţiuni de combatere a eroziunii solului
şi restul de 13,8% acţiuni de desecare. La nivelul judeţului Bacău terenurile arabile
se găsesc în clasele III şi IV de calitate în proporţie de 40,3%, respectiv 34,1%.
Un impact negativ asupra stării solurilor o au inundaţiile. Astfel, în perioada 2004-
2009 suprafaţa agricolă afectată de acest hazard natural a oscilat între 4.147 ha (în
anul 2008) şi 15.947,5 ha (în anul 2005). În anul 2009 suprafaţa agricolă afectată de
revărsarea apelor din albie a fost de 6.683 ha.
Managementul deşeurilor. Aria deservită de serviciile de salubrizare acoperă, în
mod obişnuit, doar „zonele metropolitane”, oraşele şi câteva comune din zona
rurală. Aceste servicii sunt realizate nu numai de către operatori specializaţi, ci şi
de către departamente cu sarcini specifice din cadrul structurilor administraţiilor
publice locale. Serviciile de salubrizare în judeţul Bacău sunt prestate de 8
operatori de salubrizare (5 operatori cu capital privat şi 3 operatori cu capital de
stat), din care 5 licenţiaţi ANRSCUP. Pe lângă cei 8 operatori de salubrizare, există
localităţi care au înfiinţat în cadrul primăriilor departamente/direcţii/servicii de
salubrizare: Departamentul Administrativ din cadrul Primăriei Tg. Ocna, Direcţia de
Salubrizare şi Departamentul de Gestionare a Deşeurilor din cadrul Primăriei Slănic
Moldova, Serviciul de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Dărmăneşti,
Societatea Cooperativă de consum Oituz.
Numărul de comune deservite de servicii de salubrizare a crescut din anul 2007 de
la 16 comune la 30 de comune în anul 2009, ceea ce înseamnă că 55 de comune
încă nu aveau servicii de salubrizare. Gradul de gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare în anul 2009 în mediul rural a fost de circa 40% şi de 90% în mediul urban
Protecţia mediului
potrivit documentului oficial „Master Plan. Sistem de management integrat al
deşeurilor solide în judeţul Bacău (mai 2010)”.
În anul 2010, ca urmare a intrării în funcţiune a proiectelor PHARE CES şi ISPA este
de aşteptat ca populaţia deservită cu servicii de salubrizare în mediul rural să
crească până la circa 60%.
În prezent, la nivelul judeţului Bacău există 1 depozit conform de deşeuri
nepericuloase tip „b” (operaţional începând cu luna mai a anului 2010) şi 7
depozite neconforme tip „b” amplasate în localităţile Oneşti, Moineşti, Comăneşti,
Buhuşi, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Nicolae Bălcescu. Depozitul conform ocupă o
suprafaţă de 25,3 ha, este alcătuit din 4 celule şi are o capacitate de 4.123 mc.
Suprafaţa celor 7 depozite neconforme de tipul „b” este de 27,4 ha şi au o
capacitate proiectată cumulată de 1.359 mii mc.
În mediul rural au fost identificate, în urma inventarierii realizate de către Agenţia
pentru Protecţia Mediului Bacău şi Garda de Mediu, un număr de 195 spaţii de
depozitare ce au fost închise şi reabilitate la sfârşitul anului 2009.
Cantitatea de deşeuri municipale generate la nivelul judeţului, în anul 2007, a fost
de 231.466 tone, din care 187.415tone (80,96%) sunt deşeuri municipale generate şi
colectate, restul de 44.051 tone reprezentând deşeuri municipale necolectate
(19,04%). Din cantitatea totală de deşeuri municipale generate şi colectate un
procent de 67,9% sunt deşeuri menajere şi asimilabile, 22,2% sunt deşeuri din
construcţii şi demolări şi în proporţie de 9,9% sunt deşeuri din servicii municipale.
În anul 2007, în judeţul Bacău, 51,3% dintre deşeurile menajere generate sunt
deşeuri biodegradabile (vegetale şi animale) şi 13,4% sunt deşeuri din plastic.
La nivelul anului 2007, un locuitor din judeţul Bacău a generat 321 kg deşeuri (cu 58
kg mai mult faţă de anul 2003).
La nivel judeţean (în 2009) existau 97 de colectori de deşeuri de ambalaje, 5
reciclatori şi 7 operatori economici autorizaţi pentru colectare/ dezmembrare
vehicule scoase din uz. Procentul de valorificare al deşeurilor reciclabile de tipul
hârtie/carton a fost de 97,7% şi de 110,6% în cazul PET-urilor (în anul 2009).
133 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
 Existenţa agenţilor economici ce implementează acţiuni ce vizează
reducerea cantităţilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi pentru
perioada 2005-2011 conform Programul Naţional de Reducere Progresivă a
Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi;
 SC CET SA Bacău vizează înlocuirea progresivă a cantităţii de cărbune
utilizată în arderea cu rumeguş în vederea reducerii emisiilor la coş;
 Cantitatea de oxizi de azot şi compuşi organici volatili nemetanici în
atmosferă a înregistrat un trend descendent începând cu anul 2005;
 Cantitatea de amoniac în atmosferă a înregistrat un trend descendent
începând cu anul 2007;
 Monitorizarea calităţii aerului în judeţului Bacău se realizează prin prelevări
manuale, analize ale probelor în laborator şi sistemului de monitorizare
continuă a calităţii aerului;
 Existenţa resurselor de apă reprezentate atât de apele de suprafaţă (râuri
interioare, lacuri naturale şi artificiale), cât şi de apele subterane;
 Din resursa teoretică de apă subterană resursa de apă utilizabilă reprezintă
82,4%;
 Râul Trotuş face parte conform „Normativului privind clasificarea calităţii
apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”
în proporţie de 100% din grupa II de calitate;
 Acumularea Poiana Uzului în secţiunea baraj, secţiunea mijloc lac şi
secţiunea Priza Cărăboaia din punct de vedere fizico-chimic s-a încadrat în
clasa I de calitate la toate grupele de indicatori (regimul de oxigen, nutrienţi,
salinitate, alţi indicatori chimici relevanţi:fenoli, detergenţi, poluanţi toxici de
origine naturală);
 Din punct de vedere al calităţii apelor acumulările Răcăciuni şi Lac Agrement
Bacău sunt încadrate în clasa a II-a de calitate;
 Existenţa unei reţele extinse de foraje de studiu incluse în reţeaua naţională
de foraje hidrogeologice a României;
 Existenţa serviciilor de salubrizare la nivelul judeţului Bacău;
 Evoluţie pozitivă a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
 Existenţa unui depozit în Bacău de deşeuri nepericuloase de tip „b” realizat
134 | P a g e
PUNCTE SLABE
 Evoluţia pozitivă a cantităţii emisiilor de SO2 (99% dintre emisiile de dioxizi de
sulf au ca sursă de proveninţă arderile în energetică şi industria de
transformare);
 49,46% emisii de oxizi de azot în atmosferă provin din industria energetică şi
de transformare;
 39,3% din emisiile de amoniac au ca sursă de provenienţă domeniul agricol;
 Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului cuprinde o staţie de tip
urban şi două staţii de tip industrial fiind insuficiente pentru necesităţile în
domeniu;
 62,1% dintre emisiile de plumb înregistrate la nivelul judeţului Bacău provin
din arderile în energetică şi industria de transformare
 Evoluţia pozitivă a cantităţii emisiilor de plumb;
 Existenţa zonelor din municipiul Bacău unde se înregistrează episoade de
poluare determinate de funcţionarea unor operatori economici;
 În perioada rece, calitatea aerului ambiental este influenţată negativ de o
poluare suplimentară preponderentă din sistemul centralizat şi/sau
individual de încălzire;
 Din resursa teoretică de apă de suprafaţă resursa de apă utilizabilă
reprezintă doar 35,9%;
 Existenţa lungimilor de râu încadrate în grupa III şi IV de calitate;
 Analizele fizico-chimice ale alimentărilor cu apă potabilă corespunzătoare
oraşelor Buhuşi şi Bacău au evidenţiat sporadic depăşiri la fier total şi sulfaţi;
 Apele subterane monitorizate cu foraje de control situate pe platformele
industriale prezintă impurificări ale pânzei freatice cu poluanţi specifici;
 Analizele fizico chimice din Bazinul Hidrografic Siret semnalează depăşiri ale
indicatorului mangan, limitei de fier şi indicatorului azotat;
 Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc
ridicat de poluare având drept consecinţă directă faptul că ele nu mai pot
constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia judeţului (în
anumite zone);
 Existenţa a două zone critice în ceea ce priveşte pericolul de poluare
accidentală a apelor de suprafaţă (Platforma industrială Bacău Sud - pentru

PUNCTE TARI
în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind depozitarea
deşeurilor, fiind prevăzut cu sistem de impermeabilizare, sistem de colectare
şi tratare a levigatului, sistem de colectare şi tratare a biogazului;
 Depozitele neconforme de deşeuri nepericuloase tip „b” din judeţul Bacău
şi-au sistat activitatea în anul 2009 (urmând ca până în anul 2011 să fie
închise);
 51,3% dintre deşeurile menajere generate sunt deşeuri biodegradabile
(vegetale şi animale);
 Cantitatea de deşeuri municipale generată de fiecare locuitor din judeţul
Bacău este mai mică decât media naţională cu 22,11%;
 Existenţa colectorilor de deşeuri de ambalaje şi a reciclatorilor de deşeuri de
ambalaje;
 Evoluţie pozitivă a cantităţii de PET-uri colectate;
 Existenţa operatorilor economici autorizaţi pentru colectare/ dezmembrare
vehicule scoase din uz;
 Existenţa documentului strategic „Master Plan. Sistem de management
integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău” (2010) în care sunt prezentate
evoluţii legate de situaţia deşeurilor şi a managementului acestora pe
termen mediu la nivelul judeţului în concordanţă cu previziunile la nivel
naţional şi regional;
Protecţia mediului
PUNCTE SLABE
râul Bistriţa şi Platforma industrială Borzeşti - Oneşti - pentru râul Trotuş);
 Existenţa suprafeţelor de teren pe care sunt amenajate 14 depozite
industriale cu efecte poluante asupra solurilor (45,2% din suprafaţa
amenajată pentru depozitele industriale este reprezentată de teren pe care
sunt amenajate depozite industriale periculoase);
 74,4% din suprafaţa terenurilor arabile se găsesc în clasele III şi IV de calitate;
 Existenţa suprafeţei de teren agricol afectată de inundaţii la nivelul judeţului
Bacău;
 Aria deservită de serviciile de salubrizare acoperă, în mod obişnuit, doar
„zonele metropolitane”, oraşele şi câteva comune din zona rurală;
 În judeţul Bacău nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor
menajere;
 19,04% dintre deşeurile municipale generate reprezintă deşeuri municipale
generate şi necolectate;
 Inexistenţa valorificatorilor energetici de deşeuri de ambalaje la nivelul
judeţului Bacău;
 Lipsa de investiţii în ceea ce priveşte lucrările de conservare a exploatărilor
abandonate sau sistate (câmpuri de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale,
mine, halde de steril);
 Inexistenţa în operare a staţiilor de transfer, sortare sau compostare;
135 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

 Existenţa Convenţiei de la Stockholm ce vizează controlul şi eliminarea a 12  Existenţa zonelor supuse riscului de producere a fenomenelor naturale de
substanţe considerate poluanţi organici persistenţi din categoria tipul inundaţiilor şi alunecărilor de teren;
pesticidelor, produselor industriale şi a subproduselor;  Fonduri financiare insuficiente destinate împăduririi terenurilor degradate;
 Existenţa măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului;  Nivelul scăzut de educare al populaţiei în privinţa colectării selective a
 Existenţa Directivei 2008/50/CE ce reglementează încadrarea în valorile deşeurilor;
limită la indicatorul pulberi în suspensie;  Capacitatea financiară redusă a populaţiei şi a autorităţilor publice poate
 Existenţa surselor de finanţare destinate special pentru reabilitarea staţiilor afecta introducerea serviciilor de salubritate, în special, în mediul rural, şi
de epurare şi tratare a apelor uzate vechi şi realizarea de noi staţii de dezvoltarea infrastructurii serviciilor de salubritate;
epurare;
 Existenţa HG 349/2005 ce reglementează activitatea de depozitare a
deşeurilor;
 Creşterea interesului autorităţilor locale pentru promovarea de parteneriate
în vederea protecţiei mediului;
 Disponibilitatea finanţărilor prin Fondul de Mediu pentru susţinerea şi
realizarea cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune
pentru Protecţia Mediului;
 Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul
protecţiei mediului;
 Organizarea unor proiecte naţionale precum „Let’s do it Romania! Curăţenie
în toată ţara. Într-o singură zi!” care cresc nivelul de conştientizare al
populaţiei cu privire la mediu şi necesitatea menţinerii acestuia;

136 | P a g e

Probleme majore ale protecţiei mediului
Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar există o
serie de zone din municipiul Bacău unde se înregistrează episoade de poluare
determinate de funcţionarea unor operatori economici. Episoadele de poluare
înregistrate pe parcursul anului 2009 au fost favorizate şi de condiţiile
meteorologice nefavorabile unei bune dispersii, ceea ce a permis acumularea
poluanţilor în atmosferă.
Municipiul Bacău şi comuna Letea Veche se încadrează în lista 1 la pulberi în
suspensie (PM10) fapt constat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău în urma
modelării matematice a datelor privind emisiile de pulberi.
Analiza cauzelor şi surselor ce determină depăşirile pulberilor în suspensie a
evidenţiat că, prin coroborarea informaţiilor din emisii cu cele din emisii arată că
peste poluarea de fond provenită din multitudinea de surse fixe, mobile şi difuze,
care se resimte pe întreaga perioada a anului, în perioada rece se adaugă o poluare
suplimentară, preponderentă din sistemul centralizat şi/sau individual de încălzire.
Monitorizarea calităţii apei. Pe raza judeţului Bacău există două zone critice în
ceea ce priveşte pericolul de poluare accidentală a apelor de suprafaţă şi anume:
 Platforma industrială Bacău Sud pentru râul Bistriţa unde Compania de
Apă Bacău, S.C. Letea S.A. Bacău (fabricarea celulozei şi hârtiei) şi S.C.
Amurco S.R.L. (fabricarea îngrăşămintelor chimice) deversează ape uzate
cu specific menajer sau cu impurificatori specifici domeniului de activitate;
 Platforma industrială Borzeşti-Oneşti pentru râul Trotuş: S.C. Energy Bio
Chemicals S.A. Oneşti (fabricarea cauciucului şi derivaţi ale produselor
petroliere), S.C. Rafo S.A. Oneşti (rafinare petrol), S.C. Chimcomplex S.A.
Oneşti (fabricare pesticide), S.C. Apă Canal S.A. Oneşti - deversează ape
uzate cu impurificatori specifici domeniului de activitate sau cu specific
menajer.
Forajele de supraveghere situate pe platformele industriale din judeţul Bacău au
analizat o gamă de indicatori de poluare specifici, rezultaţi din activitatea
industrială a platformei respective.
Calitatea pânzei freatice din forajele de control amplasate pe platforma SC
Amurco SRL a suferit modificări datorită defecţiunilor la instalaţiile de uree, acid
Protecţia mediului
fosforic şi datorită canalizării. Calitatea apei subterane din zona SC Energy Bio
Chemicals SA - Sucursala Carom Oneşti este afectată de o serie de scurgeri şi
infiltraţii de substanţe poluante provenite din secţiile de fabricaţie, din reţeaua de
canalizare şi de la rampele de încărcare-descărcare. Poluanţii frecvenţi sunt:
amoniu, azotiţi, reziduu fix, CCOMn şi mangan. Subteranul din zona SC
Chimcomplex SA Borzeşti este poluat cu amoniu, azotiţi, cloruri, reziduu fix, calciu,
CCOMn, mangan şi sulfaţi. Impurificatorii specifici zonei platformei industriale SC
Rafo SA Oneşti sunt: amoniu, azotiţi, calciu, reziduu fix, fier, CCOMn, mangan şi
fosfaţi; pe teritoriul rafinăriei subteranul este poluat cu produse petroliere (irizaţii
sau miros caracteristic).
O problemă majoră pentru nivelul de calitate al apei şi a evoluţiei acestui indicator
în perioada următoare o reprezintă evacuările de ape menajere provenite din
localităţile urbane şi rurale, care nu şi-au realizat încă staţii de epurare noi
(retehnologizate).
În mediul rural sunt sesizate poluări ale pânzei freatice din cauza lipsei sistemului
de canalizare.
În ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea apei potabile la nivelul judeţului Bacău s-
au identificat următoarele probleme:
 sursa de apă insuficientă pentru sistemul de alimentare cu apă în
municipiul Bacău;
 starea necorespunzătoare de funcţionare a serviciilor de apă în sistem
centralizat în municipii şi oraşe;
 lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea
necorespunzătoare a apei potabile în localităţile rurale.
Monitorizarea calităţii solului. Fenomene naturale precum alunecări de teren,
torente, inundaţii afectează solurile judeţului Bacău. Un impact negativ, asupra
solurilor o are activitatea din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)
cu efecte asupra a 18,7525 ha teren pe care sunt amplasate 7 depozite periculoase.
Managementul deşeurilor. În judeţul Bacău, în prezent, nu este extins sistemul de
colectare separată a deşeurilor menajere. În municipiul Bacău există un proiect
pilot pentru colectarea separată a următoarelor fracţii de deşeuri: hârtie şi carton,
sticlă, plastic şi restul de deşeuri menajere. La fiecare punct de colectare sunt
137 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
amplasate 4 containere: unul pentru deşeuri de plastic, unul pentru deşeuri de
sticlă, unul pentru deşeuri de hârtie şi carton şi unul pentru deşeuri reziduale.
În prezent, în judeţul Bacău nu există în operare staţii de transfer, sortare sau
compostare.
Însă există investiţii în derulare pentru realizarea staţie de transfer şi sortare în
Comănești, staţie de sortare în Moinești, proiectul Colectarea selectivă şi
transportul deșeurilor în zona turistică Târgu Ocna” – investiţii realizate prin Phare
CES 2004, la care se adăugă staţiile de compostare şi sortare de la Bacău şi
depozitul ecologic Bacău (prima celulă) realizate din fonduri ISPA. Aceste investiţii
sunt programate să fie funcţionale din 2011.
Direcţii posibile de acţiune
În vederea controlării emisiilor de pulberi înregistrate în Municipiul Bacău şi
comuna Letea Veche a fost elaborat un program de gestionare a calităţii aerului ce
stabileşte o serie de măsuri cu responsabili, termene şi evaluări periodice. Prima
raportare a stadiului realizărilor măsurilor va fi în decembrie 2010.
În ceea ce privesc măsurile de îmbunătăţire a calitătii aerului, ele trebuie să asigure
îndeplinirea cerinţelor art.22 alin (2) din Directiva 2008/50/CE, privind încadrarea în
valorile limită la indicatorul PM 10 (pulberilor în suspensie) până la 11 iunie 2010 şi
actualmente prorogat pentru 11 iunie 2011, după cum urmează:
 media anuală la PM 10 trebuie să scadă de la 26,4 µg/mc, medie anuală
înregistrată în 2009, până la 20 µg/mc;
 numărul de depăşiri faţă de limita zilnică, pe întregul an să nu fie mai mare
de 7 (faţă de cele 20 depăşiri înregistrate la nivel judeţean în 2009).
În prezent, prin implementarea prevederilor directivelor din domeniul calităţii
aerului şi controlul integrat al poluării şi a investiţiilor realizate de operatorii
economici, sunt în scădere emisiile provenite din surse fixe şi, în special, cele
provenite de la instalaţiile mari de ardere, în timp ce, pentru reducerea impactului
cauzat de emisiile provenite din trafic, pe lângă măsurile care reglementează
calitatea carburanţilor introduşi pe piaţă, administraţia locală va trebui să iniţieze o
serie de măsuri, cum ar fi de exemplu:
138 | P a g e
 construirea unei artere ocolitoare care să preia traficul greu din municipiul
Bacău;
 înnoirea parcului auto destinat transportului în comun din judeţul Bacău;
 realizarea unui sistem pentru monitorizarea şi fluidizarea traficului;
 informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la promovarea
transportului durabil;
 derularea planurilor de reducere şi de conformare.
Acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii apelor. În Planul Local de Acţiune pentru
Mediu al Judeţului Bacău sunt cuprinse următoarele obiective privind apele de
suprafaţă:
 îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă prin diminuarea impactului
asupra calităţii acestora, ca urmare a evacuării apelor menajere neepurate
sau parţial epurate de la staţiile de epurare orăşeneşti;
 diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat evacuării
apelor menajere neepurate provenite din localităţile rurale;
 reducerea impactului asupra apelor de suprafaţă prin diminuarea poluării
datorat deversării apelor uzate (cu conţinut de substanţe periculoase ) de
la operatorii economici;
 diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat evacuărilor de
ape uzate provenite de la fermele de animale şi exfiltraţiilor din batalurile
de dejecţii;
 reducerea cu cel puţin 50% a poluărilor accidentale cu produse petroliere.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate insuficient
epurate sau neepurate. În acest context, principala măsură de protecţie a calităţii
apelor de suprafaţă o reprezintă epurarea avansată a apelor uzate,
retehnologizarea şi eficientizarea procesului de epurare, sens în care se impun
următoarele măsuri: reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră;
reabilitarea staţiilor vechi de epurare; realizarea de staţii de epurare noi cu treaptă
mecano-biologică şi treaptă terţiară; realizarea etapizată a sistemelor de
canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural şi tratarea corespunzătoare a
nămolurilor provenite din apele uzate.

Managementul deşeurilor. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului,
implică multiple planuri de acţiune, cum ar fi:
 Reducerea cantităţilor de deşeuri generate
 Creşterea procentului de valorificare a deşeurilor refolosibile
 Intensificarea acţiunilor de control privind gestiunea deşeurilor
 Crearea unui sistem integrat de eliminare a deşeurilor , ţinând seama de
cele mai bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive.
Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind
regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, generatorii de
deşeuri au întocmit planurile proprii de gestionare a deşeurilor , care cuprind
măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reciclarea deşeurilor
şi eliminarea deşeurilor nevalorificabile.
Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere în mediul urban poate
contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate.
Tot mai mulţi agenţi economici trebuie implicaţi în acţiuni care vizează reducerea
impactului deşeurilor asupra mediului şi conştientizarea populaţiei privind
necesitatea schimbării atitudinii faţă de problematica deşeurilor şi importanţa
introducerii noilor practici.
Conform „Master Plan. Sistem de management integrat al deşeurilor solide în
judeţul Bacău (mai 2010)” obiectivele principale care necesită o abordare atentă în
raport cu obiectivele şi ţintele de atins în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
documentele de planificare în domeniu:
 Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare
(în raport cu cantităţile generate în anul 1995) însemnând o reducere cu
până la 75% a cantităţilor până în 2010, cu 50% până în 2013, şi cu 35% până
în 2016 având în vedere că, până acum, în acest scop, nu a fost
implementată nicio măsură la nivel judeţean;
 Construirea unui nou depozit conform (a cărui durată de timp de execuţie
va fi destul de îndelungată). Între timp, singura posibilitate de eliminare
rămâne prima celula a singurului depozit conform de tip b de la Bacău.
Acest fapt va conduce la reducerea perioadei de exploatare estimată
pentru prima celulă, adică 4 ani;
 Implementarea la toate nivelurile în judeţ a unui sistem corespunzător de
colectare separată a deşeurilor.
Protecţia mediului
În vederea rezolvării acestor probleme se are în vedere: închiderea a șase depozite
neconforme, realizarea celei de-a doua celule pentru depozitul conform Bacău,
creșterea capacităţii staţiei de compostare din Bacău, realizarea unei staţii de
transfer, sortare şi compostare în Onești, realizarea staţiei de transfer deșeuri
Găiceana, realizarea staţiei de transfer deșeuri Berești Tazlău.
În această Alternativă sunt integrate: staţiile de transfer şi sortare existente în
Comănești, staţia de sortare existentă în Moinești, proiectul ”Colectarea selectivă
şi transportul deșeurilor în zona turistică Târgu Ocna” – investiţii realizate prin
Phare CES 2004, la care se adaugă staţiile de compostare şi sortare de la Bacău şi
depozitul ecologic Bacău (prima celula) realizate din fonduri ISPA.
Această Alternativă ia în considerare faptul că depozitul de la Bacău va fi folosit ca
depozit zonal, deservind întregul judeţul. Astfel, prima celula realizată prin
proiectul ISPA urmează sa fie pusa la dispoziţia judeţului, în timp ce cea de a doua
celulă (de cca 8. ha) a depozitului se va realiza prin Proiectul POS Mediu.
Transferul şi depozitarea deșeurilor va avea următorul flux:
 deşeurile generate în partea de vest se vor depozita temporar în Staţia de
transfer din Comănești în vederea transportului pentru eliminarea finală în
depozitul de la Bacău;
 deşeurile generate în partea de nord - vest se vor depozita temporar în Staţia
de transfer din Berești Tazlău, eliminarea finală fiind în depozitul de la Bacău;
 deşeurile generate în partea de sud se vor depozita temporar în Staţia de
transfer din Onești în vederea transportului pentru eliminarea finală în
depozitul de la Bacău;
 deşeurile generate în partea de sud - est se vor depozita temporar în Staţia
de transfer din Găiceana, eliminarea finală fiind de asemenea la depozitul
Bacău.
139 | P a g e
I.10. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ŞI A FACTORILOR
INTERESAŢI
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în

Analiza PESTEL a judeţului Bacău
PESTEL este acronimul englezesc de la Political, Economic, Social, Technical,
Environment şi Legislative. Acest tip de analiză are în vedere influenţele externe
generate de aceşti factori. Cei şase stimulatori ai schimbării nu acţionează
independent sau paralel ci ei se află în interacţiune şi pot genera schimbări
imprevizibile asupra dezvoltării judeţului Bacău.
stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie
2009; revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a
acestuia; sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării
industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de
irigaţii; continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului Naţional
pentru Educaţie; reforma în domeniul sănătăţii, continuarea procesului de reformă
în domeniul justiţiei.

Factorul politic
Un prim factor de ordin politic care afectează/poate afecta dezvoltarea judeţului
Bacău se referă la legătura dintre formaţiunile politice aflate la guvernare şi
structurile politice care administrează unităţile teritoriale din cadrul judeţului. În
Bacău partidul politic cel mai reprezentat este Partidul Social Democrat. 36 dintre
cele 93 structuri administrative teritoriale sunt conduse de primari ce sunt afiliaţi
Partidului Social Democrat (38,7%). 25 structuri administrativ teritoriale sunt
conduse de primari afiliaţi Partidului Naţional Liberal (26,9%), iar 24 structuri
administrativ teritoriale sunt conduse de primari afiliaţi partidului de guvernare –
Partidul Democrat Liberal (25,8%). Alte partide reprezentate în profil judeţean sunt
Partidul Conservator , Partidul Iniţiativa Naţională, Partidul Popular şi al Protecţiei
Sociale. La nivelul unei structuri administrativ teritoriale primarul nu este afiliat
niciunui partid politic, fiind candidat independent.

Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea judeţului Bacău este
reprezentat de criza politică care caracterizează România în ultima perioadă.
Corelaţiile acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate,
cunoscându-se faptul că momentele de maximă tensiune de pe scena politică au
dus, spre exemplu, la deprecierea monedei naţionale în faţa monedei europene şi
americane şi nu numai. Alte probleme ce pot apărea sunt: instabilitate legislativă,
diminuarea investiţiilor străine, favorizarea intereselor directe ale partidelor în
detrimentul interesului public, blocarea programelor şi obiectivelor
guvernamentale, etc.

Programul de guvernare 2009-2012 este un alt factor politic major care trebui luat
în considerare. Actualul program de guvernare prevede o serie de 25 obiective
fundamentale asumate, care, odată îndeplinite vor avea multiple efecte asupra
judeţului Bacău. Între acestea, amintim: revizuirea Constituţiei în vederea

142 | P a g e

Reforma administraţiei publice propusă de Guvernul României este un alt factor
politic ce poate avea implicaţii asupra judeţului Bacău. Programul de guvernare
2009-2012 vizează şi restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de
eficienţă şi performanţă şi descentralizarea inclusiv financiară, a administraţiei
publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul
creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea
standardelor de cost.
Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai transferul de autoritate şi
responsabilităţi de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei
publice locale din judeţul Bacău, ci şi transferul surselor de finanţare aferente în
vederea asigurării bunei funcţionări a serviciilor respective.
Nu în ultimul rând reforma salarizării bugetare are implicaţii şi la nivelul judeţului
Bacău. Scăderea aparatului administraţiei publice locale, dar şi a salariilor
bugetarilor cu 25% are implicaţii multiple şi la nivelul Bacău: scăderea puterii de
cumpărare, creşterea numărului de şomeri, sporirea migraţiei forţei de muncă, etc.
Alţi factori politici ce pot afecta dezvoltarea judeţului Bacău sunt: grupurile de
presiune (lobby) naţionale şi internaţionale, conflictele militare, aderarea României la
spaţiul Schengen, calitatea de membru a României în diverse alianţe sau organizaţii
internaţionale, etc.
Factorul economic
Aderarea României la Uniunea Europeană este punctul din care la nivel naţional a
fost înregistrată o creştere economică ce poate fi caracterizată ca fiind
spectaculoasă. Creşterea economică a României a fost înregistrată din cel de-al
doilea trimestru al anului 2007. Statistica europeană a poziţionat creşterea
economică din România pe primul trimestru din anul 2008 pe locul al doilea în UE,
după Slovacia (creşterea produsului intern brut din primul trimestru al anului 2008
fiind de 8,2%). Creşterea economică a României din perioada post-aderare la UE a
fost o creştere economică bazată preponderent pe consum şi nu pe producţie,
ceea ce în coordonate economice însemnă un impact major şi cu o durată
prelungită a crizei mondiale comparativ la nivel naţional cu alte ţări. Efectele crizei
economice mondiale are drept consecinţe: creşterea ratei inflaţiei, creşterea
numărului de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor active, diminuarea
investiţiilor, etc. Astfel, putem afirma că un prim factor economic care influenţează
dezvoltarea judeţului Bacău este contextul macroeconomic general, caracterizat şi în
prezent de recesiune economică.
Analiza mediului extern şi a factorilor interesaţi
Un alt factor economic important este reprezentat de nivelul fiscalităţii din
România, existând două categorii de obligaţii fiscale pe care întreprinderile trebuie
să le respecte: obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şi obligaţiile fiscale faţă de
bugetul local. Principalele obligaţii fiscale faţă de bugetul de stat - impozitul pe
profit (impozitul forfetar), impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele
(accize armonizate, accize nearmonizate) – au o influenţă semnificativă asupra
dezvoltării socio-economice a judeţului Bacău. Este de aşteptat ca o creştere a
fiscalităţii să ducă la o diminuare a numărului întreprinderilor active din judeţ, la o
scădere a cifrei de afaceri a acestora şi, în acelaşi timp, la o creştere a ratei
şomajului.
Nivelul salarizării este un alt factor economic de importanţă la nivelul judeţului
Bacău. Din acest punct de vedere, se observă o uşoară creştere a salariului mediu
în ultimul an, dar odată cu creşterea ratei inflaţiei se remarcă şi o scădere a puterii
de cumpărare a populaţiei.
Pe de altă parte, trebuie luată în considerare şi existenţa unui prag minim al
salariului pe economie – în prezent de 600 RON – şi implicaţiile acestuia asupra
mediului economic băcăuan.
Per ansamblu, politica monetară a României reprezintă un factor major de
influenţă asupra dezvoltării judeţului Bacău, prin acţiunile pe care autorităţile le
realizează pentru a interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată
în circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii,
etc.
De asemenea, în programul de guvernare pentru perioada 2009-2012 unul dintre
obiectivele fundamentale face referire la sprijinirea mediului de afaceri şi
elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor. Acest obiectiv
poate avea o mare influenţă majoră asupra mediului economic băcăuan.
143 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Factorul socio-cultural
Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali care influenţează dezvoltarea
judeţului Bacău este evoluţia demografică.
Perioada de după 1989 a fost marcată de un puternic trend descendent, acutizat şi
de lipsa unei politici demografice concrete. La nivel naţional există o serie de
măsuri de stimulare a natalităţii, însă acestea sunt contrabalansate de dificultăţile
economice întâmpinate de tineri.
Un alt factor social cu efecte majore asupra evoluţiei demografice este
reprezentat de fenomenul migraţiei externe. În prezent se prognozează că odată
cu creşterea numărului de şomeri, cu diminuările salariale din mediul bugetar şi cu
reducerile de personal, numărul specialiştilor care vor pleca în străinătate va creşte
semnificativ. Aceasta va fi o problemă majoră şi pentru judeţul Bacău întrucât este
posibil să se resimtă o lipsă a forţei de muncă specializate. Efectele migraţiei de
ordin social sunt: creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea
abandonului şcolar, creşterea delicvenţei juvenile, creşterea ratei divorţialităţii,
etc.
Trebuie luat în considerare şi sistemul axiologic al românilor, ca factor socio-
cultural cu influenţă asupra dezvoltării judeţului Bacău. Este din ce în ce mai des
vehiculată schimbarea sistemului de valori a populaţiei din ultima perioadă , dar şi
a modelelor de urmat, a atitudinilor şi comportamentului populaţiei. De asemenea,
trebuie avută în vedere şi atitudinea populaţiei vis-a-vis de valorile/elementele
culturale, dar şi interesul autorităţilor publice centrale (care se transferă şi la nivel
local) pentru dezvoltare infrastructurii culturale şi modernizarea patrimoniului
cultural.
Nu în ultimul rând un factor social care afectează dezvoltarea judeţului Bacău este
politica din domeniul asistenţei sociale. Impactul este cu atât mai mare cu cât,
conform datelor publicate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în
anul 2009 ponderea populaţiei băcăuane care a beneficiat de o formă de protecţie
socială este de 32,4%, cu 0,5 procente mai mult decât la media naţională şi cu 3,4%
mai puţin decât media regională. Din totalul beneficiarilor de ajutor social, 3,4%
provin din judeţul Bacău.
144 | P a g e
Factorul tehnologic
Finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, rata de înnoire a produselor
tehnologice, tehnologia informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele electronice
de comunicare rapide, sunt factori ce influenţează în mod fundamental
dezvoltarea judeţului Bacău.
În România, fondurile alocate domeniului cercetării-dezvoltării s-au diminuat odată
cu începerea crizei economice mondiale. Lipsa de investiţii în acest domeniu are
repercusiuni asupra tuturor domeniilor, determinând o ruptură majoră de
trendurile mondiale în ştiinţă şi tehnologie. Astfel, un factor tehnologic important
este reprezentat de finanţarea publică a cercetării-dezvoltării de la nivel naţional.
Bineînţeles, este importantă şi distribuţia teritorială a institutelor şi firmelor cu
activitate principală de cercetare – dezvoltare – inovare, actualmente majoritatea
fiind amplasate în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.
Un alt factor de influenţă asupra dezvoltării judeţului Bacău este reprezentat de
reglementările în vigoare privind tehnologia. Pentru un judeţ în care circa 30% din
întreprinderile active reprezintă activităţi economice precum: industria
prelucrătoare, construcţii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice orice
modificare legislativă care să impună aplicarea unui anumit proces tehnologic va
avea un impact semnificativ. Impunerea introducerii unor tehnologii avansate în
diverse sectoare socio-economice vor îmbunătăţi competitivitatea economică şi
consumul de energie de la nivel judeţean.
Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele economice, motiv pentru
care este necesară aplicarea unor politici publice speciale pentru dezvoltarea TIC.
La nivel naţional, potrivit Institutului Naţional de Statistică, ponderea gospodăriilor
care au acces la un computer acasă se cifrează la 42,2%, cu 20,6% mai mult decât în
anul precedent. Ponderea gospodăriilor care au acces la internet este de 35,1%.
Angrenarea sectorului TIC şi dezvoltarea societăţii informaţionale din România
reprezintă, aşadar, un alt factor de influenţă asupra judeţului Bacău. Este
important însă şi preţul tehnologiilor şi măsura în care populaţia, instituţiile publice
şi mediul economic pot achiziţiona noile tehnologii. Este cunoscut faptul că
introducerea inovaţiilor tehnologice implică costuri ridicate de achiziţie şi de
familiarizare a populaţiei şi/sau forţei de muncă.

