Sunteți pe pagina 1din 13

Economie teritorială sustenabilă

Orașul Urlați, Prahova

I. Caracteristici generale

Oraşul Urlaţi este un oraş vechi, fiind menţionat, pentru prima dată, încă
din prima jumătate a secolului al XVI - lea, într-un hrisov semnat de Neagoe
Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care voievodul întărea mai multe
ocine mănăstirii Snagov şi în care printre „jurători” (martori) se afla şi boierul
”Oancea din Urlaţi”. Oraşul este situat în partea de sud-est a României, în
partea de sud-est a judeţului Prahova, la 44°59’28’’ latitudine nordică şi
26°13’50’’ longitudine estică, la o distanţă de 81 km de Bucureşti, în zona de
contact dintre Câmpia Română (câmpia subcolinara Mizil-Stâlpu) şi dealurile
subcarpatice.

Oraşul face parte din renumita regiune viti-vinicolă Dealu Mare, aflându-se
pe celebrul Drum al Vinului, fiind învecinat cu următoarele localități:

a. nord – comuna Iordăcheanu


b. sud – comunele Albeşti Paleologu şi Tomşani
c. est – comuna Ceptura
d. vest – comunele Valea Călugărească şi Plopu

Calea de acces în localitate este Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzău, din


Albeşti Paleologu, la o distanţă de 4 Km, pe Drumul Judeţean 102 C. Oraşul
este situat la o distanţă de 6 Km de Gara Cricov, fapt ce facilitează accesul
persoanelor, dar şi transportul mărfurilor.

Oraşul are o suprafaţă de 4 367 ha (43, 67 km2) ceea ce reprezintă 0, 93 %


din teritoriul judeţului. Relieful oraşului este un relief deluros (la poalele
dealurilor Istrița și Bucovel) cu înălţimi între 400 m şi 700 m.

Din punct de vedere geologic, oraşul se află situat în zona de contact dintre
Câmpia Română şi dealurile subcarpatice (Subcarpații Curburii). În zona de
terasă, care se înalţă cu 6 – 12 m faţă de nivelul albiei râului Cricovul Sărat şi se
înclină spre râu de la nord la est spre sud - vest, terenul se caracterizează prin
stabilitate şi relief lipsit de denivelări. Zona de luncă, pe partea stângă a râului
Cricovul Sărat, este inundabilă şi parţial mlăştinoasă. Zona de versant, ce
delimitează teritoriul la N – E, E si N – V, V este cunoscută sub denumirea
deDealurile Urlaţilor şi este caracterizată prin înălţimi de peste 400m, cu o
fragmentare accentuată cu văi adânci şi înguste. Regiunea colinară a localităţii
este slab reprezentată în vegetaţie lemnoasă spontană, rămânând pe unii
versanţi abrupţi pâlcuri de pădure în care se găsesc ulm, carpen, stejar.
Pădurile ocupă o suprafaţă de 138ha, având totodată şi funcţia specială de
protecţie, de gradul I şi nu sunt populate de o faună bogată.

II. Evoluția populației și a numărului de locuințe

Următoarele hărți evidențiază cartierele mai intens locuite la un moment


dat. Se observă că la 1790 aceste cartiere erau centrul, Valea Pietrei, Valea
Mieilor, Valea Humei, Mărunțiș și Valea Seman. La 1860 se evidențiază un grad
foarte omogen al locuirii, casele fiind răspândite relativ uniform pe întreg
teritoriul. După 1930 acoperirea spațiului devine tot mai eterogenă: populația
zonei centrale crește vertiginos , în timp ce în restul teritoriului apar ”pete
albe”, nelocuite. Până în 2013 gradul de risipire se reduce, casele de pe
versanți se împuținează, populația se concentrează mai ales în zona centrală a
orașului.

Bineînțeles, toate aceste modificări au legătură strânsă cu evoluția


numărului de locuitori marcată prin creșteri rapide (înainte de anul 1900 și în
perioada socialistă), prin două stagnări în prima jumătate a sec. XX și prin
descreștere în perioada postdecembristă. Industrializările, cele două războaie
mondiale și colapsul economic de după Revoluție sunt principalii factori care
explică oscilațiile.
III. Modul de utilizare al terenurilor

Orașul Urlaţi ocupă o suprafaţă de 4367 hectare (0,93 % din suprafaţa


totală de 471587 ha a Judeţului Prahova), din care cea mai mare suprafaţă o
reprezintă terenul agricol . După forma de proprietate, terenul agricol este
deținut în proporție de 50.34% de proprietari privați, în timp ce terenul
neagricol este deținut într-o proporție de 49.66% de stat.

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura


suprafeței administrative a orașului s-a menținut constantă după cum se poate
observa din datele prezentate mai jos, mici variații inregistrându-se la
categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape.

