ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

PROIECT MACROECONOMIE
CANTITATIVĂ

Migraţia în România
în perioada 2000-2016

Studenţi Prof. Coord.

Dumitraşcu Gabriela Manafi Ioana
Enache Maria-Beatrice
GRUPA 1038

-2018-
 Cuprins

1. Migrația………………………………………..………………………………..pag. 2
- Migrația internă.…………………………………...……………………….…..pag. 2
- Migrația internațională…………………………………………….…………..pag. 2
2. Migrația non-UE…………………………………..………..……...………......pag. 2
3. Imigrația……………………………………………..…………………...……..pag. 4
4. Emigrația…………………………………………..…………………….……..pag. 4
5. Cauzele și efectele migrației...…………………....…………………...……..pag. 5
6. Statistici……………………………………………..……………………...…..pag. 7
7. Bibliografie…………………………………………...………………..……...pag. 10

1
 Migraţia

Migraţia​ populaţiei este un proces complex, influenţat de mai mulţi factorii ce

determină intensitatea fluxurilor migratorii, care conduc la multiple efecte de cele mai
multe ori nedorite asupra populaţiei din care provin.
Mişcarea migratorie ca factor al creşterii şi descreşterii populaţiei,
complementar cu excedentul (sporul) natural, este o temă de interes atât pentru
demografie şi statistica socială cât şi pentru celelalte ştiinţe care se ocupă cu studiul
dinamicii populaţiei. Migraţia poate fi:
1. Internă - ​care are loc între graniţele aceleiaşi ţări;
2. Internaţională - ​care are loc între ţări diferite.

1.Migraţia internă
Migraţia internă​ prezintă ca tendinţă principală deplasarea populaţiei din
mediul rural spre cel urban. Cauzele principale sunt determinate de nivelul
socio-economic, de ritmul de creştere al populaţiei, de distribuţia forţei de muncă în
teritoriu, etc.
Diversele tipuri de deplasări de populaţie au determinat structurarea migraţiei
interne în mai multe subcategorii: migraţia colectivă, migraţia de lucru, migraţia de
reîntoarcere, migraţia individuală, migraţia inversă, migraţia în trepte, migraţia
normală, migraţia parţială, migraţia pendulatorie, migraţia sezonieră sau migraţia
spontană.

2.Migraţia internaţională
Migraţia internaţională​ este selectivă sub raportul unor caracteristici cum
sunt sexul, vârsta, gradul de instruire, profesia etc. şi generează consecinţe atât
pentru populaţia de sosire cât şi pentru cea de plecare.

Migrația non-UE
Începând cu anul 2007, un număr mare de emigranţi proveniţi din Orientul
Mijlociu, Africa şi Asia de Sud, au trecut ilegal frontierele dintre Turcia şi Grecia,
obligând FRONTEX să întărească controlul la graniţe. Această problemă este
cunoscută sub numele de ​Criza refugiaților în Europa​ și reprezintă un fenomen
politico-social declanșat de conflictele din țările de origine, nivelul de sărăcie și al
încălcării drepturilor omului din aceste state.

2
 Problema refugiaților s-a făcut cunoscută public în 2015, când cel puțin 5
vapoare având la bord circa 2.000 de imigranți s-au scufundat în Marea Mediterană,
incident care s-a soldat cu peste 1.200 de victime.

Aproape 7.200 de migranți și refugiați au murit sau au dispărut de la începutul

anului 2016, majoritatea în Marea Mediterană, o cifră care a crescut cu peste 20%
față de 2015. Această cifră aduce de la sine o medie de 20 de decese pe zi.
Aproape 360.000 de oameni au încercat să traverseze Mediterana în anului
2016, loc unde s-au înregistrat 60% din disparițiile la nivel global.