Factorul de mediu
Factorii de mediu pot afecta dezvoltarea judeţului Bacău, cu atât mai mult cu cât
una dintre principalele activităţi la nivel judeţean este reprezentată industria
prelucrătoare a produselor petro-chimice. Catastrofele naturale pot afecta
obiectivele şi clădirile de patrimoniu, dar şi întregul fond locativ de la nivel
judeţean. Catastrofele naturale – cutremurele, alunecările de teren, inundaţiile –
ridică probleme şi în ceea ce priveşte siguranţa populaţiei, dar şi în ceea ce priveşte
activitatea sectorului educaţional, de sănătate, cultură, etc. Efectele inundaţiilor
au o influenţă majoră şi asupra sectorului agricol. La nivelul judeţului Bacău există
13 zone expuse pericolului de alunecări de teren, situate în partea centrală şi de
nord.
Trebuie avute în vedere şi politicile publice şi legislaţia din acest domeniu. Spre
exemplu, unul dintre cele mai importante programe implementate în ultimele luni
este Programul de stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional („Rabla”) care
vizează şi diminuarea poluării cauzate de autoturisme. Astfel de politici publice au
impact şi asupra dezvoltării judeţului Bacău, nu doar din punct de vedere ecologic,
dar şi social şi economic.
Un factor de mediu important este reprezentat de cadrul legislativ, respectiv
reglementările europene / mondiale privind protecţia mediului, norme ce trebuie
respectate şi de ţara noastră.
Factorul legislativ
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislaţia europeană în vigoare
reprezintă o constrângere care trebuie luată în considerare şi de către ţara
noastră. Este necesar a se avea în vedere toate tratatele, acordurile internaţionale,
legislaţia în vigoare, dar şi actele pregătitoare în toate domeniile de interes. Între
cele mai importante documente care trebuie avute în vedere, amintim: Constituţia
Europeană, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi Tratatele
Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la
Amsterdam, etc.).
Un alt factor juridic cu impact asupra judeţului Bacău este reprezentat de legislaţia
naţională, cu modificările şi completările ce pot apărea. Spre exemplu, un element
care ar avea un impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice a judeţului
Bacău este adoptarea legii parteneriatelor de tip public-privat. Acestea sunt o
Analiza mediului extern şi a factorilor interesaţi
soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau
eficientizarea serviciilor publice. Mai mult decât atât, adoptarea unei legi a
parteneriatelor de tip public-privat poate creşte numărul investitorilor din judeţul
Bacău, şi implici consolida mediul de afaceri local, cu precădere în mediul rural
unde este puţin reprezentat.
Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală,
implementat conform OUG Nr. 51/2006 reprezintă o oportunitate pentru
dezvoltarea fondului locativ al judeţului Bacău insuficient în raport cu necesităţile
populaţiei, întrucât scopul acestuia este dezvoltarea construcţiei de locuinţe, prin
acordarea de subvenţii de la bugetul de stat şi crearea unui sistem de
subvenţionare a costurilor de construcţie a locuinţelor. În plus, unul dintre
obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi
2013-2020-2030 este atingerea unei valori medii pe ţară a indicelui suprafeţei
locuibile de 15 mp pe locuitor (în timp ce la nivel judeţean acest indicator are
valoarea 12,9).
Un act normativ foarte important este reprezentat de OUG 13/2010 ce vizează
îndeplinirea recomandărilor Uniunii Europene, Organizaţiei Internaţionale a Muncii
şi ale altor foruri internaţionale şi europene de a elabora şi aplica măsuri de
stimulare a ocupării forţei de muncă prin sprijinirea creării de locuri de muncă şi de
a menţine preocupările pentru diminuarea incidenţei şomajului, mai ales pentru
evitarea şomajului de lungă durată. Una dintre cele mai importante acte legislative
care vizează dezvoltarea economică este Legea nr. 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor.
La nivel legislativ, din punct de vedere al protecţiei mediului prevederile Legii nr.
426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor are un
impact major asupra sistemul de evidenţă a gestiunii deşeurilor producătorilor atât
de necesar în judeţul Bacău.
Activitatea de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din aglomerări,
precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare
industriale(industria agroalimentară) este reglementată prin actul normativ
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Până la sfârşitul
anului 2015 nu mai puţin de 76,7% totalul populaţiei trebuie să beneficieze de staţii
de epurare a apelor uzate urbane. În anul 2009, procentul populaţiei conectată la
staţiile epurare orăşeneşti era de 53,5%.
145 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Analiza factorilor interesaţi
Stakeholderii (factori interesaţi) sunt indivizii sau grupurile care pot influenţa o
anumită politică, ori care pot fi afectaţi de aceasta. Un factor interesat poate fi o
persoană (un cetăţean), o instituţie (aici incluzând diferitele departamente ale
administraţiei), grupuri specifice sau categorii de persoane (ca de exemplu tineri,
bătrâni, bogaţi, săraci), un cartier sau chiar întreaga comunitate.
Unul din principalii factori interesaţi ai Strategiei de dezvoltare economică durabilă
a judeţului Bacău 2010-2030 este mediul de afaceri care nu este doar condiţionat de
implementarea strategiei, ci poate şi influenţa măsurile şi acţiunile din cadrul
acesteia. Studiul realizat în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri a relevat o
serie caracteristici ale mediului de afaceri judeţean.
Nivelul de dezvoltare al mediului de afaceri din judeţul Bacău este relativ redus,
reprezentanţii mediului de afaceri judeţean indicând faptul că acest nivel de
dezvoltare se datorează, în special: efectelor crizei economice/financiare,
administraţiei locale/judeţene şi guvernării, lipsei investiţiilor şi investitorilor,
resurselor financiare reduse ale firmelor / accesului la finanţare, influenţei
factorilor politici, lipsa pieţelor de desfacere / scăderii cererii, fiscalităţii ridicate şi
corupţiei / practicilor concurenţiale incorecte.
Principalele obstacole care frânează dezvoltarea economică a firmelor din judeţul
Bacău, conform aprecierilor respondenţilor, sunt fiscalitatea, resursele financiare
reduse şi accesul dificil la finanţare, birocraţia, lipsa de susţinere din parte
autorităţilor/instituţiilor, influenţa factorilor politici şi criza economică.
Ca principalele modalităţi de reducere a acestor obstacole, reprezentanţii
mediului de afaceri, au indicat: o mai ridicată implicare a autorităţilor în susţinerea
mediului de afaceri, reducerea/eliminarea influenţei factorilor politici şi reducerea
fiscalităţii. Alte modalităţi identificate sunt îmbunătăţirea sistemului legislativ,
asigurarea corectitudinii şi profesionalismului funcţionarilor publici şi facilitarea
accesului la finanţare.
Principalele probleme concrete cu care s-au confruntat firmele în perioada 2009-
2010 sunt reprezentate de către lipsa comenzilor/contractelor, scăderea
vânzărilor, dificultăţi/întârzieri în încasarea contravalorii produselor
livrate/serviciilor prestate, lipsa lichidităţilor şi fiscalitatea ridicată.
146 | P a g e
Reprezentanţii mediului de afaceri judeţean consideră că sectorule economice cu
cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului sunt: serviciile,
agricultura, construcţiile, turismul şi industria.
Activităţile economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare (al căror potenţial
de dezvoltare a fost apreciat ca fiind foarte ridicat sau ridicat de către cei mai mulţi
dintre respondenţi) sunt: serviciile prestate întreprinderilor, serviciile prestate
populaţiei, construcţiile, turismul, industria confecţiilor şi pielăriei şi Industria -
procesarea produselor agricole si zootehnice .
Iniţiativa de realizare a unor parteneriate public-privat este apreciată ca fiind
bună şi foarte bună de către majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri, o
parte dinte ei manifestându-şi interesul pentru participarea într-un astfel de
parteneriat.
Principalele domenii de interes pentru realizarea de parteneriate public privat
privesc investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii (apă, canal etc.), investiţii
pentru dezvoltarea de zone industriale şi pentru afaceri, investiţii pentru
dezvoltarea infrastructurii de transport (drumuri, aeroport etc. ) dintre
respondenţi.
Mediul de afaceri poate avea şi un impact fundamental asupra bunei implementări
a strategiei, fiind necesar un grad ridicat de acceptabilitate al acestuia vis-{-vis de
priorităţile şi direcţiile propuse. Mai mult decât atât, implicarea mediului de afaceri
este necesară în implementarea strategiei de către autorităţile publice la nivel
local.
Un alt factor interesat important în Strategia de dezvoltare economică durabilă a
judeţului Bacău 2010-2030 este reprezentat de autorităţile publice ale judeţului
Bacău acestea deţinând nu doar resursele materiale şi financiare, ci şi legitimitatea
necesară demarării unor investiţii la nivel judeţean.
În rândul autorităţilor locale publice s-a realizat o serie de consultări publice care
au vizat identificarea necesităţilor şi problemelor existente la nivel judeţean şi a
priorităţilor de intervenţie.
În urma consultărilor publice realizate la nivelul administraţiilor locale din judeţul
Bacău, s-a realizat o baza de date cu principalele probleme:

- starea proastă a infrastructurii rutiere,accesibilitate slabă cu precădere în
localităţile din mediul rural;
- inexistenţa sau insuficienţa reţelelor de utilităţi, cu precădere în mediul
rural;
- dificultatea valorificării produselor agricole locale;
- lipsa asociaţiilor agricole, centrelor de colectare (lapte, fructe, legume,
plante medicinale, etc.) şi a centrelor locale de prelucrare/procesare;
- insuficienta valorificare a resurselor agricole (teren agricol, resurse pentru
irigaţii, etc.);
- dificultăţi în găsirea pieţelor de desfacere pentru produsele locale;
- lipsa unor servicii pentru populaţiei, în unele comune (creşe, farmacii,
frizerie, etc.);
- stadiul avansat de degradare a unor instituţii sanitare şi de învăţământ;
- infrastructura deficitară/degradată împotriva inundaţiilor;
- migraţia forţei de muncă în străinătate sau către marile centre urbane;
- forţă de muncă tânără, nespecializată în domeniul agricol sau a serviciilor
conexe;
- dificultatea administraţiilor din mediul rural în accesarea fondurilor
europene;
- restructurarea economiei a condus la desfiinţarea fabricilor;
- gestiunea deficitară a colectării şi depozitării deşeurilor;
- Lipsa măsurilor de susţinere a mediului de afaceri;
- necesitatea de dezvoltare şi reabilitare a unor centre de asistentă socială;
- exploatarea neresponsabilă/necontrolată a pădurilor;
- ponderea ridicată a salariaţilor în administraţia publică;
- gradul de sărăcie al populaţiei pe fondul unei dezvoltări economice slabe;
- valorificarea insuficientă a resurselor turistice existente;
Per ansamblu, modul în care autorităţile publice pot interveni în implementarea
strategiei rezidă chiar din natura atribuţiilor deţinute. Astfel, Consiliul Judeţean
Bacău este unul dintre factorii interesaţi cei mai importanţi ai acestei strategii
deoarece:
- Realizează activităţi de aplicare şi executare a prevederilor legale şi altor
acte normative a hotărârilor Consiliului Judeţean şi dispoziţiilor
preşedintelui acestuia;
- Întocmeşte studii, proiecte, prognoze, programe, rapoarte, sinteze, avize
şi alte documente, în vederea fundamentării hotărârilor Consiliului
Judeţean, dispoziţiilor preşedintelui şi asigură aplicarea acestora;
Analiza mediului extern şi a factorilor interesaţi
- Verifică legalitatea documentaţiilor depuse în vederea eliberării
autorizaţiilor, certificatelor, acordurilor şi avizelor şi le prezintă spre
aprobare conform prevederilor legale;
- Fundamentează proiectele de acte normative ce urmează a fi prezentate
spre aprobare Guvernului şi altor autorităţi competente, potrivit legii;
- Participă la fundamentarea proiectului bugetului, strategiilor şi
programelor de dezvoltare economico-socială a judeţului, în vederea
promovării lor de către preşedinte spre aprobarea Consiliului Judeţean;
- Întocmeşte documentaţiile de urbanism, amenajarea teritoriului şi lucrări
publice prevăzute de lege şi acordă asistenţă de specialitate autorităţilor
administraţiei publice locale în acest domeniu;
- Exercită atribuţii de sprijin, îndrumare şi control în domeniile pentru care
prin legi şi alte normative se stabilesc asemenea atribuţii Consiliului
Judeţean;
- Fundamentează şi implementează proiecte pentru înfiinţarea serviciilor
publice de interes judeţean şi acordă asistenţă de specialitate consiliilor
locale în vederea dezvoltării serviciilor publice locale;
- Îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin legislaţia în vigoare, hotărârile
Consiliului Judeţean şi dispoziţiile preşedintelui.
Cele 93 de Consilii Locale existente la nivelul judeţului Bacău reprezintă un alt
factor important în implementarea acestei strategii, între atribuţiile acestor
instituţii, intrând şi:
- avizarea sau aprobarea de studii, prognoze şi programe de dezvoltare
economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de
amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră;
- aprobarea bugetului local, împrumuturilor, virărilor de credite şi modului de
utilizare a rezervei bugetare; aprobarea contului de încheiere a exerciţiului
bugetar; stabilirea de impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în
condiţiile legii;
- stabilirea măsurilor necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea
drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de
comunicaţii de interes local;
- aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de
interes local şi asigurarea condiţiile necesare în vederea realizării acestora;
- asigurarea condiţiilor materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare
a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport,
147 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de
sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;
- acţionarea pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul
creşterii calităţii vieţii; contribuirea la protecţia, conservarea, restaurarea şi
punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi
rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;
- contribuirea la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigurarea
protecţiei drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobarea
criteriilor pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţarea şi asigurarea
funcţionării unor instituţii de binefacere de interes local;
- înfiinţarea şi organizarea de târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţie, baze sportive şi asigurarea bunei funcţionări a acestora.
Şi Primarul are competenţe ce pot influenţa implementarea Strategiei de
dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030. Conform legislaţiei în
vigoare, Primarul are rolul de a întocmi proiectul bugetului local şi contul de
încheiere a exerciţiului bugetar şi de a le supune spre aprobare consiliului local.
Prefectura Judeţului Bacău este un alt factor interesat al acestei strategii. Ca
reprezentant al Guvernului pe plan local, Prefectul poate influenţa implementarea
strategiei în primul rând prin efectuarea de lobby la nivel central pentru realizarea
de investiţii în judeţul Bacău. Modul în care Instituţia Prefectului poate influenţa
dezvoltarea judeţului Bacău rezidă chiar din atribuţiile principale exercitate:
- asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a
legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative,
precum şi a ordinii publice;
- acţionează pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de
guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate
cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
- conduce, prin compartimente proprii de specialitate, activitatea serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
- acţionează pentru asigurarea climatului de pace socială, şi comunicării
permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie
constantă prevenirii tensiunilor sociale;
- stabileşte, împreuna cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene,
priorităţile de dezvoltare teritorială;
148 | P a g e
- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea
drepturilor şi siguranţei cetăţenilor, prin organele legai abilitate;
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrarea europeană şi
intensitatea relaţiilor externe;
- dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a
politicilor de integrare europeană.
Instituţiile publice locale, Serviciile deconcentrate, Organizaţiile non-
guvernamentale reprezintă alţi factori interesaţi ai Strategiei de dezvoltare
economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030. Sondajul de opinie cu privire la
dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău în rândul acestor factori
interesaţi a relevat principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri
din judeţ, principalele direcţii de dezvoltare, probleme şi priorităţile mediului
urban şi rural.
Conform acestora, principalele probleme ale mediului de afaceri băcăuan sunt
reprezentate de: fiscalitate/impozite/taxe, lipsa unor politici coerente de susţinere
a mediului economic şi atragere a investitorilor, cadrul legislativ instabil, incoerent
şi neclar, lipsa resurselor financiare, creditare.
Participanţii la sondajul economic au propus ca principale direcţii de dezvoltare a
mediului de afaceri din judeţul Bacău: agricultura, industria, turism şi agroturism,
serviciile şi construcţiile.
Activităţile economice cu un potenţial de dezvoltare ridicat şi foarte ridicat sunt
considerate a fi: construcţiile, serviciile prestate populaţiei, agricultura – cultivarea
cerealelor, comerţul, agricultura – creşterea animalelor, serviciile prestate
întreprinderilor şi apicultura.
Nu în ultimul rând, populaţia reprezintă unul din factorii interesaţi ai Strategiei de
dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030. Aceasta are capacitatea
de a influenţa buna implementare a strategiei, tocmai acest fapt aducându-i
numeroase beneficii de ordin material, economic, social, cultural, etc.
Populaţia, ca factor interesat, poate fi clasificată în două categorii: populaţia din
mediul rural şi populaţia din mediul urban, resortul acestei divizări fiind tocmai
natura diferită a interesului pe care îl poartă acestea. Datorită decalajului existent
între mediul rural şi mediul urban din judeţul Bacă, putem afirma că interesele
 Analiza mediului extern şi a factorilor interesaţi

locuitorilor diferă. Într-adevăr , ambele categorii speră la o creştere a calităţii vieţii, Prognoze economice naţionale
însă acest aspect ţine de variabile diferite. Spre exemplu, în timp ce în mediul indicator Emitent 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
urban locuitorii sunt interesaţi în primul de modernizarea infrastructurii rutiere, în creşterea anuală a PIB CE 7,3 -7,1 0,8 3,5 - - -
mediul rural locuitorii sunt interesaţi în primul rând de racordarea la principalele (%, faţă de anul anterior) CNP 7,3 -7,1 -1,9 1,5 3,9 4,5 4,7
utilităţi. Pe de altă parte, există şi interese generale ale întregii populaţii., precum: CE 5,8 6,9 8,5 7,9 - - -
rata şomajului
locuri de muncă diversificate şi bine remunerate, servicii publice de calitate, CNP 4,4 7,8 8,5 8,0 7,6 7,1 6,5
parcuri şi spaţii de joacă pentru copii bine amenajate, drumuri modernizate, etc. salariul mediu net (lei) CNP 1.309 1.361 1.393 1.472 1.546 1.622 1.697
creşterea consumului CE 9,5 -10,5 0,7 4,2 - - -
privat
CNP 6,4 -6,8 -2 1,2 2,4 2,5 2,5
Tendinţe la nivel macroeconomic (%, faţă de anul anterior)
creşterea preţurilor de
consum (%, faţă de anul CNP 6,30 4,74 7,9 3,2 3 2,8 2,5
Tendinţe macroeconomice la nivel naţional anterior)
Cursul de schimb
CNP 3,68 4,23 4,24 4,21 4,18 4,16 4,13
Contextul macroeconomic naţional este anticipat de Comisia Naţională de leu/euro
Prognoză, dar şi de Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare (DG ECFIN) Sursa: Prognoze al Comisiei Naţionale de Prognoză (sept. 2010) şi ale Comisiei Europene (mai 2010)
care realizează pentru Comisia Europeană previziuni economice, diferite ca
acoperire şi orizont temporal. La nivel naţional şi internaţional, activitatea de Datele oficiale ale Comisiei Naţionale de Prognoză şi ale Comisiei Europene care
prognozare a contextului macro-economic a devenit un procedeu dificil ţinând fac referire la principalii indicatori economici naţionale prezintă evoluţii
cont de incertitudinea ce caracterizează starea economică mondială, la care se asemănătoare, cu mici nuanţări diferenţiate ale valorilor numerice în cauză.
adaugă instabilitatea politică şi legislativă. Orizonturile temporale ale prognozelor
oficiale au fost, în general, reduse, iar actualizările aduc, de obicei, diferenţe Astfel, pentru anul 2010, Comisia Europeană prevedea la începutul anului o
semnificative faţă de variantele anterioare ale estimărilor. revenire economică, caracterizată de o creştere a PIB cu 0,8%. În septembrie, CNP
estimează o scădere cu 1,9% a indicatorului, faţă de anul precedent. Ambele
Cele mai recente prognoze economice naţionale, la momentul tehno-redactării instituţii apreciază că tendinţa generală economică va fi una de creştere pentru
prezentului document, sunt cele ale Comisiei Naţionale de Prognoză, publicate în anul 2011 (gradul de creştere economică publicat de CE este superior celui
luna septembrie 2010 şi fac referire la perioada 2008-2014 şi cele ale Comisiei prognozat de CNP). CNP a publicat o proiecţie a creşterii PIB de 1,5%, în 2011,
Europene (publicate în mai 2010) care nu depăşesc anul 2011. continuată de creşteri de aproximativ 4-5% în perioada imediat următoare.

Rata şomajului se preconizează a fi de 8,5% pentru anul în curs, aşteptându-se

scăderi cu până la 2 puncte procentuale până în 2014.

Creşterea salarială previzionată de CNP pentru perioada 2010-2014 este importantă,

cu atât mai mult cu cât rata anuală de creştere este, în medie, dublă faţă de
creşterea preţurilor de consum, iar cursul leu/euro se aşteaptă să fie pe un trend
uşor descrescător. Pe fondul acestor creşteri, CNP prevede o creştere uşoară a
consumului privat începând cu anul 2011, care denotă o relansare a economiei, cu
toate că procentele de creştere nu depăşesc 2,5%.

149 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Tendinţe macroeconomice la nivel regional şi judeţean
La nivel judeţean, cele mai recente proiecţii ale Comisiei Naţionale de Prognoză cu
privire la indicatorii economici pentru judeţul Bacău şi Regiunea Nord-Est datează
din iunie 2009 şi se referă la perioada 2009-2012.
Ţinând cont de măsurile recente de austeritate ce vizează contracararea deficitului
bugetar prin disponibilizările din mediul public şi revizuirea nivelului de salarizare,
o parte din prognozele punctate vor fi, cel mai probabil, modificate negativ.
Referitor la nivelul salarial, se aşteaptă ca la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-
Est acesta să înregistreze creşteri de 3,4%, respectiv 5,2%, în anii 2011 şi 2012.
Câştigul salarial mediu net în judeţul Bacău va fi, conform previziunilor, de 1.383
lei/salariat în anul 2011 fiind cu 3,0 puncte procentuale mai mare faţă de cel din
anul precedent şi cu 4,2% mai mic comparativ cu cel din anul următor. Cu toate că,
la nivel judeţean rata de creştere a nivelului salarial mediu net este inferioară
medie regionale, salariu mediu net lunar din judeţul Bacău se va menţine peste
nivelul de 110,0% faţă de media regională, până în anul 2012.

Prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză arată o creştere a PIB regional în 2011 Scenarii de dezvoltare economică
şi 2012, după o scădere de 5,1% în 2009 şi menţinerea la aceeaşi valoare faţă de anul
anterior în 2010. La nivel judeţean, pentru anul 2009 era previzionată o scădere a Unul dintre scenariile care pot fi luate în considerare în dezvoltarea economică a
PIB cu -4,5%, începând cu anul 2010 fiind prognozate creşteri al valorii PIB cu 0,2%, judeţului Bacău este scenariul dezvoltării inerţiale. Acest scenariu presupune că
în 2010, 2,3%, în 2011 şi 3,7%, în anul 2012. economia judeţeană se va dezvolta fără a avea trasate nişte direcţii prioritare şi
fără ca autorităţile administraţiei publice să susţină, prin politicile locale şi/sau
Rata şomajului estimată pentru anul 2012 este de 6,8% la nivel regional superioară judeţene, dezvoltarea sectoarelor, domeniilor considerate prioritare de către
celei judeţene cu 0,7%. Scăderea ratei şomajului la nivel regional şi judeţean are ca comunitate.
fundament o creştere uşoară a numărului mediu de salariaţi.
Acest scenariu este cel mai puţin favorabil, deoarece, aşa cum s-a observat din
Prognoze economice judeţene evoluţiile din perioadele anterioare, a condus la un regres al economiei judeţene,
indicator zonă 2009 2010 2011 2012 în anumite domenii, sau o dezvoltare mai puţin accelerată decât cele înregistrate
la nivel regional şi naţional. Astfel, exemplul cel mai elocvent este cel din sectorul
modificarea valorii PIB regional Nord Est -5,1 0 2,5 3,6
turistic în care, în lipsa unor direcţii prioritare de dezvoltare şi a unor măsuri
(% faţă de anul anterior) Bacău -4,5 0,2 2,3 3,7 concrete de susţinere, s-au înregistrat reduceri ale capacităţii de cazare existente
valoarea produsului intern brut Nord Est 57.500,6 61.477,1 66.225,7 71.913,6 dar şi a activităţii turistice (număr sosiri şi număr înnoptări ale turiştilor), cu toate
(mil. lei, preţuri curente) Bacău 12.851,4 13.758,6 14.801,4 16.087,1 că judeţul Bacău deţine un potenţial turistic destul de ridicat.
populaţia ocupată civilă la sf. Nord Est 1213,7 1214,9 1217,3 1221,0
anului (mii persoane) Efectul negativ al unui astfel de scenariu a fost sesizat de către reprezentanţi
Bacău 216,3 216,5 216,8 217,3
mediului de afaceri, care au nominalizat ca principale puncte slabe ale mediului
număr mediu de salariaţi Nord Est 567,4 566,8 568,0 574,2
economic judeţean: slaba implicare a autorităţilor, practicarea unei agriculturi
(mii persoane) Bacău 120,5 120,4 120,7 121,9 ineficiente, de subzistenţă şi declinul industriei. La acestea se poate adăuga, aşa
Nord Est 7,5 7,2 7,0 6,8 cum am precizat anterior, şi valorificarea necorespunzătoare a potenţialului
rata şomajului la sfârşitul anului (%)
Bacău 7,8 7,7 7,0 6,1 turistic.
câştigul salarial mediu net lunar Nord Est 1163 1199 1240 1304
(lei/salariat)
Acest scenariu are o probabilitate redusă de a se produce, cu atât mai mult cu cât
Bacău 1306 1345 1383 1445
însăşi elaborarea unui document strategic judeţean de dezvoltare economico-
Sursa: Prognoze al Comisiei Naţionale de Prognoză (iunie 2009)
socială exclude varianta unei dezvoltări economice inerţiale.

150 | P a g e

Rezultatele studiilor cantitative şi calitative pe care se bazează elaborarea
strategiei afirmă un consens al comunităţii judeţene, al administraţiei publice şi al
mediului de afaceri cu privire la resursele şi direcţiile de dezvoltare ale economiei
judeţene.
Astfel, elementele considerate a fi reprezentative pentru judeţul Bacău (studiu în
rândul actorilor locali interesaţi) sunt reprezentate de către resursele naturale
diversificate (petrol, gaze naturale, sare, lemn, terenuri agricole şi resurse
hidrografice), industria prelucrării petrolului şi industria chimică şi resursele
turistice.
Aceeaşi idee se desprinde şi din studiul realizat în rândul mediului de afaceri
judeţean, principalele oportunităţile de investiţii în judeţul Bacău, nominalizate de
reprezentanţii mediului de afaceri, fiind în domeniul: turismului şi agroturismului,
industriei (prelucrarea lemnului, uşoară, alimentară şi chimică), agriculturii (cultura
plantelor, zootehnia, apicultura şi piscicultura) şi construcţiilor/investiţiilor în
infrastructură.
Se conturează astfel, un al doilea scenariu de dezvoltare economică care
presupune valorificare eficientă a resurselor diverse existente la nivelul judeţului.
Acest scenariu, al valorificării eficiente al resurselor existente, presupune stabilirea
unor direcţii clare de acţiune şi colaborarea eficientă a tuturor actorilor locali
interesaţi pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a judeţului.
Principalele direcţii de dezvoltare economică ale judeţului Bacău sunt reprezentate
de către agricultură, industrie şi turism/agroturism, conform studiului în rândul
actorilor locali.
De asemenea, rezultatele studiului în rândul mediului de afaceri judeţean a
evidenţiat că, pe lângă sectorul serviciilor – care are un nivel de dezvoltare redus la
nivel judeţean, următoarele sectoare economice din punct de vedere al
potenţialului de dezvoltare sunt: agricultura, construcţiile, turism şi industrie. În
ceea ce priveşte industria au fost specificate industria confecţiilor, pielăriei şi
procesarea produselor agricole şi zootehnice (aceasta presupunând dezvoltarea
agriculturii).
Analiza mediului extern şi a factorilor interesaţi
În varianta acestui scenariu, în funcţie de resursele existente la nivel local/zonal se
va susţinea dezvoltarea sectorului economic care să valorifice în mod eficient
respectivele resurse.
Valorificarea superioară a potenţialului agricol reprezintă una dintre principalele
direcţii de acţiune din cadrul acestui scenariu.
La nivelul zonei estice a judeţului, unde există terenuri arabile favorabile
agriculturii, acest scenariu va consta în susţinerea sectorului agricol (în special
cultura plantelor) în contextul european şi mondial în care agricultura – fie pentru
alimentaţie fie pentru producerea de energie - prezintă o importanţă din ce în ce
mai ridicată. Este vizată practicarea unei agriculturi performante, care să utilizeze
metode şi tehnologii noi, performante şi, în acelaşi timp, nepoluante pentru
mediul înconjurător.
În zona de deal a judeţului, unde se înregistrează o ponderea ridicată a păşunilor şi
fâneţelor în total fond funciar, va fi susţinută zootehnia şi înfiinţarea de
microferme zootehnice.
Rolul administraţiei publice locale este de a susţine activităţile agricole prin
intervenţii în infrastructura specifică (drumuri de acces spre exploataţiile agricole,
drumuri secundare pentru utilaje agricole etc.), prin campanii de informare a
fermierilor cu privire la oportunităţile pe care le pot valorifica, prin campanii de
promovare a asocierii în domeniul agricol, prin promovarea oportunităţilor de
investiţii în agricultură.
Rezultatele aşteptate în urma acestor măsuri sunt: creşterea gradului de ocupare
a populaţiei, creşterea nivelului de venituri ale acestora, sporirea bugetelor locale
ale comunelor care înseamnă mai multe fonduri pentru investiţii etc. De
asemenea, se va înregistra un efect de antrenare, dezvoltându-se serviciile,
comerţul, transporturile etc.
De asemenea, pentru valorificare superioară a produselor agricole şi zootehnice
este necesară dezvoltarea unităţilor de prelucrare a acestor produse. Astfel, se
impune promovarea şi susţinerea activităţilor de depozitare/procesare/valorificare
a produselor agricole din judeţ în zone cu accesibilitate ridicată şi cu disponibilitate
ridicată a forţei de muncă, mai precis în apropierea oraşelor.
151 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

La nivelul centrelor urbane afectate de reducerea activităţilor industriale (Oneşti,

Buhuşi, Dărmăneşti etc.) se va urmării atragerea investitorilor care să valorifice
infrastructura existentă în domeniul industrial şi resursele umane şi naturale
existente. Rolul administraţiei publice locale este de a identifica principalele
oportunităţi de investiţii, de a stabilii unui set de facilităţi, măsuri de sprijin pentru
potenţialii investitori şi promovarea adecvată a acestora.
Zona vestică a judeţului se remarcă printr-un potenţial turistic relativ ridicat. Pe
lângă staţiunile Slănic Moldova şi Târgu Ocna care prezintă un potenţial ridicat
pentru practicarea turismului de tratament şi balnear, există potenţial pentru
practicarea agroturismului şi turismului activ: zone etnografice cu tradiţii, obiceiuri,
meşteşuguri populare bine păstrate, cadrul natural, peisaje, accesibilitate relativ
bună.
Realizarea acestui scenariu este condiţionată de implicarea autorităţilor publice
locale şi de o bună colaborarea între acestea. Un punct tare la nivelul judeţului
Bacău îl reprezintă gradul ridicat de colaborare dintre autorităţile publice locale
fiind constituite un număr de cinci Grupuri de Acţiune Locală (GAL Valea
Trotuşului, GAL Valea Muntelui, GAL Valea Bistriţei şi GAL Siret şi GAL „ASOCIAŢIA
N-E BACĂU”). Fiecare dintre acestea reunesc unităţi administrativ teritoriale
asemănătoare din punct de vedere al resurselor, dificultăţilor şi al priorităţilor
dezvoltare, asigurând premise unei bune colaborări în implementarea unei
strategii bazată pe scenariul utilizării eficiente a resurselor locale/zonale

Turismul şi agroturismul este o activitate care are un real potenţial de dezvoltare

la nivelul judeţului Bacău. Pe lângă măsuri de susţinere informare, susţinere a
înfiinţării de noi unităţi şi a întreprinzătorilor din acest domeniu autorităţile publice
locale pot să realizeze, în colaborare cu mediul de afaceri, activităţi de promovare
a localităţii şi principalelor atracţii turistice existente în zonă prin realizarea unor
evenimente cultural artistice care să crească nivelul de notorietate şi să atragă
turişti/vizitatori.

Agroturismul trebuie privit ca o activitate economică, aducătoare de venituri

complementare pentru gospodăriile rurale, în sensul valorificării potenţialului
economic al acestora, prin activităţile de găzduire şi de valorificare a produselor
proprii şi locale. Căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă
generală în practica mondială a turismului, iar în ultimii ani a prins contur şi la nivel
naţional.

152 | P a g e
 Partea 2
II. Strategia de dezvoltare economică
durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
II.1. INTRODUCERE ŞI VIZIUNEA DEZVOLTĂRII
ECONOMICE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Strategia de dezvoltare economică durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe
termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea
socială şi protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc.
Dezvoltarea durabilă nu înseamnă aşadar doar un mediu mai curat ci, de
asemenea, şi o economie stabilă şi sănătoasă. Dezvoltarea durabilă a societăţii
umane poate fi asigurată prin modul de gestionare, actuală şi viitoare, a resurselor
sale naturale, energetice, materiale şi informaţionale.
Totodată dezvoltarea durabilă a societăţii, prin intermediul pilonului său economic,
înseamnă şi creşterea investiţiilor, promovarea stabilităţii şi a concurenţei,
dezvoltarea şi recompensarea abilităţilor de muncă.
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău reprezintă un
demers pe termen lung, un instrument care urmăreşte stabilirea într-o manieră
unitară a principalele obiective de dezvoltare la nivel judeţean, acţiunile prioritare
pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora.
Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a
actorilor locali şi intervenţiilor acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor
de dezvoltare economico-sociale, Strategia de dezvoltare economică a judeţului
Bacău, orizont 2010 – 2030, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea socio-
economică viitoare a judeţului Bacău.
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău şi transformarea acestuia într-un spaţiu
atractiv pentru cetăţeni necesită conjugarea eforturilor tuturor factorilor care
constituie comunitatea judeţeană şi concentrarea acţiunilor pe care aceştia le vor
întreprinde în aceleaşi direcţii.
În ceea ce privește dezvoltarea macroeconomică, judeţul Bacău este situat în
regiunea cea mai puţin dezvoltată a României, PIB/locuitor al regiunii Nord-Est (şi
implicit al judeţului Bacău) situându-se în 2008 mult sub nivelul PIB/locuitor de la
nivel naţional, relevând astfel existenţa unor discrepanţe semnificative în
dezvoltarea diferitelor regiuni de dezvoltare.
Al doilea judeţ ca mărime din cadrul Regiunii Nord Est după numărul de locuitori
(după judeţul Iaşi), judeţul Bacăul are o importantă contribuţie la economia
regională, aproximativ 22% din PIB regional fiind creat la nivelul Bacăului. De altfel,
158 | P a g e
nivelul de dezvoltare economică este reliefat şi de PIB pe locuitor care, în 2008, a
fost de 16.809 RON în judeţul Bacău peste valoarea de la nivel regional de 14.773
RON per locuitor.
Principalele probleme cu care se confruntă judeţul Bacău sunt reprezentate de
către disparităţile de dezvoltare socio-economică dintre mediul urban-şi cel rural şi
dintre partea estică a judeţului şi restul teritoriului, distribuţia teritorială a
centrelor urbane, respectiv concentrarea acestora în zona centrală şi vestică
precum şi declinul sectorului industrial care a afectat în mod grav anumite zone. Pe
de altă parte, judeţul Bacău dispune de resurse naturale şi antropice variate şi
bogate: soluri favorabile agriculturii, resurse hidrografice, izvoare de ape minerale
şi terapeutice, resurse minerale (hidrocarburi, combustibili solizi, zăcăminte
nemetalifere (sare gemă, săruri de potasiu), roci utile şi materiale de construcţii,
fond forestier.
Ţinând cont de aceste aspecte, dezvoltarea viitoare a judeţului se va baza pe
valorificarea superioară resurselor locale (potenţial agricol, resurse turistice etc.),
susţinerea, dezvoltarea şi afirmarea rolului de catalizator al dezvoltării socio-
economice al centrelor urbane şi pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea
tradiţiei în domeniu. Susţinerea activităţilor cu valoare adăugată mare, respectiv
din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării va permite atragerea şi valorificarea
resurselor umane înalt calificate şi afirmarea municipiului Bacău ca pol de
competitivitate şi principalul centru de dezvoltare economică la nivel regional.
Bineînţeles, factorii de susţinere ai dezvoltării economice - resursele umane,
infrastructura de susţinere a afacerilor, de comunicaţii şi tehnico-edilitară –
reprezintă aspecte cheie care condiţionează dezvoltarea judeţului Bacău. În acest
sens, crearea infrastructurii şi serviciilor atât pentru susţinerea afacerilor cât şi
celor necesare creşterii nivelului de trai al locuitorilor judeţului reprezintă priorităţi
ale dezvoltării viitoare a judeţului Bacău.
Toate aceste deziderate vor fi abordate cu respectarea principiilor dezvoltării
durabile, astfel încât să nu fie compromise posibilităţile generaţiilor viitoare de a-și
satisface nevoile proprii..

VIZIUNE
Economia judetului Bacău va fi una dezvoltată, echilibrată
din punct de vedere sectorial şi teritorial, bazată pe
valorificarea superioară a resurselor locale şi pe
respectarea mediului înconjurător
1. Municipiul Bacău se va afirma ca centru de competitivitate la nivel
regional şi naţional, principalul pol de dezvoltare economică la
nivelul Regiunii Nord-Est;
2. Sectorul industrial va reprezenta principalul motor al dezvoltării
socio-economice al judeţului, bazându-se pe regenerarea zonelor
industriale şi valorificarea tradiţiei in domeniu;
3. Zonele urbane ale judeţului (Bacău-Buhuşi, Moineşti-Comăneşti-
Dărmăneşti, Oneşti) îşi vor afirma rolul de catalizator al dezvoltării
socio-economice la nivel zonal;
4. Zona estică a judeţului va cunoaşte o dezvoltare socio economică
importantă, bazată pe dezvoltarea activităţilor agricole şi a
industriei de prelucrare a produselor agricole;
5. Turismul (agroturismul) va constitui una dintre ramurile importante
ale economiei judeţene, în special datorită valorificării superioare a
resurselor turistice din zona de munte şi deal;
6. Judeţul Bacău va oferi locuitorilor condiţii de trai bune şi
perspective de dezvoltare profesioanală
Introducere şi viziunea dezvoltării economice
SCOP:
REVITALIZAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU
OBIECTIVE GENERALE:
A) Dezvoltare economică echilibrată
B) Îmbunătăţirea competitivităţii mediului economic
C) Crearea condiţiilor necesare dezvoltării economice durabile
D) Îmbunătăţirea nivelului de trai
OBIECTIVE SPECIFICE:
OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonei rurale
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone
OS.4. Creşterea competitivităţii economice
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
OS.6. Asigurarea premiselor necesare dezvoltării economice a judeţului
OS.7. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă
O.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în
mediul rural
OS.11. Protecţia mediului
159 | P a g e
 Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Economia judeţului Bacău va fi una dezvoltată, echilibrată din punct de vedere sectorial şi
VIZIUNE teritorial, bazată pe valorificarea superioară a resurselor locale

şi pe respectarea mediului înconjurător

SCOP REVITALIZAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU

A) Dezvoltare economică B) Îmbunătăţirea C) Crearea condiţiilor D) Îmbunătăţirea nivelului

Obiective echilibrată competitivităţii mediului necesare dezvoltării de trai al locuitorilor
Generale economic economice durabile judeţului

OS.1. Consolidarea OS.4. Creşterea OS.6. Asigurarea OS.9. Dezvoltarea urbană

mediului de afaceri competitivităţii premiselor necesare durabilă
judeţean economice dezvoltării economice

OS.2. Dezvoltarea OS.5. Susţinerea utilizării OS.7. Creşterea OS.10. Dezvoltare rurală
Obiective adaptabilităţii forţei de
agriculturii şi a zonelor tehnologiei informaţiei durabilă
specifice rurale muncă

OS.3. Creşterea volumului OS.8. Dezvoltarea

OS.11. Protecţia mediului
investiţiilor străine şi capacităţii administrative
autohtone a autorităţilor publice

160 | P a g e
II.2. OBIECTIVE ŞI MĂSURI
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Obiectivele strategiei de dezvoltare economică
OBIECTIV STRATEGIC I: DEZVOLTARE ECONOMICĂ ECHILIBRATĂ
Evoluţia economică a judeţului Bacău de-a lungul timpului impune o dezvoltare
economică echilibrată, atât din punct de vedere sectorial cât şi teritorial, prin
consolidarea mediului de afaceri judeţean, dezvoltarea agriculturii şi a zonelor
rurale şi prin creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone.
Dezvoltarea economică echilibrată a judeţului se poate baza, în special, pe
potenţialul terenurilor agricole, ce sunt favorabile dezvoltării agriculturii şi
zootehniei şi pe resursele umane de care dispune judeţul.
OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean
În perioada dezvoltării industriale din România judeţul Bacău s-a evidenţiat prin
activitatea industriei chimice şi petrochimice, industriei petroliere, industriei
uşoare şi alimentare, metalurgice, constructoare de maşini, energetică, etc.
Începând cu anii 1990 activitatea industrială a judeţului a cunoscut un adevărat
declin, multe din platformele industriale restrângându-şi activitatea sau chiar
închinzându-se. Situaţia de declin a industriei tradiţionale din zonă se menţine şi în
prezent.
De aceea se impune dezvoltarea economică a judeţului prin revitalizarea şi/sau
reconversia vechilor zone industriale concomitent cu susţinerea altor sectoare de
activitate.
Intensitatea antreprenorială la nivelul judeţului Bacău este scăzută, densitate
IMM-urilor per 1.000 locuitori fiind mai scăzută decât cea naţională. Un indicator
important al dezvoltării economice a judeţului îl reprezintă rata de supravieţuire a
întreprinderilor mici şi mijlocii, motiv pentru care se recomandă oferirea de
consultanţă dar şi a unui cadru prielnic pentru iniţierea şi dezvoltarea noilor
afaceri, oferind astfel suportul pentru dimensiunile dezvoltării economice,
menţionate anterior.
162 | P a g e
Vechile zone industriale necesită o strategie de revitalizare şi reconversie pentru o
utilizare eficientă a acestora.
Turismul reprezintă un alt sector ce poate contribui la o dezvoltare economică
echilibrată a judeţului, prin atracţiile şi tradiţiile recunoscute din Slănic Moldova,
Oneşti şi Târgu Ocna. Deşi aceste zone turistice ale judeţului, în special straţiunile
Slănic Moldova şi Târgu Ocna, au fost renumite pentru potenţialul balnear, în
prezent necesită reabilitare şi promovare.
Per ansambrul, sectorul turistic al judeţului impune crearea unui brand local,
promovare şi dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii specifice.
Mediul rural se confruntă cu o slabă dezvoltare a mediului de afaceri şi o
diversificare redusă a economiei. Pentru dezvoltarea economică echilibrată a
judeţului Bacău este necesară o reducere a dependenţei mediului rural de
activităţile agricole ineficiente prin diversificarea economiei locale şi servicii ce pot
contribui la o dezvoltare economică echilibrată atât la nivel rural cât şi judeţean.
M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi
susţinerea dezvoltării IMM-urilor
M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale;
M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;
M1.4. Diversificarea economiei rurale;
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale
Pentru o dezvoltare economică echilibrată, dezvoltarea agriculturii are un rol
decisiv, fiind un sector ce asigură 14,7% din valoarea producţiei agricole de la nivel
regional, în anul 2008.
Agricultura şi zootehnia trebuie sprijinite prin susţinerea asocierilor producătorilor
locali prin campanii de informare specifice.
Deşi terenurile terenurile arabile deţin o pondere importantă din suprafaţa totală
agricolă a judeţului (58,1%), starea de exploatare fragmentată conduce la o
productivitate agricolă slabă. În acest sens se rocomandă asocierile agricole ce pot

asigura productivitate ridicată prin utilizarea metodelor moderne în domeniul
agricol.
Cu un real potenţial piscicol, în judeţul Bacău se poate baza pe acest sector pentru
dezvoltarea zonelor rurale, printr-o utilizare eficientă a resuselor.
Ramura zootehnică de la nivel judeţean necesită susţinere prin crearea unor
centre zonale de preluare, prelucrare a produselor animale.
M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol
M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole;
M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii;
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone
Investiţiile străine dar şi autohtone contribuie la dezvoltarea economică.
În urma studiului în rândul reprentanţilor mediului de afaceri judeţean s-au
identificat principalele oportunităţile de investiţii:
 turismul şi agrementul,
 industria (prelucrarea lemnului, uşoară şi chimică),
 agricultura (apicultura, silvicultura etc.),
 construcţiile/investiţiile în infrastructură,
 serviciile (în special educaţie şi învăţământ).
Identificarea principalelor oportunităţi de investiţii existente la nivel local şi/sau
judeţean şi stabilirea unui set de măsuri, facilităţi care pot fi oferite potenţialilor
investitori urmate de acţiuni de promovare şi informare pot contribui la atragerea
investitorilor care să valorifice resursele locale.
M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone la nivelul judeţului
Bacău;
Obiective şi Măsuri
OBIECTIV STRATEGIC II: ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPETITIVITĂŢII MEDIULUI
ECONOMIC JUDEŢEAN
Creşterea competitivităţii mediului economic judeţean nu reprezintă un proces de
exploatare a avantajelor pe termen scurt (costul forţei de muncă, resurse naturale
etc.), ci un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de
capital, pe cercetare, dezvoltare şi inovare şi pe utilizarea tehnologiei informaţiei.
Analiza situaţiei actuale şi cea SWOT au reliefat o serie de probleme la nivelul
judeţului Bacău: creştere inferioară a productivităţii muncii la nivelul judeţului
Bacău celei regionale în perioada 2004-2008 (cu toate că este încă superioară), o
scădere a activităţii de cercetare dezvoltare (număr salariaţi şi cheltuieli totale de
cercetare dezvoltare) şi existenţa şi adâncirea decalajelor urban-rural şi la nivel
zonal (est-vest). De asemenea, agricultura ineficientă, slaba orientare a agenţilor
economici către activităţi economice cu valoare adăugată mare, capacitatea
redusă de accesare a pieţelor externe reprezintă alte probleme care afectează
dezvoltarea economică a judeţului Bacău.
OS.4. Creşterea competitivităţii economice
Cercetarea şi transferul tehnologic sunt slab dezvoltate, insuficient orientate către
cerere şi lipsite de infrastructuri adecvate care să permită ca rezultatele cercetării
să se transforme în inovare aplicată. În acest context, susţinerea activităţilor de
CDI, promovarea şi difuzarea rezultatelor reprezintă măsuri de maximă
importanţă pentru creşterea competitivităţii economice prin facilitarea tranziţiei
sectoarelor tradiţionale de la specializarea actuală, de producţie cu valoare
adăugată scăzută, către produse cu valoare adăugată mare. De asemenea, aceste
măsuri trebuie să exploateze tradiţia şi potenţialul de dezvoltare al industriilor de
înaltă tehnologie cum ar fi cea aeronautică şi cea constructoare de maşini unelte
precum şi o diversificarea sectorială în domeniul activităţilor productive de înaltă
tehnologie.
Susţinerea sectoarelor tradiţionale (agricultura şi industria alimentară, industria
prelucrare a lemnului etc.) necesită eforturi suplimentare pentru creşterea
competitivităţii şi pentru a face faţă competiţiei globale.
Creşterea competitivităţii economice a judeţului Bacău poate fi susţinută prin
acordarea de sprijin IMM-urilor cu potenţial ridicat de creştere, astfel încât acestea
163 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
să exploateze posibilităţile reale de integrare pe noi segmente de piaţă oferite de
o economie globalizată dinamică. În acest sens, susţinerea producătorilor locali în
vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa globală poate fi realizată prin
promovarea şi sprijinirea implementării standardelor internaţionale în domeniul
calităţii, mediului, certificării produselor şi sprijin pentru accesul la noi pieţe
(târguri şi expoziţii, misiuni economice, servicii de consultanţă).
Acordarea de sprijin pentru dezvoltarea unor structuri pentru sprijinirea
afacerilor de interes regional care, prin furnizarea de echipament avansat, utilităţi
şi servicii de afaceri, să atragă întreprinderi inovative atât de pe piaţa naţională cât
şi de pe pieţe internaţionale. Întărirea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor
suport pentru afaceri va contribui la susţinerea activităţilor de dezvoltare a
spiritului antreprenorial şi a activităţilor de C&D şi la promovarea societăţii
informaţionale.
M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI, promovarea şi difuzarea rezultatelor;
M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de pe
piaţa globală;
M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale;
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
Unul dintre factorii cu rol esenţial în realizarea obiectivelor de dezvoltare
economică ale judeţului Bacău, şi în special în îmbunătăţirea competitivităţii
mediului economic judeţean, este reprezentat de către utilizarea tehnologiei
informaţiei și comunicaţiilor (TIC).
Exploatarea la maxim a potenţialului social și economic al TIC, în special al
internetului va stimula inovaţia și creșterea economică, ameliorând în același timp
calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor și a întreprinderilor. Acest fapt se datorează
nivelului înalt de dinamism și inovaţie inerent sectorului și rolului de motor al
schimbării, pe care acest sector îl joacă în ceea ce privește modul de operare al
celorlalte sectoare ale economiei. În același timp, impactul social al TIC a devenit
semnificativ, majoritatea populaţiei dispunând de un telefon mobil și numărul
utilizatorilor de internet devenind din ce în ce mai mare.
Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca
soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri va reprezenta o metodă de inovare
164 | P a g e
a mijloacelor şi tehnicilor tradiţionale de producere şi comercializare a bunurilor şi
serviciilor, şi va asigura, de asemenea, îmbunătăţirea relaţiilor şi interconectării
între companii. De asemenea, trebuie făcute progrese în dezvoltarea şi creşterea
eficienţei serviciilor electronice publice.
Valorificarea p0tenţialului TIC, în special cel al internetului, şi aplicarea acestuia în
cadrul sectorului public şi privat este condiţionată de creşterea ariei de acoperire
cu servicii de internet (broadband). În acest sens se impun măsuri de susţinere a
dezvoltării infrastructurii de acces internet broadband judeţene, în special în
zonele rurale şi mici urbane.
M8.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca
soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
M8.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale, micile
oraşe);
OBIECTIV STRATEGIC III: CREAREA CONDIŢIILOR NECESARE DEZVOLTĂRII
ECONOMICE DURABILE
Dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii economice a judeţului Bacău
sunt condiţionate de crearea condiţiilor necesare dezvoltării economice durabile,
respectiv: asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice, creşterea
calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei şi dezvoltarea capacităţii
administrative a autorităţilor publice locale.
OS6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului
Existenţa unei infrastructuri corespunzătoare necesităţilor de dezvoltare
economică şi care să asigure atingerea obiectivelor este una dintre condiţiile de
bază pentru susţinerea dezvoltării socio-economice a judeţului.
Aşezarea geografică a judeţului permite o accesibilitate ridicată atât prin
intermediul reţelei rutiere dar şi feroviare şi aeriene. Coridorul pan european IX
asigură, prin intermediul componentei rutiere şi feroviare, legătura pe direcţia
Sud-Nord, iar legăturile pe direcţia Est – Vest sunt asigurate printr-o reţea de
drumuri naţionale bine dezvoltată (DN11 -E574, DN2F, DN12A, DN11A).