Categorie de Suprafață (ha)


folosință 2014 2013 2012 2011 2010
Teren
agricol, din 3461 3634 3634 3634 3634
care:
-arabil 1266 1066 1266 1266 1266
-pășuni 971 1171 1127 1127 1127
-vii/livezi 1224 1224 1241 1241 1241
Păduri 138 138 138 138 138
Ape 78 78 78 78 78
Teren
intravilan 347 347 233 233 233
construcții
Drumuri 225 225 225 225 225
(km)
Neproductiv 118 118 59 59 59

Evoluția terenului pe categorii de folosință


Terenul intravilan al orașului Urlaţi ocupă în prezent o suprafaţă de
aproximativ 1000 hectare (22,92% din total suprafață administrativă). După
cum se poate observa din tabel, din 2006 și până în 2014 terenul intravilan a
crescut cu peste 22%, de la 784,35 ha pana la 1000,96 ha.

2014 2006
Suprafața Procent din Suprafața Procent
ZONE FUNCTIONALE (ha) total (ha) din total
intravilan intravilan
Locuințe și funcțiuni 725.01 72.43 % 580.28 73.98 %
complementare
Unități industriale și 69.70 6.96 % 58.50 7.46 %
depozite
Unități agro- 37.00 3.7 % 37.00 4.72 %
zootehnice
Instituții și servicii de 72.80 7.27 % 29.70 3.79 %
interes public
Căi de comunicare și 47.50 4.75 % 42.47 5.41 %
transport (rutier)
Spații verzi,sport, 28.25 2.82 % 12.20 1.56 %
agrement
Construcții tehnico- 7.00 0.7% 6.00 0.76 %
edilitare
Gospodărie 6.80 0.68 % 6.80 0.87 %
comunală,cimitire
Destinație specială 6.90 0.69 % 11.40 1.44 %
TOTAL 1000.96 100 % 784.35 100 %
 Orto-fotoplanuri
 Legenda :
- zona industriala P&G
- zone rezidentiale recent dezvoltate
- zona rezidentiala ( centrala ) si de servicii
- zona industriala ne-exploatata ( Oztasar)
- Institutii de invatamant renovate
 Detaliu plan – platforma P&G:
IV. Structura actuala a activitatilor economice
Aproape jumătate dintre societăţile înregistrate în oraşul Urlaţi au domenii de activitate
predominante în sectorul terţiar, respectiv prestează activităţi de comerţ.

Este, de asemenea, important de punctat faptul că oraşul Urlaţi face parte din traseul
turistic „Drumul Vinului”. Acest fapt creşte atât valoarea turistică a oraşului, cât şi cea a
vinului produs în cadrul localităţii. În acest sens, Urlaţi reprezintă un punct de degustare a
vinurilor, activitate acompaniată de „meniuri câmpeneşti tradiţionale”. Având acest statut în
cadrul traseului, duce la creşterea cazărilor şi popasurilor turiştilor în cadrul UAT-ului, fapt
ce conduce la fiabilitatea investiţiilor în sectorul terţiar, în special în segmentul serviciilor
conexe domeniului turistic. Trebuie avut în vedere faptul că această aparteneţă la un circuit
turistic necesită investiţii importante în infrastructura oraşului.

Structura agenților economici din Urlați, în funcție de domeniul lor de activitate


Principalii agenţi economici şi profilul lor de activitate:

- S.C. Oltina Impex Prodcom S.R.L. – panificatie

- S.C. Pearl K&D S.R.L. – confectii în lohn

- S.C. Detergenţi S.A., Punct de lucru Urlaţi –produse de îngrijire a părului

- S.C. Plastipak România - ambalaje

- S.C. Coline Ana S.R.L. – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

- S.C. Cramele Bolgiu S.N.C. – fabricare vinuri

- S.C. Paniris S.R.L. – fabricarea painii si a prajiturilor

- S.C. La Vie S.R.L. - fabricare vinuri

- S.C. Deltarom Distribution S.R.L. – comercializare si productie produse


parafarmaceutice

- S.C. Berteea S.R.L. comercializare si productie produse parafarmaceutice

- S.C. Domeniile Dealu Mare S.R.L. – fabricare vinuri sin struguri

În ceea ce priveşte industria din cadrul oraşului, este demn de menţionat faptul că 10,2%
din totalul firmelor înregistrate în UAT Urlaţi au acest obiect de activitate. Pe lângă aceştia,
trebuie avut în vedere şi faptul că datorită existenţei lor, alte domenii de activitate, în
special cele terţiale ale serviciilor conexe, sunt întreţinute datorită sectorului industrial.

Activitatea economică din oraş a cunoscut un adevărat boom, prin deschiderea Parcului
Industrial Urlaţi, în anul 2009, ca o extensie a Ploieşti Industrial Parc S.A., desfăşurându-şi
aici activitatea 2 mari investitori: S.C. Detergenţi S.A. Timişoara, Punct de lucru Urlaţi (cca.
330 salariaţi), iar cealaltă investiţie green-field americană, respectiv S.C. Plastipak România
S.R.L., cu doar 27 de angajaţi.