3
 Imigraţia
Imigraţia​ reprezintă primirea populaţiei deplasată în ţara de destinaţie,
temporar sau definitiv. Ţara de primire sau ţara de imigraţie se caracterizează, din
punct de vedere economic, prin următoarele elemente:

● grad relativ mai ridicat de dezvoltare economică;

● cerere mai mare de forţă de muncă, în comparaţie cu disponibilităţile
naţionale;
● pondere redusă a tineretului şi a populaţiei apte de muncă in totalul populaţiei

În anul 2017 a fost realizat un studiu cu privire la distribuţia pe sexe a

imigranţilor şi ne arată că a existat o ușoară prevalență a bărbaților față de femei (56
% comparativ cu 44 %). Statul membru care a raportat cea mai mare pondere de
imigranți de sex masculin a fost Germania (63 %); în schimb, cea mai mare pondere
de imigranți de sex feminin a fost raportată în Cipru (57 %).

Emigrația
Emigrația​ este fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ
sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta.
O analiză recentă arată că 9 români părăsesc în fiecare oră ţara, România
pierzând anual echivalentul unui oraş de nivel mediu ca Slatina sau Tulcea. În 2017,
specialiştii au previzionat că vor părăsi ţara alţi 85.000 de români şi că dacă românii
ar râmâne, bugetul statului ar câştiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro/an.
Un studiu realizat de ONU arată că peste 3,4 milioane de români au emigrat
în străinătate sau s-au stabilit definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează
România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei, doar Siria, stat lovit de un
război civil, depășind țara și poziționându-se pe locul I. În procente, diaspora
reprezintă 17% din populaţia
totală a României. Concret,
potrivit unui raport ONU din 2015,
România înregistrează a doua
cea mai mare creştere a
diasporei unei ţări. Mai exact,
ţara noastră a înregistrat o
creştere a migraţiei de 7,3% pe
an, în timp ce pe primul loc este
Siria cu 13,1% , iar pe locul trei
Polonia, cu 5,1%.

4
 Cauzele migrației
De obicei oamenii îşi părăsesc locurile natale din motive economice, plecând
în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite sau pur şi simplu, pentru a scăpa
de săracie. Desigur, mulţi alţii se deplasează în arii geografice noi ca urmare a unor
persecuţii culturale şi religioase, sau datorită unor condiţii politice adverse. Oricum,
dintre toţi factorii care influenţează fluxurile migratorii cei economici rămân
determinanţi: foamete, şomaj, lipsa terenurilor agricole.
De asemenea, există și cauze personale, precum ​căsătoria cu un cetățean al
unui alt stat. În alte cazuri, oameni în vârstă din țări bogate, dar cu o climă rece, aleg
să se mute în alte țări cu o climă mai caldă, după ce ies la pensie.​ Există, însă cauze
involuntare: transferare forţată a unor populaţii dintr-un continent în altul, războaie,
expulzare, calamităţi naturale de proporţii etc.

Efectele migraţiei
Migraţiile produc efecte atât în ţările de destinaţie, cât și în ţările de origine.
În ​ţările de destinaţie​ se înregistrează urmatoarele efecte:

● Efecte economice​: imigranţii acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra şi
în concurenţă cu populaţia locală. În general efectele sunt benefice pentru
toate părţile când imigranţii realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când
imigranţii au calificare şi educaţie asemănătoare, ei ajung în concurenţă cu
muncitorii locali şi în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două
grupuri.
● Efecte demografice​: imigranţii contribuie la creşterea populaţiei, la
modificarea repartiţiei pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la
modificarea componenţei rasiale, etnice şi religioase a populaţiei.
● Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranţilor se
observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranţii
locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginaşe; o astfel de segregare
face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu
autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranţii sunt adesea victime ale unor
crime sau infracţiuni dar şi în rândurile lor infracţionalitatea este un fenomen
des întâlnit. Pentru a uşura integrarea imigranţilor, unele state au politici
speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învăţarea
limbii).
● Efectele sanitare au fost printre primele consecinţe ale migraţiilor observate
în epoca modernă. Adesea imigranţii aduc boli la care autohtonii nu au

5
 imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populaţiei
celor două Americi) dar şi invers, migranţii nu au imunitate la boli din noua lor
patrie. Ţările tradiţionale de imigrare realizează controale medicale ale
persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare.