Aeroportul Internaţional Bacău asigură legături aeriene cu oraşe din Italia, Anglia şi
alte oraşe din România.
Realizarea viziunii de dezvoltare şi atingere obiectivelor generale şi specifice
presupune creşterea accesibilităţii judeţului Bacău, respectiv prin creşterea rolului
Aeroportului Internaţional Bacău, dezvoltarea şi modernizarea drumurilor
judeţene de interes strategic, fluidizarea traficului în zonele de trafic intens şi
creşterea accesibilităţii zonelor rurale.
Important centru industrial, unde industria petrolieră şi chimică, industria uşoară şi
alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică, etc. au cunoscut o
ascensiune puternică, sectorul industrial al judeţului Bacău a fost puternic afectat
de transformările economice de la nivel. În acest context, asigurarea dezvoltării
sectorului industrial la nivel judeţean şi valorificarea tradiţiei şi resurselor antropice
existente în acest domeniu presupune asigurarea unui portofoliu de locaţii pentru
investiţii, care să deţină infrastructura de utilităţi industriale corespunzătoare
cerinţelor actuale şi activităţilor cu potenţial de dezvoltare.
Judeţul Bacău dispune de resurse naturale bogate şi diversificate al căror potenţial
economic este valorificat insuficient în acest moment şi care trebuie să constituie
una dintre principalele premise ale dezvoltării viitoare a judeţului. Pentru
dezvoltarea economică echilibrată a judeţului Bacău, pe lângă alte acţiuni şi
măsuri, este nevoie să se acţioneze în direcţia dezvoltării infrastructurii necesare
valorificării superioare a resurselor de la nivel judeţean.
Una dintre oportunităţile care nu trebuie irosite este reprezentată de către
potenţialul logistic al judeţului Bacău, acesta putând devenii unul dintre
principalele centre regionale de depozitare şi distribuţie. De asemenea, se impune
creşterea accesibilităţii exploataţiilor agricole şi forestiere, a obiectivelor turistice,
crearea reţelelor de colectare a produselor agricole (şi nu numai), crearea
facilităţilor necesare valorificării produselor locale etc.
M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău;
M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale;
M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor de la
nivel judeţean;
Obiective şi Măsuri
OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele
pieţei
Nivelul de pregătire al forţei de muncă precum şi mobilitatea şi adaptabilitatea
forţei de muncă reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea economică a
judeţului Bacău.
Asigurarea echilibrului dintre cererea şi oferta pe piaţa muncii judeţene este un
element important atât pentru susţinerea dezvoltării sectoarelor cu potenţial
ridicat de creştere cât şi pentru creşterea ratei de angajare a populaţiei.
Învăţământul superior reprezintă un element cheie în dezvoltarea societăţii bazată
pe cunoaştere, universităţile fiind principalii furnizori de forţă de muncă înalt
calificată şi de cunoaştere, judeţul Bacău dispunând de un sistem de învăţământ
superior corespunzător. În acest context, trebuie întreprinse eforturi pentru
dezvoltarea relaţiei universităţilor cu mediul de afaceri şi sectorul de cercetare-
dezvoltare în vederea îmbunătăţirii capacităţii de răspuns a educaţiei universitare
la schimbările care au loc la nivelul societăţii şi pentru stimularea şi susţinerea
competitivităţii şi inovării.
Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa
forţei de muncă va contribui la creşterea mobilităţii şi adaptabilităţii şi contribuie
la acoperirea deficitului de forţă de muncă în domenii solicitate de pieţele locale
prin creşterea vizibilităţii locurilor de muncă disponibile şi a facilităţilor promovate
de angajatori, astfel încât lucrătorii să fie motivaţi în demersul de schimbare a
locului de muncă.
În vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa forţei de muncă se impune o
creştere şi diversificare a ofertei de cursuri de recalificare şi de perfecţionare
disponibile la nivel judeţean. De asemenea, în contextul diversificării pieţei muncii,
trebuie susţinut procesul de adaptare a serviciilor de formare în conformitate cu
cerinţele angajatorilor şi perspectivele de dezvoltare şi apariţie de noi ocupaţii,
astfel încât persoanele cu abilităţi să poată trece uşor de la o ocupaţie la alta, prin
dobândirea de noi competenţe, iar persoanele afectate de procesele de
restructurare să se poată reorienta către noi domenii cu potenţial ridicat de
creştere.
165 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
În acest sens este necesară dezvoltarea de programe pentru facilitarea
reconversiei forţei de muncă din sectoare care înregistrează schimbări
semnificative către sectoare în dezvoltare – programe recalificare, şi creşterea
nivelului de pregătire/calificare a forţei de muncă din zonele rurale.
Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training de
calitate reprezintă o necesitate impusă de faptul că la nivelul judeţului Bacău,
aproximativ 55% din populaţie trăieşte în mediul rural şi beneficiază în mică măsură
de astfel de servicii.
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă;
M72. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de
piaţa forţei de muncă;
M7.3. Creşterea accesibilităţii forţei de muncă la servicii de consiliere profesională
şi training de calitate;
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale
Instituţiile publice şi autorităţile locale au o contribuţie importantă la programele
de dezvoltare socio-economică prin: îmbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor,
inclusiv îmbunătăţirea calităţii investiţiilor importante (acumularea de cunoştinţe şi
resurse umane) şi a selecţiei de proiecte (informaţii, reglementări şi mecanisme de
feed-back); asigurarea unei implementări şi aplicări mai bune a legislaţiei;
asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru activităţile economice (resurse
umane, baze de date, aspecte legislative); îmbunătăţirea procesului decizional în
administraţia publică; asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice
etc.
Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale are o
contribuţie decisivă la valorificarea potenţialului de dezvoltarea al judeţului şi la
atingerea obiectivelor de dezvoltare economică prin creşterea calităţii serviciilor
publice de interes local, eficientizare şi scăderea timpului de prestare a serviciilor,
îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi implementare a proiectelor de investiţii,
creşterea capacităţii de atragere a potenţialilor investitori, îmbunătăţirea
colaborării cu comunităţile locale şi de afaceri etc.
166 | P a g e
În contextul actual, al crizei economice pe care România o traversează,
eficientizarea activităţilor, fie ele autorităţilor publice locale sau organizaţiilor
private, reprezintă unul dintre obiectivele majore ale oricărei organizaţii. În mod
particular, pe fondul infrastructurii şi resurselor financiare deţinute, este absolut
necesară a optimizare a proceselor administraţiei publice locale care să conducă la
furnizarea de servicii publice de calitate şi care să susţină atingerea obiectivelor de
dezvoltare.
Slaba capacitate de management a personalului din cadrul autorităţilor publice
locale, slaba motivare a funcţionarilor publici, nivelul scăzut de instruire,
capacitate de training insuficientă, precum şi slaba capacitate de a pune în practică
noile metodologii sau de a respecta cadrul legislativ nou stabilit reprezintă câteva
aspecte care afectează capacitatea administrativă a autorităţilor publice locale,
mai ales în cazul comunităţilor mici. Astfel, dezvoltarea resurselor umane la
nivelul APL prin training şi formare profesională continuă reprezintă una dintre
măsurile importante pentru creşterea capacităţii administrative a autorităţilor
publice locale.
Creşterea capacităţii de APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte
reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi
dezvoltarea armonioasă a comunităţilor. Pe lângă accesarea fondurilor europene
şi guvernamentale, dezvoltarea parteneriatelor intercomunitare şi a celor de tip
public privat reprezintă una dintre oportunităţile pentru dezvoltarea unor proiecte
cu impact crescut la nivel local şi zonal.
Autorităţile publice locale se bucură de o încredere scăzută din partea
comunităţilor locale datorită percepţiei opiniei publice cu privire la eficacitatea
acestora şi receptivitatea la problemelor cetăţenilor.
Îmbunătăţirea receptivităţii şi credibilităţii APL sunt atribute care conduc la
crearea condiţiilor dezvoltării socio-economice şi trebuie să se reflecte într-un nivel
crescut de încredere în administraţia publică.
Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale reprezintă în acest
context un factor important pentru realizarea unui parteneriat real dintre APL şi
comunităţile locale atât în stabilirea obiectivelor de dezvoltare cât şi în cea de
implementare a măsurilor necesare pentru atingerea acestora.

M8.1. Eficientizarea activităţii APL;
M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare
profesională continuă);
M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte;
M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale;
OBIECTIV STRATEGIC IV: ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE TRAI
Nu în ultimul rând, primele trei obiective strategice, care vizează dezvoltarea
economică a judeţului Bacău, trebuie susţinute prin crearea şi menţinerea
condiţiilor pentru o creştere durabilă.
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău depinde în mare măsură de capacitatea
acestuia de a devenii un loc atractiv pentru a trăi, muncii, investii şi studia. Aceasta
presupune investiţii în creşterea calităţii mediului natural, a serviciilor publice şi
pentru dezvoltarea infrastructurii, valorificarea diversităţii şi creşterea incluziunii
sociale în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii şi recunoscând implicaţiile sociale şi
de mediu ale creşterii economice.
Este esenţial pentru succesul judeţean să fie create comunităţi dezvoltarea
economică este acompaniată de mediu natural şi construit de înaltă calitate,
servicii locale de calitate, conexiuni bune de transport şi un activ, în condiţii de
siguranţă şi societate incluzivă
Pentru atingerea acestui deziderat este au fost stabilite trei obiective specifice:
dezvoltarea urbană durabilă, dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii vieţii
în mediul rural şi protecţia mediului.
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă
Orașele sunt jucători cheie într-o economie competitivă, în special când este vorba
despre o creștere bazată pe cunoaștere şi crearea de prosperitate. Reabilitarea
infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale
va contribui la creşterea calităţii vieţii şi exercitarea funcţiilor polarizatoare pentru
arealele înconjurătoare a căror dezvoltare este dependentă de aceste oraşe.
Obiective şi Măsuri
M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane;
M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism;
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;
M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de dezvoltare zonali;
OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în
mediul rural
Dezideratul unei dezvoltări economice echilibrate trebuie să ţină seama de
disparităţile de dezvoltare urban-rural şi de decalajele de dezvoltare ale zonei
estice faţă de restul judeţului.
Mediul rural al judeţului Bacău deţine resursele necesare pentru susţinerea
îmbunătăţirii condiţiilor de trai, recuperarea decalajelor de dezvoltare faţă de
localităţile urbane presupunând o creştere a accesibilităţii zonelor rurale prin
investiţii pentru îmbunătăţirea stării infrastructurii de transport. Astfel, se va
îmbunătăţii mobilitatea forţei de muncă, accesibilitate populaţiei la servicii
medicale şi de educaţie iar mediul rural va devenii mai atractiv pentru investitori.
În condiţiile în care mare parte a populaţiei rurale nu are acces la utilităţi de bază
(apă curentă şi canalizare), o altă direcţie de acţiune prioritară pentru dezvoltarea
mediului rural este reprezentată de către creşterea gradului de acoperire cu
utilităţi de bază.
Aceste două măsuri, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi creşterea accesului la
utilităţi de bază, vor contribui semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi vor
creşte atractivitatea investiţională a mediului rural.
O altă condiţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi creşterea atractivităţii
spaţiului rural este reprezentată de creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor
publice medicale, sociale şi de educaţie.
M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale;
M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural;
M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;
167 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OS.11. Protecţia mediului
Obiectivul general de îmbunătăţire a condiţiilor de trai din judeţ include şi se
bazează, ca unul dintre principale obiective specifice, protecţia şi îmbunătăţirea
calităţii mediului natural al judeţului.
Diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi
neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-
economice cu impact minim asupra mediului natural vor contribui în mod direct şi
semnificativ la atingerea acestui obiectiv.
Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante şi regenerabile
vor contribui atât la protecţia şi îmbunătăţirea mediului natural cât şi la creşterea
competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere.
Asigurarea unui mediu locuibil sănătos pentru locuitorii judeţului presupune
reducerea şi prevenirea fenomenelor care pot afecta sănătatea şi viaţa cetăţenilor
precum şi menţinerea calităţii mediului, conservarea biodiversităţii, reconstrucţia
ecologică. Astfel, se impune luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemelor de
management al deşeurilor, îmbunătăţirea managementului riscurilor naturale
pentru prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale, măsuri
pentru îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale (rezervaţii şi situri naturale).
168 | P a g e
Degradarea mediului natural, respectiv intensificarea fenomenelor de eroziune şi
degradare a terenurilor, riscurile ridicate de producere de inundaţii care
caracterizează a anumite zone, degradarea fondului forestier etc., necesită
realizarea de lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare.
Lipsa cunoştinţelor ecologice şi/sau ignorarea practicilor de mediu la nivelul
administraţiilor şi comunităţilor locale şi a agenţilor economici, precum şi nivelul
redus de cunoştinţe privind legislaţia de mediu, drepturile, obligaţiile şi
responsabilităţile persoanelor fizice impun luarea de măsuri de promovare a unui
comportament responsabil faţă de mediu.
M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante,
regenerabile;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare;
M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale;
M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor;
M11.5. Îmbunătăţirea managementul riscurilor naturale;
M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;

PLAN DE MĂSURI ŞI PROIECTE ORIENTATIVE
A) Dezvoltare economică
echilibrată
OS.1. Consolidarea mediului de
afaceri judeţean
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a
zonelor rurale
OS.3. Creşterea volumului
investiţiilor străine şi autohtone
M1.1. Crearea de noi întreprinderi,
îmbunătăţirea şanselor de
supravieţuire şi susţinerea
dezvoltării IMM-urilor
M1.2. Revitalizarea şi reconversia
zonelor industriale;
M1.3. Dezvoltarea şi promovarea
sectorului turistic;
M1.4. Diversificarea economiei
rurale;
M2.1. Susţinerea/promovarea
asocierii în domeniul agricol
M2.2. Utilizarea eficientă a
resurselor piscicole;
M2.3. Promovarea utilizării
metodelor moderne în domeniul
agriculturii;
M3.1. Creşterea volumului
investiţiilor străine şi autohtone la
nivelul judeţului Bacău;
B) Îmbunătăţirea
competitivităţii mediului
economic
OS.4. Creşterea
competitivităţii economice
OS.5. Susţinerea utilizării
tehnologiei informaţiei
M4.1. Susţinerea activităţilor de
CDI şi promovarea, difuzarea
rezultatelor obţinute;
M4.2. Susţinerea
producătorilor locali în vederea
fructificării oportunităţilor de
pe piaţa globală;
M4.3. Susţinerea structurilor de
sprijin a afacerilor regionale;
M5.1. Promovarea utilizării şi
adoptării tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor ca
soluţie pentru dezvoltarea
mediului de afaceri;
M5.2. Susţinerea dezvoltării
infrastructurii IT&C judeţene
(zone rurale, micile oraşe);
C) Crearea condiţiilor necesare
dezvoltării economice durabile
OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare
dezvoltării economice a judeţului
OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă
şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei
OS.8. Dezvoltarea capacităţii
administrative a autorităţilor publice locale
M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului
Bacău;
M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi
industriale;
M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare
valorificării superioare a resurselor;
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi
ofertă pe piaţa forţei de muncă;
M7.2. Creşterea capabilităţilor de
identificare şi fructificare a oportunităţilor
de piaţa forţei de muncă;
M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de
consiliere profesională şi training;
M8.1. Eficientizarea activităţii APL;
M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la
nivelul APL (training şi formare profesională
continuă);
M8.3. Creşterea capacităţii APL în
dezvoltarea şi implementarea de proiecte;
M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL
şi comunităţile locale;
Obiective şi Măsuri
D) Îmbunătăţirea condiţiilor de trai
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă
OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii
serviciilor publice în mediul rural
OS.11. Protecţia mediului
M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane;
M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism;
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;
M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de
dezvoltare zonali;
M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale;
M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de
bază în mediul rural;
M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi
medicale în mediul rural;
M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de
energie nepoluante, regenerabile;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri
funciare;
M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale;
M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a
deşeurilor;
M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale;
M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă
de mediu;
169 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Plan de măsuri
OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean
M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi
susţinerea dezvoltării IMM-urilor
 P1.1.1. Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor
actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău
 P1.1.2. Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor
 P1.1.3. Campanii de promovare a culturii antreprenoriale
M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale
 P1.2.1. Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale
M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;
 P1.3.1. Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău;
 P1.3.2. Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement,
sănătate, cultură;
 P1.3.3. Conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare şi promovarea
turistică a acestora;
 P1.3.4. Amenajarea traseelor turistice montane;
 P1.3.5. Sistem de informare şi orientare turistică;
 P1.3.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi
de sănătate;
 P1.3.7. Susţinerea activităţilor turistice pentru elevi şi studenţi (tabere);
 P1.3.8. Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea
activităţii turistice – Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în
localitatea Slănic Moldova
M1.4. Diversificarea economiei rurale;
 P1.4.1. Campanie de informare cu privire la oportunităţile de dezvoltare a
afacerilor la nivel local;
 P1.4.2. Acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea activităţilor economice
în mediul rural, altele decât cele agricole;
170 | P a g e
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale
M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol
 P2.1.1. Campanie de informare cu privire la beneficiile asocierii în domeniul
agricol (exemple de bună practică);
 P2.1.2. Consultanţă în vederea creării şi funcţionării asociaţilor de
producători şi procesatori;
 P2.1.3. Susţinerea parteneriatelor de tip public-privat pentru valorificarea
resurselor locale (ferme piscicole, ferme agro-zootehnice, etc.)
M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole
 P2.2.1. Evaluarea potenţialului piscicol al luciurilor de apă;
 P2.2.2. Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin
realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare;
 P2.2.3. Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot:
promovarea produselor piscicole
M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii;
 P2.3.1. Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole
moderne;
 P2.3.2. Organizarea de târguri agro-alimentare periodice pentru
producatorii ecologici locali;
 P2.3.3. Susţinerea participării la târguri naţionale şi internaţionale a
producătorilor de produse ecologice din judeţul Bacău;
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone
M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone
 P3.1.1. Investiţii pentru dezvoltare economică
 P3.1.2. Promovarea oportunitatilor de investiţii prin parteneriate de tip
public-privat;

OS.4. Creşterea competitivităţii economice
M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea, difuzarea rezultatelor
obţinute
 P4.1.1. Crearea unui Centru Regional de Inovare în domeniul industrilor de
vârf in municipiul Bacau;
 P4.1.2. Sprijinirea activitatilor CDI cu caracter aplicativ, care au ca
beneficiari companii din judetul Bacau;
 P4.1.3. Susţinerea şi promovarea parteneriatelor între universităţi,
institute de cercetare şi mediul economic;
 P4.1.4. Susţinerea participării companiilor inovative la târguri naţionale şi
internaţionale de profil;
 P4.1.5. Susţinerea şi promovarea unor concursuri de soluţii inovative cu
aplicabilitate în serviciile publice;
 P4.1.6. Campanii de conştientizare a mediului de afaceri cu privire la
beneficiile inovării (cultura inovativa);
M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de
pe piaţa globală
 P4.2.1. Promovarea mărcilor locale pe plan naţional şi internaţional;
 P4.2.2. Susţinerea participării producătorilor locali din judeţ la târguri şi
expoziţii de profil;
 P4.2.3. Informarea producătorilor locali cu privire la oportunităţile de pe
pietele externe;
 P4.2.4. Oferirea de consultanţă de afaceri specializată pentru creşterea
numărului de firme care exportă;
M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale
 P4.3.1. Crearea unei structuri regionale de sprijin pentru activităţi
economice nepoluante;
Obiective şi Măsuri
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri
 P5.1.1. Promovarea mijloacelor moderne TIC pentru eficientizarea
activitatiilor economice
 P5.1.2. Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-
Bursa);
M5.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale, micile
oraşe)
 P5.2.1. Extinderea şi redimensionarea infrastructurii de acces broadband
judeţene;
OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice
M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău;
 P6.1.1. Extinderea şi modernizarea Aeroportului Bacău;
 P6.1.2. Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului;
 P6.1.3. Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic;
 P6.1.4. Realizarea soselei de centura a Municipiului Bacau;
M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale;
 P6.2.1. Crearea şi reabilitarea infrastructurii de utilităţi industriale (în
locaţiile stabilite prin regulamentele judeţene de urbanism ca zone pentru
dezvoltarea activităţilor industriale);
M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor;
 P6.3.1. Reţea de colectare produse agricole vegetale si zootehnice
 P6.3.2. Crearea, reabilitarea drumurilor de acces către exploataţiilor
agricole şi forestiere;
 P6.3.3. Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes
regional;
 P6.3.4. Piaţă de gross pentru produse agricole la Podu Turcului/Sascut;
171 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă
 P7.1.1. Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe
termen mediu şi lung;
 P7.1.2. Facilitarea comunicării între mediul de afaceri judeţean şi instituţiile
de învăţământ privind necesarul de specialişti;
 P7.1.3. Stagii de practică (elevi şi studenţi) în cadrul companiilor judeţene;
M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de
piaţa forţei de muncă
 P7.2.1. Campanii de informare în şcoli şi licee privind managementul
carierei;
 P7.2.2. Campanii de promovare a învăţării continue, modele de succes,
oportunităţi;
 P7.2.3. Program privind deprinderea unor abilitati de utilizare a TIC de
catre forta de munca a judetului;
 P7.2.4. Programe de recalificare si perfectionare, a fortei de munca, în
meserii cerute pe piaţa locală – parteneriate cu instituţii abilitate şi
furnizori acreditaţi;
M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training
 P7.3.1. Extinderea reţelei de consiliere şi formare profesională judeţeană;
 P7.3.2. Platformă e-learning corelată cu evoluţia cererii pieţei locurilor de
muncă;
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice
M8.1. Eficientizarea activităţii APL
 P8.1.1. Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor
publice locale - e-Administraţie;
 P8.1.2. Certificarea sistemelor de management al calităţii din cadrul
administraţiilor publice locale;
 P8.1.3. Introducerea sistemului de evaluare continuă a performanţelor
administraţiilor publice locale;
 P8.1.4. Dotarea administraţiilor publice locale cu mijloace IT&C moderne;
 P8.1.5. Îmbunătăţirea comunicării şi colaborării între APL-uri;
172 | P a g e
 P8.1.6. Identificarea şi adoptarea modelelor de bună practică în
administraţie (schimb experienta);
M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare
profesională continuă)
 P8.2.1. Platformă e-learning pentru funcţionarii din cadrul administraţiilor
publice locale;
 P8.2.2. Cursuri de specializare pentru funcţionarii din cadrul
administraţiilor publice locale;
M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte
 P8.3.1. Servicii de asistenţă pentru funcţionarii administraţiilor publice
locale pentru elaborarea documentaţiilor şi cererilor de finanţare;
 P8.3.2. Sprijin pentru realizarea/reactualizarea strategiilor de dezvoltare
locală;
 P8.3.3. Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii
M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale
 P8.4.1. Promovarea parteneriatelor public privat;
 Informarea factorilor de decizie din cadrul adm publ locale privind
posibilitatea dezvoltarii parteneriatelor de tip public-privat;"
 P8.4.2. Susţinerea proiectelor în domeniul economic ale societăţii civile
(linii de finantare pentru antreprenoriat social);
 P8.4.3. Sprijin oferit structurilor asociative din judeţ (GAL-uri, ADI-uri);
 P8.4.4. Campanii de responsabilizare a comunităţilor locale cu privire la
implicarea şi susţinerea APL în atingerea obiectivelor de dezvoltare;
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă
M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane
 P9.1.1. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată
în judeţul Bacău;
 P9.1.2. Extinderea şi reabilitarea reţelei de drumuri, trotuare, parcări;
 P9.1.3. (Re)amenajarea spaţiilor publice (pieţe, parcuri, statii transport
public);

M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism
 P9.2.1. Reactualizarea regulamentelor generale de urbanism;
 P9.2.2. Realizarea cadastrului electronic;
 P9.2.3. Realizarea unei baze de date cu infrastructura urbană;
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice
 P9.3.1. Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social;
 P9.3.2. Elaborarea planului sectorial de dezvoltare în domeniul educaţiei şi
învăţământului;
M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de dezvoltare zonali;
 P9.4.1. Configurarea zonelor urbane de dezvoltare: Bacău, Oneşti,
Comăneşti-Moineşti-Dărmăneşti;
 P9.4.2. Realizarea regulilor de urbanism (PUG, PUZ şi PUD) pentru zonele
urbane: - Bacău, Oneşti, Comăneşti-Moineşti-Dărmăneşti;
 P9.4.3. Susţinerea realizării strategiilor de dezvoltare la nivelul zonelor
urbane constituite;
 P9.4.4. Infiintarea unui centru urban în zona de est – sud est a judeţului
(Podu Turcului/Sascut);
OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor
publice în mediul rural
M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale;
 P10.1.1. Reabilitarea drumurilor comunale;
 P10.1.2. Extinderea şi redimensionarea infrastructurii de telecomunicaţii;
M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural;
 P10.2.1. Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă (captare,
tratare, distribuţie);
 P10.2.2. Extinderea sistemului de evacuare a apelor uzate;
M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;
 P10.3.1. Sprijinirea instalării medicilor de familie în mediul rural;
 P10.3.2. Imbunatatirea accesului populatiei din mediul rural la serviciile
medicale de urgenţă (statii, puncte de ambulanta);
Obiective şi Măsuri
 P10.3.3. Dotarea cu materiale didactice a unităţilor de învăţământ din
mediul rural;
 P10.3.4. Asigurarea unor facilitati pentru atragerea personalului didactic
calificat si medical în mediul rural;
OS.11. Protecţia mediului
M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante,
regenerabile
 P11.1.1. Promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, nepoluante;
 P11.1.2. Utilizarea de surse de energie nepoluante, regenerabile în
instituţiile publice;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare
 P11.2.1. Lucrări de combatere a torentelor şi regularizare a cursurilor de
apă;
 P11.2.2. Lucrări combatere şi eliminare a efectelor alunecărilor de teren;
 P11.2.3. Împădurirea terenurilor degradate;
 P11.2.4. Lucrări de ameliorare a capacităţii productive a solurilor şi
combaterea factorilor limitativi;
M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale
 P11.3.1. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale (rezervaţii si situri
naturale);
M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor
 P11.4.1. Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru
de colectare şi valorificare/incinerare a periculoase
 P11.4.2. Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor;
M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale
 P11.5.1. Crearea, reabilitarea, dezvoltarea infrastructurii împotriva
calamităţilor naturale;
 P11.5.2. Dotarea cu sisteme de alarmare şi intervenţii în cazul calamităţilor
naturale;
M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu
 P11.6.1. Programe de sensibilizare a elevilor privind mediul prin
desfăşurarea de acţiuni de ecologizare a zonelor afectate de poluare prin
deşeuri;
173 | P a g e
II.3. VECTORII DEZVOLTĂRII ECONOMICE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Judeţul Bacău se bucură de o serie de resurse care, prin intermediul unei
bune gestionări, pot contribui la o dezvoltare economică echilibrată şi
sustenabilă. Economia judeţului se bazează pe capitalul uman, agricultură,
industrie, capitalul inovativ, resursele naturale.
Capitalul uman
Judeţul Bacău dispune de cea mai importantă componentă a dezvoltării
economice, şi anume resursa umană. Populaţia totală a judeţului Bacău, la 1
iulie 2009, era de 716.176 persoane, din care 64,5% persoane cu vârsta cuprinsă
între 15-59 ani.
La sfârşitul anului 2008, resursele de muncă ale judeţului erau reprezentate de
464,2 mii persoane, reprezentând 19,9% din totalul resurselor de muncă de la
nivelul regiunii Nord Est şi 3,4% din totalul naţional. Resursele de muncă din judeţ
beneficiază de un cadru propice dezvoltării profesionale oferit de existenţa
universităţilor cu specializări în diferite domenii şi a altor unităţi de formare
profesională.
Deşi capitalul uman, este principalul factor ce stă la baza dezvoltării economice a
judeţului, acesta se confruntă cu o serie de probleme, precum: scăderea continuă
a afectivului populaţiei, existenţa fenomenului de îmbătrânire, gradul scăzut de
ocupare a resurselor de muncă (48,2% persoane ocupate din totalul resurselor de
muncă).
Evoluţia economiei judeţene şi naţionale şi-a pus puternic amprenta asupra forţei
de muncă judeţene. Dacă în anul 2003 în industrie erau 28,5% persoane ocupate, în
anul 2008 erau doar 21,7% persoane. Aşadar, declinul industrial a condus la
reorientarea profesională a forţei de muncă.
În aceste condiţii se impune susţinerea forţei de muncă în vederea calificării,
reconversiei profesionale, în conformitate cu cerinţele pieţei actuale şi cu
tendinţele de dezvoltare economică a judeţului.
Un alt aspect important al acestei dimensiuni este din perspectiva teritorială, forţa
de muncă din zonele rurale, în special cele din est, este afectată de o rată a
176 | P a g e
şomajului mai ridicată decât în alte părţi ale judeţului. Aşadar, este necesară
atragerea forţei de muncă din mediul rural în alte zone şi domenii econimice.
Migraţia externă constituie o problemă majoră pentru disponibilitatea forţei de
muncă, în eventualitatea amplificării acestui fenomen. Economia judeţului Bacău şi
nivelul de trai trebuie să menţină capitalul uman specializat şi cu un înalt nivel de
pregătire.
Agricultura
Un factor important ce contribuie la o dezvoltare economică armonioasă a
judeţului este reprezentat de agricultură. Acest sector are un potenţial ridicat
de dezvoltare în anumite zone ale judeţului: partea de est se remarcă prin
terenuri arabile de o calitate superioară, în special în proximitatea Siretului,
iar în partea de vest relieful permite dezvoltarea sectorului zootehnic.
Condiţiile favorabile şi practicile agricole tradiţionale ale locuitorilor judeţului
în creşterea animalelor, pomicultură, cultura cerealelor şi a altor culturi, pot
sta la baza agriculturii ecologice, ce reprezintă un sector în ascensiune.
Atât la nivel cât şi la nivel judeţean, agricultura suferă de o serie de probleme
legate de reducerea terenurilor cultivate, parcul agricol şi infrastructura
specifică deficitară, fragmentarea loturilor de teren agricol – practicarea
agriculturii de subzistenţă, etc. Susţinerea adecvată a sectorului agricol de la
nivel judeţean, poate contribui substanţial la relansarea economică a
acestuia.
Capitalul inovativ
Municipiul Bacău reprezintă al doilea pol de dezvoltare economică, după
municipiul Iaşi, din regiunea Nord Est, găzduind activitatea unor firme de
renume naţional şi internaţional. Componenta de cercetare, inovare a

acestor companii contribuie substanţial la afirmarea municipiul ca pol de
competitivitate, dezvoltând astfel premisele necesare acesteia.
La baza afirmării municipiului Bacău ca centru de competitivitate stă dezvoltarea şi
formarea resurselor umane. Municipiul atrage forţa de muncă specializată şi oferă,
prin intermediul instituţiilor de educare, formare şi cercetare, forţă de muncă
tânără specializată în domenii precum: inginerie, ştiinţe (informatică, biologie).
Parteneriatele dintre companiile judeţene şi centrele de cercetare cu scopul
diseminării rezultatelor cercetării fructifică capitalul inovativ disponibil.
Capitalul inovativ de care dispune municipiul Bacău contribuie substanţial atât la
afirmarea municipiului ca pol de competitivitate în cadrul regiune, cât şi la
relansarea sectorului industrial din cadrul judeţului ce va reprezenta principalul
motor al dezvoltării socio-economice a judeţului.
Industria
Pentru regiunea Moldovei, judeţul Bacău reprezintă centrul industrial, aici fiind
localizate, în prezent, combinatul de îngrășăminte chimice Amurco, fabrica de
aeronave şi nave spaţiale Aerostar, fabrica de hârtie şi carton Letea, fabrica de
prelucrare şi conservare a cărnii de pasăre Agricola, fabrica de morărit Pambac, şi
multe alte companii cu tradiţie în fabricarea uneltelor şi utilajelor, prelucrarea
lemnului, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţămintei, etc.
Transformările economice de la nivel naţional, din ultimii 22 de ani, au influenţat
puternic sectorul industrial al judeţului Bacău. Important centru industrial, unde
industria petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de
maşini, energetică, etc. au cunoscut o ascensiune puternică, a fost puternic afectat
de dezinteresul faţă de acest domeniu de după perioada comunistă.
Platformele industriale care odinioară găzduiau importante centre industriale
necesită restructurare atât prin utilizarea acestora în alte sectoare economice dar
şi prin revitalizarea acestora bazată pe tradiţia industrială a judeţului. Zonele
Bacău, Dărmăneşti, Oneşti, Buhuşi, Moineşti, Comăneşti reprezintă un exemplu
Vectorii dezvoltării economice
concludent pentru situaţia prezentă a vechilor platformelor industriale ce impun
măsuri de revitalizare, restructurare.
Capital natural
Poziţionat pe unităţi de relief diferite, grupa central - estică a Carpaţilor Orientali,
Subcarpaţii şi depresiunea Tazlău – Caşin, lunca Siretului şi podişul Bârladului,
judeţul Bacău dispune de resurse variate, a căror exploatare a condus la
ascensiunea economică.
Varietatea resurselor naturale ale judeţului a impulsionat dezvoltarea unor
anumite sectoare economice. Calitatea solurilor a stimulat dezvoltarea agriculturii,
în zonele de deal şi de munte s-a dezvoltat exploatarea şi prelucrarea lemnului,
existenţa izvoarelor minerale cu proprietăţi curative a susţinut dezvoltarea
turismului balnear în staţiunilor Slănic Moldova şi Târgu Ocna, reţeaua hidrografică
şi acumulările de apă au condus la dezvoltarea sectorului piscicol.
Industria extractivă şi cea metalurgică au progresat pe baza resurselor subsolului:
zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, zăcăminte de cărbune brun, sare gemă, săruri
de potasiu, gipsuri, gresii, argile comune, nisipuri şi pietrişuri.
Datorită poziţionării geografice, judeţul Bacău se înscrie în zonele cu potenţial în
exploatarea resurselor de energie alternativă: biomasă, microhidro şi energie
eoliană.
Aşadar, capitalul natural de care dispune judeţul Bacău conduce la o dezvoltare
economică intensă bazată pe activitatea industrială şi agricolă, totodată punând
bazele sectorului turistic, prin existenţa cadrelor naturale de excepţie şi a
izvoarelor cu proprietăţi curative.
177 | P a g e
II.4. ŢINTE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Densitatea IMM-urilor (IMM/1.000 locuittori)

Nivel 2008: 17,2 Ţintă 2020: 20 Ţintă 2030: 25

Indicator: Suprafaţa zone industriale revitalizate / redate în circuitul economic

Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 200 ha Nivel 2030: 500 ha

Indicator: Numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare

Nivel 2009: 34 Ţintă 2020: 40 Ţintă 2030: 45

Indicator: Numărul sosirilor turiştilor în structurile de cazare din judeţ

M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor Nivel 2009: 85.145 Ţintă 2020: 100.000 Ţintă 2030: 150.000
OS.1. Consolidarea de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor;
Indicator: Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune
mediului de afaceri M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale;
Nivel 2009: 32,4 Ţintă 2020: 35 Ţintă 2030: 40
judeţean M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;
M1.4. Diversificarea economiei rurale; Indicator: Numărul întreprinderilor active din mediul rural
Nivel 2008: 2.646 Ţintă 2020: 3.000 Ţintă 2030: 3.500

Indicator: Cifra de afaceri a întreprinderilor active din mediul rural

Nivel 2008: 495 mil. euro Ţintă 2020: 600 mil euro Ţintă 2030: 750 mil euro

Indicator: Numărul salariaţilor din cadrul întreprinderilor active din mediul rural
Nivel 2008: 12.686 Ţintă 2020: 15.000 Ţintă 2030: 20.000

Indicator: Indice de disparitate PIB pe locuitor faţă de nivel naţional

Nivel 2008: 70,2% Ţintă 2020: 75% Ţintă 2030: 85%

180 | P a g e
 Ţinte pe termen mediu şi lung

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Contribuţia agriculturii la formarea VAB judeţene

Nivel 2008: - Ţintă 2020: 15% Ţintă 2030: 20%

Indicator: Valoarea producţiei ramurii agricultura (mii euro)

Nivel 2008: 465.470 mii euro Ţintă 2020: 535.291 mii euro Ţintă 2030: 581.838 miii euro

