Sunteți pe pagina 1din 9

I.

Metode si tehnici de cercetare

 Date generale ale zonei studiate


Lacul Morii este un lac de acumulare de pe râul Dâmbovița, format de acest râu în spatele
barajului Ciurel din Municipiul București, baraj executat în principal pentru protecția orașului
împotriva inundațiilor.

Lucrările au început în iulie 1985, iar pe 21 august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel și apele
Dâmboviței au început să se adune în spatele zăgazurilor din pământ și beton.

Este cel mai mare lac din București, cu o suprafață de 246 ha. Lacul se află la circa 6 km de
centrul orașului și este situat între: cartierul Crângași la est și sud-est, cartierul Giulești la nord și
nord-est și satul Roșu (comuna Chiajna) la sud-vest. În subsidiar lacul permite realizarea unei zone de
agrement în cartierul Crângași și permite asigurarea unui debit de scurgere salubră pe Dâmbovița în
capitală.

Lacul a fost realizat printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu
diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 7 km. Volumul lacului este de 14,7 milioane
m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³, peste nivelul normal de retenție.
(După alte surse, Lacul Morii are H= 19,00 m și V=18,70 mil. mc) Volumul efectiv pentru atenuarea
viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care se prognozează apariția unor
viituri.

Realizarea lacului peste zona mlăștinoasă din Giulești, în apropierea unei zone urbane a
necesitat dezafectarea unor folosințe existente, printre care demolarea unei biserici la care se
ajungea peste un pod peste mlaștină și dezafectarea unui cimitir.

 Aplicarea a trei metode de cercetare pe un studiu de caz


Etapa 1 – Cercetare clasică – Metoda renovării
Spațiul antropic a necesitat în trecut, dar și în prezent atenție sporită și mentenanță de nivel
înalt pentru a putea îndeplini funcția dorită la randament maxim. Pentru Barajul Ciurel, obiectivele
principale ce ar necesita reparații sau chiar redimensionare sunt :

a) Lama deversorului precum și componentele beton-armat ce mențin nivelul sanitar al curgerii


b) Reabilitare promenandă/cale de rulare și execuția unei a căi secundare, la baza construcției
c) Renovarea și reintroducerea în atenția publicului a structurilor existente în peninsulă

De asemenea, un detaliu major al construcțiilor de acest rang, iluminatul public, este neglijat pe
întreaga lungime a barajului. Instalarea unei rețele de iluminat ar aduce beneficii precum sporirea
siguranței rezidenților sau protecția monumentelor și obiectivelor împotriva vandalizării. Toate
acestea pot fi completate și de realizarea unor puncte de pază pentru un control definit al zonei,
inclusiv peninsula, ea fiind ținta majoră al acestui sistem de pază.
Zona studiată aflată la S-V de Lacul Morii este caracterizată printr-un peisaj dominat de lipsa
mobilierului stradal sau a parcurilor verzi de mici dimensiuni, funcție de recreere fiind în mare parte
de Parcul Crângași. Iluminatul stradal trebuie și el îmbunătățit pentru a se ridica la așteptările unei
comunități în dezvoltare.

Etapa 2 – Cercetare creativă – Metoda detaliilor - din punct de vedere al


detaliilor, trebuie menționate structurile care se află într-un stadiu avansat de degradare.

Potențialul acestor structuri nu este


atins, însă existența lor, în ciuda
intemperiilor naturii, denotă o
durabilitate mare a acestora, implicit
un potențial scăzut, dar existent pentru
renovare și includerea lor pe lista
atracțiilor turistice urbane.

Lacul Morii nu mai are funcție de agrement, dar ținând cont de cererea în
creștere a acestui tip de serviciu, lacul ar putea oferi locatarilor opțiuni pentru
andocarea ambarcațiunilor, spații pentru realizarea serviciilor de închiriere -
echipamente sportive, organizare de competiții sau tur ghidat al structurilor
submersate.
Faleza nu trebuie neglijată, aceasta
ocupând o suprafață atât de extinsă încât
poate defini aspectul general al
construcției. Refacerea digului interior și
exterior este de importanță maximă
întrucât acesta este responsabil pentru
menținerea rezistenței structurale dar și din
motive igienico-sanitare.