În ​ţările de origine​ se înregistrează următoarele efecte:

● Efecte economice​: principalul efect benefic este datorat faptului că emigranţii

trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasaţi din
exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foştii
emigranţi sunt calificaţi ori şi-au perfecţionat o anumită calificare.

Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea
anumite dezechilibre economice.

● Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migraţiile determină modificarea

relaţiilor soţ-soţie, părinţi-copii. De exemplu, soţiile îşi asumă funcţii noi în
casă şi nu mai doresc să renunţe la ele când soţul se întoarce. De obicei
membrul care se întoarce aduce cu el în familie obiceiuri şi vicii care
deranjează.

6
 Statistici

Sursă proprie. Date statistice furnizate de INS

În tabelul de mai sus este reprezentată grafic evoluția numărului de emigranți

definitivi cu țara de origine România, între anii 1994 și 2016. După cum se poate
observa, în anul 1995 au migrat definitiv cei mai mulți români, cu un total de 25.675
persoane. La polul opus, nivelul emigrației din România a fost înregistrat în anul
2010, când 7.906 români s-au mutat definitiv din țară.

Sursă proprie. Date statistice furnizate de INS

7
 Acest tabel arată numărul de imigranți definitivi români în perioada 1991 -
2016. În perioada post-comunistă (1991-1996), numărul de imigranți veniți în
România a înregistrat valori mici, cel mai mic număr fiind obținut în 1994 când doar
878 de străini au venit în România. În perioada recentă (2011-2016), numărul de
imigranți a crescut semnificativ, înregistrându-se cel mai mare număr de străini în
2014, de 36.644.

Sursă proprie. Date statistice furnizate de INS

Mai sus s-a obținut în Excel rezultate referitoare la numărul de emigranți

definitivi și salariul mediu din România, între anii 2000 și 2016, pentru un nivel de
semnificație de 5%. Astfel, se poate construi modelul de regresie liniară simplă, în
care variabilele sunt:
Y = Variabila dependentă = Numărul de emigranți definitivi
X = Variabia independentă = Salariul mediu pe cap de locuitor
Modelul de regresie este:
y = 𝛽₀+𝛽₁x₁ ​⇔ ​Număr emigranți definitivi = 9.453,029 + 3,249 x Salariu
mediu/loc
unde:
● 𝛽₀ ​arată nivelul mediu al numărului de emigranți definitivi, atunci când salariul
mediu este 0; în acest caz, nivelul mediu este de 9.453,029
● 𝛽₁ ​arată cu câte unități se modifică în medie numărul de emigranți definitivi,
atunci când salariul mediu crește cu o unitate; în acest caz, variabila
dependentă se modifică cu 3,249 unități.
Testarea validității modelului de regresie obținut:
H​₀:​ Modelul de regresie nu este valid statistic
H​₁:​ Modelul de regresie este valid statistic
Pentru a testa aceste 2 ipoteze, folosim testul Fisher.
F​critic ​= F​Ⲁ; k; n-k-1​ = F​0,05; 1; 15​ = 4,54
F​calculat ​= 3,3001286

8
Regiunea critică: F​calculat​ > F​critic ​⇔ F​calculat​ >​ ​4,54 ​FALS​, ceea ce înseamnă că
F​calculat ​ nu se află în regiunea critică, deci nu există suficiente dovezi pentru a
respinge H​₀, ​la un nivel de semnificație de 5%.

Bibliografie

● https://goo.gl/RSSrog
● https://goo.gl/2Ydaud
● https://goo.gl/UuzWyj
● https://goo.gl/M198hS
● https://goo.gl/CzKNdA