M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol Indicator: Suprafaţa agricolă a exploataţiilor cu 50 ha şi peste
OS.2. Dezvoltarea Nivel 2010: 22.424 ha Ţintă 2020: 40.000 ha Ţintă 2030: 60.000 ha
M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole;
agriculturii şi a
M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul Indicator: Numărul exploataţiilor agricole zootehnice
zonelor rurale
agriculturii; Nivel 2010: 12 Ţintă 2020: 20 Ţintă 2030: 30

Indicator: Suprafaţa exploataţii piscicole

Nivel 2010: 173 ha Ţintă 2020: 200 ha Ţintă 2030: 300

Indicator: Numărul producătorilor ecologici atestaţi

Nivel 2010: 117 Ţintă 2020: 200 Ţintă 2030: 300

Indicator: Numărul societăţilor cu participare străină de capital (sold la 31.12)

Nivel 2009: 1.433 Ţintă 2020: 1.500 Ţintă 2030: 1.600
OS.3. Creşterea
M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone Indicator: Valoarea capitalului social subscris de societăţile cu participare străină de capital
volumului investiţiilor
la nivelul judeţului Bacău; Nivel 2009: 567.068,3 mii euro Ţintă 2020: 623.775,1 mii euro Ţintă 2030: 680482 mii euro
străine şi autohtone
Indicator: Investiţii brute ce revin în medie la 1.000 lei cifră de afaceri;
Nivel 2008: 122% lei Ţintă 2020: 125% Ţintă 2030: 130%

181 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Ponderea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în PIB-ul judeţean

Nivel 2008: 0,07% Ţintă 2020: 1% Ţintă 2030: 2%

Indicator: Personal angajat în activitatea de cercetare dezvoltare la 10.000 persoane ocupate civile
Nivel 2008: 15,2 Ţintă 2020: 20 Ţintă 2030: 25

Indicator: Ponderea întreprinderilor inovative faţă de numărul total de întreprinderi – exclusiv micro(%)
Nivel 2008: ld Ţintă 2020: 25% Ţintă 2030: 30%
M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea,
difuzarea rezultatelor obţinute; Indicator: Valoarea exporturilor – mii euro
OS.4. Creşterea Nivel 2008: 342.052 mii euro Ţintă 2020: 500.000 mii euro Ţintă 2030: 700.000
M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării
competitivităţii
oportunităţilor de pe piaţa globală; Indicator: Numărul firmelor care exportă
economice
M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor Nivel 2010: 174 Ţintă 2020: 200 Ţintă 2030: 250
regionale;
Indicator: Număr structuri de sprijinire a afacerilor de interes regional
Nivel 2008: 0 Ţintă 2020: 0 Ţintă 2030: 1 structură

Indicator: Productivitatea muncii IMM-urilor (Cifră afaceri per salariat), faţă de nivel mediu naţional
Nivel 2008: 76,6% Ţintă 2020: 80% Ţintă 2030: 90%

Indicator: Cifră de afacere medie per IMM, faţă de nivel mediu naţional
Nivel 2008: 74,3% Ţintă 2020: 80% Ţintă 2030: 85%

Indicator: Reţea electronică a producătorilor din judeţ – „e-Bursa”;

M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei Nivel 2010: 0 Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1
OS.5. Susţinerea informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea
Indicator: Acces la internet printr-o conexiune de bandă largă ;
utilizării tehnologiei mediului de afaceri;
Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 100% din populaţia urbană Ţintă 2030: 100% populaţia din mediul rural
informaţiei M5.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene
(zone rurale, micile oraşe); Indicator: Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale - e-Administraţie
Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 50% APL Ţintă 2030: 100% APL

182 | P a g e
 Ţinte pe termen mediu şi lung

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Realizarea centurii municipiului Bacău

Nivel 2010: 0 Ţintă 2020: 0 Ţintă 2030: 1

Indicator: Modernizare aeroport Internaţional Bacău

Nivel 2010: 0 Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Lungime drumuri judeţene şi comunale modernizate

Nivel 2009: 145 km Ţintă 2020: 200 km Ţintă 2030: 300 km
OS.6. Asigurarea M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău;
Indicator: Lungime drumurilor de acces către exploataţiilor agricole şi forestiere create/reabilitate
infrastructurii M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale;
Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 50 km Ţintă 2030: 100 km
necesare dezvoltării M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării
economice a judeţului superioare a resurselor; Indicator: Număr Zone cu funcţiuni industriale care dispun de infrastructură de utilităţi
corespunzătoare
Nivel 2010:--- Ţintă 2020: 2 Ţintă 2030: 4

Indicator: Piaţă de gross judeţeană pentru produse agricole

Nivel 2010:--- Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Centru logistic Bacău

Nivel 2010:0 Ţintă 2020: 0 Ţintă 2030: 1

Indicator: Câştigul salarial nominal mediu net lunar- indice de disparitate faţă de nivel naţional;
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa Nivel 2009: 96,9% Ţintă 2020: 100% Ţintă 2030: 110%
OS.7. Creşterea
forţei de muncă;
calificării forţei de
M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a Indicator: Rata de ocupare a resurselor de muncă
muncă şi
oportunităţilor de piaţa forţei de muncă; Nivel 2009: 45,6% Ţintă 2020: 60% Ţintă 2030: 65%
adaptabilităţii la
M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere
cerinţele pieţei Indicator: Rata şomajului
profesională şi training;
Nivel 2009: 9% Ţintă 2020: 6% Ţintă 2030: 4%

183 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Număr APL care au implementat şi certificat sistemul de management al calităţii;

Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 50% Ţintă 2030: 100%

Indicator: Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor medicale la nivel judeţean

Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1
M8.1. Eficientizarea activităţii APL;
OS.8. Dezvoltarea M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training Indicator: Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor de învăţământ la nivel judeţean
capacităţii şi formare profesională continuă); Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1
administrative a M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi
autorităţilor publice implementarea de proiecte; Indicator: Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor de învăţământ la nivel judeţean
locale M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1
locale;
Indicator: Număr GAL-uri funcţionale
Nivel 2010: 4 Ţintă 2020: 6 Ţintă 2030: 6

Indicator: Strategii de dezvoltare locală reactualizate conform noilor instrumente de finanţare

Nivel 2010: --- Ţintă 2015: 93 Ţintă 2030: ---

184 | P a g e
 Ţinte pe termen mediu şi lung

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Lungime reţea de alimentare cu apă reabilitată

Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 200 Ţintă 2030: 400

Indicator: Lungimea reţelei de canalizare modernizată

Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 100 Ţintă 2030: 300

Indicator: Număr staţii de epurare a apelor uzate modernizate/retehnologizate

Nivel 2010: 0- Ţintă 2020: 8 Ţintă 2030: 8

Indicator: Lungime străzi orăşeneşti modernizate

M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane; Nivel 2009: 457 Ţintă 2020: 500 Ţintă 2030: 600
M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism;
OS.9. Dezvoltarea Indicator: Număr angajaţi în cadrul unităţilor economiei sociale
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;
urbană durabilă Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 100 Ţintă 2030: 200
M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de
dezvoltare zonali; Indicator: Suprafeţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor în fiecare oraş/municipiu
Nivel 2009: 17,3- Ţintă 2020: 26 Ţintă 2030: 35

Indicator: Număr zone de agrement amenajate/reamenajate

Nivel 2010: ld- Ţintă 2020: 9 Ţintă 2030: 15

Indicator: Număr zone urbane de dezvoltare înfiinţate

Nivel 2010: l1- Ţintă 2020: 3 Ţintă 2030: 3

Indicator: Strategii ale zonelor urbane de dezvoltare elaborate

Nivel 2010: 1- Ţintă 2020: 3 Ţintă 2030: 3

185 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Lungime drumuri comunale de pământ pietruite

Nivel 2010: 0- Ţintă 2020: 50 Ţintă 2030: 150

Indicator: Lungime drumuri comunale pietruite asfaltate

Nivel 2010: 0- Ţintă 2020: 100 Ţintă 2030: 250

Indicator: Lungime reţelei de alimentare cu apă potabilă din mediul rural

Nivel 2009: 890- Ţintă 2020: 1.200 Ţintă 2030: 1.500 km

Indicator: Lungime reţelei de canalizare din mediul rural

OS.10. Dezvoltarea M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale; Nivel 2009: 133,5- Ţintă 2020: 250 km Ţintă 2030: 500 km
infrastructurii şi M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în
Indicator: Numărul de elevi/PC în unităţile de învăţământ din mediul rural
creşterea calităţii mediul rural;
Nivel 2009: 10,5- Ţintă 2020: 8 Ţintă 2030: 6
serviciilor publice în M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale
mediul rural în mediul rural; Indicator: Numărul de elevi/PC în unităţile de învăţământ din mediul rural
Nivel 2009: 10,5- Ţintă 2020: 8 Ţintă 2030: 6

Indicator: Ponderea posturilor didactice din mediul rural ocupate de către suplinitori
Nivel 2009: ---- Ţintă 2020: --- Ţintă 2030: ---

Indicator: Numărul de farmacii şi puncte farmaceutice din mediul rural

Nivel 2009: -54 Ţintă 2020: 100 (cel puţin 1 unitate înfiecare UAT) Ţintă 2030: 150

Indicator: Numărul mediu de persoane per medic de familie în mediul rural

Nivel 2009: - 2.880 Ţintă 2020: 2.371 Ţintă 2030: 2.000

186 | P a g e
 Ţinte pe termen mediu şi lung

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE

Indicator: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate a populaţiei

Nivel 2010: 38,69% Ţintă 2020: 100% Ţintă 2030: 100%

Indicator: Reducerea cantităţii de deşeuri menajere generate

Nivel 2007: 231.466 tone Ţintă 2020: 208.320 tone Ţintă 2030: 185.173 tone

Indicator: Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate selectiv

M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie Nivel 2009: 958 tone Ţintă 2020: 1.150 tone Ţintă 2030: 1.437 tone
nepoluante, regenerabile;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare; Indicator: Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de alunecări de teren
M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale; Nivel 2009: 510,4 ha Ţintă 2020: 1433,84 ha Ţintă 2030: 382,8 ha
OS.11. Protecţia
M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a Indicator: Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de exces de umiditate
mediului
deşeurilor; Nivel 2009: 21.979 ha Ţintă 2020: 19.781 ha Ţintă 2030: 17.583 ha
M11.5. Îmbunătăţirea managementul riscurilor naturale;
M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de Indicator: Creşterea cantităţii de energie regenerabilă utilizată la nivel judeţean cu minim 10%, respectiv
mediu; 20%;
Nivel 2010: ld Ţintă 2020: ld Ţintă 2030: ld

Indicator: Creşterea suprafeţei fondului forestier

Nivel 2010: 268,8 mii ha Ţintă 2020: 282,2 mii ha Ţintă 2030: 295,7 mi ha

Indicator: Ponderea apelor uzate evacutate corespunzător epurate

Nivel 2009: 42,1% Ţintă 2020: 75% Ţintă 2030: 100%

187 | P a g e
II.5. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Monitorizarea şi evaluarea implementării au drept scop aprecierea gradului de
realizare al activităţilor Strategiei. De asemenea, acestea fundamentează
eventualele revizuiri şi modificări ale direcţiilor de dezvoltare, obiectivelor,
ţintelor, planurilor de măsuri şi acţiuni.
Monitorizarea
Monitorizarea presupune colectarea şi raportarea unui set de informaţii
referitoare la desfăşurarea proiectelor şi compararea cu rezultatele estimate, în
scopul îmbunătăţirii eficienţei şi reorientării acţiunilor, atunci când este necesar.
Fiind un instrument de management indispensabil al unei strategii, monitorizarea
vizează caracterizarea acţiunilor în timpul desfăşurării: activităţile proiectelor,
rezultatele parţiale, încadrarea în bugetele planificate, încadrarea în termenele
intermediare, identificarea apariţiei unor noi riscuri etc.
Succesul activităţii de monitorizare este influenţat de o serie de factori, cum ar fi:
formularea adecvată a activităţilor, stabilirea unor indicatori de monitorizare
pentru fiecare proiect, stabilirea unui calendar de implementare şi a bugetelor
necesare.
Activitate/ Rezultate Indicatori de
Nr. Crt.
Măsură aşteptate performanţă
190 | P a g e
Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte semestriale
întocmite de către Direcţia Integrare Europeană. În raport se va preciza:
 stadiul în care se află diversele acţiuni programate pentru perioada pe
care se face raportarea;
 indicatorii care descriu caracteristicile măsurabile ale acţiunilor din
plan;
 revizuirea acţiunilor, acolo unde este cazul
 timpul estimat până la îndeplinirea acţiunilor;
 alte aspecte.
În vederea realizării activităţilor de monitorizare este esenţială existenţa unui
grafic al desfăşurării în timp a proiectelor precum şi a unui set de indicatori de
monitorizare şi evaluare (anexate).
Activitatea de monitorizare a Strategiei are un caracter sistematic şi include
elaborarea în baza indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de
progres şi a raportului final de evaluare după ultima etapă de implementare.
Informaţia din cadrul Rapoartele de monitorizare va fi structurată tabelar, astfel:
Termen de Stadiul
Responsabil Observaţii
îndeplinire acţiunii

Evaluarea
Evaluarea este aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării
Strategiei, utilizând informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea
face o analiză a modului de implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia.
Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor
realizate şi în ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor.
Strategia va fi evaluată anual prin intermediul:
 rapoartelor de monitorizare;
 unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliţi în Planul
de Acţiune;
 organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul,
partenerii, reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai comunităţii, unde vor fi
comunicate şi evaluate rezultatele implementării Planului de Acţiune.
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere
a ţintelor propuse iniţial cu situaţia dezvoltării judeţului la diferite momente.
Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de
monitorizarea Strategiei, din cadrul Direcţia Integrare Europeană. Activitatea de
evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia
indicatorilor de evaluare. În funcţie de aceste rapoarte, se vor lua decizile privind
eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor Strategiei.
Este recomandat ca, la perioade mai mari de timp (5 ani) sau în cazul unor
schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze revizuiri ale
strategiei.
O primă revizuire a Strategiei este recomandat să fie realizată în anul 2013, în
momentul în care vor fi disponibile toate informaţiile cu privire la disponibilitatea
fondurilor europene pentru următoarea perioadă de programare. De asemenea, o
a doua revizuire poate fi realizată în perioada 2015-2016, atunci când vor fi
finalizate toate proiectele finanţate din fonduri europene din perioada actuală de
programare.
Monitorizare şi evaluare a implementării strategiei
Indicatorii de monitorizare şi evaluare
Indicatorii de monitorizare şi evaluare pot fi de două tipuri:
- Indicatori administrativi (prezintă activitatea din punct de vedere
administrativ şi managerial şi redau capacitatea de planificare eficientă,
capacitatea de a respecta termene limită, etc.
- Indicatori de performanţă (pot fi economici, politici şi sociali, ecologici
ai dezvoltării umane etc. şi sunt urmăriţi pentru a evalua impactul efectiv
al politicilor publice).
În funcţie de obiectivele strategiei, indicatorii de performanţă se pot referi la:
 Gradul de sărăcie
 Calitatea aerului şi a apei
 Rata criminalităţii
 Creşterea şi diversificarea forţei de muncă urbane şi rurale
 Creşterea veniturilor
 Cuantumul şi structura investiţiilor în zonele urbane şi rurale
 Cuantumul investiţiilor directe străine în zonele urbane şi rurale
 Transparenţa administraţiei publice locale
 Gradul de satisfacţie şi de încredere faţă de administraţia publică
locală exprimată de locuitori şi alţi actori locali importanţi
Exemple de indicatori de monitorizare şi evaluare
 Cuantumul veniturilor pe gospodărie
 Rata de ocupare a forţei de muncă active
 Rata şomajului
 Drumuri modernizate (%)
 Gradul de conectare la sistemul public de canalizare
 Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile
 Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural
 Suprafaţa spaţiilor verzi intravilane pe cap de locuitor
 Rata de creştere / descreştere a numărului de întreprinderi
 Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică
existentă
 Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare
 Etc.
191 | P a g e

II.6. PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Prezentarea modelului de planificare strategică
Dezvoltarea economică se referă la politicile şi programele care permit comunităţii
locale să se adapteze cu succes schimbărilor economice, consolidându-şi poziţia
competitivă în raport cu factorii principali care influenţează producţia: resurse
umane, informaţie şi tehnologie, capital şi infrastructură etc. De asemenea,
dezvoltarea economică locală este un proces, în care partenerii din sectoarele
public, privat şi al organizaţiilor neguvernamentale cooperează pentru
maximizarea resurselor economice în zona respectivă, pentru a crea condiţii mai
bune pentru dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării economice, a
numărului de locuri de muncă disponibile şi a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.
Planificarea strategică reprezintă o modalitate sistematică de a administra
schimbarea şi de a construi un consens şi o viziune comună a întregii comunităţi
pentru asigurarea unui viitor economic mai bun. E un proces creativ de identificare
a problemelor critice şi de stabilire a scopurilor, obiectivelor şi măsurilor credibile
care, odată implementate, duc la rezolvarea acestor probleme. Planificarea
strategică este, de asemenea, o tehnică extrem de eficientă prin mediul de afaceri
şi factorii de decizie de la nivelul administraţiilor publice locale se reunesc pentru a
crea parteneriate public privat care să ducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri
din comunitate şi la întărirea rolului acestuia din punct de vedere competiţional.
Planificarea strategică este o metodă complexă şi selectivă de influenţare a
viitorului economic al unei comunităţi. Complexitatea sa este dată de analiza
iniţială a condiţiilor economice la nivel local, de interacţiunile specifice în cadrul
comunităţii şi a forţelor externe care afectează economia locală. Pe de altă parte,
schimbările ce trebuie făcute trebuie să influenţeze întreaga economie locală prin
acţiuni speciale, selective. Având în vedere faptul că resursele şi capacitatea unei
comunităţi sunt întotdeauna limitate, procesul de planificare strategică trebui să
selecteze în permanenţă problemele, obiectivele şi acţiunile care sunt cele mai
necesare, sigure şi fezabile.
Procesul de planificare strategică presupune parcurgerea a câtorva paşii analitici
şi decizionali:
1. organizarea;
2. analiza contextului economico-social actual;
3. identificarea problemelor critice şi stabilirea viziunii strategice;
4. analize sectoriale detaliate a domeniilor strategice;
194 | P a g e
5. stabilirea direcţiilor strategice, obiectivelor şi măsurilor;
6. realizarea planului strategic de acţiune;
7. implementarea planului strategic de acţiune;
8. monitorizarea şi actualizarea planului strategic de acţiune/strategiei.
Organizarea reprezintă una dintre etapele critice ale procesului de planificare
strategică, asigurând în mare măsură succesul întregului proces. În această etapă
se realizează o planificarea detaliată a proiectului, se stabilesc listele cu actorii
locali de interes vizaţi a fi implicaţi în consultările publice, sunt stabilite
modalităţile şi calendarul de lucru cu reprezentanţii actorilor locali, sunt
configurate grupurile de lucru etc.
Analiza contextului economico-social actual. Planificarea strategică se bazează pe
o evaluare obiectivă a caracteristicilor comunităţii locale şi a locului acesteia în
economia regiunii şi cea naţională. Obţinerea acestei evaluări obiective se bazează
pe două activităţi distincte:
 utilizarea de date statistice relevante, din surse oficiale, pentru a identifica
caracteristicile economice şi tendinţele actuale concretizată în Profilul
economico-social al comunităţii;
 studiu în rândul mediului de afaceri pentru identificarea şi analiza factorilor de
susţinere ai dezvoltării economice;
Identificarea problemelor critice şi stabilirea viziunii strategice. Pe baza
informaţiilor obţinute în urma radiografierii mediului socio-economic sunt
identificate problemele critice, acestea reprezentând în principal la zonele de
interes prioritar (nu probleme specifice separate) pe care comunitatea trebuie să
le abordeze pentru a asigura dezvoltarea viitoare. Selecţia problemelor critică este
încurajează luarea deciziilor într-un mod selectiv, lucru care permite concentrarea
pe cele mai importante aspecte care vor afecta viitorul comunităţii.
Tot în această etapă, ulterior selecţiei problemelor critice este formulată viziune
strategică şi obiective globale, acestea ghidând întregul proces de planificare
strategică.
Analize sectoriale detaliate a domeniilor strategice. Odată problemele critice
identificate, este nevoie de analize suplimentare, pentru a obţine o imagine clară a
poziţiei în care se află comunitatea în legătură cu fiecare problemă. Această
metodă este mai concretă şi ancorată în special în analiza directă, care la rândul
 Procesul de planificare strategică

său este strâns legată de problemele critice, şi va sta la baza elaborării a unui plan
de acţiune prin care se va încerca reducerea numărului de puncte slabe şi folosirea
la maxim a celor forte.
Stabilirea direcţiilor strategice, obiectivelor şi măsurilor necesare. Finalizarea
primelor patru etape marchează încheierea primei jumătăţi a procesului de
planificare strategică au pregătit terenul pentru activitatea de stabilirea scopurilor,
obiectivelor şi strategiilor pentru întocmirea planului de acţiune. Pentru fiecare
problemă critică procesul se concentrează pe găsirea de soluţii. Consensul în
această etapă este extreme de important, abordarea consultativ – participativă a
tuturor actorilor locali interesaţi fiind esenţială.
Planul strategic. În această etapă se stabileşte lista cu proiecte prioritare, care să
conducă la soluţionarea problemelor identificate în etapa de analiză şi la atingerea
obiectivelor stabilite. Prioritizarea se va face după impactul estimat, fezabilitate,
crearea şi menţinerea de locuri de muncă, potenţialul de investiţii de capital,
participarea sectorului privat şi compatibilitatea cu alte proiecte. Planificarea în
timp, alocarea şi atragerea resurselor necesare reprezintă alte aspecte importante
care vor trebui luate în calcul.
Implementarea planului strategic de acţiune. Finalitatea planificării strategice
este implementarea planului întocmit. Succesul acesteia depinde de identificarea
corectă şi alocarea de resurse, de existenţa unui parteneriat real şi permanent
între actorii locali, care se va concentra pe ducerea la îndeplinire a planului
strategic. O importanţă deosebită în implementarea Strategiei o reprezintă
organizarea, adoptarea unei unei metodologii de implementare a Strategiei, ca
parte integrantă a planului, fiind absolut necesară.
Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea planului strategic de acţiune/strategiei.
În vederea asigurării derulării tuturor activităţilor în orizontul de timp preconizat
de strategie, precum şi în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectelor cu atingerea
indicatorilor fixaţi monitorizarea şi evaluarea reprezintă activităţi absolut
necesare.
Monitorizarea şi evaluarea privesc atât mijloacele folosite în procesul de
implementare, cât şi rezultatele ca atare. În această etapă se va măsura atât
eficienţa (maximizarea rezultatelor – outputs în raport cu resursele investite –
inputs), cât şi eficacitatea politicii publice (raportul dintre obiectivul rezultatele
obţinute şi obiectivul ce trebuia atins).
Importanţa acestor activităţi impun necesitatea unei metodologii de evaluare şi
monitorizare a Strategiei care să prevadă instrumente concrete: metodologia de
monitorizare, lista indicatorilor de monitorizare, tablou de bord al implementării,
calendarul monitorizării, rapoarte periodice etc.
Derularea procesului de elaborare a Strategiei
Anterior implementării proiectului de realizarea a „Strategiei de dezvoltare
economică durabilă a judeţului Bacău orizont 2010-2013” a fost realizat „Profilul
economico-social al judeţului Bacău - radiografie a nivelului de dezvoltare
economică şi socială”
Metodologia de elaborare a „Strategiei de dezvoltare economică durabilă a
judeţului Bacău” a presupus parcurgerea următoarelor faze/etape distincte:
 Fundamentare
o Definirea misiunii/mandatului
o Stabilirea viziunii
o Declararea/revizuirea valorilor
 Analiză
o Analiza factorilor interesaţi
o Analiza externă (PESTLE şi SWOT)
o Analiza internă (SWOT)
 Decizie
o Priorităţi şi direcţii strategice
o Obiective strategice şi operaţionale
o Plan de evaluare şi control
Fundamentare. Consiliul Judeţean Bacău este „autoritatea administraţiei publice
locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor
comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean”. În această calitate, printre alte atribuţii, Consiliului Judeţean
îndeplineşte „atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului”.

195 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Datorită fluidităţii crescute şi a evoluţiilor rapide în domeniul economic şi social, în
vederea îndeplinirilor atribuţiilor în acest domeniu, Consiliul Judeţean şi-a propus
„revitalizarea economică a judeţului Bacău”, prin realizarea unei strategii de
dezvoltare economică a judeţului. Această iniţiativă vine în contextul actual al
politicilor comune europene, însuşirea şi punerea în practică a principiilor
dezvoltării durabile devenind un factor esenţial în valorizarea potenţialului
economic şi social al judeţului.
Analiză. Această etapă a avut drept rezultat analiza contextului socio-economic
actual al judeţului Bacău. Pe baza informaţiilor obţinute în etapa realizării
Profilului socio-demografic al judeţului au fost derulate analize suplimentare
(SWOT, PESTLE, analiza factorilor interesaţi) în vederea elaborării unui plan de
acţiune.
Decizie. Această etapă a presupus stabilirea priorităţilor şi direcţiilor strategice, a
obiectivelor strategice şi operaţionale şi a planului de implementare, monitorizare
şi evaluare, concretizându-se în elaborarea Strategiei de dezvoltare economică
durabilă a judeţului Bacău.
Elaborarea strategiei de dezvoltare economică a avut o importantă dimensiune
participativă, în toate etapele procedurale având loc activităţi de consultare
publică a factorilor locali interesaţi. Având în vedere importanţa deosebită a
procesului participativ-consultativ în elaborarea Strategiei de dezvoltare
economică şi amploarea activităţilor desfăşurate, consultarea publică reprezintă
cea de a treia etapă/activitate a procesului strategic.
Pe parcursul elaborării documentului de planificare strategică au fost analizate,
urmărite următoarea domenii de interes pentru dezvoltare economică a judeţului:
1. demografie şi resurse umane
2. infrastructură şi echipare tehnico-edilitară
3. dezvoltare economică
4. mediul de afaceri şi competitivitate economică
5. servicii publice şi administraţie publică locală
6. dezvoltare urbană
7. dezvoltare rurală şi agricultură
8. mediu
I. Elaborarea analizei contextului socio-economic actual al judeţului Bacău
Desfăşurarea primei etape s-a concretizat în realizarea primei părţi a
documentului, respectiv „analiza contextului socio-economic actual al judeţului
Bacău”. Această analiză reprezintă fundamentul pentru desfăşurarea
următoarelor etape procedurale ale planificării strategice, avându-se în vederea
identificarea principalelor probleme, a direcţiilor de dezvoltare economică şi a
resurselor pe care se poate baza aceasta.
Esenţa acestei etape procedurale a fost reprezentată de către abordarea
pragmatică, orientarea preponderentă fiind către:
• avantajele comparative şi modul de fructificare al acestora,
• problemele majore comune şi soluţiile lor de rezolvare,
• intercondiţionările procesului de dezvoltare spaţială, economică şi socială
în cadrul judeţului.
S-a realizat un salt calitativ, de la înşiruirea de date statistice, deseori nerelevante,
la utilizarea unor indicatori care să descrie cu acurateţe dezvoltarea economică a
judeţului. Trecrea de la „date” la „informaţii”, de la cantitate la calitate, s-a realizat
prin intermediul unui proces participativ, în care specialiştii Autorităţii
Contractante și ai altor instituţii au fost profund implicaţi.
Fiind o etapă definitorie pentru calitatea şi, implicit, pentru utilitatea politicilor
publice o importanţă deosebită a fost acordată identificării corecte a problemelor.
S-a urmărit o cât mai corectă evaluare a situaţiei existente (base line), utilizând o
seamă de indicatori dedicaţi, şi, de asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată
identificării şi analizei alternativelor de rezolvare a problemelor.
Etapa de colectare a datelor a reprezentat una dintre activităţile cheie în procesul
elaborării Strategiei. În ceea ce priveşte datele secundare s-a avut în vedere
utilizarea de date statistice relevante, din surse oficiale, fiind colectate date de la:
Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău, Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului, Consiliul Judeţean Bacău, Agenţia Judeţeană
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău
etc.

196 | P a g e

De asemenea, au fost consultate documentele programatice de la nivel naţional,
regional şi judeţean, utile în vederea relaţionării indicatorilor de la nivelul judeţului
Bacău cu cei de la celelalte nivele: Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a
României, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi
2013-2020-2030, Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013, Planul de
Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău, Master Plan Judeţul Bacău – Apă Uzată
şi Apă, Master Planul - Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul
Bacău etc.
Deoarece nu întotdeauna a fost posibilă găsirea unor date statistice oficiale sau
colectarea unor date relevante de la organizaţiile şi instituţiile de profil, s-au
colectat date empirice. Datele primare utilizate au fost obţinute prin intermediul
interviurilor şi sondajelor de opinie efectuate în rândul actorilor locali interesaţi.
Grupurile ţintă ale studiilor derulate au fost reprezentate de către agenţii
economici din judeţul Bacău, instituţiile publice deconcentrate din judeţul Bacău,
administraţiile publice locale din judeţul Bacău, sectorul nonguvernamental şi
structurile de sprijinire a afacerilor din judeţul Bacău.
Obiectivele studiilor derulate au vizat în special identificarea şi analiza factorilor de
susţinere ai dezvoltării economice, analiza percepţiei actorilor locali interesaţi cu
privire la mediul economic şi a tendinţelor de evoluţie, identificarea punctelor tari
şi slabe ale judeţului şi a resurselor locale care pot contribui la dezvoltarea soco-
economică, identificarea şi analiza problemelor şi necesităţilor judeţului Bacău,
identificarea domeniilor prioritare de intevenţie, identificarea direcţiilor generale
de dezvoltare, identificarea măsurilor prin care autorităţile publice pot contribui la
dezvoltarea mediului economic.
Informaţiile obţinute în urma desfăşurării acestor studii au contribuit la
completarea calitativă a informaţiilor obţinute în urma analizei statistice a datelor
din surse secundare. Cele mai importante şi relevante rezultate ale acestor studii
au fost prezentate în cadrul documentului ele reliefând şi nuanţând rezultatele
analizei datelor statistice. Utilizarea acestora s-a realizat fie prin trimiteri în cadrul
textului, fie prin utilizarea unor reprezentări grafice, fiind citată în mod clar sursa
informaţiilor.
Un rol important în analiza contextului actual al judeţului Bacău l-a reprezentat
„Profilul economico-social al judeţului Bacău”, document al cărui scop principal a
fost realizarea unei analize relevante a stării existente a comunităţii care să fie
Procesul de planificare strategică
valorificată ulterior în cadrul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare a
judeţului: analiza indicatorilor socio – economici şi demografici de la nivelul
judeţului Bacău, precum şi calcularea unor ponderi şi comparaţii la nivel regional şi
naţional, identificarea şi prezentarea disparităţilor existente la nivelul judeţului
Bacău sub forma unor reprezentări cartografice etc.
Analiza contextului socio-economic actual al judeţului Bacău, cuprinde un capitol
de prezentare generală a judeţului Bacău, analiza celor opt domenii de interes
prezentate mai sus precum şi un capitol de analiză a mediului extern şi a factorilor
interesaţi. Pentru fiecare dintre cele opt domenii de interes pentru dezvoltarea
economică durabilă a judeţului, pe lângă prezentarea situaţiei actuale înregistrate
la nivelul judeţului este realizată o analiză SWOT a domeniului, sunt identificate
principalele probleme cu care se confruntă judeţul şi o serie de posibile direcţii de
acţiune pentru remedierea problemelor semnalate şi pentru fructificarea
oportunităţilor de dezvoltare.
II. Elaborarea Strategiei de dezvoltare economică a judeţului Bacău
Pe baza analizelor privind situaţia actuală şi a rezultatelor consultărilor grupurilor
ţintă cu privire la domeniile prioritare de intervenţie şi a direcţiilor generale de
dezvoltare a fost elaborată viziunea de dezvoltare a judeţului Bacău pentru
perioada 2010-2030. Aceasta descrie ceea ce intenţionează să se realizeze în viitor,
exprimă situaţia pe care judeţul Bacău intenţionează să o atingă. Obiectivul
acesteia este de a impulsiona, coordona şi direcţiona eforturile actorilor locali şi
resursele naturale spre acele sectoare de bază care vor permite îndeplinirea
obiectivelor de dezvoltare.
Având în vedere Viziunea de Dezvoltare stabilită au fost fost identificate
obiectivele generale, obiectivele specifice. Ulterior, pentru fiecare dintre
obiectivele specifice a fost elaborat un plan de măsuri pentru atingerea acestora.
Întregul proces, de la identificarea viziunii de dezvoltare până la stabilirea planului
de măsuri, s-a bazat pe parteneriatul inter-instituţional cu toţi factorii interesaţi şi
atragerea comunităţilor locale într-un dialog constructiv - plecând de la viziunea
identificată în cadrul sondajului efectuat s-a realizat stabilirea viziunii în forma
finală, a setului de obiective strategice precum şi a factorilor care vor sta la baza
dezvoltării viitoare a mediului de afaceri judeţean.
197 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
În scopul elaborării unui set de proiecte, la nivelul membrilor grupului de lucru şi a
grupurilor ţintă, a fost distribuită o fişă standard de proiect pentru colectarea
informaţiilor privitoare la proiectele necesare a fi realizate la nivelul judeţului
Bacău pentru susţinerea dezvoltării economice. În conformitate cu obiectivele
specifice şi planul de măsuri a fost elaborat un set integrat de proiecte pe care
Consiliul Judeţean Bacău îşi propune să le realizeze pe perioada de implementare a
strategiei. Aceste proiecte vizează toate domeniile de interes pentru dezvoltarea
economică a judeţului şi implementarea lor presupune o bună colaborare între
sectorul public (administraţii locale şi instituţii publice), mediul de afaceri şi
societatea civilă.
Din acest set de proiecte, au fost selectate şi ierarhizate o listă cu proiecte
prioritare care vor conduce la implementare strategiei de dezvoltare economică şi
la soluţionarea problemelor identificate în etapa de analiză.
Pentru a stabili nivelul de necesitate al fiecărui proiect pornind de la o bază reală
pentru identificarea şi selecţia proiectelor prioritare s-a realizat un studiu pentru
identificarea, pe de o parte, a proiectelor ce se doresc a fi finanţate la nivel local
sau judeţean din fonduri publice/comunitare, iar pe de altă parte privind proiectele
ce s-au finanţat sau sunt în curs de finanţare.
Portofoliul de proiecte prioritare conţine proiecte din următoarele categorii:
proiecte vizând sprijinirea mediului de afaceri; proiecte vizând creşterea
competitivităţii economice; proiecte vizând atragerea investitiilor; proiecte de
dezvoltare a capacitaţii administrative; proiecte de dezvoltare a resurselor umane;
proiecte de dezvoltare rurală; proiecte de infrastructură; proiecte de reabilitare
urbană; proiecte în domeniul învăţământului; proiecte în domeniul utilizării
tehnologiei informaţiei.
Fiecare proiect inclus în portofoliul de proiecte prioritare a fost detaliată prin
intermediul unei fişe de proiect cuprinzând: titlul proiectului, scopul proiectului,
obiectivele specifice, o scurtă descriere a problemelor abordate, activităţi
principale, bugetul estimativ , surse de finanţare, parteneri, calendar estimativ.
Implemtarea planului strategic de proiecte, monitorizarea şi evaluarea
implementării reprezintă aspecte cheie. De aceea a fost elaborată metodologia de
implementare a Strategiei, de monitorizare şi evaluare a implementării prin care au
198 | P a g e
fost stabilite: responsabilităţile, indicatori de performanţă, ţinte de atins, metode
de monitorizare a implementării şi de evaluare a rezultatelor obţinute.
III. Desfăşurarea consultărilor publice
Având în vedere faptul că implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare
economică a judeţului Bacău depinde de implicarea ridicată şi buna colaborare a
tuturor actorilor de la nivel judeţean, în procesul de elaborare o importanţă
deosebită a fost acordată asigurării caracterului consultativ-participativ al
strategiei.
Procesul de elaborare a strategiei a avut o puternică dimensiune participativă şi a
respectat principiile dialogului, comunicării şi consultării. În toate etapele de
realizare a strategiei s-a urmărit implicarea grupului/grupurilor de lucru, factorilor
de decizie, oamenilor de afaceri din localităţile urbane/rurale, reprezentanţilor
instituţiilor publice şi de la nivelul administraţiilor locale pentru stabilirea unui
consens în ceea ce priveşte viitorul judeţului Bacău.
Activităţile de asigurare a premiselor unei bune cooperări şi participări a tuturor
actorilor locali interesaţi au fost orientate către realizarea cu succes a principalelor
etape ale proiectului:
 organizarea grupurilor de lucru şi asigurarea cadrului necesar participării
factorilor cheie şi angajamentul acestora în dezvoltarea judeţului;
 definirea cu exactitate a grupurilor ţintă:
o mediul de afaceri;
o instituţiile publice deconcentrate;
o administraţiile publice locale;
o sectorul nonguvernamental şi structurile de sprijin a afacerilor;
 stabilirea modalităţii de lucru cu reprezentanţii actorilor locali, a
metodologiei de consultare a acestora;
 identificarea problemelor cheie cu care se confruntă mediul de afaceri din
judeţul Bacău, a viziunilor actorilor locali cu privire la aspectele prioritare
care trebuie abordate şi a beneficiilor care pot fi obţinute ca urmare a
implementării strategiei de dezvoltare economică;
Dimensiunea consultativ-participativă a elaborării strategiei de dezvoltare
economică a judeţului Bacău a fost asigurată prin utilizarea mai multor metode:
 Procesul de planificare strategică

 consultarea tuturor grupurilor ţintă prin intermediul sondajelor de opinie; Situaţie privind activităţile de consultare publică derulate în cadrul procesului de
 consultarea unităţilor administrativ teritoriale de la nivel judeţean; elaborare a strategiei:
 dezbateri publice în diferitele etape de elaborare a strategiei;
 ateliere de lucru; Metode consultare publică
 consultarea continuă a tuturor părţilor interesate, prin intermediul Etapă Studii/ Ateliere de Platformă Consultări
mijloacelor moderne de comunicare - platformă de comunicare on-line. sondaje lucru on-line publice

Consultările prin intermediul sondajelor de opinie au constat în:

Analiză context    
1. studiu privind percepţiile actorilor locali interesaţi (autorităţi publice
locale, instituţii publice, reprezentanţi mediului de afaceri etc.) cu privire Viziune, obiective, măsuri   
la problemele cheie care afectează mediul de afaceri local şi direcţiile
prioritare de dezvoltare economică; Plan acţiune   
Pe lângă acest studiu au fost folosite rezultatele studiului în rândul mediului de
afaceri privind identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării Strategie var. consultativă   
economice, realizat în cadrul proiectului de realizare a „Profilului economico-social
al judeţului Bacău”.

La nivelul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Bacău au fost derulate

studii/consultări cu privire la nivelul de echipare tehnico-edilitară, principalele
probleme precum şi investiţiile necesare la nivel local. De asemenea, au fost
colectate date privind lista proiectelor aflate în pregătire/în evaluare, menite să
sprijine direct/indirect dezvoltarea economică.

Atelierele de lucru au fost organizate în toate etapele elaborării strategiei.

Obiectivele acestora au vizat finalizarea analizei contextului socio-economic
judeţean şi a analizelor SWOT, validarea viziunii şi a obiectivelor de dezvoltare
formulate, prioritizarea principalelor acţiuni şi crearea portofoliului de proiecte
prioritare.

Platforma de comunicare on-line, disponibilă pe toată perioada derulării

proiectului, a permis accesul tuturor părţilor interesate la documentele elaborate
în fiecare stadiu intermediar. Adresa platformei de comunicare, www.bids-see.ro,
a fost comunicată tuturor grupurilor ţintă, acestea fiind invitate să consulte
documentele intermediare postate aici şi să transmită feed-back-ul lor către echipa
de proiect.