Perspectiva biologică prezintă un


pericol din partea deversărilor necontrolate
de substanțe reziduale/periculoase,
majorat de inexistența sau randamentul
scăzut al instalațiilor de control a calității
apei. Instalarea punctelor de pază mai sus
menționate au ca obiectiv secundar
protejarea calității apei lacului, astfel sa
corespundă normelor de întreținere a vieții
acvatice.
Etapa 3 – Cercetare transdisciplinară – Lebadă neagră
Situarea zonei de studiu sub trasee/cordoane aeriane poate conduce la apariția unui
accident aviatic cu impact direct sau indirect asupra cartierului rezidențial. Următoarea analiză
prezintă succint la nivel Macro și Mezzo aspectele afectat, dar și 4 scenarii posibile.

a) Impact direct ( Macro) -> accidentul aviatic perturbă nivelul lacului, cu posibilitate de
deversare necontrolată a barajului ; Misiuni de salvare ce necesită accesul facil al
mașinilor utilitare; posibilitate de avarie a lamei deversoare, ceea ce pune în pericol
zona de aval
b) Impact indirect (mezzo ) -> alte componente ale aeronavei pot avaria automobile,
imobile sau chiar pot rani persoane ; demolarea anumitor structuri pentru
evacuarea populatiei ; distrugerea peisajului local.
Detaliu Pericol major Obiective Obstacole tehnice Soluții
afectate
Z. imp Deferlare Insulă, corp Distanța mare față Instalare barieră
1 necontrolată, dig de cale de acces gonflabilă
distrugerea clădiri – corespunzătoare
structurală a locuințe din
insulei vecinătate
Z. imp Distrugerea Lamă Răspuns întarziat Infințarea unui
2 barajului și a deversor, al echipelor de corp permanent
structurilor corp dig, intervenție, pentru intervenții
interne suprafață ambuteiaje de urgențe
regularizată a rutiere. majore în
râului apropiere
Dâmbovița
Z. imp Salvare Nivelul Inexistența unui Reabilitarea
3 supraviețuitori hidrostatic al ponton/ambarcați docurile
lacului uni specializate existente,
crearea de spații
tehnice noi
Z. imp Siguranța Clădiri de Densitate ridicată Înștiințarea
4 locatarilor și a locuit, spații a clădirilor publicului,
pasagerilor comerciale/ elaborare plan de
de servicii urgență cu locuri
speciale de re-
grupare
II. Eco-dezvoltare și peisaj

fig. 1- Imagine satelitară 2017

fig.2 – imagine satelitară 2001


Aflat pe râul Dâmbovița, Lacul Morii constituie alături de Barajul Ciurel un ansamblu
artificial împotriva viiturilor care ar putea inunda capitala. Cu cele 246 de hectare ale sale
este cel mai mare lac din București. Barajul Ciurel, cu o înălțime de 15 metri și o lungime de
7 km stăvilește cursul Dâmboviței, dând astfel naștere lacului cu pricina.

A. Prima limită – reprezentată prin aspectul luciului de apă și evoluția acestuia


în urma barării cursului.
B. A doua limită – reprezintă relația între cartierul rezidențial și lacul Morii
C. A treia limita – semnifică dezvoltarea teritorială a zonei de Nord-Est a
Sectorului 6

În 1985, guvernul comunist a luat decizia de a amenaja un lac de acumulare în


cartierul Crângaşi, pentru a proteja Capitala de eventualele inundaţii cauzate de râul
Dâmboviţa. Ceauşescu a cerut ca lucrările la noul lac şi la baraj să se termine în maximum
doi ani, indiferent de consecinţe. Ordin pe care constructorii l-au urmat întocmai. Întâi, sute
de case din zonă au fost demolate, iar oamenii, strămutaţi.