Compania americană Procter & Gamble a inaugurat, oficial, pe 29 septembrie 2010,


noua Fabrica de produse pentru îngrijirea părului, cu sediul în orațul Urlați. În valoare de
circa 100 de milioane de dolari, investiția reprezintă una dintre cele mai avansate unități de
producție din punct de vedere tehnologic si ecologic aflate in portofoliul acestei companii.
Produsele cosmetice realizate de către cei 250 de angajați ai fabricii sunt destinate, în
proporție de 90%, exportului în 20 de state din Europa.

Investiţiile de parcul industrial reprezintă cca. 80% din economia oraşului, rata şomajului
scăzând cu cca. 2%. Cele 2 investiţii green-field, menţionate anterior, au creat cca. 360 noi
locuri de muncă, au crescut veniturile impozitate, au contribuit la dezvoltarea comunităţii
locale, la bunăstarea populaţiei şi, implicit, a localităţii, au crescut atractivitatea tursitică a
oraşului, făcându-l cunoscut în întreaga lume.

Conform datelor expuse în tabelul – Evoluţia terenului pe categorii de folosinţă - se


poate observa faptul că terenul agricol reprezintă 79,25% din suprafaţa totală a oraşului
Urlaţi. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că 6,9% din totalul societăţilor cu
sediul în UAT Urlaţi activează în domeniile agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

V. Proiecte majore dezvoltate


Două proiecte finanţate cu fonduri europene nerambursabile au fost implementate în
regiunea de dezvoltare Sud Muntenia prin Regio - Programul Operaţional Regional 2007 –
2013, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice . Este vorba
despre reabilitarea şi modernizarea unui centru social pentru persoanele cu handicap şi
despre un proiect destinat optimizării infrastructurii de transport, obiective realizate în
oraşul Urlaţi şi respectiv, municipiul Câmpina.

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu


Handicap din oraşul Urlaţi, proiect cu o valoare totală de 3.792.631,11 lei, a fost reabilitat,
modernizat şi echipat cu toate dotările necesare pentru cele 160 de persoane adulte cu
dizabilităţi şi probleme psihice protejate în cadrul centrului. Fiind o structură cu mai multe
pavilioane, în cadrul proiectului s-au realizat lucrări de modernizare la 4 din cele 5 pavilioane
existente, inclusiv blocul alimentar, spălătoria şi reţeaua de utilităţi. De asemenea, este în
curs de finalizare o magazie de depozitare a materialelor şi alimentelor.

În anul 2009, un articol publicat in ediția Ziarului Financiar susținea ca unul din trei
angajați ai fabricii pe care compania americana P&G a construit-o ar urma sa fie instruit cu
fonduri europene, dupa ce producătorul accesase până în acel moment aproximativ 55 000
euro pentru programe de formare a noilor angajați.

VI. Proiecte în curs de dezvoltare


In prezent, pentru urmatorii 2 ani, conducerea U.A.T. Orasul Urlati a identificat si stabilit
15 proiecte prioritare, astfel:

 Reabilitarea si modernizarea strazilor din oras;


 Reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;
 Reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare;
 Consolidarea, reabilitarea, extinderea si dotarea sediului Primarie;
 Construirea unui Corp de legatura intre C1 si C2 cu destinatie "Camera de garda" din
cadrul Spitalului Orasenesc Urlati;
 Reabilitare, modernizare, extindere si dotare infrastructura ambulatoriu integrat din
cadrul Spitalului Orasenesc Urlati;
 Modernizare parcului central din orasul Urlati;
 Infiintarea unui parc pe str. Mihai Viteazu;
 Consolidare, reabilitare şi dotare secţia recuperare medicală neuromotorie,
reumatologică şi posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați;
 Extinderea retelei de alimentare cu gaze;
 Achizitionarea unor utilaje multifunctionale;
 Amenajarea unui spatiu/parc de joaca pentru copii;
 Modernizarea si extinderea retelei de iluminat public;
 Reabilitare și modernizare clădire Policlinică;
 Construire Sală de sport în incinta Școlii Gimnaziale “Cănuță Ionescu” Urlați.

Realizarea acestor proiecte impune respectarea unui plan de acțiune, respectiv


întocmirea studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții, întocmirea proiectelor
tehnice, emiterea certificatelor de urbanism/autorizații de construire, obținere
avize/acorduri, organizarea procedurii de achiziție publică, încheierea contractelor cu
operatorii economici, execuția lucrărilor, monitorizarea contractelor de achiziție publică.

VII. Concluzii

Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de


voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în
programe operaţionale.

Oraşul Urlați se confruntă cu probleme specifice unui oraş în plină dezvoltare. Creşterea
calităţii vieţii în oraşul Urlați este un element strategic indispensabil dezvoltării viitoare a
oraşului; succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a
coopera cu mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza,
evalua şi corecta în timp.

Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost: implicarea comunității,


transparența, obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului. Pentru a da rezultate,
strategia trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui
management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice si să speculeze
oportunitățile apărute în beneficiul comunității.

VIII. Bibliografie
 Strategia de dezvoltare durabila a Orasului Urlati ( 2015-2020 )
 Ziarul Financiar
 Google Earth