199 | P a g e
II.7. RESURSE NECESARE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Politici de reducere a impactului crizei
Context
Contextul economic general al redactării Strategiei este marcat profund de
efectele crizei economice şi financiare globale, la care se adaugă probleme
economice mai vechi ale României şi ale judeţului. La nivel local, criza a decimat
agenţii economici şi a diminuat excesiv puterea mediului de afaceri de a susţine
revenirea pe o pantă crescătoare a economiei judeţene.
Una dintre sursele la care agenţii economici apelau frecvent în anii anteriori
pentru investiţii şi dezvoltare – creditarea - este în prezent foarte scumpă, iar
riscurile pe care le implică, pe fondul incertitudinii şi neîncrederii generalizate,
contribuie decisiv la evitarea împrumuturilor. Această situaţie are implicaţii
directe şi asupra accesării fondurilor europene nerambursabile, deoarece
contribuţia proprie a beneficiarului privat provenea, în general, tot din credite.
Consumul a scăzut semnificativ, ca reacţie imediată la contractarea economică
şi la previziunile economice sumbre pentru viitorul apropiat. Un rezultat
imediat a fost extinderea zonei nefiscalizate, astfel că încasările la bugetul de
stat – şi aşa afectate puternic – sunt din ce în ce mai reduse. Comparativ cu
produsele externe, produsele locale sunt cele mai expuse la diminuarea
consumului din cauza dezavantajelor evidente privind costul de producţie
(subvenţii mai mici sau inexistente, lipsa programelor efective de sprijinire a
producţiei autohtone, tehnologie necompetitivă etc.) dar şi din cauza
comportamentului consumatorilor care preferă să cumpere produse din
import, mai ieftine şi ambalate mai atrăgător faţă de cele autohtone.
În aceste circumstanţe, la care s-au adăugat măsurile severe recente de natură
fiscală, o mare parte din angajatorii locali şi-au restructurat activitatea,
accentuându-se deficitul de locuri de muncă la nivel judeţean. Reducerile de
personal şi de venituri din sectorul bugetar au o contribuţie evidentă la
înrăutăţirea situaţiei, mai ales în mediul rural unde salaruiaţii instituţiilor publice
se aflau printre cei mai bine remuneraţi salariaţi. În acest mod, riscul populaţiei
de a ajunge sub pragul sărăciei a crescut foarte mult iar efectele negative ale
acestei situaţii asupra economiei locale (scăderea consumului, migrarea forţei
de muncă etc) determină o un proces recurent de involuţie.
202 | P a g e
1. Susţinerea investiţiilor publice
Investiţiile realizate de administraţia publică reprezintă o modalitate foarte
eficientă de intervenţie în situaţii de criză deoarece investiţiile susţin simultan
atât cererea cât şi oferta. Impactul este cu atât mai mare cu cât companiile şi
forţa de muncă implicate în proiectele de investiţii sunt locale, acestea
crescând cererea în sectoarele din amonte şi din aval. În acest fel, efectele
investiţiilor se multiplică şi au drept rezultat dezvoltarea agenţilor economici
locali şi creşterea ocupării forţei de muncă.
Măsura 1.1. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene
nerambursabile destinate investiţiilor
Fondurile nerambursabile disponibile prin programele europene de finanţare
reprezintă o oportunitate reală pentru administraţiile publice (dar şi pentru
sectorul privat) care, în general, nu au surse financiare suficiente pentru a
susţine proiectele de investiţii.
Această măsură urmăreşte creşterea gradului de absorbţie a fondurilor
europene pentru finanţarea proiectelor judeţene şi locale de investiţii.
Implementarea acestei măsuri de către Consiliul Judeţean Bacău presupune
sprijinirea accesului permanent al autorităţilor locale din judeţ la informaţiile cu
privire la oportunităţile de finanţare existente pentru susţinerea investiţiilor.
Concomitent, autorităţile judeţene vor sprijini autorităţile locale în identificarea
proiectelor şi surselor de finanţare pentru acestea dar şi în elaborarea cererilor
de finanţare şi implementarea proiectelor finanţate.
Măsura 1.2. Emisiuni de titluri de valoare pentru finanţarea şi/sau
cofinanţarea investiţiilor
Majoritatea programelor de finanţare nerambursabilă prevăd procente reduse de
cofinanţare pentru aplicanţii publici. Cu toate acestea, contribuţia financiară
proprie este, de multe ori, o problemă pentru beneficiari. Măsurile care urmează
sunt destinate preîntâmpinării acestei probleme sau oferirii unei soluţii pentru
rezolvarea acesteia.

Fondurile necesare pentru finanţarea/cofinanţarea investiţiilor locale pot fi
obţinute prin emisiuni de titluri de valoare cu scadenţa la o perioadă stabilită
(ex: după 5 ani). Soluţia propusă este o variantă relativ rapidă şi simplă de
creditare pentru susţinerea de investiţii, avantajul fiind că fondurile pot fi
eliberate la momentul în care sunt necesare, rambursarea făcându-se după ce
perioada de criză a trecut.
Măsura 1.3. Promovarea posibilităţii garantării creditelor
administraţiilor publice pentru cofinanţarea proiectelor de
investiţii finanţate din fonduri europene (OUG 9/2010)
Administraţiile publice din România au posibilitatea accesării fondurilor
nerambursabile pentru investiţii (drumuri, utilităţi, clădiri publice etc.).
Cofinanţarea locală a proiectelor reprezintă o problemă foarte mare pentru
administraţii şi, de obicei, reprezintă principala cauză a renunţării la accesarea
fondurilor.
Creditarea este o alternativă viabilă şi rapidă pentru obţinerea fondurilor
pentru cofinanţare. Măsura de faţă propune promovarea posibilităţilor de
garantare a creditelor de acest gen accesate de administraţiile publice din judeţ
conform OUG nr. 9/2010 (Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în
domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele
structurale ale Uniunii Europene).
2. Susţinerea agenţilor economici locali
Criza economică şi financiară afectează în primul rând sectorul privat care, într-o
economie sănătoasă, trebuie să reprezinte principalul motor de dezvoltare locală.
Reducerea activităţii agenţilor economici privaţi înseamnă şomaj ridicat, încasări
reduse de taxe şi impozite etc. De aceea, una dintre preocupările principale pentru
reducerea impactului crizei este de susţinere şi protecţie a mediului economic
local, în special a IMM-urilor, acestea prezentând o vulnerabilitate mai ridicată faţă
de situaţiile de criză.
Resurse necesare implementării strategiei
2.1. Promovarea parteneriatelor de tip public -privat
Colaborarea dintre sectorul privat şi cel public în finanţarea proiectelor de
infrastructură şi a furnizării serviciilor publice s-a dovedit a fi un real succes pentru
statele dezvoltate. Parteneriatul Public-Privat (PPP) este o soluţie recomandată
datorită avantajelor reale pe care le implică: surse variate de finanţare, timp mai
redus de execuţie, know-how superior, tehnici moderne de management, nivel
calitativ superior al lucrărilor şi serviciilor etc.
PPP presupune o situaţie de câştig deopotrivă pentru partenerul privat şi pentru
cel public. Sectorul public rezolvă problemele de infrastructură, reduce (sau chiar
elimină) costurile de furnizare a anumitor servicii publice, în timp ce calitatea
serviciilor publice furnizate este superioară. Partenerul privat care finanţează în
totalitate proiectul de investiţie, exploatează din punct de vedere economic
infrastructura / serviciul o perioadă de timp stabilită prin contract, după care
cedează infrastructura partenerului public. Partenerul privat îşi asumă riscul
ineficienţei economice a proiectului.
PPP reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii în situaţii de criză, când
bugetele locale nu pot susţine investiţii locale. în plus, PPP poate contribui la
creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene.
În România, PPP sunt reglementate de Legea Nr. 178/2010 şi Normele
Metodologice de Aplicare aferente.
Referitor la planul de acţiuni al Consiliului Judeţean Bacău, pentru majoritatea
proiectelor propuse există posibilitatea de a se identifica parteneri privaţi.
Consiliul Judeţean Bacău urmează să analizeze fezabilitatea colaborării cu un
partener privat şi, acolo unde se va considera eficient, să urmeze procedurile
legale pentru dezvoltarea unui PPP.
2.2. Reducerea temporară a unor taxe locale pentru IMM -uri
Prin reducerea cel puţin temporară a unor taxe locale sau prin aplicarea cotelor
maxime de reducere în situaţiile prevăzute de legile în vigoare se urmăreşte
sprijinirea agenţilor economici locali în situaţii de criză. O activitate concretă în
acest sens este şi reducerea temporară sau acordarea unei perioade de graţie
203 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

pentru plata chiriilor la spaţiile aflate în proprietatea publică locală şi care sunt Politici locale privind atragerea investiţiilor
închiriate IMM-urilor locale.

2.3. Plata datoriilor administraţiilor publice către agenţii 1. Îmbunătăţirea climatului general pentru afaceri
economici
Pentru a contribui la atragerea investiţiilor, comunitatea judeţeană va trebui să
îmbunătăţească caracteristicile generale legate de climatul de afaceri ale
În situaţiile de criză, când bugetele locale sunt puternic afectate de scăderea
principalelor localităţi urbane din judeţ, dar în special a municipiului Bacău. În
veniturilor din taxe şi impozite şi din transferuri insuficiente de la bugetul de stat,
acest sens, se va urmări îmbunătăţirea acelor factori care contribuie la decizia
sunt des întâlnite situaţiile în care datoriile administraţiilor faţă de agenţii
de a investi într-o anumită zonă, precum accesibilitatea zonei, starea
economici să nu poată fi onorate pentru o perioadă destul de mare de timp. În
infrastructurii, peisajul urban, facilităţile de petrecere a timpului liber etc.
această situaţie, firmele implicate întâmpină probleme financiare importante, cu
Pentru îmbucăţirea climatului general pentru afaceri se va urmări
atât mai mult cu cât sunt nevoite să suporte taxele şi impozitele aferente sumelor
îmbunătăţirea acestor factori în toate măsurile şi proiectele de dezvoltare ale
pe care trebuie să le încaseze de la administraţiile publice. Rezultatele sunt, de
judeţului, atât de factură economică dar şi socială, urbanistică, culturală,
multe ori, intrarea în situaţii de inactivitate a agenţilor economici.
turistică, de mediu etc.
Pentru evitarea situaţiilor de acest gen se recomandă accesarea creditului
Se va acorda o atenţie deosebită existenţei facilităţilor specifice vizitelor de
guvernamental reglementat de OUG 51/2010 pe care administraţiile publice îl pot
afaceri: hoteluri înalt clasificate, servicii conexe de înaltă calitate, facilităţi
accesa pentru achitarea datoriilor către agenţii economici. Creditul are o perioadă
diverse şi de o calitate ridicată pentru petrecerea timpului liber, dezvoltarea
de graţie de un an şi perioadă de rambursare de 5 ani.
activităţilor culturale etc.
2.4. Promovarea consumului produselor locale
Aeroportul din Bacău este un punct extrem de important pentru contextul
general de afaceri şi are valenţe deosebite în măsurile viitoare de atragere a
Dezvoltarea sectorului productiv este foarte importantă în perioade de criză
investitorilor, în special a celor străini. De aceea, condiţiile generale oferite de
(dar nu numai!) deoarece generează valoare adăugată locală, locuri de muncă
aeroport vor trebui să construiască o imagine modernă şi care să inspire
şi antrenează diverse sectoare de activitate din amonte şi aval.
siguranţă potenţialilor investitori.
Autorităţile publice pot susţine consumul produselor locale prin promovarea
acestora în cadrul unor târguri locale organizate cu acest scop şi/sau în cadrul 2. Sprijinirea investiţiilor autohtone
târgurilor de profil organizate în ţară. Autorităţile publice pot organiza sau
susţine evenimente care să pună în evidenţă a produsele locale (tradiţionale Creşterea volumului investiţiilor nu se referă doar la atragerea capitalului
sau nu) precum festivaluri, sărbători locale, concursuri gastronomice, străin, ci şi la stimularea investiţiilor autohtone, în scopul dezvoltării mediului
conferinţe internaţionale, forumuri economice etc. de afaceri local. Mai mult, strategiile viitoare de atragere a investiţiilor vor fi
concepute astfel încât să se asigure protejarea agenţilor economici locali.
De asemenea, foarte importante sunt activităţile de educare şi conştientizare a
consumatorilor cu privire la importanţa pe care o are consumul de produse Măsurile de sprijinire a investiţiilor autohtone vor avea la bază o analiză
locale pentru susţinerea economicei judeţului. pertinentă a problemelor şi a nevoilor mediului de afaceri local vis-a-vis de
proiectele de investiţii, identificându-se atât modalităţile dar şi sectoarele unde

204 | P a g e

administraţia publică poate interveni pentru sprijinirea mediului de afaceri
local.
Ca măsuri generale, se va dezvolta infrastructura de sprijinire a afacerilor şi se
vor promova în permanenţă oportunităţile oferite în acest sens (inclusiv oferta
structurilor actuale: Parcul HIT, Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău etc.). În
cadrul acestor structuri, se vor promova activităţile economice nepoluante,
cele care creează un număr mare de locuri de muncă şi cele cu valoare
adăugată ridicată. Vor fi susţinute activităţile inovative, ca factor al
competitivităţii mediului de afaceri.
Evaluarea nevoilor actuale ale mediului de afaceri va aborda şi aspectele ce ţin
de existenţa şi dimensionarea infrastructurii specifice (drumuri, instalaţii de
utilităţi industriale etc.). Proiectele viitoare de infrastructură vor fi
dimensionate în conformitate cu rezultatele analizei, dar şi în baza proiecţiilor
dezvoltării activităţilor economice (atât ca volum dar şi în profil teritorial).
Un accent deosebit va fi pus pe oferirea de informaţii sectoriale actualizate din
piaţa locală dar şi din zonele de interes pentru companiile din judeţ. Pentru
aceasta, administraţia publică va realiza analize şi studii necesare mediului de
afaceri şi va elabora planuri sectoriale de dezvoltare.
Pentru a favoriza investiţiile în economia locală, vor fi organizate evenimente
periodice de amploare (de genul târgurilor, expoziţiilor, forumurilor economice
etc.) cu participare internaţională care vor avea drept scop promovarea
produselor locale, promovarea noilor tehnologii disponibile, a surselor de
finanţare a investiţiilor, a oportunităţilor de dezvoltare pentru companiile
autohtone şi pentru facilitarea contactelor de afaceri.
3. Atragerea investiţiilor/investitorilor externi
Avantajele investiţiilor străine sunt (pe lângă disponibilitatea financiară
superioară celei locale) aportul de know-how, metode moderne de
management, tehnologii noi, facilitarea contactelor mediului de afaceri local cu
potenţiali parteneri străini etc. investiţiile străine au caracter dinamizator
pentru piaţa autohtonă, având capacitatea de a crea cerere şi ofertă pentru
produse şi servicii din amonte şi din aval.
Resurse necesare implementării strategiei
Prima etapă în procesul de atragere a investiţiilor/investitorilor străini este de a
identifica oportunităţile de investiţii pe care le oferă judeţul. Un aspect
important ce va fi analizat va fi posibilitatea de dezvoltare a parteneriatelor de
tip public-privat în baza evaluării exacte a patrimoniului public disponibil pentru
investiţii (nu doar străine!). Se vor evalua oportunităţile legate de amplasarea
regională a judeţului Bacău, infrastructura de transport, resursele existente
etc.
Ca o etapă pregătitoare pentru promovarea oportunităţilor de investiţii (dar
care poate fi continuată şi dezvoltată anterior), se va promova o imagine
favorabilă a judeţului Bacău pentru dezvoltarea activităţilor economice,
prezentându-se exemple locale de succes, atracţii turistice, principalele oraşe,
structuri de sprijin pentru afaceri, comunităţi străine existente în judeţ etc.
Reprezentanţii politici ai judeţului au un rol important în construirea unei
imagini pozitive a judeţului Bacău, atât în plan naţional dar şi internaţional, prin
intermediul vizitelor de lucru, al misiunilor diplomatice la care participă etc.
Pentru a asigura eficienţa activităţilor de atragere a investiţiilor pe plan local,
dar şi pentru un aport cât mai ridicat al acestora la dezvoltarea economiei
judeţene, autorităţile publice vor elabora o strategie judeţeană de atragere a
investiţiilor străine. Documentul strategic va stabili domeniile prioritare în care
se doresc atrase investiţii străine, canalele şi modalităţile prin care sunt
promovate oportunităţile locale de investiţii, modalităţile prin care mediul de
afaceri autohton este protejat de efectele negative ale investiţiilor străine etc.
Strategia de atragere a investiţiilor va fi coordonată de administraţia judeţeană
dar de implementarea acesteia vor fi responsabili şi mediul de afaceri local
(prin asociaţii şi patronate), structurile şi instituţiile de sprijinire a afacerilor,
mediul politic, administraţiile locale etc.
Se va avea în vedere atât atragerea investitorilor care nu au mai investit în
România, dar şi a celor care sunt deja prezenţi pe piaţa românească şi care îşi
pot extinde/reloca în judeţul Bacău unităţile deja existente sau îşi pot dezvolta
activităţi economice noi.
205 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare
Finanţarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea economică a judeţului
Bacău – fie că e vorba de proiecte ale instituţiilor bugetare sau ale mediului de
afaceri – poate avea drept sursă bugetul propriu, din fondurile nerambursabile
guvernamentale şi/sau europene sau fondurile rambursabile (de genul creditelor).
La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de
tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor
probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. Fiecare dintre
aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi
dezavantaje.
În cazul concret al Consiliului Judeţean Bacău, susţinerea proiectelor din bugetul
propriu este soluţia cel mai puţin recomandată deoarece fondurile din această
sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este
relativă.
Surse de finanţare nerambursabilă
Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea
Europeană acţionează pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin
implementarea Programelor Operaţionale, pentru eliminarea disparităţilor
economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi
sociale.
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea
economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea
disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea
unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în
principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este
necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe
cazuri.
Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European
de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de
Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni
206 | P a g e
complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor
operaţionale şi sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare.
Perioada de programare curentă este 2007-2013.
Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea
Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Pentru
perioada de programare 2007- 2013, scopul intervenţiilor FSE este de a susţine
statele membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările economice şi
sociale.
FSE finanţează următoarele priorităţi:
- Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor;
- Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii;
- Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea
accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate.
În acelaşi timp, în regiunile mai puţin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul
convergenţă, FSE susţine:
- Investiţiile în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi
formare;
- Acţiuni având drept scop dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei
administraţiilor publice, la nivel naţional, regional sau local.
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat României pentru Fondul
Social European 3.684 mil. €, respectiv 19,2% din totalul FSC.
FSE în România finanţează două programe operaţionale:
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), cu o
alocare financiară FSE de 3.476 mil. € (18,1% din Fondurile Structurale şi de
Coeziune (FSC));
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, cu o alocare
financiară FSE de 208 mil. € (1,1% din FSC).
Fondul European de Dezvoltare Regiona lă (FEDR)
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida
coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea
dezechilibrelor regionale.

FEDR finanţează:
- ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în
vederea creării de locuri de muncă durabile;
- infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu,
energie şi transporturi;
- instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională
etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze
cooperarea între oraşe şi regiuni;
- măsuri de asistenţă tehnică.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei
noi obiective de politică regională:
- convergenţă;
- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;
- cooperare teritorială europeană.
În România, în perioada 2007-2013, FEDR finanţează proiecte în valoare totală de
8.976.466.066 Euro, în cadrul Programelor operaţionale şi axelor prioritare
aferente acestora:
- Programul Operaţional Regional (POR) este finanţat din FEDR, cu suma de
3.726.021.762 euro;
- Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (PO – CCE) este
finanţat din FEDR, cu suma totală de 2.544.222.109 Euro;
- Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) este finanţat şi din
FEDR, cu suma totală de 1.289.332.210 Euro;
- Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) este finanţat din FEDR, cu
suma totală de 1.236.652.195 Euro;
- Programul Operaţional Asistenta Tehnică (PO – AT ) este finanţat din FEDR, cu
suma totală de 170.237.790 Euro.
FEDR finanţează şi următoarele programe de cooperare transfrontalieră:
- Programul operaţional de cooperare transfrontalieră România—Bulgaria 2007—
2013;
- Programul operaţional de cooperare transfrontalieră Ungaria—România 2007—
2013;
- Programul de cooperare transnaţională „Sud-Estul Europei”;
- Programul de cooperare interregională INTERREG IVC;
- Programul de cooperare interregională URBACT II;
Resurse necesare implementării strategiei
- Programul de cooperare interregională INTERACT II;
- Programul de cooperare interregională ESPON 2013.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un
instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările
membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc,
începând cu 2007 şi până în 2013. Similar cu Programul SAPARD, şi FEADR se va
baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.
Fondurile FEADR disponibile pot fi accesate în baza a două documente-cheie:
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 şi Planul Naţional
Strategic pentru Dezvoltare Rurală.
Bugetul total disponibil pentru finanţările prin PNDR este de 6.875.817.062 Euro.
Fondurile nerambursabile FEADR, disponibile prin PNDR, vor fi acordate pentru
dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural şi pentru următoarele tipuri de
investiţii private:
- Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I);
- Creşterea valorii economice a pădurilor (Axa I);
- Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Axa I);
- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii (Axa I);
- Diversificarea activităţilor non-agricole (Axa III);
- Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a
promova spiritul întreprinzător (Axa III);
- Încurajarea activităţilor turistice (Axa III);
- Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală (Axa III).
Fondul de Coeziune (FC) ajută statele membre cu un produs naţional brut
(PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă
diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze
economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află
sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în
cazul FSE şi FEDR.
207 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:
- reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes
european definite de Uniunea Europeană;
- mediu.
În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din
domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje
clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie
regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii,
consolidarea transporturilor publice etc.
In Romania, in perioada 2007-2013, FC va finanţa proiecte în valoare totală de
6.522.423.028 Euro, în cadrul următoarelor Programe operaţionale:
- Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport), finanţat din FC, cu
suma de 3.276.605.085 Euro,
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu), finanţat din FC, cu
suma de 3.275.817.943 Euro.
Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat (ENPI)
Politica europeană de vecinătate are drept obiectiv sprijinirea proceselor de
reformă politică, economică şi socială în următoarele ţări din vecinătatea Uniunii
Europene: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Egipt, Georgia, Israel, Iordan,
Liban, Libia, Republica Moldova, Maroc, Teritoriul Palestinian Ocupat, Siria, Tunisia
şi Ucraina. Prin intermediul politicii europene de vecinătate, se doreşte
consolidarea prosperităţii, a stabilităţii şi a securităţii, promovarea economiei de
piaţă şi a dezvoltării durabile, printr-un dialog continuu cu fiecare ţară parteneră.
Pentru perioada 2007-2013, bugetul alocat ENPI este de aproximativ 12 miliarde de
euro.
Conform Documentului Strategic de cooperare transfrontaliera in perioada 2007-
2013, activităţile eligibile pentru finanţare vor trebui să răspundă unuia dintre cele
patru obiective ale ENPI:
- Promovarea dezvoltării economice si sociale;
- Abordarea unor problematici de interes comun;
- Asigurarea unor graniţe sigure si eficiente;
- Promovarea unor acţiuni de tip “People to People”.
208 | P a g e
In ceea ce priveşte relaţia cu Serbia, cooperarea transfrontalieră se va derula în
cadrul Instrumentului de Asistenta pentru Pre-Aderare (IPA), instrument financiar
dedicat statelor candidate sau potenţial candidate la statutul de membru UE.
ENPI finanţează în România următoarele programe operaţionale comune:
- Programul operaţional comun “România - Ucraina – Republica Moldova 2007-
2013”, cu o finanţare de 126,72 milioane euro din fonduri ENPI;
- Programul operaţional comun “Marea Neagră 2007 – 2013”, finanţare ENPI de
17.305.944 euro;
- Programul operaţional comun “Ungaria - Slovacia - România – Ucraina 2007 –
2013”, cu o finanţare ENPI de 68.638.283 Euro.
Parteneriatele de tip public-privat
Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi
promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice.
Apariţia recentă a Legii nr. 178/2010 care reglementează parteneriatul public-privat
este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse.
La nivelul administraţiilor publice din judeţul Bacău există posibilitatea dezvoltării
parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii. În urma adoptării legii
parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activităţi
publice, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-profit.
Creditarea
Din punct de vedere procedural, creditarea este o modalitate relativ simplă, de
obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor
sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-{-vis de posibilitatea de
rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea
generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate
reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, cu atât
mai mult cu cât o organizaţie cu datorii mari devine neeligibilă atât pentru
accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile.
Guvernul României stabileşte anual limitele pentru finanţările rambursabile care
pot fi contractate de administraţiile locale, pentru încadrarea în nivelul deficitului
 Resurse necesare implementării strategiei

bugetului general consolidat. Pentru anul 2010, valoarea maximă a sumelor trase
din credite a fost plafonată la circa 53 de milioane de euro, pentru toate judeţele
din ţară (HG 480/2010). Valoarea medie ce a revenit unui judeţ a fost de
aproximativ 1,3 milioane euro, iar gradul maxim de îndatorare al unei administraţii
publice locale este de 30%.

Legislaţia naţională care plafonează tragerile din fonduri rambursabile contractate

sau noi, precum şi gradul maxim de îndatorare de 30 %, nu este aplicabilă creditelor
contractate pentru cofinanţarea proiectelor europene.

Capacitatea financiară a Consiliului Judeţean Bacău

Veniturile totale la bugetul local al Consiliului Judeţean Bacău, previzionate pentru

anul 2011, sunt în creştere faţă de anii trecuţi (2,6% faţă de 2010 şi 16% faţă de
2009). Valoarea totală a veniturilor la bugetul local pentru anul 2011 este
prognozată a fi de circa 57 milioane euro. Contribuţia veniturilor curente la
veniturile totale se preconizează a fi de 67% (38 milioane euro).

Valoarea investiţiilor planificate pentru anul 2011 este de aproximativ 32 de

milioane euro, mult mai ridicată faţă de suma totală a investiţiilor realizate în anul
precedent (creştere cu 225%). Din această sumă, 38% provine din fonduri europene
nerambursabile, 20% din bugetul local iar restul de 42% din alte surse.

Planificarea multianuală a bugetului judeţului pentru perioada următoare nu poate

fi una exactă, din cauza mai multor factori: instabilitatea economică, lipsa unei
previziuni clare a evoluţiei indicatorilor economici naţionali, lipsa unei linearităţi în
formarea bugetului din anii anteriori etc. în consecinţă, nici valoarea pe care
Consiliul Judeţean o poate aloca anual pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii
susţinute din fonduri europene nu poate fi apreciată clar. Totuşi, considerând
bugetele din anii precedenţi, planificarea pentru 2011 şi capacitatea de creditare în
acest scop, se poate estima o valoare de circa 1,5 milioane de euro pentru
cofinanţarea proiectelor pentru anul 2011. Pentru anii 2012-2013, pornind de la
premisa că vor fi finanţate proiectele programate pentru această perioadă şi
considerând o cofinanţare medie de 10% (contribuţie proprie şi cheltuieli
neeligibile), se estimează o valoare totală a cofinanţării de 3,5 milioane euro. Sumă
care poate fi acoperită din veniturile proprii şi/sau din credite.

209 | P a g e
II.8. LEGĂTURI CROSS-SECTORIALE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OS.01 OS.02 OS.03 OS.04 OS.05 OS.06 OS.07 OS.08 OS.09 OS.10 OS.11
Măsurile prevăzute a fi implementate pentru
M1.1
atingerea fiecărui obiectiv specific contribuie şi la M1.1 M1.1 M1.2
OS.01 M1.3
M1.3
M1.3 M1.1 M1.2
M1.4
M1.3
M1.3
atingerea celorlalte obiective. M1.4
M2.1 M2.1 M2.1
Cele 11 obiective specifice stabilite pentru a M2.2
OS.02 M2.2 M2.2 M2.2 M2.3
M2.3
atinge viziunea de dezvoltare economică a M2.3 M2.3 M2.3.
judeţului Bacău sunt:
OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean; OS.03 M3.1 M3.1 M3.1 M3.1
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale;
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi M4.1
M4.1 M4.1
autohtone; OS.04 M4.2 M4.2 M4.1 M4.1
M4.3 M4.3 M4.3
OS.4. Creşterea competitivităţii economice;
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei; M5.1 M5.1 M5.1 M5.1 M5.1 M5.1 M5.1
OS.05 M5.1 M5.1
OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare M5.2 M5.2 M5.2 M5.2 M5.2 M5.2 M5.2
dezvoltării economice a judeţului; M6.1
OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi M6.1 M6.1
OS.06 M6.2 M6.3 M6.2 M6.1 M6.1 M6.1 M6.1
adaptabilităţii la cerinţele pieţei; M6.3
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a M7.1 M7.1 M7.1 M7.2 M7.1
autorităţilor publice locale; OS.07 M7.2 M7.2 M7.2 M7.3 M7.3
M7.3 M7.3 M7.3 M7.3 M7.2
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă;
OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea M8.1 M8.1 M8.1 M8.1 M8.1 M8.1 M8.1 M8.1 M8.1 M8.1
calităţii serviciilor publice în mediul rural; M8.2 M8.2 M8.2 M8.2 M8.2 M8.2 M8.2 M8.2 M8.2 M8.2
OS.08 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3 M8.3
OS.11. Protecţia mediului. M8.4 M8.4 M8.4 M8.4 M8.4 M8.4 M8.4 M8.4 M8.4 M8.4
M9.1 M9.1 M9.1 M9.3 M9.1
Modalitatea în care măsurile contribuie la OS.09 M9.4 M9.2 M9.4 M9.4
atingerea obiectivelor specifice este prezentată M9.2 M9.4 M9.4 M9.4 M9.4
în continuare. M10.1 M10.1
M10.2 M10.2 M10.1 M10.1 M10.1 M10.1
OS.10 M10.2 M10.3 M10.2
M10.3 M10.3
M11.2 M11.1.
M11.3 M11.3 M11.3
OS.11 M11.4 M11.4 M11.1. M11.5 M11.4 M11.4
M11.5 M11.5
M11.6 M11.6

212 | P a g e

LISTA MĂSURILOR
OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean
M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire
şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor
M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale;
M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;
M1.4. Diversificarea economiei rurale;
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale
M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol
M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole;
M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii;
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone
M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone la nivelul
judeţului Bacău;
OS.4. Creşterea competitivităţii economice
M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea, difuzarea rezultatelor
obţinute;
M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării
oportunităţilor de pe piaţa globală;
M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale;
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
M5.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale,
micile oraşe);
OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului
M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău;
M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale;
M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a
resurselor;
Legături cross-sectoriale
OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de
muncă;
M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a
oportunităţilor de piaţa forţei de muncă;
M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi
training;
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale
M8.1. Eficientizarea activităţii APL;
M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare
profesională continuă);
M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de
proiecte;
M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale;
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă
M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane;
M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism;
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;
M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de dezvoltare zonali;
OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în mediul
rural
M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale;
M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural;
M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;
OS.11. Protecţia mediului
M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante,
regenerabile;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare;
M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale;
M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor;
M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale;
M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;
213 | P a g e
II.9. PORTOFOLIUL DE PROIECTE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Portofoliul de proiecte prioritate şi încadrarea pe obiective şi măsuri
Obiectiv
OS.1. CONSOLIDAREA MEDIULUI DE
AFACERI JUDEŢEAN
OS.2. DEZVOLTAREA AGRICULTURII ŞI A
ZONELOR RURALE
OS.3. CREŞTEREA VOLUMULUI
INVESTIŢIILOR STRĂINE ŞI AUTOHTONE
OS.4. CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII
ECONOMICE
OS.5. SUSŢINEREA UTILIZĂRII
TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI
216 | P a g e
Măsura
M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor
de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor
M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale
M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic
M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole;
M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în
domeniul agriculturii
M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi
autohtone la nivelul judeţului Bacău;
M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea,
difuzarea rezultatelor obţinute;
M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru
dezvoltarea mediului de afaceri;
Proiecte
Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale
sectorului IMM din judeţul Bacău ( P1.1.1, P1.1.2, P1.1.3)
Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor (P1.1.4, P1.1.5, P1.1.6)
Campanii de promovare a culturii antreprenoriale (P1.1.7)
Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale (P1.2.1)
Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură
(P1.3.3)
Sistem de informare şi orientare turistică (P1.3.5)
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate
(P1.3.6)
Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice –
Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova (P1.3.8)
Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău; (P1.3.1.)
Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor
piscicole (P2.2.3)
Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea
Strategiei Locale de Dezvoltare (P2.2.2.);
Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; (P2.3.1.,
P2.3.2., P2.3.3.)
Investiţii pentru dezvoltare economică (P3.1.1, P3.1.2, P3.1.4)
Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de vârf
în municipiul Bacău (P4.1.1)
Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa); (P5.1.2. )

Obiectiv
OS.6. ASIGURAREA INFRASTRUCTURII
NECESARE DEZVOLTĂRII ECONOMICE A
JUDEŢULU
OS.7. CREŞTEREA CALIFICĂRII FORŢEI DE
MUNCĂ ŞI ADAPTABILITĂŢII LA CERINŢELE
PIEŢEI
OS.8. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII
ADMINISTRATIVE A AUTORITĂŢILOR
PUBLICE LOCALE
OS.9. DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ
OS.11. PROTECŢIA MEDIULUI
Măsura
M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău
M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării
superioare a resurselor de la nivel judeţean;
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe
piaţa forţei de muncă;
M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi
implementarea de proiecte;
M8.1. Eficientizarea activităţii APL;
M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane;
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;
M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de
energie nepoluante, regenerabile;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri
funciare;
M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a
deşeurilor;
Portofoliul de proiecte
Proiecte
Extinderea si modernizarea Aeroportului International „George Enescu” Bacau
(P6.1.1)
Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic; (P6.1.3.)
Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului; (P6.1.2.)
Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional (P6.3.4)
Reţea de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice; (P6.3.1.)
Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni; (P6.3.5.)
Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung
(P7.1.1)
Sprijin pentru realizarea/actualizarea strategiilor de dezvoltare locală (P8.3.2)
Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii (P8.3.3)
E-Administraţie - Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor
publice locale (P8.1.1)
Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul
Bacău; (P9.1.1, P9.1.2)
Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social – înfiinţarea de structuri ale
economiei sociale; (P9.3.1)
Utilizarea de surse nepoluante, regenerabile în instituţiile publice (P11.1.2.)
Împădurirea terenurilor degradate; (P11.2.3.)
Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; (P11.4.2.)
Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi
valorificare/incinerare a periculoase
217 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Extinderea si modernizarea Aeroportului International „George Enescu” Bacau (P6.1.1)

Scop
Consolidarea poziţiei nodale a judeţului Bacău în cadrul regiunii Nord Est prin afirmarea Aeroportului Bacău ca principalul aeroport la nivel regional
Obiective specifice
- Dezvoltarea si fluidizarea infrastructurii de afaceri cu capital strain si roman prin extinderea, modernizarea, operarea Aeroportului International Bacau;
- Valorificarea superioară a potenţialului logistic al judeţului Bacău şi, în special, a municipiului Bacău;
- Valorificarea superioară a potenţialului turistic al judeţului Bacău prin creşterea accesibilităţii;
- Creşterea contribuţiei Aeroportului Bacău la dezvoltarea economiei judeţene şi la atragerea de noi investitori;
- Creşterea numărului de destinaţii acoperite de către Aeroportul Bacău şi a numărului de pasageri transportaţi;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Judeţul Bacău se bucură de o poziţie favorabilă reprezentând poarta de intrare a Regiunii Nord Est. Situat la intersecţia a două drumuri europene (E85 este unul dintre cele mai circulate
drumuri naţionale) şi deservit de un aeroport international, municipiul Bacău se bucură de o accesibilitate deosebită.

În condiţiile în care traficul pe aeroportul Bacău este prognozat să crească, realizarea de investiţii pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii aeroportuare de transport pasageri sunt
absolut necesare pentru valorificare corespunzătoare a potenţialului aeroportului şi afirmarea acestuia ca principala poartă de intrare aeroportuară a regiunii Nord Est. Aceste investiţii vor
permite creşterea numărului de destinaţii interne şi internaţionale deservite de către aeroport, creşterea numărului de pasageri transportaţi şi a calităţii serviciilor de transport. În plus, aceste
investiţii vor contribui la creşterea atractivităţii turistice şi la valorificarea superioară a potenţialului turistic al judeţului. Potenţialul logistic al judeţului Bacău în cadrul reţelelor de distribuţie şi
transport din regiunea Nord-Est va fi potenţat prin dezvoltare facilităţilor de transport marfă aeroportuare. Aceste investiţii vor contribui, de asemenea, la creşterea atractivităţii judeţului
pentru potenţialii investitori şi la dezvoltarea industriei aeronautice judeţene.

La nivel regional aeroportul Bacău este concurat de catre Aeroportul Internaţional Iaşi, realizarea investiţiilor în infrastructura aeroportuară fiind absolut necesară pentru asigurarea unei poziţii
competitive la nivel regional. Din ianuarie 2010, Aeroportul International "George Enescu" Bacau a fost preluat in administrare privata de catre S.C. Blueaero S.R.L., prin contractul de
concesiune fiind prevăzute realizarea de investiiţii pentru extinderea şi modernizarea aeroportului.
Activităţi principale
- Lucrari de proiectare, construire si modernizare a Noului Terminal, Pistei, Cailor de rulare, Platformei, Parcarii de masini, Drumurilor interioare, inclusiv drumului perimetral
- Operarea, exploatarea si intretinerea componentelor Aeroportului Bacau, a facilitatilor si utilitatilor, infrastructurii si altor cladiri anexe;
- Activitati de promovare a proiectului si a temelor orizontale;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2011-2014 - S.C. BlueAero S.R.L. - concesionar
Valoare estimată
10 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Fonduri private – capital propriu concesionar - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri locale, regionale, naţionale;
- Programul Operaţional Sectorial Transport (sau echivalent) - posibil - Reabilitarea, modernizarea utilitatilor si serviciilor oferite de Aeroportul Bacau;
- Fluidizarea traficului si reducerea timpului aferent activitatilor aeroportuare;
- Dinamizarea mediului de afaceri local si regional;

218 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional (P6.3.4)

Scop
Dezvoltarea şi afirmarea judeţului Bacău ca platformă logistică şi nod intermodal de transport de importanţă regională şi naţională
Obiective specifice
- dezvoltarea infrastructurii şi facilităţilor de depozitare şi logistică;
- dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar şi aeroportuar;
- creşterea atractivităţii judeţului pentru investitori;
- susţinerea economiei judeţene prin dezvoltarea facilităţilor de logistică şi transport intermodal;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Economia judeţului, Bacău, grav afectată de restructurarea industrială, a avut în perioada 2004-2008 evoluţii inferioare ritmurilor de creştere înregistrate la nivel naţional. Această evoluţie
nefavorabilă a fost agravată de criza economică şi financiară de la nivel naţional şi internaţional. În vederea revigorării economiei locale şi depăşirii crizei sunt necesare măsuri prin care să se
valorifice în mod eficient atuurile şi resursele de care dispune judeţul.

Poziţia logistică favorabilă a municipiului Bacău, situat la intersecţia a două drumuri europene şi deservit de un aeroport international, reprezintă un atuu important pentru dezvoltarea
economică a judeţului însă, în condiţiile în care Autostrada Moldova nu va traversa judeţul Bacău, potenţialul logistic al judeţului va fi afectat iar concurenţa din partea celorlalte judeţe din
regiune (în special Iaşi şi Neamţ) va creşte.

Valorificarea potenţialului logistic al judeţului Bacău în cadrul reţelelor de distribuţie şi transport din regiunea Nord-Est poate fi realizată prin dezvoltare unui centru logistic de interes regional în
proximitatea municipiului Bacău, acesta putând contribui la dezvoltarea economiei locale, a infrastructurii de transport şi la creşterea atractivităţii judeţului pentru potenţialii investitori.
Activităţi principale
- Activităţi de lobby din partea Consiliului Judeţean Bacău pentru dezvoltarea unui centru de logistc în zona Municipiului Bacău;
- Identificarea terenurilor disponibile pentru dezvoltarea centrului logistic;
- Identificarea şi atragerea unor posibili investitori privaţi interesaţi de dezvoltarea centrului logistic;
- Asigurarea infrastructurii de utilităţi necesare pentru funcţionarea centrului – apă, canalizare, gaz, electricitate;
- Amenajarea spaţiilor de depozitare;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2014-2016 - Consilii locale UAT;
- Investitori privaţi;
Valoare estimată
30 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) Centru logistic funţional
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent)
- Parteneriat Public Privat;

219 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

E-Administraţie - Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale (P8.1.1)
Scop
Creşterea promptitudinii şi calităţii serviciilor publice prestate populaţiei şi, în special, agenţilor economici
Obiective specifice
- simplificarea şi reducerea barierelor administrative;
- reducerea timpului de furnizare a serviciilor;
- reducerea cheltuielilor la nivelul administraţiilor publice locale referitoare la prestarea serviciilor publice;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Una dintre condiţiile necesare dezvoltării economice durabile o reprezintă dezvoltarea unei capacităţi administrative eficiente la nivelul administraţiilor publice locale. Consolidarea capacităţii
administrative în ceea ce priveşte managementul calităţii, promptitudinea şi evaluarea serviciilor este reprezintă un element cheie în îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice şi este în măsură
să sprijine atât dezvoltarea economică locală cât şi o relaţie mai bună cu comunităţile locale.

Reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Bacău au indicat ca unele dintre principalele obstacole care frânează dezvoltarea economică a firmelor din judeţ ca fiind reprezentate de către
birocraţia din cadrul administraţiilor publice (16,0%) şi lipsa desusţinere din partea autorităţilor (15,1%). De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri judeţean (participanţi în cadrul studiului
derulat pe parcursul elaborării Profilului socio-economic al judeţului Bacău), care au făcut care au apreciat că nivelul de dezvoltare al mediului de afaceri este relativ redus, au indicat că acest
nivel de dezvoltare se datorează, în special, efectelor crizei economice/financiare (19,3%) şi administraţiei locale/judeţene (16,8%).

În plus, studiul derulat în rândul actorilor locali interesaţi au reliefat următoarele aspecte referitoare la administraţiile publice locale şi la instituţiile publice:
- birocraţia reprezintă unul dintre principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri judeţean – 20% dintre participanţi;
- reorganizare administraţiilor publice locale este considerată una dintre principalele acţiuni necesare pentru stimularea dezvoltării economice la nivel judeţean de către 34% din participanţi;
Activităţi principale
- Activităţi de lobby din partea Consiliului Judeţean Bacău în rândul CL;
- Implementarea de studii si analize pentru identificarea principalelor servicii care vor fi disponibile în cadrul sistemului electronic e-Administraţie;
- Elaborarea documentelor de finanţare;
- Implementarea proiectului;
- Activităţi de promovare a serviciilor publice oferite prin sistemul de e-administraţie;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2014-2015 - Consilii locale UAT;
- Mediul de afaceri;
Valoare estimată
1 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (echivalent); Sistem electronic unitar de servicii publice (e-administraţie) la nivelul UAT din judeţul
- Fondul Social European; Bacău;
- Fonduri rambursabile;

220 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Sprijin pentru realizarea/actualizarea strategiilor de dezvoltare locală (P8.3.2)

Scop
Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale din judeţ de a elabora strategii de dezvoltare în conformitate cu realităţile locale
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea procesului de planificare strategică la nivelul autorităţilor publice locale;
- Responsabilizarea autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte formularea şi, în special, implementarea strategiilor de dezvoltare locală;
- Îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor publice locale de luare a deciziilor
- Creşterea calificării personalului din cadrul autorităţilor publice locale implicat în activităţi de planficare strategică;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Una dintre condiţiile necesare dezvoltării economice durabile o reprezintă dezvoltarea unei capacităţi administrative eficiente la nivelul administraţiilor publice locale. Creşterea capacităţii
autorităţilor publice locale de planificare strategică precum şi în dezvoltarea şi implementarea de proiecte reprezintă un factor important de susţinere a dezvoltării economice. Astfel, se
creează premisele necesare pentru creşterea volumului investiţiilor publice şi atragerea investitorilor privaţi prin identificarea şi promovarea principalelor oportunităţi de investiţiie existente la
nivel local.