În 1986, oamenilor care aveau rude înhumate la Cimitirul Crângaşi li s-a comunicat că
trebuie să mute rămăşiţele pământeşti ale celor dragi în Cimitirul Giuleşti Sârbi sau Chiajna,
însă timpul acordat pentru asta a fost atât de scurt (o săptămână) încât cei mai mulţi nu au
reușit. Indiferenţi la drama locuitorilor, constructorii au intrat cu buldozerele în cimitir.

În ciuda acestor obstacole, zona a fost ulterior inundată, apa acoperind zona pe care
s-au aflat cele două locuri sfinte. Un monument învechit, de tablă, menționează faptul că
sub apele lacului a existat locul pe care se înălța odată biserica.
În ceea ce privește relația între zona rezidențială și lac se poate evidenția evoluția
continuă a numărului de locuințe. Acest fenomen, accentuat in ultimii 5 ani este reprezentat
comparativ în figurile 1 și 2. Zona studiată a cunoscut o creștere evidenta a densității
locuitorilor.

Printre disfuncționalitățile din zone se numără aspectul sumbru al cimitirului din


apropiere , lipsa unor spații verzi amenajate, a locurilor de parcare, iar regimul de înălțime
va fi și el afectat. Linia orizontului construit va cunoaște modificări în viitorul apropiat
datorită dezvoltatorilor imobiliari interesați de zona apropiată a lacului.

III. Role-Play ( Directia Circulatie PMB )


PRO:
a) Drumul expres va asigura legatura Autostrazii Bucuresti-Pitesti cu Splaiul Independentei
la Podul Ciurel si va reprezenta o artera de mare viteza de trecere de la regimul de
autostrada la regimul instituit pentru arterele orasenesti.
Fata de reteaua stradala majora a orasului Bucuresti, drumul expres reprezinta o dublare
a B-dului Iuliu Maniu intre Soseaua de centura si Pasajul Lujerului, ale caror incarcari de
trafic sunt apropiate de capacitatea maxima a arterei.
b) Penetratia Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucuresti-Pitesti nu va aduce masini
in centrul orasului deoarece este facuta intre cele doua inele de circulatie, inelul
principal si viitorul inel median, iar populatia va alege sa mearaga pe aceste inele, nu pe
Splaiul Independentei, direct pana la autostrada Bucuresti-Constanta.

CONTRA:

a) Precum multe proiectele demarate de fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, si acesta
a inceput fara un Plan Urbanistic Zonal aprobat, asa cum prevede legislatia, inca de anul
trecut desfasurandu-se lucrari de realizare a nodului de circulatie . Realizarea acestui
nod presupune construirea unui pod hobanat peste raul Dambovita si a unui pod cu
tabliere din beton armat, inclusiv a bretelelor de racordare cu cele doua strazi, in acest
moment lucrarile fiind avansate. Primaria Capitalei a prezentat in dezbatere publica
Planul Urbanistic Zonal care trebuia realizat si aprobat inainte de inceperea lucrarilor. Cu
alte cuvinte, consultarea populatiei se face la aproape un an dupa inceperea lucrarilor.

b) “Se considera intr-un mod eronat ca valoarea volumului traficului rutier pe alianiamentul
Splaiul Independentei cu toate ambuteiajele de la intersectiile semaforizate, se
datoreaza acelor vehicule care vor sa ajunga neaparat in A1. O ipoteza de lucru cu totul
eronata, nivelul ridicat al volumului de trafic rutier de pe acest aliniament se datoreaza
in principal: centrelor comerciale, bancilor, firmelor, tribunalelor sector 3 si sector 5, a
traficului turistic din "Centrului Istoric" si nu in ultimul rand al lipsei parcarilor subterane.
Prin realizarea Pasajului Virtutii, soferii vor fi ademeniti sa ajunga in A1, pe Spaiului
Independentei, ceea ce va conduce la o crestere semnificativa a volumului de trafic
rutier, care va conduce automat la blocari suplimentare ale acestuia". - Rausse Victor,
locuitor din zona, ce isi exprima opinia legata de optiunea aleasa de , punand accent pe
faptul ca aceasta consultare publica a fost organizata mult prea tarziu pentru a putea
schimba datele proiectului