Conform studiului derulat în rândul actorilor locali interesaţi, jumătate dintre aceştia apreciază că unul dintre punctele slabe ale judeţului Bacău este reprezentat de către lipsa în cadrul
strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung realizate la nivel local şi/sau judeţean a unor măsuri concrete de sprijinire a mediului de afaceri şi de valorificare a resurselor existente la nivel
local. În plus, studiul derulat în rândul mediului de afaceri (Profilul economico-social al judeţului Bacău) reliefează importanţa pe care autorităţile publice locale, prin politicile adoptate, o au
asupra dezvoltării economice a localităţilor/judeţului. Astfel, aproape 50% dintre reprezentanţii mediulu de afaceri au nominalizat autorităţile publice locale ca principalele instituţii care ar trebui
să sprijine dezvoltarea mediului de aceri judeţean şi local.
Activităţi principale
- Sesiuni de informare a personalului de la nivelul autorităţilor publice locale implicat în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare cu privire la noile linii de finanţarea ale Uniunii
Europene disponibile în următoarea perioadă de programare;
- Training pentru personalul de la nivelul autorităţilor publice locale implicat în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare cu privire la modul de elaborare a strategiilor;
- Constituirea unei echipe/reţele de specialişti în planificare strategică care să ofere consultanţă pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2013-2014 - Consilii locale UAT;
- ONG-uri;
Valoare estimată - Asociaţia comunelor din România;
0,5 mil. euro - Furnizori acreditaţide formare profesională;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (echivalent); Strategii de dezvoltare locală reactualizate conform noilor linii de finanţare ale Uniunii
- Buget local; Europene;
- Alte fonduri europene nerambursabile;

221 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung (P7.1.1)
Scop
Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile
Obiective specifice
- Susţinerea unităţilor de învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului si a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante pentru piaţa muncii;
- Dezvoltarea parteneriatelor în educaţie în vederea creşterii relevanţei si capacităţii de răspuns a educaţiei la nevoile pieţei muncii.;
- Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Educaţia si formarea sunt principalii factori care contribuie la dezvoltarea economică si la progres, cresterea capacităţii sistemului de educaţie si formare profesională iniţială de a furniza
competenţe si abilităţi cerute de piaţa muncii fiind esenţială pentru dezvoltarea economică a judeţului.

Aproximativ 25% dintre reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Bacău (Studiu în rândul mediului de afaceri din judeţul Bacău desfăşurat în cadrul procesului de elaborarea a Profilului
socio-economic al judeţului Bacău) au declarat că „disponibilitatea forţei de muncă” reprezintă un obstacol major în dezvoltarea afacerilor, iar 26,5% au declarat că „nivelul de pregătire al forţei
de muncă” reprezintă un obstacol major. Mai mult, chestionaţi cu privire la situaţia existentă pe piaţa forţei de muncă, 52% dintre reprezentanţii mediului de afaceri apreciază că „În general,
tinerii absolvenţi nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor firmelor”, 43,5% sunt de părere că „Între specializările unităţilor de învăţământ şi nevoile firmelor nu există o corespondenţă” şi 34,0%
consideră că „Există un deficit pentru anumite specializări”. În concordanţă cu cele expuse mai sus, 35% dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că au întâmpinat dificultăţi în
asigurarea necesarului de personal calificat.

Printre factorii care limitează gradul de corelare a educaţiei si formării profesionale iniţiale cu piaţa muncii se numără şi: insuficienta implicare a partenerilor relevanţi în planificarea
activităţilor/ofertelor educaţionale; date si studii insuficiente si neactualizate privind nevoile pe termen lung ale pieţei muncii, fiind astfel afectată calitatea planificării si capacitatea de
răspuns/adaptare a educaţiei si formării profesionale iniţiale; dezvoltarea si valorizarea insuficientă a parteneriatului în educaţie si formare etc.
Activităţi principale
- Studii şi analize privind evoluţia cererii pe piaţa forţei de muncă pe termen mediu şi lung;
- Realizarea de prognoze privind evoluţia viitoare a pieţei forţei de muncă;
- Organizarea de întâlniri şi mese rotunde cu participarea mediului de afaceri şi a unităţilor de învăţământ;
- Diseminarea rezultatelor către unităţile de învăţământ şi populaţia şcolară;
- Organizarea de seminarii de orientare profesională în colaborare cu unităţile de învăţământ;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2015 - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- Camera de Comerţ şi Industrie Bacău;
Valoare estimată - ONG-uri active în domeniu;
0,75 mil. euro - Patronate;
- Inspectoratul Şcolar Judeţean;
- Asociaţii ale mediului de afaceri;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (echivalent); Reducerea ratei şomajului, în special în rândul tinerilor;
- Fondul Social European; Creşterea ratei de ocuparea a forţei de muncă;

222 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii (P8.3.3)

Scop
Creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale publice
Obiective specifice
- Imbunătăţirea sistemului de asistenţă medicală primară;
- Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţia sanitară;
- Creşterea eficienţei sistemului de asistenţă medicală;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Sistemul medical din judeţul Bacău se confruntă cu aceleaşi probleme care sunt valabile pentru întregul sistem sanitar românesc şi care sunt generate de o subfinanţare, de o lipsă a resurselor
financiare care afectează sistemul sanitar românesc. Principalele probleme vizează în special următoarele aspecte:
 Lipsa specialiştilor. Pe fondul unei politici salariale care nu este în concordanţă cu responsabilităţile, statutul şi necesităţile personalului medico-sanitar, se înregistrează un fenomen
de migrare a specialiştilor către centrele medicale mai dezvoltate din ţară şi, mai ales, pentru cele din afara graniţelor ţării;
 Infrastructura şi dotările specifice. Infrastructura depăşită fizic şi moral şi dotarea necorespunzătoare din punct de vedere tehnic este o problemă reală şi stringentă pentru unităţile
medico-sanitare din judeţ.
 Existenţa zonelor din mediul rural neacoperite cu servicii medicale. În mediul rural există zone în care populaţia nu beneficiază de servicii medicale permanente – dispensare,
farmacii, cabinete stomatologice, iar în cazul localităţilor cu accesibilitate redusă este îngreunat accesul echipelor de intervenţie în caz de urgenţă.

În condiţiile descentralizării unităţilor sanitare şi trecerii acestora în administrarea autorităţilor locale (Consilii Locale şi Consilii Judeţene) şi în vederea asigurării unor servicii de asistenţă
medicală de calitate şi în condiţii de eficienţă, se impune realizare unui plan sectorial în acest domeniu.

Planul Sectorial Judeţean în domeniul asistenţei medicale va cuprinde analiza detaliată a situaţiei actuale sistemului de asistenţă medicală, tendinţele înregistrate în domeniu, precum şi o serie
de recomandări, activităţi, proiecte necesare modernizării şi creşterii calităţii serviciilor medicale prestate populaţiei.
Activităţi principale
- Studii şi analize privind sistemul judeţean de asistenţă medicală;
- Realizarea Planului Sectorial Judeţean în domeniul asistenţei medicale;
- Consultarea factorilor interesaţi asupra aspectelor cuprinse în Planul Sectorial;
- Asigurarea vizibilităţii Planului Sectorial Judeţean de asistenţă medicală;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2011-2012 - Consilii locale ale UAT;
Valoare estimată
0,2 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (echivalent); 1 Plan Sectorial de Judeţean în domeniul asistenţei medicale;
- Fondul Social European
- Fonduri rambursabile;

223 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social – înfiinţarea de structuri ale economiei sociale; (P9.3.1)
Scop
Asigurarea si menţinerea de locuri de muncă pentru persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile
Obiective specifice
- Facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăţi incluzive şi coezive;
- Valorificarea forţei de muncă locale;
- Înfiinţarea si dezvoltarea de structuri ale economiei sociale;
- Promovarea si dezvoltarea activităţilor în parteneriat, între organizaţii orientate spre profit si organizaţii non profit în vederea dezvoltării economiei sociale;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Incluziunea socială a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile reprezintă o problemă atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean, Bacăul făcând parte din Regiunea Nord-Est, una dintre
cele mai sărace din România. Evolutiile socio-economice inregistrate in ultima perioada au condus la un nivel al saraciei absolute de 7,9% in 2009 fata de 5,7% in 2008.

Asigurarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile implică concentrarea eforturilor de prevenire şi de sprijinire a acestor oameni în vederea obţinerii unei formări profesionale adecvate şi
creşterii oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii. Actiunile intreprinse prin implementarea prezentului proiect vizeaza crearea unei piete a muncii inclusive in judetul Bacau. Proiectul va
oferi solutii locale prin facilitarea accesului si furnizarea de noi servicii sociale si de educatie. Prima interventie a proiectului va concentra activitati de formare profesionala. Aceste activitati vor
consta din 6 cursuri (Antreprenoriat, Contabilitate, Notiuni juridice, Vanzari, Instrumente financiare nerambursabile si Utilizarea computerului) urmate de infiintare de structuri ale economiei
sociale pentru valorificarea fortei de munca locale.
Activităţi principale
- Activităţi de formare profesională persoanelor din grupuri vulnerabile în domeniul afacerilor;
- Proiect-pilot privind înfiinţarea unor întreprinderi sociale;
- Promovarea înfiinţării întreprinderilor sociale şi a experienţei dobândite prin desfăşurarea proiectului-pilot;
- Promovarea responsabilităţii sociale corporatiste;
- Promovarea parteneriatelor între organizaţii orientate spre profit si organizaţii non profit în vederea dezvoltării economiei sociale
- Dezvoltarea unei campanie de constientizare si de promovare a economiei sociale in mediul rural, cu o atentie speciala acordata femeilor;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2013 - Cooperative;
- ONG-uri;
Valoare estimată - Întreprinderi implicate în economia socială;
0,5 mil. euro - Consilii Locale ale UAT;
- Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- Furnizori de servicii de formare profesională, publici si privaţi;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (echivalent); Creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele din grupuri vulnerabile;
- Fondul Social European; Număr de structuri ale econommieie sociale înfiinţate;
Numărul locurilor de muncă create de structurile economiei sociale;

224 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură (P1.3.3)

Scop
Valorificarea avantajelor competitive oferite de potenţialul turistic şi patrimoniul cultural al judeţului Bacău în identificarea şi consolidarea identităţii proprii intr-un sector cu valoare adăugată
mare şi conţinut calitativ şi cognitiv ridicat.
Obiective specifice
- crearea unei imagini favorabile la nivelul pieţei naţionale privind avantajele judeţului Bacău ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice;
- asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru
generaţiile viitoare;
- asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei judeţului şi ca un generator de noi locuri de muncă;
- conştientizarea populaţiei din Bacău cu privire la bogăţiile turistice ale judeţului şi dorinţa de a le împărtăşi turiştilor;
- creşterea rolului agenţiilor de turism din judeţ, ca intermediari în procesele de promovare prin oferirea de informaţii potenţialilor vizitatori din judeţul Bacău şi din ţară, în legătură cu
produsele şi serviciile turistice vizate;
- asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism locale în dezvoltarea politicii turismului din judeţ;
- dezvoltarea şi implementarea planului de promovare a destinaţiilor turistice prin colaborarea dintre toate părţile interesate, vizând toate obiectivele turistice cu potenţial;
- crearea unei baze de date la nivel judeţean privind produsele, facilităţile, evenimentele şi serviciile din industria turistică, pentru a asigura creşterea accesibilităţii publicului la obiectivele
prezentate in proiect;
- realizarea unui portal de turism judeţean, ca un instrument major de informare şi promovare;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Prin serviciile turistice prezentate ca pachete integrate in cadrul acestui proiect se va crea cerere pentru o gama larga de bunuri tangibile si servicii ce vor fi produse la nivel local si achiziţionate
ulterior de turişti şi de companii de turism (albume, ghiduri turistice, obiecte de artizanat local si altele similare), precum si bunuri si servicii produse de alte sectoare economice (comerţ,
construcţii, transporturi, industria alimentară, confecţii şi încălţăminte, industria mică şi de artizanat).

Judeţul Bacău oferă posibilitatea practicării mai multor forme de turism, de la turismul balneo-terapeutic la cel cultural, realitate care favorizează capacitatea de abordare a mai multor categorii
de clienţi. În acest context s-a decis crearea unei oferte integrate de produse şi servicii turistice care să satisfacă o diversitate largă de nevoi şi aşteptări ale potenţialilor clienţi, structura fiind
următoarea:
 Pachetul 1 - ,,Turismul de agrement si balnear’’, constituit din produse turistice de agrement asociate cu tratament balneo-terapeutic;
 Pachetul 2 - ,,Turismul cultural’’, care include Casa memorială „George Enescu” din Tescani si Casa memorială „George Bacovia” din Bacău; Casa memorială Nicu Enea; Muzeul
etnografic din curtea bisericii "Sfinţii Apostoli Petru si Pavel"; Castelul familiei Ştirbei din Dărmăneşti;
 Pachetul 3 - ,,Turismul ecleziastic’’, bazat pe mănăstirile reprezentative din judeţul Bacău.
Campania de promovare a pachetelor integrate de produse turistice se va constitui dintr-un mix de tehnici promoţionale selectate şi utilizate în baza unor criterii de impact economic şi
comunicaţional.

Promovarea prin presa scrisă, televiziune şi radio va fi componentă importantă a programului de promovare. Acţiunile specifice se vor orienta, pe de o parte, către publicitatea clasică în presa
scrisă şi televiziune, iar pe de altă parte, pe publicitatea radio.

225 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură (P1.3.3)

Activităţi principale
- Planificarea producţiei, contractarea si realizarea materialelor de promovare:
 Scrisori personalizate;
 Cataloage;
 Brosuri;
 Pliante;
 Materiale audio – video pe CD sau DVD;
 Anunţuri publicitare pentru presa scrisă naţională;
 Anunţuri/spoturi radio;
- Stabilirea şi derularea contactelor cu alte organizaţii atrase / antrenate în promovare (agenţii de turism, site-uri web specializate, organisme centrale şi locale ale administraţiei publice, alte
instituţii);
- Realizarea unui portal web de promovare a turismului băcăuan;
- Derularea efectivă a campaniei de promovare
 Subactivitatea 1. Participarea la târguri şi expoziţii
 Subactivitatea 2: Promovarea prin publicitate media;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2011 –2013 - agenţii de turism;
- site-uri web specializate în promovare turistică;
Valoare estimată - Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului;
0,25 mil. euro - Administraţiile publice locale din Bacău, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Primăria
Dărmăneşti, precum şi cele din localităţile pe raza cărora se află obiectivele specifice
turismului ecumenic.
- Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului Naţional;
- Instituţii de învăţământ;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi - Campanie de promovare şi informare cu privire la pachetele turistice integrate;
promovarea turismului, - Un număr de locuri de munca permanente nou create;
DMI 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul - Creşterea numărului de turişti ai judeţului Bacău;
creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”;
Operaţiunea Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării
produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice

226 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău ( P1.1.1, P1.1.2, P1.1.3)
Scop
Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM din judeţul Bacău prin adaptarea serviciilor structurilor de sprijin al afacerilor la nevoile actuale
Obiective specifice
- Evaluarea necesităţilor actuale de sprijin al sectorului IMM;
- Adaptarea ofertei structurilor de sprijin al afacerilor la cerinţele actuale ale pieţei;
- Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor în conformitate cu nevoile actuale ale IMM;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Criza economică recentă a adus schimbări importante la nivelul economiei locale, atât la nivel structural cât şi din punctul de vedere al strategiilor de „supravieţuire”. Astfel, o parte dintre firme
au dispărut, o parte şi-au adaptat activitatea pentru a reduce cât mai mult costurile, o parte şi-au schimbat profilul sau domeniile de activitate etc. în acest context, nevoile de servicii de sprijin s-
au schimbat în mod evident. Schimbările se observă în special în sectorul IMM, acesta având, pe de o parte, cea mai mare capacitate de adaptare, dar şi cea mai mare nevoie de servicii de
sprijin.

Problemele întâmpinate de Parcul HIT de la Hemeiuş se datorează în mare parte şi crizei economice, cu toate că sectorul IT a fost printre primele care a reluat creşterea. Totuşi, parcul HIT
raportează pierderi financiare iar gradul de ocupare este departe de obiectivele stabilite. În această situaţie, se impune o analiză riguroasă a cererii locale de servicii de sprijin al afacerilor şi o
evaluare a variantelor pe care HIT le poate aborda. Se va studia posibilitatea de a oferi servicii şi pentru alte domenii de activitate decât IT&C, dar se recomandă a se promova în continuare
activităţile nepoluante.
Activităţi principale
- Analiza cererii de incubare a afacerilor;
- Analiza cererii de servicii de sprijinire a afacerilor;
- Adaptarea ofertei Parcului HIT Hemeiuş la cerinţele actuale, în conformitate cu rezultatele analizelor;
- Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor oferite de Parcul HIT din Hemeiuş conform nevoilor identificate;
- Promovarea facilităţilor oferite de structurile de sprijinire a afacerilor din judeţ;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2014 - Camera de Comerţ şi Industrie;
- OTIMMC;
Valoare estimată - Mediul universitar local;
0,8 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Studiu privind cererea de servicii de incubare la nivel judeţean;
- Studiu privind cererea de servicii de sprijinire a afacerilor;
- Adaptarea ofertei Parcului HIT Hemeiuş la cerinţele actuale;
- Campanie de promovare a facilităţilor oferite de structurile de sprijin al afacerilor;

227 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor (P1.1.4, P1.1.5, P1.1.6)

Scop
Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM din judeţul Bacău prin oferirea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea accesului la servicii de consultanţă pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor;
- Diversificarea economiei rurale;
- Îmbunătăţirea comunicării între antreprenorii locali;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Motivele pentru care iniţiativele de dezvoltare antreprenorială sunt rare sau slabe faţă de oportunităţile reale sunt diverse. În contextul actual, problemele economice generale şi nivelul foarte
ridicat al fiscalităţii sunt două piedici principale care descurajează potenţialii antreprenori sau antreprenorii care au iniţiat de scurt timp o afacere. În această situaţie, s-a creat o stare generală
de neîncredere referitoare la opţiunea de a demara o afacere şi faţă de posibilitatea de a investi pentru dezvoltarea unui business.

Totuşi, se identifică o serie de cauze ale interesului scăzut pentru dezvoltarea afacerilor - în special în mediul rural - şi care derivă în general din lipsa de informare cu privire la oportunităţile
reale de iniţiere şi dezvoltare a afacerilor.

Acest proiect propune realizarea unei reţele de consultanţă care să acopere întreg teritoriul judeţean, cu o atenţie sporită asupra mediului rural. Centrele de consultanţă vor fi concretizate în
birouri funcţionale care să fie amplasate în incinta instituţiilor publice locale des frecventate de populaţie (se recomandă sediul Primăriei). Centrul de consultanţă va furniza persoanelor
interesate informaţii detaliate cu privire la demararea unei afaceri noi sau dezvoltarea uneia existente. De asemenea, va sprijini activităţile de informare şi comunicare care implică mediul de
afaceri local sau potenţialii antreprenori.
Activităţi principale
- Angajarea consultanţilor;
- Cursuri de specializare şi traininguri pentru consultanţi;
- Elaborarea ghidurilor pe care le vor utiliza consultanţii;
- Amenajarea sediilor în care vor funcţiona centrele de consultanţă;
- Dotarea centrelor cu echipamente, mobilier şi consumabile;
- Realizarea unui portal web pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea afacerilor;
- Organizarea unui forum al oamenilor de afaceri din judeţul Bacău;
- Campanie de promovare şi informare cu privire la înfiinţarea reţelei de centre de consultanţă;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2014 - Camera de Comerţ şi Industrie;
- Consiliile Locale din judeţ;
Valoare estimată
1 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (sau echivalent); - Reţea de centre de consultanţă funcţională;
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Forum al oamenilor de afaceri din judeţul Bacău organizat;
- Portal web pentru susţinerea antreprenoriatului realizat;

228 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Campanii de promovare a culturii antreprenoriale (P1.1.7)

Scop
Creşterea competitivităţii sectorului IMM din judeţul Bacău prin promovarea culturii antreprenoriale
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea nivelului de informare cu privire la antreprenoriat;
- Promovarea oportunităţilor de finanţare nerambursabilă disponibile pentru IMM;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Mediul de afaceri local prezintă o competitivitate generală destul de scăzută, situaţie manifestată cu precădere în mediul rural. Una dintre cauzele acestui fapt este slaba cunoaştere a
noţiunilor esenţiale ce sunt cuprinse de cultura antreprenorială. Rezultatele sunt randamentul şi profitabilitatea scăzute ale afacerilor, ritmul foarte lent de dezvoltare, nivelul salarial scăzut etc.

Prin implementarea acestui proiect se urmăreşte popularizarea noţiunilor şi metodelor moderne de conducere a unei afaceri, bazate pe cunoaştere, pentru a sprijini o utilizare cât mai eficientă
a resurselor de care dispune o întreprindere (atât capitalul financiar şi material dar şi cel uman) şi pentru a valorifica oportunităţile disponibile în judeţ. În plus, proiectul va contribui la o mai
bună informare a potenţialilor beneficiari cu privire la posibilităţile de accesare a surselor de finanţare disponibile pentru mediul privat.
Activităţi principale
- Analizarea oportunităţilor privind dezvoltarea antreprenoriatului în judeţul Bacău;
- Elaborarea unui ghid cu privire la procedurile de demarare a unei afaceri;
- Elaborarea unui ghid al oportunităţilor de finanţare pentru demararea / dezvoltarea afacerilor;
- Elaborarea materialelor de informare;
- Activităţi de training pentru personalul implicat în campania de promovare;
- Distribuirea materialelor informative;
- Realizarea unor campanii de promovare a culturii antreprenoriale;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2013 - Camera de Comerţ şi Industrie;
- OTIMMC;
Valoare estimată - Oficiul Registrului Comerţului;
0,3 mil. euro - Consiliile Locale din judeţ;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (sau echivalent); - Campanie de promovare a culturii antreprenoriale realizată în fiecare UAT din judeţul
Bacău;

229 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Sistem de informare şi orientare turistică (P1.3.5)

Scop
Dezvoltarea activităţii turistice din judeţul Bacău prin îmbunătăţirea sistemului de informare turistică
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea nivelului de informare cu privire la existenţa şi localizarea obiectivelor turistice din judeţul Bacău;
- Reducerea timpului de călătorie a turiştilor din judeţul Bacău;
- Îmbunătăţirea atractivităţii turistice a judeţului Bacău;
- Dezvoltarea unor trasee turistice tematice care să cuprindă obiectivele turistice din judeţul Bacău;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Turiştii care nu cunosc particularităţile zonelor vizitate întâmpină dificultăţi în selectarea rutei optime spre un anumit obiectiv turistic. Informaţiile despre un anumit obiectiv turistic sunt
insuficiente, astfel încât nivelul de atractivitate al acestora este, de multe ori, sub potenţialul de care dispun. Din cauza lipsei de informare adecvată şi a lipsei unui sistem viabil de orientare
turistică, configurarea unor trasee turistice cuprinzătoare în judeţul Bacău nu este posibilă. În acest moment, în judeţul Bacău nu există materiale de informare precum ghiduri turistice, broşuri,
pliante care să fie în permanenţă la dispoziţia turiştilor.

Proiectul de faţă propune înfiinţarea unei reţele de centre şi puncte de informare turistică, capabile să ofere asistenţă adecvată turiştilor din judeţul Bacău şi să asigure o informare
corespunzătoare cu privire la obiectivele cu potenţial turistic din judeţ. În plus, proiectul prevede realizarea unui sistem de indicatoare de informare şi orientare cu scopul de a semnaliza
existenţa obiectivelor turistice, de a indica ruta cea mai potrivită spre acestea şi de a oferi informaţii generale despre obiectivele turistice.

Acest proiect este complementar proiectului de promovare turistică şi va fi implementate de Asociaţia pentru promovarea turistică a judeţului Bacău ce va fi înfiinţată în cadrul proiectului
amintit.
Activităţi principale
- Stabilirea amplasamentului şi conţinutului indicatoarelor;
- Realizarea şi amplasarea unor panouri turistice explicative;
- Realizarea şi amplasarea unor panouri cu hărţi turistice ale judeţului/zonei;
- Realizarea şi amplasarea unor indicatoare turistice de orientare şi direcţionare;
- Dezvoltarea sistemului de orientare montană pentru punerea în valoare a itinerariilor turistice tematice;
- Realizarea/multiplicarea de materiale de informare turistică;
- Amenajarea unor centre/puncte de informare turistică în zonele des frecventate de turişti;
- Amplasarea unor infochioşcuri electronice pentru informare turistică;
- Activităţi de recrutare şi training pentru personalul care va deservi centrele de informare turistică;
- Funcţionalizarea centrelor de informare turistică;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2015-2016 - Consiliile Locale din judeţ;
Valoare estimată
1 mil. euro

230 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Sistem de informare şi orientare turistică (P1.3.5)

Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Reţea de centre şi puncte de informare;
- Fondul European pentru Dezvoltare Regională; - Sistem de indicatoare explicative şi de orientare turistică;

231 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate (P1.3.6)

Scop
Dezvoltarea activităţii turistice din judeţul Bacău prin dezvoltarea turismului balnear şi de sănătate
Obiective specifice
- Evaluarea potenţialului turistic balnear al judeţului Bacău:
- Îmbunătăţirea infrastructurii balneare din judeţul Bacău;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Judeţul Bacău dispune de resurse turistice balneare şi balneo-climaterice importante. Stadiul actual de valorificare al acestora este departe de a fi pe măsura potenţialului. Multe dintre
izvoarele cu proprietăţi curative sunt cunoscute doar de localnici şi, de cele mai multe ori, nu sunt amenajate. Investiţii precum cea de la Moineşti au fost abandonate încă de la începutul
perioadei postdecembriste, iar o parte din infrastructura balneo-climaterică şi de sănătate a judeţului (în special din staţiunea Slănic Moldova) a fost afectată de procesele de retrocedare. În
plus, scăderea numărului de turişti (şi pe fondul promovării insuficiente!) a condus la imposibilitatea susţinerii lucrărilor de modernizare a bazelor de tratament existente.

Staţiunea Slănic Moldova este una dintre cele mai valoroase staţiuni balneo-climaterice din România, recunoscută pentru proprietăţile curative şi pentru mediul propice odihnei. În ultimele
decenii s-a observat un declin accentuat al staţiunii, într-un mod asemănător altor staţiuni din ţară, cu rezultate negative asupra stării infrastructurii specifice. În acest mod, valorificarea
resurselor staţiunii nu se situează la un nivel corespunzător.

Acest proiect propune studierea potenţialului de dezvoltare a turismului balnear şi de sănătate din judeţul Bacău (prin inventarierea surselor de ape ce pot fi valorificare din acest punct de
vedere) şi dezvoltarea infrastructurii balneare şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova.
Activităţi principale
- Evaluarea potenţialului balnear şi de sănătate al judeţului Bacău;
- Modernizarea infrastructurii balneare şi de sănătate din Staţiunea Slănic Moldova;
- Îmbunătăţirea infrastructurii de acces la unităţile balneare şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova;
- Reabilitarea reţelelor de utilităţi care deservesc unităţile balneare şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova;
- Dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic din staţiunea Slănic Moldova şi din alte locaţii;
- Îmbunătăţirea infrastructurii de acces la izvoarele cu potenţial terapeutic din locaţiile identificate;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2014-2016 - Consiliile Locale din judeţ;
Valoare estimată
12 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Infrastructură balneară şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova modernizată;
- Infrastructură de acces la unităţile balneare şi de sănătate din Slănic Moldova reabilitată;
- Reţele de captare şi transport a izvoarelor cu proprietăţi terapeutice din Slănic Moldova
şi alte locaţii dezvoltate;
- Infrastructură de acces la izvoarele cu potenţial terapeutic reabilitată;

232 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale (P1.2.1)

Scop
Consolidarea mediului de afaceri judeţean prin susţinerea revitalizării zonelor industriale din judeţul Bacău
Obiective specifice
- Evaluarea situaţiei zonelor industriale din judeţul Bacău;
- Identificarea oportunităţilor de revitalizare şi/sau reconversie a zonelor industriale;
- Mobilizarea factorilor de decizie pentru dezvoltarea zonelor afectate de restructurarea activităţilor industriale;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Activitatea industrială cu tradiţie importantă în trecutul apropiat al judeţului Bacău a suferit transformări semnificative în perioada post-decembristă. Unităţi industriale de dimensiuni mari, care
angajau un număr semnificativ de salariaţi din judeţ au fost restructurate sau desfiinţate. Un prim rezultat al acestor schimbări a fost resimţit în numărul foarte mare de şomeri sau de persoane
care se află în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă. Nivelul de trai a scăzut în mod evident, iar o parte din forţa de muncă disponibilizată a optat pentru varianta căutării unui loc de muncă
în străinătate. Au rezultat o serie de probleme economice dar şi sociale, vizând în special copiii rămaşi în grija rudelor.

Proiectul de faţă propune evaluarea situaţiei existente a zonelor industriale dezafectate sau active şi identificarea unor scenarii de revitalizare şi reconversie a acestora. Având în vedere
importanţa protejării mediului, se va avea în vedere abordarea cu prioritate a reducerii poluării cauzate de activităţile industriale. Pentru eficientizarea procesului de revitalizare/reconversie, se
propune un parteneriat cu organizaţii din state dezvoltare ale Uniunii Europene pentru a identifica şi adopta soluţii care şi-au dovedit deja succesul în cazuri asemănătoare.
Activităţi principale
- Evaluarea situaţiei actuale a zonelor industriale: starea infrastructurii, statutul juridic al imobilelor de interes, nivelul de poluare al siturilor industriale etc;
- Consultarea publică a factorilor locali cu privire la dezvoltarea zonelor afectate de restructurarea industrială;
- Identificarea oportunităţilor de revitalizare a zonelor industriale dezafectate;
- Stabilirea unor scenarii de reconversie a zonelor industriale poluante sau nerentabile din punct de vedere economic;
- potenţialului balnear şi de sănătate al judeţului Bacău;
- Realizarea Strategiei de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale din judeţul Bacău;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2015-2016 - Consiliile Locale din judeţ;
- Mediul de afaceri local;
Valoare estimată - Parteneri străini;
0,5 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- PT Sud-Estul Europei (sau echivalent); - Studiu privind starea actuală a zonelor industriale din judeţul Bacău;
- Alte surse de finanţare pentru proiecte transnaţionale; - Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale din judeţul Bacău;
- Implicarea activă a comunităţii locale în identificarea soluţiilor de dezvoltare a zonelor
afectate de restructurarea industrială;

233 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de vârf în municipiul Bacău (P4.1.1)
Scop
Creşterea competitivităţii economice a judeţului Bacău prin dezvoltarea activităţilor de cercetare în domeniul industriilor de vârf
Obiective specifice
- Dezvoltarea activităţilor de cercetare şi inovare în Regiunea Nord-Est;
- Promovarea inovaţiei ca factor de dezvoltare economică;
- Dezvoltarea unui parteneriat durabil între mediul universitar, mediul economic şi administraţia publică;
- Dezvoltarea şi implementarea în activităţile industriale a unor tehnologii moderne care să contribuie la creşterea competitivităţii mediului de afaceri regional;
- Afirmarea municipiului Bacău ca pol regional de cercetare în domeniul tehnologiilor de vârf;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Inovarea, ca factor motor al creşterii economice, este intens promovată de politicile europene. Ca secţiuni ale cercetării, inovarea şi transferul tehnologic sunt două soluţii complementare care
pot crea avantaje competitive pentru mediul de afaceri. La nivelul Regiunii Nord-Est, politicile de promovare ale inovării sunt susţinute intens, una dintre măsurile pentru sprijinirea afacerilor a
Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Nord Est fiind „Cercetare, dezvoltare, inovare si dezvoltare tehnologic”.

Prin realizarea unui Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de Vârf se urmăreşte cercetarea în domeniul tehnologiilor de ultimă generaţie, cu aplicabilitate
imediată în domenii de activitate precum aeronautica, IT, construcţia de maşini etc. Funcţionarea unui astfel de facilităţi în municipiul Bacău va contribui la creşterea competitivităţii mediului de
afaceri local şi regional şi va determina îmbunătăţirea atractivităţii generale a zonei.
Se recomandă implementarea etapizată a acestui proiect, în strânsă legătură cu posibilităţile de finanţare care vor fi disponibile în următoarea perioadă de programare.
Activităţi principale
- Configurarea profilului centrului: tipuri de tehnologii, tipuri de beneficiari, facilităţi necesare etc;
- Identificarea amplasamentului centrului;
- Activităţi pentru dezvoltarea colaborărilor şi parteneriatelor dintre mediul de afaceri, mediul academic şi administraţia publică;
- Amenajarea corespunzătoare a terenului (infrastructură de acces, infrastructură de utilităţi şi telecomunicaţii etc);
- Dezvoltarea infrastructurii specifice;
- Dotarea centrului cu aparatură şi echipamente;
- Selecţia şi pregătirea personalului administrativ;
- Promovarea ofertei şi activităţii centrului;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2014-2015 - Mediul universitar regional;
- Institutele de cercetare şi inovare din Regiunea Nord-Est;
Valoare estimată - ADR Nord-Est;
5 mil. euro - Mediul de afaceri regional;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (echivalent); - Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de Vârf;
- Programul Cadru (Framework Programme) al UE;
- Programul Operaţional Regional (echivalent);
- Alte surse de finanţare pentru proiecte transnaţionale;

234 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor piscicole (P2.2.3)
Scop
Promovarea produselor şi serviciilor companiilor din judeţul Bacău pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local
Obiective specifice
- Creşterea notorietăţii produselor piscicole din judeţul Bacău;
- Creşterea atractivităţii generale a mediului economic local;
- Susţinerea dezvoltării mediului de afaceri local;
- Creşterea nivelului de trai al locuitorilor zonelor piscicole;
- Valorificarea superioară a resurselor piscicole din judeţul Bacău;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Promovarea produselor locale reprezintă o modalitate concretă la îndemâna administraţiilor publice de a susţine mediul de afaceri autohton. Sursele prin care se pot promova produsele locale
sunt diverse, de la campanii de marketing la organizarea de evenimente tematice pentru prezentarea şi valorificarea produselor. Avantajul administraţiei locale reiese din taxele şi impozitele
care sunt generate ca urmare a dezvoltării economice. Pentru producătorii locali, activităţile de promovare realizare de mediul public reprezintă un sprijin real, cu atât mai important în situaţii
de criză economică.

Promovarea produselor dintr-o anumită ramură economică (ex: produse de încălţăminte) poate induce asocierea unei zone cu o anumită categorie de produse, sprijinindu-se poate sprijini
formarea de clustere de producători (dezvoltarea de produse şi servicii din aval şi amonte).

Consumatorii locali trebuie să fie conştientizaţi cu privire la avantajele pe care le aduce consumul de produse locale asupra dezvoltării economice a judeţului, în special datorită creării de locuri
de muncă.

Pentru a implementa şi a coordona activităţile de promovare a produselor locale, oricare ar fi domeniul de activitate din care provin, se impune crearea unei Asociaţii de Promovare a
Produselor din Judeţul Bacău. Organismul nou creat urmează să fie supervizat de către Consiliul Judeţean Bacău şi să faciliteze colaborarea dintre factorii locali ai dezvoltării economice pentru
creşterea notorietăţii produselor băcăuane. Avantajul înfiinţării unei asociaţii responsabile cu promovarea produselor autohtone derivă din flexibilitatea pe care o are o astfel de organizaţie,
posibilităţi variate de finanţare a proiectelor implementate, modalităţi variate de motivare a personalului implicat în implementarea proiectelor etc. Asociaţia de Promovare creată va
implementa şi proiectele ce vor continua această etapă pilot.
Activităţi principale
- Înfiinţarea Asociaţiei de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău;
- Selecţia şi specializarea personalului Asociaţiei;
- Elaborarea materialelor de promovare: ghiduri, afişe, panouri publicitare, bannere, pliante etc;
- Campanie de conştientizare a beneficiilor consumului de produse de pescuit şi avacultură locale;
- Organizarea unui târg pentru promovarea produselor pescăreşti din judeţul Bacău;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2013 - Administraţiile Publice Locale;
- Grupuri Locale de producători;
Valoare estimată - Mediul de afaceri local;
0,8 mil. euro - Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bacău;

235 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor piscicole (P2.2.3)
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operational Pescuit; - Creşterea consumului de produse locale;
- Creşterea numărului de locuri de muncă;
- Creşterea notorietăţii produselor locale;

236 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Investiţii pentru dezvoltare economică (P3.1.1, P3.1.2, P3.1.4)

Scop
Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone pentru dezvoltarea economică locală
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea imaginii generale a judeţului Bacău;
- Promovarea oportunităţilor de investiţii pe care le oferă judeţul Bacău;
- Stabilirea unor politici locale privind investiţiile;
- Promovarea parteneriatelor de tip public-privat pentru dezvoltarea economică a judeţului Bacău;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Dezvoltarea economică a judeţului Bacău depinde în cea mai mare măsură de mediul economic şi de investiţiile private care se realizează în judeţ. Investiţiile private pentru dezvoltare au cel
mai mare impact asupra comunităţii locale deoarece sunt generatoare de locuri de muncă, taxe şi impozite, creează cerere şi ofertă pe piaţa locală etc. Pentru a atrage investitori străini şi
pentru a determina antreprenorii locali să investească în localităţile băcăuane, judeţul Bacău trebuie promovat ca un loc ideal pentru dezvoltarea afacerilor.

Proiectul de faţă pleacă de la premisa că fără promovare, activităţile de sprijinire a economiei locale nu pot atinge cote ridicate de eficienţă. Campania de promovare pentru atragerea de
investitori trebuie strâns legată de campania de promovare turistică a judeţului, deoarece, pe lângă promovarea structurilor de sprijin al afacerilor, vor fi promovate facilităţile din sfera
activităţilor de tip business: aeroport, hoteluri înalt clasificate, SPA-uri, restaurante high-class, activităţi culturale etc.

Pentru a sprijini în primul rând mediul de afaceri local, se impune stabilirea unor politici locale clare privind atragerea investiţiilor, delimitându-se domeniile şi activităţile în care se doresc atrase
investiţii străine, modalităţile de protejare a companiilor locale, pieţele-ţintă pentru campania de atragere a investitorilor etc. O modalitate eficientă de susţinere a investiţiilor este dezvoltarea
parteneriatelor de tip public-privat. De aceea, proiectul prevede identificarea soluţiilor concrete de colaborare dintre mediul public şi cel privat, informarea administraţiilor publice cu privire la
oportunităţile acestor colaborări şi promovarea posibilităţii de dezvoltare a parteneriatelor public-private.

Recomandare: acest proiect poate fi implementat de Asociaţia de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău.
Activităţi principale
- Inventarierea şi evaluarea patrimoniului public disponibil pentru investiţii;
- Identificarea si promovarea principalelor oportunităţi de investiţii existente la nivel judeţean;
- Elaborarea Strategiei de atragere a investiţiilor;
- Informarea factorilor de decizie din cadrul administraţiilor publice locale privind posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat;
- Campanie de promovare a oportunităţilor de investiţii şi a parteneriatelor de tip public privat;
Perioada de implementare Posibili parteneri
2012-2015 - Administraţiile Publice Locale;
- Mediul de afaceri local;
Valoare estimată - Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bacău;
0,7 mil. euro
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Fonduri rambursabile; - Creşterea volumului de investiţii din judeţul Bacău;
- Alte surse de finanţare nerambursabile; - Creşterea numărului de locuri de muncă;

237 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice –

Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova (P1.3.8)
Scop
Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale, într-o manieră durabilă, echilibrată şi eficientă a municipiului Bacău şi Regiunii Nord-Est prin realizarea unei infrastructuri turistice de agrement: etapă
pilot - domeniul schiabil in Slănic Moldova;
Obiective specifice
- Dezvoltarea (diversificarea), valorificarea şi promovarea potenţialului natural al staţiunii balneo-climatice Slănic Moldova
Scurtă descriere a problemelor abordate
Dezvoltarea activităţilor de agrement pentru perioada de iarnă va contribui la transformarea staţiunii Slănic Moldova dintr-o destinaţie pur balneară, vizată aproape exclusiv de persoane în
vârstă, într-un puternic centru de gravitaţie turistică (către care se vor îndrepta turişti într-un număr considerabil mai mare, având elemente de atracţie incomparabil mai multe şi mai
diversificate fata de ceea ce se întâmplă în prezent), o staţiune pentru toate vârstele, conferindu-i astfel o nota evidentă de dinamism şi „culoare”.

Dezvoltarea domeniului schiabil Slănic Moldova este etapa pilor a unui proiect mai amplu de dezvoltare şi se va concretiza intr-un ansamblu de servicii integrate, in structura căruia se regăsesc
următoarele:
 Un serviciu de baza: pârtia de schi, care va conduce la creşterea şi diversificarea categoriilor de turişti;
 Un set de servicii necesare serviciului de bază: instalaţie de transport pe cablu (telescaun), serviciu de salvamont, dotări şi facilităţi pentru protecţia schiorilor;
 Servicii adăugate: maşină de bătut zăpada, instalaţie de iluminat nocturn, instalaţie de înzăpezire artificială, servicii conexe ce se vor dezvolta ulterior (şcoala de schi, servciii de
închiriere echipamente specifice, organizarea de competiţii, organizarea de jocuri sportive şi distractive, organizarea unui festival al zăpezii).

Continuarea acestei faze-pilot va însemna dezvoltarea turismului de agrement (sporturi de iarna) în localitatea Slănic Moldova şi va presupune construirea unui patinoar in aer liber, amenajări
pentru sporturi extreme, pârtii de bob etc. În măsura în care pârtia de schi realizată prin acest proiect va atrage un număr considerabil de turişti, se va lua în calcul construcţia unor noi pârtii de
schi.
Activităţi principale
- Amenajarea terenului – defrişări, drum de acces, parcări auto;
- Instalaţii de utilităţi: energie electrică, apă, canalizare;
- Amenajare propriu-zisă pârtie de schi;
- Dotarea pârtiei de schi;
- Conectare la reţeaua de telecomunicaţii;
- Instalaţie de înzăpezire artificială;
- Instalaţie pentru iluminat pârtia;
- Lucrări de refacere a cadrului natural;
- Activităţi de promovare a proiectului;
Perioada de implementare Partener
2011-2013 - Consiliul Local Slănic Moldova
Valoare estimată
6 mil. euro

238 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice –

Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova (P1.3.8)
Surse de finanţare
Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului
DMI 5.2 – „Crearea,dezvoltarea,modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”
Rezultate aşteptate
- Creşterea numărului de turişti cazaţi;
- Creşterea duratei medii a sejurului/total sezon;
- Un număr de noi locuri de munca direct create in faza de realizare a proiectului;
- Un număr de locuri de munca nou create in faza de operare.

239 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău; (P1.3.1)

Scop
Dezvoltarea viitoare eficientă a sectorului turistic din judeţul Bacău şi diversificarea economiei judeţene.
Obiective specifice
- Formularea unui cadru general de utilizare eficientă a resurselor turistice la nivel judeţean;
- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice din cadrul staţiunilor turistice judeţene;
- Creşterea numărului de turişti în judeţul Bacău;
- Promovarea atracţiilor truistice din judeţul Bacău.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Sectorul turistic judeţean a înregistrat o scădere a unităţilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare (de la 40 unităţi în 2004 la 34 unităţi în 2009) şi implicit şi a capacităţii de cazare existente,
dar şi a capacităţii de cazare în funcţiune.

Faţă de anul 2004, la nivelul judeţului Bacău, s-a înregistrat o reducere, atât a numărului de sosiri cât şi a numărului de înnoptări, cu aproximativ 25%. Aceste evoluţii sunt contrare celor
înregistrate la nivel regional, unde indicatorii turistici au înregistrat evoluţii crescătoare.

Principalele tipurile de turism practicate în judeţul Bacău sunt cele de tip balnear, de agrement şi cultural. Târgu Ocna şi Slănic Moldova reprezentau staţiuni balneare de renume, în prezent,
infrastructura specifică necesitând modernizare, reabilitare pentru desfăşurarea în condiţii optime a unui turism balnear de calitate.
Activităţi principale
- Analiza punctelor tari şi slabe ale turismului din judeţul Bacău;
- Elaborarea strategiei de dezvoltare turistică a judeţului pe termen mediu şi lung;
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2013 - Consiliul Local Bacău;
Valoare estimată
0,15 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Fondul European de Dezvoltare Regionala; - 1 Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău elaborată.
- Bugetul local;
- Fonduri guvernamentale;
- Fonduri nerambursabile;
- Fonduri rambursabile.

240 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Utilizarea de surse nepoluante, regenerabile în instituţiile publice (P11.1.2)

Scop
Îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea resurselor regenerabile, nepoluante de energie;
Obiective specifice
- Utilizarea energiilor regenerabile;
- Reducerea gradului de poluare a mediului;
- Reducerea costurilor cu energia termică şi electrică.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Calitatea atmosferei în judeţul Bacău este influenţată de emisiile de substanţe acidifiante şi eutorifizante ce provin în principal din surse staţionare, precum: arderea combustibililor fosili cu
scopul producerii energiei electrice şi termice; arderea deşeurilor de lemn şi rumeguş în centralele termice; managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor şi
producerea şi administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură.

În judeţul Bacău, arderile din industria energetică şi de transformare sunt sursa de proveninţă a 99% din emisiile de dioxid de sulf, a 62,1% dintre emisiile de plumb şi a 49,5% din emisiile de oxizi
de azot.

Municipiul Bacău şi comuna Letea Veche se încadrează în lista 1 la pulberi în suspensie (PM10) fapt constat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău în urma modelării matematice a datelor
privind emisiile de pulberi.
Activităţi principale
- Înlocuirea/instalarea sisteme de încălzire clasice, care nu utilizează produse regenerabile, nepoluante din instituţiile publice;
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2014-2016 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
- Instituţii publice;
Valoare estimată - Unităţi de cult.
1 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Casa Verde; - Diminuarea poluării atmosferice din judeţul Bacău;
- Fondul European de Dezvoltare Regionala; - Creşterea utilizării resurselor nepoluante, regenerabile la nivelul judeţului;
- Fondul de Coeziune; - Creşterea cu 20% a numărului de instituţii / unităţi publice ce deţin şi utilizează un sistem
- Bugetul local. de încălzire pe baza resurselor nepoluante, regenerabile.

241 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa); (P5.1.2)

Scop
Dezvoltarea economiei judeţene prin utilizarea tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor (TIC);
Obiective specifice
- Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri;
- Promovarea produselor locale şi încurajarea consumului acestora;
- Dezvoltarea economiei judeţene;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Economia judeţeană a suferit în urma decăderii sectorului industrial în perioada imediat următoare revoluţiei din 1989, dar şi în urma crizei economice mondiale ce şi-a făcut vizile efectele încă
de la finalul anului 2008. Aşadar, faţă de situaţia înregistrată la finalul anului 2008 în ceea ce priveşte numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic, la 31 iunie 2010 numărul
întreprinzătorilor particulari reprezenta doar 61,8% iar numărul agenţilor economici persoane juridice era de 76,0%.
Dezvoltarea economică a judeţului în astfel de condiţii ar trebui să se bazeze pe producţia locală, şi nu pe import. Crearea unei reţele electronice a producătorilor locali din toate sectoarele
economice reprezintă o soluţie ce se încadrează în tendinţele actuale de evoluţie a pieţei. Reţeaua electronică va permite informarea consumatorilor asupra produselor promovate, precum şi
posibilitatea cumpărării/vânzării de astfel de produse. Reţeaua electronică se impune a fi activă, permanent actualizată pentru a avea rezultatele dorite.
Aşadar, reţeaua electronică a producătorilor locali trebuie să conţină informaţii relevante despre producătorii locali, produsele promovate, tradiţii şi practici utilizate în realizarea produselor
locale, anunţuri importante către/din partea producătorilor locali, posibilitatea de cumpărare şi vânzare electronică a produselor locale şi alte imformaţii care să permită o colaborare şi
comunicare eficientă între producătorii locali şi potenţialii clienţi.
Înscrierea producătorilor în această bursă virtuală se va realiza pe baza unui certificat de înregistrare (sau echivalent). Odată înscrişi, producători vor putea publica ofertele atât prin intermediul
unui cont, dar şi cu ajutorul personalului ce se va ocupa cu administrarea acestei e-Burse. În cadrul Asociaţiei de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău vor fi persoane responsabile cu
administrarea în timp real a ofertelor producătorilor locali. E-Bursă va în proprietatea Consiliului Judeţean.
Activităţi principale
- Lansarea, promovarea proiectului în rândul producătorilor locali;
- Realizarea de acorduri de participare, implicare a producătorilor locali judeţeni în proiect;
- Crearea reţelei electronice a producătorilor;
- Administrarea, actualizarea reţelei electronice pe o perioadă de minim 5 ani, cu posibilitate de prelungire;
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2012-2013 - Consilii Locale Bacău;
- Agenţi economici.
Valoare estimată
0,3 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (sau echivalent); - 1 bază de date cu producători locali;
- Fondul European de Dezvoltare Regionala; - 1 reţea electronică a producătorilor locali;
- Bugetul local; - Creşterea cu cel puţin 15% a consumului de produse locale;
- Fornduri nerambursabile – alte surse.

242 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Reţea de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice; (P6.3.1)

Scop
Dezvoltarea echilibrată a economiei judeţene prin prijinirea sectorului agricol.
Obiective specifice
- Dezvoltarea zonelor rurale ale judeţului din punct de vedere economic;
- Utilizarea eficientă a resurselor agricole de care dispune judeţul;
- Creşterea competitivităţiii produselor locale;
- Diminuarea ratei şomajului;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Agricultura şi activităţile conexe, în perioada dinainte de ’89 au fost colectivizate, iar forţa de muncă din mediul rural era concentrată în acest sector. Imediat după retrocedarea terenurilor
agricole, fiecare proprietar de teren agricol a fost liber să îşi cultive terenul de care dispunea, prin propriile mijloacele tehnice. Astfel, infrastructura agricolă a intrat în epoca „distrugerii”. În
aceste condiţii, în mediul rural băcăuan, agricultura (baza tehnico-materială şi lipsa investiţiilor) şi neexploatarea potenţialului agricol reprezintă o reală şi majoră problemă a comunităţii rurale
contemporane.

În plus, lipsa unui flux organizat de distribuţie a produselor agricole judeţene adânceşte problema agriculturii. În profil teritorial se observă potenţialul ridicat al sectorului zootehnic în zona de
vest şi al sectorului agricol vegetal în partea estică a judeţului. Echilibrul economic al judeţului ar trebui să cuprindă ca şi pilon dezvoltarea agriculturii. Acest lucru poate realizat şi prin crearea
unor centre ce colectare a produselor agricole.
Activităţi principale
- Realizarea studiilor de fezabilitate privind centrele de colectare;
- Stabilirea locaţiilor centrelor de colectare a produselor agricole;
- Realizarea documentaţiei necesare;
- Construirea/amenajarea centrelor de colectare a produselor agricole;
- Stabilirea, sprinirea derulării fluxului de colectare/distribuţie a produselor agricole;
- Dotarea centrelor de colectare a produselor agricole cu echipament specific;
- Achiziţia de mijloace de transport.
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2012-2016 - Consilii Locale;
- Agenţi economici;
Valoare estimată - Direcţia pentru Agricultură Bacău;
3 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (sau echivalent); - Centre de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice dotate;
- Fondul European de Dezvoltare Regională;
- Fonduri guvernamentale;
- Parteneriat public-privat;
- Bugetul local.

243 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic; (P6.1.3)

Scop
Creşterea eficienţei transportului de mărfuri şi persoane, creşterea gradului de siguranţă rutieră pentru utilizatorii drumului şi ai locuitorilor localităţilor tranzitate prin reabilitarea şi
modernizarea drumurilor de interes strategic;
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea conexiunilor dintre localităţile judeţului şi principalele centre economice ale regiunii;
- Reducerea timpului de călătorie pe drumurile de interes strategic ale judeţului Bacău;
- Reducerea consumului de combustibil necesar pentru deplasarea pe drumurile judeţene, cu efect şi asupra reducerii poluării aerului;
- Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile de interes strategic ale judeţului Bacău;
- Îmbunătăţirea accesibilităţii către principalele obiective turistice din judeţ;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Gradul de modernizare a drumurilor publice din judeţul Bacău este de 23,5%, la 31 decembrie 2009. Comparativ cu celelalte judeţe din regiunea Nord Est, judeţul Bacău se situează pe locul al
patrulea, în ceea ce priveşte gradul de modernizare al drumurilor publice, fiind devansat de judeţele Suceava, Vaslui şi Neamţ.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, principalele probleme ale judeţului Bacău se referă la stadiul scăzut de modernizare a drumurilor publice (23,5% din totalul drumurilor publice
judeţene), deşi centrul judeţului este străbătut de importante rute de transport (coridor IX).

Pentru dezvoltarea mediului economic judeţean, dezvoltarea infrastructurii constituie unul din cele mai importante elemente.
Activităţi principale
- analiza rutelor şi a punctelor de interes general ale judeţului;
- reabilitare şi modernizare a 2,459km din DJ 119H (Faraoani – DN2);
- reabilitare şi modernizare a 21,103 km din DJ 123 limita jud. Harghita – Sălătruc – Dărmăneşti (DN12A);
- reabilitare şi modernizare a 51,726 km din DJ 119 Bacău (DN11) – Sărata – Valea Seacă – Faraoani – Dumbrava – Gura Văii – Borzeşti (DN11A);
- prelungire cu 5 km DJ 119F (Căiuţi – Pralea) din localitatea Pralea spre Soveja, până la limita cu judeţul Vrancea.
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2012-2020 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
Valoare estimată
43,2 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - 1 raport privind starea rutelelor şi punctelelor de interes general ale judeţului;
- Fondul European de Dezvoltare Regională; - 2,459km din DJ 119H (Faraoani – DN2) reabilitaţi şi modernizaţi;
- Bugetul local; - 21,103 km din DJ 123 limita jud. Harghita – Sălătruc – Dărmăneşti (DN12A) reabilitaţi şi
- Fonduri guvernamentale; modernizaţi;
- Fonduri ramburabile. - 51,726 km din DJ 119 Bacău (DN11) – Sărata – Valea Seacă – Faraoani – Dumbrava – Gura
Văii – Borzeşti (DN11A) reabilitaţi şi modernizaţi;
- 5 km de drum prelungit - DJ 119F (Căiuţi – Pralea) spre Soveja.

244 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului; (P6.1.2)

Scop
Îmbunătăţirea accesibilităţii punctelor de interes general ale judeţului pentru creşterea mobilităţii populaţiei, a mărfurilor şi a serviciilor publice şi pentru creşterea atractivităţii judeţului pentru
investitori.
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea accesibilităţii judeţului şi a principalelor zone de interes economic;
- Îmbunătăţirea conexiunilor dintre localităţile judeţului şi principalele centre economice ale regiunii;
- Reducerea timpului de călătorie pe drumurile de acces ale judeţului Bacău;
- Reducerea consumului de combustibil necesar pentru deplasarea pe drumurile judeţene, cu efect şi asupra reducerii poluării aerului;
- Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile de acces ale judeţului Bacău;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Cele tranzitate rute de transport rutier sunt situate în centrul şi vestul judeţului, pe direcţia nord – sud. Majoritatea localităţilor situate în partea estică a judeţului sunt caracterizate de
dezvoltare economică slabă, comparativ cu restul judeţului.

Dezvoltarea economică a unei zone este în strânsă legătură cu gradul de accesibilitate, modernizare a drumurilor publice. Judeţul Bacău are doar 23,5% din drumurile publice modernizate, la 31
decembrie 2009. Aşadar, modernizarea şi reabilitarea drumurilor ce asigură accesibilitatea judeţului sau a zonelor de importanţă economică a judeţului contribuie la o dezvoltare economică
durabilă.
Activităţi principale
- reabilitare şi modernizare a 10,786 km din DJ 207G Bacău (DN2) – Bacău (DN2);
- reabilitare şi modernizare a 25,018 km din DJ 119B Sărata (DJ 119) – Luizi Călugăra – Crihan – Mărgineni – Hemeiuş (DN 15);
- reabilitare şi modernizare a 71,350 km din DJ 241A limita jud. Vrancea – Dealu Morii – Vultureni – Onceştii Vechi – Izvoru Berheciului – Secuieni – Berbinceni – Roşiori – pădureni (Dj 159);
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2012-2020 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
Valoare estimată
53,6 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - 10,786 km din DJ 207G Bacău (DN2) – Bacău (DN2) reabilitaţi şi modernizaţi;
- Fondul European de Dezvoltare Regională; - 25,018 km din DJ 119B Sărata (DJ 119) – Luizi Călugăra – Crihan – Mărgineni – Hemeiuş
- Bugetul local; (DN 15) reabilitaţi şi modernizaţi;
- Fonduri guvernamentale; - 71,350 km din DJ 241A limita jud. Vrancea – Dealu Morii – Vultureni – Onceştii Vechi –
- Fonduri ramburabile. Izvoru Berheciului – Secuieni – Berbinceni – Roşiori – pădureni (Dj 159) reabilitaţi şi
modernizaţi;

245 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Împădurirea terenurilor degradate; (P11.2.3)

Scop
Limitarea efectelor factorilor naturali dăunători asupra mediului prin împădurire.
Obiective specifice
- Creşterea suprafeţelor împădurite din judeţul Bacău;
- Stoparea eroziunii solului;
- Reducerea riscului de inundaţii pe teritoriul judeţului Bacău;
- Îmbunătăţirea calităţii solului şi aerului;
- Atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice;
- Îmbunătăţirea capacitatăţii de retenţie a apei.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Principalii factori care afectează 54,3% din suprafaţa totală degradată, de la nivelul judeţului Bacău, în anul 2009, sunt: deficitul de elemente nutritive, eroziunea solului şi compactarea. La nivelul
anului 2009, comparativ cu perioada precedentă au fost identificaţi noi factori de degradare: pseudogleizarea, seceta periodică şi terenurile nisipoase.

La nivelul judeţului Bacău au fost identificate un necesar de îmbunătăţiri funciare/agricole ce cumulează 163.000,4 ha teren, ce sunt încadrate în categoria zonelor critice din punct de vedere al
degradării din care 86,2% vizează acţiuni de combatere a eroziunii solului şi restul de 13,8% acţiuni de desecare. Un impact negativ asupra stării solurilor îl au inundaţiile. Astfel, în perioada 2004-
2009 suprafaţa agricolă afectată de acest hazard natural a oscilat între 4.147 ha (în anul 2008) şi 15.947,5 ha (în anul 2005). În anul 2009 suprafaţa agricolă afectată de revărsarea apelor din albie
a fost de 6.683 ha.

Una din principalele funcţii ale pădurii o reprezintă protecţia solului împotriva eroziunii, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, aerului, ameliorarea factorilor climatici,
producând totdată surse de materii prime pentru nevoile populaţiei şi economiei naţionale. Ecosistemele forestiere instalate pe terenuri degradate sunt în cea mai mare parte artificiale, de tip
provizoriu sau tranzitoriu către ecosistelmele zonale, având ca principal obiectiv oprirea proceselor de degradare a terenului şi ameliorarea condiţiilor staţionale.
Activităţi principale
- Identificarea terenurilor degradate care necesită împădurire;
- Lucrări de plantare a puieţilor pe o suprafaţă de 6 mii ha;
- Lucrări tehnice de întreţinere a plantaţiei;
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2012-2016 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Valoare estimată
9 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (sau echivalent); - 6 mii ha de teren împădurit;
- Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică; - Creşterea calităţii mediului în zonele împădurite;
- Bugetul local;
- Fonduri guvernamentale;
- Fonduri ramburabile.

246 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; (P11.4.2)

Scop
Modernizarea serviciilor de salubrizare şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei prin realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor.
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea şi extinderea colectării şi transportului deşeurilor municipale reziduale la nivel de judeţ;
- Optimizarea transportului deşeurilor reziduale;
- Extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor reciclabile;
- Extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţia din zonele urbane care locuieşte în case individuale;
- Implementarea compostării individuale în zonele rurale;
- Promovarea valorificării energetice şi materiale a deşeurilor municipale;
- Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile urmând a fi depozitate;
- Eliminarea deşeurilor, în conformitate cu cerinţele legale din domeniul gestionării deşeurilor, în scopul de a proteja sănătatea populaţiei şi a mediului.
Scurtă descriere a problemelor abordate
În prezent, la nivelul judeţului Bacău există 1 depozit conform de deşeuri nepericuloase tip „b” (operaţional începând cu luna mai a anului 2010) şi 7 depozite neconforme tip „b” amplasate în
localităţile Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Buhuşi, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Nicolae Bălcescu. Depozitul conform ocupă o suprafaţă de 25,3 ha, este alcătuit din 4 celule şi are o capacitate de
4.123 mc. Suprafaţa celor 7 depozite neconforme de tipul „b” este de 27,4 ha şi au o capacitate proiectată cumulată de 1.359 mii mc.

În judeţul Bacău, în prezent, nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere. În municipiul Bacău există un proiect pilot pentru colectarea separată a următoarelor fracţii de
deşeuri: hârtie şi carton, sticlă, plastic şi restul de deşeuri menajere. La fiecare punct de colectare sunt amplasate 4 containere: unul pentru deşeuri de plastic, unul pentru deşeuri de sticlă, unul
pentru deşeuri de hârtie şi carton şi unul pentru deşeuri reziduale.

În prezent, în judeţul Bacău nu există în operare staţii de transfer, sortare sau compostare.
Activităţi principale
- Construcţia celulei 2 a depozitului conform de deşeuri situat pe amplasamentul din Mun. Bacău;
- Construcţia unei Staţii de Transfer, a unei Staţii de Sortare şi a unei Staţii de Compostare pe amplasamentul din Oneşti;
- Construcţia unei Staţii de Transfer pe amplasamentul din Bereşti Tazlău;
- Construcţia unei Staţii de Transfer pe amplasamentul din Găiceana;
- Închiderea depozitelor neconforme din următoarele localităţi: Oneşti, Moineşti, Comaneşti, Dărmăneşti, Tg. Ocna şi Buhuşi;
- Achiziţionarea de echipamente pentru colectarea deşeurilor reziduale, reciclabile şi biodegradabile;
- Achizitionarea de unităţi de compostare individuală;
- Achiziţionarea unui concasor pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări;
- Integrarea proiectelor PHARE şi ISPA în proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bacău”;
- Echipament suplimentar pentru optimizarea instalaţiilor de deşeuri existente;.
- Campanii de promovare a colectării selective şi a unui comportament responsabil faţă de mediu;
Perioada de implementare
2011-2015

247 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; (P11.4.2)

Valoare estimată Posibili Parteneri
44,8 mil euro; - Consilii Locale din judeţul Bacău;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului;
- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău.
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu (sau echivalent); - Celula 2 din cadrul depozitului conform de deşeuri Bacău;
- Fondul European de Dezvoltare Regională; - Complex de gestionare a deşeurilor Oneşti (staţie transfer, staţie de sortare, staţie de
- Bugetul local; compostare);
- Fonduri guvernamentale; - Staţie transfer Bereşti Tazlău;
- Fonduri ramburabile. - Staţie de transfer Găiceana;
- Depozite de deşeuri neconforme închise: Oneşti, Moineşti, Comaneşti, Dărmăneşti, Tg.
Ocna şi Buhuşi;
- Utilaje şi echipamente achiziţionate;
- 1 campanie de promovare a colectării selective şi a unui comportament responsabil faţă
de mediu.

248 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi valorificare/incinerare a periculoase
Scop
Reducerea impactului negativ asupra mediului şi asupra sănătăţii umane prin ecologizarea terenurilor poluate istoric şi încurajarea activităţilor economice de profil
Obiective specifice
- Reducerea numărului de situri contaminate istoric din judeţul Bacău;
- Colectarea deşeurilor periculoase de pe teritoriul judeţului Bacău şi a altor judeţe;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu de pe teritoriul judeţului.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Transformările economice de la nivel naţional, din ultimii 22 de ani, au influenţat puternic sectorul industrial al judeţului Bacău. Important centru industrial, unde industria petrolieră, industria
uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică, etc. au cunoscut o ascensiune puternică, a fost puternic afectat de dezinteresul faţă de acest domeniu de după perioada
comunistă.

Activitatea industrială desfăşurată de-a lungul timpului în judeţul Bacău a avut şi va avea un impact ecologic important asupra mediului. Platformele industriale nefuncţionale reprezintă o
continuă sursă de poluare, în special pentru soluri.

Majoritatea siturilor industriale sunt abandonate, nefolosite şi reprezintă un risc sporit pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. În acelaşi timp, pentru dezvoltarea durabilă a judeţului, este
necesar ca aceste terenuri să fie reabilitate şi folosite în alte scopuri publice sau în scopuri economice.
Activităţi principale
- Identificarea sitului contaminat istoric;
- Lucrări de dezafectare şi/sau demolare a construcţiilor industriale din incintă;
- Lucrări de refacere ecologică a terenului afectat de poluare;
- Lucrări de reabilitare a căilor de acces în incinta platformei;
- Construcţie Centru de colectare şi valorificare/incinerare a deşeurilor periculoase
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2014-2016 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău;
Valoare estimată - Agenţi economici;
4 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu (sau echivalent); - Sit contaminat istoric ecologizat;
- Fondul European de Dezvoltare Regională; - Centru de colectare şi valorificare/incinerare a deşeurilor periculoase
- Bugetul local;
- Fonduri guvernamentale;
- Parteneriat public-privat;
- Fonduri ramburabile.

249 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; (P2.3.1, P2.3.2, P2.3.3)

Scop
Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului,
inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.
Obiective specifice
- Informarea fermierilor cu privire la utilizarea noilor metode şi tehnici în agricultură;
- Dezvoltarea practicilor agricole moderne;
- Informarea fermierilor cu privire la potenţialul agriculturii ecologice;
- Dezvoltarea agriculturii ecologice judeţene;
- Creşterea numărului de produse ecologice atestate produse în judeţ;
Scurtă descriere a problemelor abordate
Degradarea accentuată a mediului cauzată de metodele neadecvate de exploatare a resurselor naturale şi managementul producţiei agricole, sau necoordonarea activităţilor societăţii umane şi
epuizarea resurselor de materii prime şi energie care au stat la baza tehnologiilor aplicate în agricultura practicată în cadrul judeţului şi a ţării, impune adoptarea noilor metode şi tehnologii
agricole ce au ca scop dezvoltarea durabilă, conservarea resurselor, eficienţa energetică, dezvoltarea unui sistem de agricultură viabil economic şi acceptabil din punct de vedere social.
Agricultura ecologică reprezintă o parte importantă din aceste practici agricole moderne, fiind un sistem de producţie care evită sau elimină complet utilizarea îngrăţămintelor şi a pesticidelor
de sinteză, a regulatorilor de creştere şi a aditivilor furajeri, a organismelor modificate genetic.

La nivelul judeţului Bacău sunt înregistrate 128 exploataţii agricole vegetale, 12 exploataţii agricole zootehnice, 117 operatori în agricultură ecologică, 50 operatori economici care deţin spaţii
autorizate pentru depozitarea produselor agricole şi 2 firme care produc produse tradiţionale atestate (brânză, telemea, caşcaval, smântână, unt – din lapte de vacă, dulceaţă şi zacuscă).

Majoritatea fermierilor nu deţin resursele de informare adecvate în legătură cu schimbările ce intervin în domeniul agriculturii şi metodele şi tehnicile moderne utilizate în agricultură. Aşadar, se
impune sprijinirea acestora prin informare şi consultanţă în ceea ce priveşte tendinţele înregistrate în agricultură. În activităţile principale ale proictului poate fi implicată şi Asociaţia de
Promovare a Produselor din Judeţul Bacău.
Activităţi principale
- Campanie de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne;
- Consultanţă pentru micii producători din sectorul agricol în vederea utilizării unor metode eficiente şi tehnologiilor moderne;
- Campanie de informare cu privire la potenţialul agriculturii ecologice şi posibilitatea de atestare ca producători ecologici;
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2014-2015 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
- Agenţi economici/Fermieri;
Valoare estimată - Camera Agricolă Bacău;
0,5 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau echivalent; - Campanie de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne;
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; - Consultanţă oferită miciilor producători din sectorul agricol în vederea utilizării unor
- Fonduri ramburabile. metode eficiente şi tehnologiilor moderne;
- Campanie de informare cu privire la potenţialul agriculturii ecologice şi posibilitatea de
atestare ca producători ecologici;

250 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

20. Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare (P2.2.2)
Scop
Dezvoltarea economică durabilă a zonelor pescăreşti din judeţul Bacău prin parteneriatele public-private.
Obiective specifice
- Diversificarea activităţilor economice din zona Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa;
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele pescăreşti Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa prin exploatarea raţională a resurselor acvatice vii;
- Îmbunătăţirea infrastructurii specifice zonei pescăreşti;
- Dezvoltarea economică a zonei Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa prin valorificarea resurselor piscicole.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Zona optimă pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Bacău este formată din comuna Coloneşti, Comuna Motoşeni şi comuna Răchitoasa, fiind o zonă coerentă şi omogenă din
punct de vedere geografic, economic şi social.

Principala activitate a locuitorilor din zona pescărească prezentă este agricultura de subzistenţă, amploarea acesteia crescând în urma restructurărilor economice începute din anul 2008. Din
cauza lipsei locurilor de muncă, numărul populaţiei care s-a orientat spre agricultură, dar şi spre pescuit a avut un trend ascendent. Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul trimestrului I al
anului 2010 era de 500 persoane, rata şomajului fiind de 9,03%. În cadrul zonei pescăreşti există 43 pescari profesionişti (PFA, AF şi Pescuit ştiinţific).
Activităţi principale
- Înfiinţare Grup Local pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Bacău - zona Coloneşti – Răchitoasa – Motoşeni;
- Realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare pentru GL Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa;
- Realizarea unei sesiuni de instruire privind elaborarea şi implementarea de strategii;
- Întâlniri de lucru, consultări publice cu actorii publici şi privaţi relevanţi;
- Promovarea proiectului.
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2011-2012 - Consilii Locale Coloneşti, Răchitoasa, Motoşeni;
- Agenţi economici;
Valoare estimată - Centrul Regional de Ecologie Bacău;
0,37 mil euro; - Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală;
- ONG-uri.
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programului Operational pentru Pescuit (sau echivalent); - 1 GL Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa constituit;
- Fondul European de Pescuit; - 1 Strategie locală de detvoltare realizată;
- Fonduri guvernamentale; - 1 Sesiune de instruire privind elaborarea şi implementarea de strategii;
- Fonduri ramburabile. - Întâlniri de lucru, consultări publice cu actorii publici şi privaţi relevanţi;
- Materiale şi evenimente de promovare a proiectului.

251 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău; (P9.1.1, P9.1.2)
Scop
Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor judeţului Bacău, protecţia mediului şi îndeplinirea obligaţiilor aquis-ului comunitar din perioada de tranziţie agreată între România şi UE prin
extinderea şi rebilitarea reţelelor de apă potabilă şi apă uzată.
Obiective specifice
- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile pentru a îndeplini standardele UE (98/83 CE);
- Creşterea gradului de accesibilitate la serviciile de apă şi canalizare;
- Creşterea calităţii serviciilor de apă şi canalizare;
- Creşterea ratei de conectare la staţii de epurare, cu scopul îndeplinirii Directivei pentru Tratarea Apelor Uzate Urbane.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor urbane acesta este de 100% în judeţul Bacău. În ceea ce priveşte localităţile din mediul rural din judeţul Bacău, în anul
2008, în 80% dintre ele existau reţele de distribuţie a apei potabile (conform INS).

Îmbunătăţirea situaţiei actuale a aglomerărilor urbane Bacău, Comăneşti-Moineşti, Buhuşi, Dărmăneşti şi Târgu Ocna, în ceea ce priveşte reţelele de apă potabilă şi de canalizare, pentru a se
conforma acquisului de mediu. Aşadar, investiţiile ce au ca scop extinderea şi reabilitarea insfrastructurii de apă potabilă şi canalizare, ar trebui axate pe următoarele componente:
o Furnizare de apă: reabilitarea staţiilor de tratare, extinderea reţelei de distribuţie, incluzând contorizarea;
o Apa uzată: extinderea reţelei de canalizare, a numărului de staţii de pompare şi a lungimii colectorului principal, reabilitarea şi construcţia de staţii de epurare noi.
Activităţi principale
- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată urbană în aglomerarea urbană Bacău;
o reabilitarea staţiei de tratare apă Caraboaia;
o extinderea sistemului de colectare a apei uzate cu 42.49 km de canalizare şi 5 staţii de pompare;
o reabilitarea staţiei de epurare;
- Extensia şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană “Comăneşti- Moineşti”;
o Extinderea reţelei de apă potabilă cu 3,529 km;
o Extinderea sistemului de colectare a apei uzate cu 21.639 km de canalizare şi 3 staţii de pompare,
o Reabilitarea Statiei de epurare Moineşti Nord şi construcţia staţiei Moineşti Sud situată în sudul aglomerării urbane;
- Extinderea infrastructurii pentru apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană“Buhuşi”;
o extinderea reţelei de apă potabilă cu 6,282 km;
o extinderea reţelei de canalizare cu 20.14 km şi 11 statii de pompare;
o rebilitarea şi extinderea staţiei de epurare;
- Extinderea infrastructurii pentru apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană “Dărmaneşti”;
o extinderea sistemului de colectare existent cu 50.832 km de canalizare şi 14 statii de pompare;
o demontarea vechii staţii de epurare şi construirea unei staţii noi în partea de sud-est a oraşului Dărmăneşti;
- Extinderea infrastructurii pentru apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană “Târgu Ocna”;
o extinderea sistemului de colectare existent cu 24.1 km de canalizare şi 9 statii de pompare;
o demontarea staţiei de epurare vechi şi construirea unei staţii de epurare.

252 | P a g e
 Portofoliul de proiecte

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău; (P9.1.1, P9.1.2)
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2011-2015 - Consilii Locale din judeţul Bacău;
Valoare estimată
35 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Programul Operaţional Sectorial de Mediu – sau echivalent; - creşterea ratei de conectare a populaţiei la sistemele de apă şi canalizare operate în
- Fondul de Coeziune; sistem regional;
- Bugetul local; - creşterea volumului de apă uzată tratată.
- Fonduri guvernamentale;
- Fonduri ramburabile.

253 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni; (P6.3.5.)

Scop
Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor agricole existente în judeţul Bacău prin realizarea unei pieţe de gross pentru produsele agricole.
Obiective specifice
- Crearea facilităţilor necesare pentru comerţul direct cu produse agricole locale;
- Crearea unui sistem eficient de distribuţie pentru producatorii agricoli din judeţ;
- Valorificarea potenţialului agricol din judeţul Bacău;
- Sprijinirea producătorilor agricoli organizaţi în exploataţii agricole, asociaţii profesionale şi interprofesionale;
- Asigurarea unei protecţii mai mari a consumatorilor şi satisfacerea acestora la nivel superior;
- Aprovizionarea mai bună cu produse agricole proaspete a consumatorilor din partea de Nord Est a României.
Scurtă descriere a problemelor abordate
Un factor important ce contribuie la o dezvoltare economică armonioasă a judeţului este reprezentat de agricultură. Acest sector are un potenţial ridicat de dezvoltare în anumite zone ale
judeţului: partea de est se remarcă prin terenuri arabile de o calitate superioară, în special în proximitatea Siretului, iar în partea de vest relieful permite dezvoltarea sectorului zootehnic.

Crearea unei pieţe de gross pentru produsele agricole din judeţ reprezintă un sprijin agricultorilor locali dar şi impulsionarea comerţului cu astfel de produse. Producătorii locali vor putea să
vândă produsele proprii în sectoarele special amenajate (fructe-legume, lactate,etc.), dar în acelaşi timp vor putea realiza comerţ cu administraţia pieţei, care la rândul ei va realiza comerţul în
cadrul pieţei.

Poziţionarea pieţei în zona Răcăciuni este strategică, fiind în apropierea municipiului Bacău, putând fi facută alimentarea cu produse agricole proaspete a magazinelor şi pieţelor din municipiu,
dar şi aproape de principalele zone agricole ale judeţului.
Activităţi principale
- Identificarea spaţiului disponibil pentru crearea pieţei de gross;
- Construcţie, amenajare şi dotare spaţiu de comercializare (hală, standuri, chioşcuri, spaţii de transfer marfă, sistem de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, reţea electrică, iluminat);
- Construcţie, amenajare şi dotare spaţii de depozitare dotate cu sisteme de ventilare şi/sau producere a frigului specifice produselor depozitate, spaţii tehnice, grupuri sanitare, parcare,
platformă depozitare deşeuri,
- Achiziţionarea de echipamente şi utilaje necasare bunei funcţionări a activităţii de comerţ en-gross;
- Construcţia şi dotarea clădirii de administrare, cantinei şi facilităţilor de pază şi protecţie a pieţei;
- Promovarea deschiderii pieţei şi facilităţilor oferite de aceasta;
- Administrarea pieţei create.
Perioada de implementare Posibili Parteneri
2011-2020 - Parteneri privaţi;
Valoare estimată
2 mil euro;
Surse de finanţare Rezultate aşteptate
- Parteneriat public-privat. - 1 Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni;
- Dezvoltarea comerţului cu produse agricole locale;
- Creşterea consumului de produse agricole proaspete în rândul consumatorilor;

254 | P a g e
II.10. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI
COMUNITARE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Coerenţa cu politicile europene şi naţionale existente
„Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău orizont 2010-
2030”, prin viziunea de dezvoltare introdusă şi obiectivele şi măsurile propuse,
este în corelaţie cu politicile comunitare, planurile şi strategiile la nivel naţional,
programele şi strategiile regionale, judeţene şi locale, asigurând astfel caracterul
integrator al planului de acţiuni propus.
În procesul de elaborare s-a avut în vedere corelarea dintre Strategie cu domeniile
de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene:
 Politica de Coeziune a U.E.;
 Fondul European de Dezvoltare Regională;
 Fondul Social European;
 Fondul de Coeziune;
 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;
 Fondul European pentru Pescuit;
La nivelul Regiunii Nord Est, Strategia de Dezvoltare Regională are drept orizont
de timp anul 2013, nefiind elaborate documentele strategice pentru perioada
următoare. Având în vedere această situaţie, Strategia de dezvoltare economică
durabilă a judeţului Bacău orizonturi 2010-2030 prezintă relevanţă doar pentru
nevoile actuale identificate la nivel regional.
Ţinând cont de universul de timp vizat de implementarea Strategiei, respectiv 2010
- 2030, documentul de planificare strategică de la nivel naţional cu cea mai mare
relevanţă este reprezentat de către Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă A României Orizonturi 2013-2020-2030 (SNDDR).
S-a urmărit, de asemenea, corelarea acţiunilor propuse în cadrul Strategiei cu
obiectivele, principiile, iniţiativele şi direcţiile strategice prevăzute de următoarele
documente programatice la nivel european:
 Strategia de dezvoltare durabilă revizuite a Uniunii Europene 2006
(SDDUE);
 „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii” (EU2020);
 „Small Business Act” pentru Europa (SBA);
256 | P a g e
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă A României Orizonturi 2013-2020-
2030 preia şi urmăreşte stric logica tematică a Strategiei de dezvoltare durabilă
revizuite a Uniunii Europene în ceea ce priveşte provocările cruciale, obiectivele-
ţinta şi modalităţile de acţiune la orizont 2013, 2020, 2030, propunându-şi
atingerea nivelului mediu actual de performanţă al UE la orizontul anului 2020 şi
apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tările membre UE La orizontul
anului 2030. Din acest considerent corelarea şi convergenta cu obiectivele
prevăzute în cadrul SNDDR asigură convergenta şi cu SDDUE revizuită.
Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
 creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
 creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
 creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată
ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și
teritorială.
Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare sunt
propuse șapte iniţiative emblematice:
 „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru și accesul la
finanţările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze
posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care
creează creștere și locuri de muncă;
 „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de
educaţie și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
 „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea
serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe
care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
 „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a
sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a
crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza
sectorul transporturilor și a promova eficienţa energetică;

 “O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi
mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei
baze industriale solide și durabile în măsură să facă faţă concurenţei la
nivel mondial;
 „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă” pentru a
moderniza pieţele muncii și a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin
dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea
creșterii ratei de participare pe piaţa muncii și a unei mai bune corelări a
cererii și a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea
profesională;
 „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta
coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile
de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu
sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă
demnă și de a juca un rol activ în societate;
Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare
„Small Business Act” vizează ameliorarea abordării strategice generale a spiritului
antreprenorial, pentru a fixa în mod ireversibil principiul „Gândiţi mai întâi la scară
mică” în definiţia politicilor, începând cu reglementarea până la serviciul public, și
de a promova creșterea IMM-urilor ajutându-le să rezolve problemele care le
împiedică dezvoltarea.
Prin SBA se recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în economia UE și se
doreşte a institui, pentru prima dată, un vast cadru strategic pentru UE și statele
sale membre, cu ajutorul următoarelor instrumente:
 un ansamblu de 10 principii menite să ghideze concepţia și punerea în aplicare
a politicilor atât la nivel UE cât și la nivelul statelor membre;
 un ansamblu de noi propuneri legislative ghidate după principiul „Gândiţi mai
întâi la scară mică”;
 un ansamblu de noi măsuri strategice care vor pune în aplicare aceste 10
principii conform nevoilor IMM-urilor atât la nivel comunitar, cât și la nivelul
statelor membre.
257 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE

M1.1. Crearea de noi întreprinderi,
îmbunătăţirea şanselor de
supravieţuire şi susţinerea dezvoltării
OS.1. Consolidarea IMM-urilor
mediului de afaceri M1.2. Revitalizarea şi reconversia
judeţean zonelor industriale;
M1.3. Dezvoltarea şi promovarea
sectorului turistic;
M1.4. Diversificarea economiei rurale;
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”.
Prioritate 4. Sprijin pentru crearea locurilor de muncă.
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Prioritatea 1. O
Europă eficientă energetic. Actiunea 2. Consolidarea competitivităţii industriale prin eficientizarea industriei.
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globalizării”. Promovarea restructurării
sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea acestora către activităţi de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a
competenţelor către sectoarele și pieţele cu un ritm alert de creștere și prin acordarea de sprijin prin intermediul sistemului
de ajutoare de stat de care dispune UE și/sau prin Fondul de ajustare la globalizare.
SBA. Acţiunea strategică I: Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde
spiritul antreprenorial să fie recompensat.
SBA. Acţiunea strategică VII: Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile oferite de piaţa unică.
SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
României corespunzator nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere;
îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase
în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
Axa prioritară tematică (iv) Consolidarea mediului de afaceri regional şi local.
Axa prioritară tematică (v) Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013.
Prioritate 2: Sprijinirea afacerilor. Măsura 2.1: Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi microîntreprinderilor şi
dezvoltării celor existente.
Prioritate 3: Turism. Măsura 3.1 - Investiţii în turism. Măsura 3.2 - Promovarea potenţialului turistic.

258 | P a g e
 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Creşterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condiţiile
menţinerii echilibrului social prin dezvoltarea durabilă a agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv a industriilor
procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populaţiei şi pentru asigurarea conservării şi
îmbunătăţirii resurselor naturale.
M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii
SNDDR Orizont 2020. Obiectiv naţional: Consolidarea structurilor din domeniul agroalimentar şi silvic concomitent cu
în domeniul agricol
OS.2. Dezvoltarea dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor şi atingerea nivelului mediu
M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor
agriculturii şi a actual de performanţă al ţărilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securităţii alimentare în
piscicole;
zonelor rurale Europa de Sud-Est.
M2.3. Promovarea utilizării metodelor
moderne în domeniul agriculturii; SNDDR Orizont 2030. Obiectiv naţional: Adoptarea în totalitate a politicilor şi practicilor comunitare în domeniul agriculturii,
silviculturii şi pescuitului; finalizarea restructurării şi modernizării acestor sectoare şi a spaţiului rural.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 4: Dezvoltare rurală. Măsura 4.2: Diversificarea activităţilor
economice alternative din mediul rural.

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O uniune a inovării”. Prioritizarea cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin
folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private mai semnificative în
cercetare-dezvoltare.
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globalizării”. Promovarea tehnologiilor și a
metodelor de producţie care reduc utilizarea resurselor naturale și sporesc investiţiile în patrimoniul natural al UE;
OS.3. Creşterea SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
M3.1. Creşterea volumului investiţiilor
volumului României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere;
străine şi autohtone la nivelul judeţului
investiţiilor străine îmbunatăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase
Bacău;
şi autohtone în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013.
Prioritate 2: Sprijinirea afacerilor. Măsura 2.1: Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi microîntreprinderilor şi
dezvoltării celor existente.
Prioritate 3: Turism. Măsura 3.1 - Investiţii în turism

259 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OBIECTIVE MĂSURI
M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi
promovarea, difuzarea rezultatelor
obţinute;
OS.4. Creşterea
M4.2. Susţinerea producătorilor locali
competitivităţii
în vederea fructificării oportunităţilor
economice
de pe piaţa globală;
M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin
a afacerilor regionale;
M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării
tehnologiei informaţiei şi
OS.5. Susţinerea
comunicaţiilor ca soluţie pentru
utilizării
dezvoltarea mediului de afaceri;
tehnologiei
M5.2. Susţinerea dezvoltării
informaţiei
infrastructurii IT&C judeţene (zone
rurale, micile oraşe);
260 | P a g e
POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O Uniune a inovării”. Consolidarea bazei de cunoştinţe şi reducerea fragmentării.
Transformarea ideilor bune în produse şi servicii.
Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globaliării”. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, în
special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achiziţii publice menite să sprijine iniţiativele care încurajează inovarea;
Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globaliării”. Statele membre vor trebui să
colaboreze strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-
urile, cu organizaţiile de consumatori) pentru a identifica blocajele și a dezvolta o analiză comună cu privire la modalităţile de
a menţine o bază industrială și de cunoaștere solidă și de a plasa UE într-o poziţie de lider în ceea ce privește dezvoltarea
durabilă la nivel mondial.
SBA. Acţiunea strategică VIII: Promovarea ameliorării competenţelor în cadrul IMM-urilor și a tuturor formelor de inovare.
SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de bază ce descriu structura şi performanţa
sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare.
SNDDR. Orizont 2020. Obiectiv general: Încadrarea cercetării românesti în fluxul principal al evoluţiilor stiinţifice şi
tehnologice din UE; generalizarea activitaţilor inovative; apariţia unor centre de excelenţă cu impact internaţional.
SNDDR. Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societaţii şi economiei bazate pe cunoaştere;
contribuţii esenţiale ale cercetării româneşti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltării durabile.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 2: Sprijinirea afacerilor.
Măsura 2.3: Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologică.
Măsura 2.2: Servicii de consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor din regiune.
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O agendă digitală pentru Europa”.
Promovarea dezvoltării și utilizării unor servicii online moderne și accesibile.
Reformarea fondurilor destinate cercetării și inovării și creșterea sprijinului în domeniul TIC, astfel încât atuurile
tehnologice ale Europei în domenii strategice să fie consolidate și să se creeze condiţiile ca IMM-urile care
înregistrează niveluri ridicate de creștere să devină lideri pe pieţele emergente și să stimuleze inovarea în domeniul
TIC în toate sectoarele de activitate, precum şi pentru promovarea accesului la internet și adoptarea acestuia de
către toţi cetăţenii europeni, în special prin acţiuni de susţinere a competenţelor digitale și a accesibilităţii
serviciilor digitale.
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Dezvoltarea
infrastructurii energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC.
 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Asigurarea
implementării coordonate a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la
eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său.
SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului
OS.6. Asigurarea României corespunzator nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere;
Bacău; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase
infrastructurii
M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
necesare
utilităţi industriale;
dezvoltării
M6.3. Dezvoltarea infrastructurii Axa prioritară tematică (ii) Îmbunatăţirea accesibilităţii regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport
economice a
necesare valorificării superioare a regionale şi locale
judeţului
resurselor;
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 1. Infrastructura şi mediul.
Măsura 1.1: Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier
Măsura 1.3: Modernizarea infrastructurii aeroportuare

261 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Strategia Europa 2020. Tema prioritară „Tineretul în mişcare”. Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne
care să asigure competenţe cheie şi excelenţă.
Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”. Prioritate 1: Către o nouă
dinamică pentru flexicuritate: reducerea segmentării şi sprijinirea tranziţiilor;
Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”. Prioritate 2: Echiparea
cetăţenilor cu competenţele corespunzătoare pentru ocuparea unui loc de muncă;
M7.1. Asigurarea echilibrului dintre SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi
cerere şi ofertă pe piaţa forţei de învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunitaţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a
muncă; muncii modernă, flexibilă şi incluzivă.
OS.7. Creşterea
M7.2. Creşterea capabilităţilor de
calificării forţei de SNDDR.Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării
identificare şi fructificare a
muncă şi profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru
oportunităţilor de piaţa forţei de
adaptabilităţii la 2010.
muncă;
cerinţele pieţei
M7.3. Creşterea accesibilităţii SNDDR.Orizont 2030. Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învaţamânt şi formare profesională din România la nivelul
serviciilor de consiliere profesională şi performanţelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite
training; în mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilitaţi.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 5: Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale.
Măsura 5.1: Dezvoltarea formării continue.
Măsura 5.2: Sprijin pentru dobândirea competenţelor antreprenoriale.
Măsura 5.3: Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a categoriilor dezavantajate.
Măsura 5.4: Sprijin pentru calificarea / reconversia profesională a populaţiei ocupate din mediul rural.
Măsura 5.5. Dezvoltarea formării iniţiale.

262 | P a g e
 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE

SBA. Acţiunea strategică IV: Asigurarea reactivităţii administraţiilor la nevoile IMM-urilor.

M8.1. Eficientizarea activităţii APL;
M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la
OS.8. Dezvoltarea nivelul APL (training şi formare
capacităţii profesională continuă);
administrative a M8.3. Creşterea capacităţii APL în
autorităţilor dezvoltarea şi implementarea de
publice locale proiecte;
M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre
APL şi comunităţile locale;
SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unei administratii publice mai eficiente şi capabile să genereze politici publice
adecvate şi să le gestioneze în mod eficace în scopul implementării principiilor dezvoltării durabile.
Obiectiv specific (i) Creşterea capacităţii administraţiei publice prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi
proces în managementul ciclului de politici publice.
Obiectiv specific (ii) Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accent pe procesul de
descentralizare.
SNDDR Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitivarea procesului de reformă în administraţia publica şi reducerea substantiala
a decalajelor faţă de nivelul mediu de performanta al administraţiei centrale şi locale şi al serviciilor publice din celelalte state
membre ale UE; creşterea gradului de încredere şi satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale.
SNDDR Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în
privinţa performanţei administraţiei publice centrale şi locale în furnizarea serviciilor publice.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 5. Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale.
Măsura 5.6: Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea managementului fondurilor structurale.
Măsura 5.7: Dezvoltarea de servicii existente şi înfiinţarea de noi servicii comunitare alternative.

263 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
României corespunzator nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere;
îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase
în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
Axa prioritară tematică (i) Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca poli urbani de creştere.

M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea
infrastructurii urbane;
M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de
OS.9. Dezvoltarea
urbanism;
urbană durabilă
M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;
M9.4. Creşterea rolului centrelor
urbane ca poli de dezvoltare zonali;
Axa prioritară tematică (iii) Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor.
SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la
infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în
domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila şi cu respectarea principiului «poluatorul plateste».
Obiectiv specific:
(a) Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apa şi apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare
cu apa şi canalizare în majoritatea zonelor urbane;
(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de
încalzire urbană;
Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 1: Infrastructura şi mediul. Măsura 1.8: Reabilitare urbană.

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor
României corespunzator nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere;
îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase
M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
OS.10. Dezvoltarea
rurale;
infrastructurii şi Axa prioritară tematică (iii) Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor
M10.2. Creşterea gradului de acoperire
creşterea calităţii
cu utilităţi de bază în mediul rural; Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013.
serviciilor publice
M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de
în mediul rural Prioritate 1: Infrastructura şi mediul. Măsura 1.6: Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de
educaţie şi medicale în mediul rural;
sănătate.
Prioritate 4. Dezvoltare rurală. Măsura 4.1: Dezvoltarea infrastructurii rurale.

264 | P a g e

OBIECTIVE MĂSURI
M11.1. Promovarea şi susţinerea
utilizării surselor de energie
nepoluante, regenerabile;
M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de
îmbunătăţiri funciare;
M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor
OS.11. Protecţia zonelor naturale;
mediului M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de
management a deşeurilor;
M11.5. Îmbunătţirea managementul
riscurilor naturale;
M11.6. Promovarea unui
comportament responsabil faţă de
mediu;
Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare
POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Dezvoltarea
infrastructurii energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC;
Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Stimularea
instrumentelor care permit economisirea de energie și care ar putea crește eficienţa în sectoarele mari consumatoare de
energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.
SBA. Acţiunea strategică IX: Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunităţi.
SNDDR. Orizont 2013-2020. Obiectiv naţional: Promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor
climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.
SNDDR Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la
infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în
domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila şi cu respectarea principiului «poluatorul plăteşte».
Obiectiv specific:
(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor.
(d) Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv
prin implementarea reţelei Natura 2000.
(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei prin implementarea măsurilor
preventive în cele mai vulnerabile zone.
SNDDR Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al tărilor UE la parametrii principali privind
gestionarea responsabila a resurselor naturale.
SNDDR Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale celorlalte state membre UE
din acel an.
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1: Infrastructura şi mediul. Măsura 1.4: Reabilitarea şi
modernizarea infrastructurii de mediu.
265 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Contribuţia la obiectivele orizontale
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură
corespondenţa şi cu obiectivele orizontale ale politicilor comunitare:
 Dezvoltarea durabilă, protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător
Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu
anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul
European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii
Europene, căreia i-a fost adaugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul
2002.
Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă,
pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică
unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii
vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi
sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să
valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea
asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.
Sunt identificate patru obiective-cheie ale dezvoltării durabile:
o Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii
economice de impactul negativ asupra mediului;
o Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale,
diversităţii culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminarii de
orice fel;
o Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi
competitivităţii pentru asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor
locuri de muncă abundente şi bine plătite;
o Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea
instituţiilor democratice în slujba păcii, securităţii si libertăţii, a principiilor
şi practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.
Prezenta Strategie asigură coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele
specifice şi măsurile aferente, fiind atinse teme precum: protecţia mediului,
utilizarea eficientă a resurselor, adaptabilitatea forţei de muncă, egalitatea de
266 | P a g e
şanse pe piaţa muncii, asigurarea serviciilor publice, dezvoltarea economică
echilibrată, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea sectorului CDI şi creşterea
investiţiilor.
 Promovarea egalităţii de şanse şi nondiscriminării
Unul dintre elementele de bază ale politicii UE este egalitatea de şanse. În toată
Uniunea, legislaţia comună scoate deja în afara legii discriminarea pe criterii de
sex, origine rasială sau etnică, handicap, orientare sexuală, vârstă, religie sau
convingeri. UE a elaborat strategii specifice pentru combaterea discriminării şi a
xenofobiei, precum şi pentru promovarea incluziunii sociale.
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură
coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele strategice şi măsurile aferente
ce fac referire la difersificarea economiei, susţinerea producătirilor locali, crearea
cadrului necesar adaptabilităţii forţei de muncă locale şi creşterea calităţii
serviciilor publice.
 Promovarea societatii informaţionale şi a soluţiilor IT
Revoluţia comunicaţiilor este alimentată de tehnologie şi de forţele de piaţă.
Uniunea Europeană este în centrul acestui proces, în măsura în care stabileşte
ritmul de deschidere a pieţelor, asigură oportunităţi egale pentru toţi participanţii,
apără interesele consumatorilor şi defineşte chiar şi normele tehnice. Datorită
concurenţei, preţurile s-au micşorat, iar nivelul calitativ a crescut.
Obiectivele principale ale cadrului de reglementare din 2003 sunt următoarele:
o minimalizarea constrângerilor normative cu care se confruntă companiile
care furnizează servicii în domeniul societăţii informaţionale, după atenta
monitorizare necesară în perioada de liberalizare a sectorului;
o garantarea faptului că toţi clienţii, inclusiv persoanele cu handicap, au
dreptul la o serie de servicii de bază la costuri accesibile (telefon, fax,
internet, numere de urgenţă gratuite);
o stimularea concurenţei prin reducerea poziţiei dominante pe care vechile
monopoluri în domeniul serviciilor de telecomunicaţii naţionale au
menţinut-o pentru anumite servicii, cum ar fi accesul la internet de mare
viteză.
 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare

Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură

coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele strategice şi măsurile aferente
ce fac referire la utilizarea şi dezvoltarea infrastructurii IT&C judeţene.

 Creşterea eficienţei energetice

Peste 50% din energia Europei provine din ţările aflate în afara Uniunii - iar gradul
de dependenţă este în creştere. Rusia este unul dintre cei mai mari furnizori
energetici, iar disputele sale cu statele tranzitate de produsele exportate au
provocat, în ultimii ani, dezechilibre grave în aprovizionare.

Acest semnal de alarmă indică necesitatea ca UE să-şi monitorizeze mai atent

rezervele de petrol şi de gaz şi să fie pregătită în caz de urgenţă energetică. De
zeci de ani, statele membre şi-au constituit rezerve de petrol. Uniunea ia măsuri
pentru a facilita accesul la aceste stocuri şi pentru a stabili când şi în ce mod pot fi
utilizate.

Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură

coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele strategice şi măsurile aferente
ce fac referire la dezvoltarea mediului de afaceri prin utilizarea infrastructurii IT&C
şi la protecţia mediului.

267 | P a g e
ANEXE
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
Lista documentelor consultate. Surse de date
Lista documentele programatice consultate
Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear
Master Plan. Sistem integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău
Master Planul Judeţului Bacău – apă şi apă uzată
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău
Planul de Dezvoltare Regională Nord Est (PDR Nord-Est)
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Bacău
Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi
Tehnic Nord-Est (PRAI Nord-Est 2008-2013)
Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013
Programul Operaţional Regional (POR)
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M)
Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T)
Rapoarte Anuale privind Starea Factorilor de Mediu în Regiunea 1 Nord Est
Rapoarte Anuale privind Starea Factorilor de Mediului în Judeţul Bacău
Rapoarte Anuale privind Starea Mediului în România
Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013
Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea Sectorului IMM
Strategia naţională „Educaţie pentru toţi”
Strategia Naţională de cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007 – 2013
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-
2030
270 | P a g e
Surse de date
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău
Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Bacău
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău
Autoritatea de Sănătate Publică Bacău
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bacău
Casa Judeţeană de Pensii Bacău
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău
Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău
Direcţia Silvică Bacău
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bacău
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene”
Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău
Institutul Naţional de Statistică
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ministerul Economiei
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău
Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bacău
Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău

Glosar de termeni
 Agentul economic activ din punct de vedere juridic este firma înregistrată la
Registrul Comerţului care nu şi-a declarat suspendarea activităţii şi nu se
află în niciuna din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice.
 Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de
locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie,
omologare, clasificare al unităţii de cazare turistică, exclusiv paturile
suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de
cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare turistică,
ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile în perioada
considerată (se exprimă în locuri-zile).
 Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile reprezintă cantitatea
maximă de apă potabilă ce poate fi debitată de instalaţia de alimentare cu
apă într-o unitate de timp. Se determină pentru fiecare instalaţie de
captare - tratare în parte, atât pentru apa industrială cât şi pentru apa
potabilă, luându-se în considerare capacitatea prevăzută în documentaţia
tehnică respectivă în cazul când exista această documentaţie confirmată
prin procesul verbal de recepţie, avându-se în vedere şi eventualele
modernizări şi reutilări care duc la mărirea capacităţii iniţiale.
 Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani
şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv
pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată.
Câştigul salarial mediu lunar brut reprezintă raportul dintre sumele brute
plătite salariaţilor de către agenţii economici în perioada de referinţă,
indiferent pentru ce perioada se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi.
 Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial
nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările
sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a
contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Câştigul
salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor
Anexe
de către agenţii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce
perioada se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi.
 Cifra de afaceri (exclusiv TVA) reprezintă suma veniturilor realizate din
vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de lucrări şi prestări de
servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
 Drumuri publice. Lungimea drumurilor publice reprezintă totalitatea
drumurilor deschise circulaţiei publice de pe întreg teritoriul ţării; se
grupează din punct de vedere administrativ în reţea de drumuri naţionale,
judeţene şi comunale, incluzând fiecare, categoriile de drumuri
respective. Drumurile publice sunt grupate în drumuri modernizate;
drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere; drumuri pietruite; drumuri de
pământ.
 Durata medie a şederii se calculează prin împărţirea numărului de înnoptări
realizate, la numărul de sosiri ale turiştilor.
 Energia termică distribuită (Gcal) reprezintă energia termică distribuită
prin cumpărare de la centralele electrice de termoficare şi centralele
termice din zonă, precum şi energia termică distribuită de microcentralele
termice de bloc sau cvartal, aparţinând unităţilor administraţiei locale.
 Gazele naturale distribuite reprezintă volumul total de gaze naturale
livrate consumatorilor prin reţele de distribuţie (inclusiv gazele
consumate de unitatea distribuitoare).
 Gradul de îmbătrânire demografică al populaţiei reprezintă raportul,
exprimat în promile, dintre populaţia vârstnică (cu vârsta de 60 ani şi
peste) şi populaţia tânără (vârsta cuprinsă între 0-14 ani).
 Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se
calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea
de cazare turistică în funcţiune, din perioadă respectivă; reprezintă un
indicator al eficienţei utilizării capacităţii de cazare.
271 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
 Indicele preturilor de consum (IPC) măsoară evoluţia de ansamblu a
preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către
populaţie într-o anumită perioadă (perioada curentă), faţă de o perioadă
anterioară (perioada de bază sau de referinţă). Indicele preturilor de
consum se calculează numai pentru elementele care intră în consumul
direct al populaţiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii, cheltuielile
cu caracter de investiţii şi acumulare, dobânzile plătite la credite, ratele de
asigurare, amenzile, impozitele etc., precum şi cheltuielile aferente plăţii
muncii pentru producţia agricolă a gospodăriilor individuale.
 Investiţiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii,
de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de
transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe, pentru
dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi
valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe
existente şi al terenurilor (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de
transport, de încărcare-descărcare,etc.).
 Înnoptări în structuri de primire turistică. Înnoptarea reprezintă fiecare
noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare
turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.
 Întreprinderea activă este entitatea care, din punct de vedere economic
este activă (în perioada de observare), respectiv realizează bunuri sau
servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmeşte bilanţ contabil.
 Linia de cale ferată este o construcţie specială compusă din una sau mai
multe căi ferate şi instalaţii auxiliare, folosite pentru deplasarea mărfurilor
şi călătorilor cu ajutorul materialului rulant de cale ferată (se referă la
lungimea de linie utilizată pentru traficul regulat). O linie de cale ferată
este compusă dintr-una sau mai multe căi principale (căi care asigură
deplasarea neîntreruptă a materialului rulant între două staţii sau halte);
ea poate fi "în exploatare" sau "în conservare". Lungimea se stabileşte ca
lungime a liniei între staţii. La liniile cu căi multiple se ia în calcul o singură
cale.
272 | P a g e
 Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor se referă la
totalitatea conductelor (din reţea şi direct din conductele magistrale de
transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate,
începând de la staţiile de reglare a presiunii şi predare a gazelor de către
furnizori până la punctele de branşare a consumatorilor, indiferent de
presiunea de regim la care sunt exploatate. Nu se include lungimea
branşamentelor şi lungimea conductelor magistrale de transport.
 Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile reprezintă
lungimea tuburilor şi conductelor instalate pe teritoriul localităţii
respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de
aducţiune sau de la staţiile de pompare, până la punctele de branşare a
consumatorilor. Lungimea reţelei de distribuţie se va înscrie ca reţea
simplă, avându-se în vedere ca în cazul în care pe aceeaşi stradă există
două sau mai multe conducte instalate, se va lua în considerare lungimea
lor însumată. Se includ atât reţelele de serviciu, cât şi arterele principale şi
secundare de distribuţie. Nu se include în lungimea reţelei de distribuţie
lungimea branşamentelor sau lungimea conductelor de aducţiune.
Lungimea conductei de aducţiune nu se include chiar daca la ea sunt
racordaţi o serie de consumatori.
 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare reprezintă lungimea
canalelor (tuburilor) prin care se colectează şi se evacuează apele
reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor provenite din precipitaţii
de pe teritoriul localităţii cu canalizare publică, începând de la căminele de
racordare a clădirilor cu instalaţii de canalizare şi până la punctul de
deversare a apelor reziduale într-un emisar natural. Se includ atât reţelele
de canalizare (de serviciu) cât şi canalele colectoare principale şi
secundare. În cazul în care conductele sunt aşezate în mai multe rânduri
pe aceeaşi stradă, se consideră lungimea lor totală. Nu se includ
racordurile la clădiri.
 Populaţia activă civilă caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă
şi gradul de ocupare a populaţiei cuprinzând populaţia ocupată civilă şi
şomerii înregistraţi.

 Populaţia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de
muncă, toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care
o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind
încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de
muncă sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor
venituri sub forma de salarii, plată în natură, etc. Populaţia ocupată civilă
nu cuprinde cadrele militare şi persoanele asimilate acestora (personalul
MApN, MAI, SRI, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor
politice şi obștești.
 Raportul de dependenţă al vârstnicilor reprezintă raportul, exprimat în
promile, dintre populaţia vârstnică şi populaţia adultă.
 Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat
procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă.
 Rata de dependenţă al tinerilor reprezintă raportul, exprimat în promile,
dintre populaţia tânără şi populaţia adultă.
 Rata de dependenţă demografică reprezintă raportul, exprimat în promile,
dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia adultă. Rata de
dependenţă demografică măsoară potenţialul de activitate al populaţiei.
 Rata de înlocuire a forţei de muncă reprezintă raportul, exprimat în
promile, dintre populaţia cu vârstă de până la 14 ani şi o treime din
populaţia adultă (15-59 ani).
 Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat
procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă.
 Rata şomajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor
(înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia
activă civilă (şomeri + populaţie ocupată civilă, definită conform
metodologiei balanţei forţei de muncă).
Anexe
 Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune
de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să
desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economie naţionale.
Resursele de muncă includ: populaţia în vârstă de muncă, aptă de a lucra
(bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi persoanele sub şi
peste vârsta de muncă aflate în activitate.
 Salariatul este persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract
de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de
proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub
forma de salariu, plătit în bani sau natura, sub forma de comision, etc.
 Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică reprezintă numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică
ce cuprind toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara
localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12
luni şi stau cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone
vizitate din ţara; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a
desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.
 Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică reprezintă
orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau
sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.
 Valoarea producţiei agricole reprezintă expresia valorică a volumului
tuturor produselor agricole vegetale şi animale în forma lor naturala, (fără
pierderi) obţinute într-un an calendaristic şi a cheltuielilor cu înfiinţarea şi
întreţinerea plantaţiilor de pomi şi vii până la intrarea lor pe rod.
273 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Indicatori de evaluare a contextului socio economic

Demografie şi forţa de muncă

Structura demografică
Indicator agregat Indicatori primari
Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă
Populaţia stabilă
Densitatea demografică
Suprafaţa teritoriului
Gradul de urbanizare Populaţia stabilă pe medii
Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe
Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii
Rata mortalităţii infantile Numărul decedaţilor sub un an
Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Stabiliri de domiciliu
Rata sporului migrator
Plecări cu domiciliu

Forţa de muncă
Indicator agregat Indicatori primari
Numărul de salariaţi
Procentul populaţiei salarizate
Populaţia stabilă
Ponderea populaţiei pe domenii principale de activitate (%) Populaţia ocupată pe principalele domenii de activitate
Rata şomajului
Rata şomajului
Rata şomajului pe sexe
Rata şomajului la femei
Numărul şomerilor

274 | P a g e
 Anexe

Infrastructură şi echiparea teritoriului

Situaţia drumurilor
Indicator agregat Indicatori primari
Lungimea drumurilor publice total
Drumuri modernizate (%)
Lungimea drumurilor publice modernizate
Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizate Lungimea drumurilor publice modernizate
Lungimea drumurilor publice total
Densitatea drumurilor publice
Suprafaţa teritoriului
Lungimea drumurilor publice total
Drumuri asfaltate(%)
Lungimea drumurilor publice asfaltate
Lungimea drumurilor publice total
Drumuri pietruite (%)
Lungimea drumurilor publice pietruite
Lungimea drumurilor publice total
Drumuri de pământ (%)
Lungimea drumurilor publice de pământ
Rata de creştere/descreştere a reţelei de căi ferate Lungimea liniei de cale ferată

Echiparea teritoriului cu utilităţi

Indicator agregat
Gradul de conectare la sistemul public de canalizare
Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile
Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă
Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă
Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural
Gradul de conectare la reţeaua de energie termică
Indicatori primari
Numărul localităţilor cu sistem de canalizare
Numărul localităţilor cu reţea de distribuţie a apei potabile
Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechime
Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă
Numărul localităţilor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural
Numărul localităţilor conectate la reţeaua de distribuţie a energie termice

275 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Dezvoltare urbană
Situaţia demografică în mediu urban
Indicator agregat Indicatori primari
Procentul populaţiei urbane Efectivul populaţiei din mediul urban
Efectivul populaţiei din mediul urban
Densitatea populaţiei în mediul urban
Suprafaţa mediului urban
Numărul născuţilor vii în mediul urban
Rata natalităţii în mediul urban
Efectivul populaţiei în mediul urban
Numărul de decese în mediul urban
Rata mortalităţii în mediul urban
Efectivul populaţiei în mediul urban
Numărul născuţilor vii în mediul urban
Sporul natural în mediul urban
Numărul de decese în mediul urban
Rata mortalităţii infantile Numărul decedaţilor sub un an în mediul urban
Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul urban
Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul urban
Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul urban
Stabiliri de domiciliu în mediul urban
Plecări cu domiciliu din mediul urban
Sporul migrator Stabiliri de reşedinţă în mediul urban
Plecări cu reşedinţă din mediul urban
Emigranţi, imigranţi în mediul urban

276 | P a g e

Situaţia spaţial-urbanistică
Indicator agregat
Rata de creştere/descreştere a fondului locativ
Ponderea fondului locativ privat
Densitatea urbană
Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitor
Suprafaţa spaţiilor verzi intravilane pe cap de locuitor
Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei
Mărimea locuinţei din punctul de vedere al numărului de camere
Procentul străzilor orăşeneşti modernizate
Structura străzilor orăşeneşti pe centre urbane
Structura străzilor orăşeneşti modernizate pe centre urbane
Anexe
Indicatori primari
Fondul locativ
Fondul locativ pe forme de proprietate
Populaţia cu domiciliu stabil în mediul urban
Suprafaţa teritoriului urban
Suprafaţa locuibilă
Efectivul populaţiei din mediul urban
Suprafaţa spaţiilor verzi
Efectivul populaţiei din mediul urban
Numărul de locuinţe; Suprafaţa locuibilă
Numărul de locuinţe; Numărul total de camere
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti
Lungimea străzilor orăşeneşti modernizare
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti pe centre urbane
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti modernizate
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti modernizate pe centre urbane
277 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Agricultură şi dezvoltare rurală

Situaţia demografică în mediu rural
Indicator agregat Indicatori primari
Procentul populaţiei rurale Efectivul populaţiei din mediul rural
Efectivul populaţiei din mediul rural
Densitatea populaţiei în mediul rural
Suprafaţa mediul rural
Numărul născuţilor vii în mediul rural
Rata natalităţii în mediul rural
Efectivul populaţiei în mediul rural
Numărul decese în mediul rural
Rata mortalităţii în mediul rural
Efectivul populaţiei în mediul rural
Numărul născuţilor vii în mediul rural
Sporul natural în mediul rural
Numărul de decese în mediul rural
Rata mortalităţii infantile Numărul decedaţilor sub un an în mediul rural
Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul rural
Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul rural
Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul rural
Stabiliri de domiciliu în mediul rural
Plecări cu domiciliu din mediul rural
Sporul migrator
Stabiliri de reşedinţă în mediul rural
Plecări cu reşedinţă din mediul rural

Agricultura
Indicator agregat Indicatori primari
Structura suprafeţei cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi (%) Suprafaţa cultivată cu principalele culturi
Rata de creştere/descreştere a suprafeţei cultivate totale Suprafaţa cultivată total
Rata de creştere/descreştere a producţiei medii la hectar, la principalele culturi Producţia medie la hectar la principalele culturi
Animale ce revin la 100 ha teren, pe principalele categorii de animale Animale ce revin la 100 ha teren pe principalele categorii de animale
Rata de creştere/descreştere a producţiei agricole animale Producţia agricolă animală
Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură la 100 ha Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură
Ritmul de creştere / descreştere al suprafeţei scoase din circuitul agricol Suprafaţa scoasă din circuitul agricol
Ritmul de creştere / descreştere al suprafeţei agricole ecologice Suprafaţa agricolă ecologică
Ritmul de creştere / descreştere al operatorilor (producători şi comercianţi) în agricultură ecologică Numărul operatorilor în agricultura ecologică

278 | P a g e

Dezvoltare economică şi mediul de afaceri
Dezvoltare economică şi mediul de afaceri
Indicator agregat
Ritmul de creştere/descreştere al unităţilor locale active
Structura unităţilor locale active în funcţie de mărime (de numărul de angajaţi)
Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate
Structura angajaţilor pe domenii de activitate
Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate
Turism
Oferta turistică
Indicator agregat
Structura unităţilor de alimentaţie publică
Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică existentă
Structura capacităţii de cazare turistică existente pe medii
Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune
Structura capacităţii de cazare turistică în funcţiune
Rata de creştere / descreştere a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare
turistică
Cererea turistică
Indicator agregat
Rata de creştere / descreştere a sosirilor turiştilor în structurile de primire
turistică
Rata de creştere / descreştere a sosirilor turiştilor în structurile de primire
turistică pe tipuri de turişti
Rata de creştere / descreştere a înnoptărilor turiştilor în structurile de primire
turistică
Rata de creştere / descreştere a duratei medii de şedere
Anexe
Indicatori primari
Numărul unităţilor locale active
Numărul unităţilor locale active în funcţie de numărul de angajaţi
Cifra de afaceri pe domenii de activitate
Numărul de angajaţi pe domenii de activitate pe localităţi în perioada 2000-2008
Cifra de afaceri a unităţilor locale totală şi pe domenii
Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii
Indicatori primari
Unităţi de alimentaţie publică
Capacitatea de cazare turistică existentă
Capacitatea de cazare existentă pe medii / pe unităţi administrativ teritoriale
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe medii / pe unităţi administrativ teritoriale
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică
Indicatori primari
Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică
Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică pe tipuri de turişti
Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică
Durata medie de şedere (înnoptări / sosiri)
279 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Mediu
Mediu
Indicator agregat Indicatori primari
Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime
Emisiile de dioxid de sulf
Emisiilor de oxizi de azot
Poluarea aerului Emisiile de oxizilor de amoniac
Emisii anuale de compuşi volatili nemetanici
Emisii de metale grele (mercur, cadmiu)
Structura solurilor pe clase de calitate (%) în funcţie de bonitate şi tip folosinţă Suprafaţa terenurilor agricole pe clase de bonitate şi tip folosinţă
Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare
Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier
Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţie Masa lemnoasă pusă în circulaţie
Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de relief
Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generate Cantitatea de deşeuri menajere generate
Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii

Servicii publice şi administraţie publică

Sănătate şi asistenţă socială
Indicator agregat Indicatori primari
Ritmul de creştere/descreştere al numărului de unităţi sanitare Numărul unităţilor sanitare
Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii
Numărul de paturi total
Paturi la 10.000 locuitori
Efectivul populaţiei
Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii)
Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori
Efectivul populaţiei
Ritmul de creştere/descreştere al numărului de centre de asistenţă socială pe
Numărul centrelor de asistenţă socială pe categorii
categorii
Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi
Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistate Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi
Numărul de vârstnici asistaţi

280 | P a g e
 Anexe

Transport public urban

Indicator agregat Indicatori primari
Ritmul de creştere / descreştere al numărului de vehicule din inventar şi al
Număr vehicule în inventar; Număr pasageri transportaţi
pasagerilor

Cultură
Indicator agregat Indicatori primari
Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existente şi Numărul de biblioteci
eliberare Numărul de volume existente şi eliberare
Rata de creştere/descreştere al muzeelor şi colecţiilor publice Numărul muzeelor şi colecţiilor publice
Ritmul de creştere/descreştere al vizitatorilor în muzee şi colecţii publice Numărul vizitatorilor în muzee şi colecţii publice

Educaţie
Indicator agregat Indicatori primari
Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare
Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional de clasificare Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţional de clasificare al
al educaţiei educaţiei
Structura absolvenţilor pe niveluri educaţionale Efectivul absolvenţilor pe niveluri educaţionale
Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice
Efectivul cadrelor didactice
Numărul de cadre didactice la 100 persoane populaţie şcolară
Efectivul populaţiei şcolare
Efectivul populaţiei şcolare
Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare, laboratoare Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare
şcolare şi PC-uri Numărul laboratoarelor şcolare
Numărul PC-urilor
Efectivul populaţiei şcolare
Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile
Numărul sălilor de gimnastică
de sport
Numărul terenurile de sport

281 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

Siguranţă şi ordine publică

Indicator agregat Indicatori primari
Rata de infracţionalitate Numărul infracţiunilor; Efectivul populaţiei
Rata de criminalitate Numărul persoanelor condamnate definitiv; Efectivul populaţiei

282 | P a g e

Indicatori monitorizare şi evaluare
OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean
 Cifra de afaceri a întreprinderilor active din mediul rural
 Densitatea IMM-urilor (IMM/1.000 locuitori)
 Indice de disparitate PIB pe locuitor faţă de nivel naţional
 Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune
 Numărul întreprinderilor active din mediul rural
 Numărul salariaţilor din cadrul întreprinderilor active din mediul rural
 Numărul sosirilor turiştilor în structurile de cazare din judeţ
 Numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare
 Suprafaţa zone industriale revitalizate / redate în circuitul economic
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale
 Contribuţia agriculturii la formarea VAB judeţene
 Numărul exploataţiilor agricole zootehnice
 Numărul producătorilor ecologici atestaţi
 Suprafaţa agricolă a exploataţiilor cu 50 ha şi peste
 Suprafaţa exploataţii piscicole
 producţia medie la hectar a cerealelor pentru boabe
 producţia medie de grâu la hectar
 producţia medie de struguri la hectar
 producţia totală de fructe
 producţia agricolă de carne (tone greutate vie)
 producţia agricolă de lapte
 producţia agricolă de ouă
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone
 Investiţii brute ce revin în medie la 1.000 lei cifră de afaceri;
 Numărul societăţilor cu participare străină de capital (sold la 31.12)
OS.4. Creşterea competitivităţii economice
 Cifră de afacere medie per IMM, faţă de nivel mediu naţional
 Număr structuri de sprijinire a afacerilor de interes regional
 Numărul firmelor care exportă
Anexe
 Personal angajat în activitatea de cercetare dezvoltare la 10.000 persoane
ocupate civile
 Ponderea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în PIB-ul judeţean
 Ponderea întreprinderilor inovative faţă de numărul total de întreprinderi
– exclusiv micro(%)
 Productivitatea muncii IMM-urilor (Cifră afaceri per salariat), faţă de nivel
mediu naţional
 Valoarea exporturilor – mii euro
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
 Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice
locale - e-Administraţie
 Acces la internet printr-o conexiune de bandă largă ;
 Reţea electronică a producătorilor din judeţ – „e-Bursa”;
OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului
 Centru logistic Bacău
 Lungime drumuri judeţene modernizate
 Lungime drumurilor de acces către exploataţiilor agricole şi forestiere
create/reabilitate
 Modernizare aeroport Internaţional Bacău
 Număr zone cu funcţiuni industriale care dispun de infrastructură de
utilităţi corespunzătoare
 Piaţă de gross judeţeană pentru produse agricole
 Realizarea centurii municipiului Bacău
OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei
 Câştigul salarial nominal mediu net lunar- indice de disparitate faţă de
nivel naţional;
 Rata de ocupare a resurselor de muncă
 Rata şomajului
 Număr participanţi la cursuri recalificare
 absolvenţi ai învăţământului profesional angajaţi în calificările obţinute
283 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale
 Număr APL care au implementat şi certificat sistemul de management al
calităţii;
 Număr GAL-uri funcţionale
 Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor de învăţământ la nivel judeţean
 Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor medicale la nivel judeţean
 Strategii de dezvoltare locală reactualizate conform noilor instrumente de
finanţare
 număr cursuri-om desfăşurate
 număr echipament IT achiziţionate
 valoare investiţii realizate din fonduri nerambursabile
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă
 Lungime reţea de alimentare cu apă reabilitată
 Lungime străzi orăşeneşti modernizate
 Lungimea reţelei de canalizare modernizată
 Număr angajaţi în cadrul unităţilor economiei sociale
 Număr staţii de epurare a apelor uzate modernizate/retehnologizate
 Număr zone de agrement amenajate/reamenajate
 Număr zone urbane de dezvoltare înfiinţate
 Strategii ale zonelor urbane de dezvoltare elaborate
 Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor în fiecare
oraş/municipiu
284 | P a g e
OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în mediul
rural
 Lungime drumuri comunale de pământ pietruite
 Lungime drumuri comunale pietruite asfaltate
 Lungime reţelei de alimentare cu apă potabilă din mediul rural
 Lungime reţelei de canalizare din mediul rural
 Numărul de elevi/PC în unităţile de învăţământ din mediul rural
 Numărul de farmacii şi puncte farmaceutice din mediul rural
 Numărul mediu de persoane per medic de familie în mediul rural
 Ponderea posturilor didactice din mediul rural ocupate de către suplinitori
 unităţi sanitare din mediul rural modernizate şi reabilitate
 număr medici din mediul rural
OS.11. Protecţia mediului
 Creşterea cantităţii de energie regenerabilă utilizată la nivel;
 Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate selectiv
 Creşterea suprafeţei fondului forestier
 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate a populaţiei
 Ponderea apelor uzate evacuate corespunzător epurate
 Reducerea cantităţii de deşeuri menajere generate
 Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de alunecări de teren
 Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de exces de umiditate
 Anexe

Grafic al desfăşurării în timp a proiectelor

OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice în staţiunea Slănic Moldova
Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură
Campanii de promovare a culturii antreprenoriale
Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău
Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor
Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate
Sistem de informare şi orientare turistică
Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale
OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor piscicole
Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole ecologice
OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Investiţii pentru dezvoltare economică
OS.4. Creşterea competitivităţii economice 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Crearea unui Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de vârf în municipiul
Bacău
OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa)
OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Extinderea si modernizarea Aeroportului International „George Enescu” Bacau
Reţea de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice
Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic
Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului
Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni;
Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional

285 | P a g e
Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung
OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii
Sprijin pentru realizarea/actualizarea strategiilor de dezvoltare locală
E-Administraţie - Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale
OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău
Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social – înfiinţarea de structuri ale economiei sociale
OS.11. Protecţia mediului 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor
Împădurirea terenurilor degradate
Utilizarea de surse nepoluante, regenerabile în instituţiile publice
Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi valorificare/incinerare a
deşeurilor animale

286 | P a g e