Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 3

2.5. Caracterizarea generală a indicatorilor de eficienţă economică

În practica economică se utilizează mai multe categorii de indicatori de


eficienţă economică, după cum urmează:
1) după capacitatea lor de informare:
a) indicatori parţiali sau analitici;
b) indicatori complecşi.
2) după modul în care reflectă influenţa factorului timp:
a) indicatori statici;
b) indicatori dinamici;
c) indicatori comparabili.
3) după nivelul eficienţei exprimate:
a) indicatori cu valori optime;
b) indicatori şi criterii cu valori acceptabile;
c) indicatori care stabilesc pragul minim sau plafonul maxim al valorilor de
eficienţă dorite sau acceptabile.
4) după sfera de cuprindere:
a) indicatori generali;
b) indicatori specifici.
Pentru calculul acestor indicatori sunt necesare o serie de informaţii care
caracterizează proiectele de investiţii. Aceste informaţii pot fi grupate în 4 categorii
principale, după cum urmează:
1) costurile generate de realizarea proiectului;
2) avantajele anuale şi integrale anticipate;
3) resursele de timp asociate;
4) eficienţa scontată (din punct de vedere economic, financiar, social şi
economic).

1
1. Costurile generate de realizarea proiectului:
Termeni utilizaţi:
- costuri asociate = factorul generator de efecte utile;
- capitalul alocat = factorul determinant al avantajelor anticipate
Tipuri de costuri:
a) investiţia totală (It) = volumul total al investiţiilor necesare pentru realizarea
lucrărilor care intră în structura proiectelor;
Componentele investiţiei totale sunt:
- investiţiile finanţate (IF);
- valoarea rămasă de amortizat (VRDA), disponibilă de la capitalul activ şi
încorporată în noul proiect;
It = IF + VRDA, cu IF = KA + NFR,
unde: KA = capital amortizabil;
NFR = necesar de fond de rulment pentru primul ciclu de exploatare.
Observaţie: Amortizarea anuală a investiţiei (Ah):
KA KA  VRDA
Ah = D
sau Ah = D
,

cu D = durata de serviciu (de funcţionare a investiţiei).


b) Tranşe de investiţii anuale (I h): volumul de investiţii realizat în anul h al duratei de
execuţie.
h= 1, N , unde: N = d + D
N = durata de viaţă a investiţiei (ani);
d = durata de execuţie a obiectivului de investiţii (ani)
D = durata de exploatare sa funcţionare (ani)
Observaţie: Costul total al investiţiei (It) se determină pe baza unei
antecalculaţii de preţ, la nivelul proiectului de investiţii, denumită deviz general.

2
c) Costurile anuale de exploatare (CEh): se referă la sumele cheltuite cu materialele,
materiile prime, combustibilul, energia, personalul, cu taxele şi impozitele, etc. şi NU
include cheltuielile cu amortizarea anuală a capitalului fix.
d) Costurile anuale totale, de investiţii şi exploatare (Kh): calculate pentru anul h al
orizontului de analiză (N = d + D).
e) Valorile actuale ale costurilor: VA(It), VA(Ih), VA(CEh) şi VA(Kh).
2)Avantajele anuale şi integrale anticipate:
Observaţie: Avantaje (cu referire specială la cele economice şi financiare) =
recompensă cuvenită investitorului pentru efortul făcut şi pentru riscul asumat.
a) Profitul brut anual (PBh):
PBh = Vh – Ch, unde Vh = venit anual;
Ch = costuri de producţie anuale.
b) Profitul net anual (PNh):
PNh = PBh – Impozit pe profit (în prezent 25%);
c) Cash – flow (flux de numerar) brut (CFBh) anual:
CFBh = PBh + Ah
d) Cash – flow net (CFNh) anual:
CFNh = PNh + Ah
e) Cash – flow net anual rămas investitorului după plata dobânzilor şi a ratelor la
împrumuturi (CFNRh) denumit şi cash flow disponibil:
CFNRh = CFNDh = CFNh – Dh - rh
unde: Dh = dobânda anuală;
rh = rata anuală.
f) valoarea netă anuală (VNh):
VNh = Vh - Kh
Observaţie: pentru toate avantajele se calculează şi valoarea actuală
g) valoarea netă actuală totală sau venitul net actualizat (VNAT)
3) Resursele de timp asociate:

3
VNh
d dap
D

t (ani)
m n p s r v

unde:
d = durata de execuţie a lucrărilor;
dap = durata de atingere a parametrilor proiectaţi;
D = durata de funcţionare rentabilă;
N = durata de viaţă a proiectului (d + dap + D);
l = lag-ul investiţional (decalajul mediu în timp dintre momentul cheltuirii resurselor
pentru investiţii şi momentul atingerii scopului propus, respectiv al începerii
funcţionării şi generării de profit;
lr = lag-ul recuperării integrale a capitalului iniţial pe seama avantajelor anuale
obţinute în perioada exploatării (lr = l + T, cu T = durata de recuperare).
Pe durata de viaţă a proiectului se remarcă următoarele momente principale:
m = momentul luării deciziei de investiţii;
n = momentul începerii lucrărilor şi începerii consumării resurselor alocate
proiectului;
p = momentul punerii în funcţiune a noilor capacităţi;
s = momentul atingerii parametrilor normali de funcţionare;
r = momentul încheierii recuperării capitalului investit;
v = momentul încheierii duratei de funcţionare.

4
Observaţie: avantajele, efectele utile se notează cu R, unde R = f (C, T), unde:
C = costuri asociate, iar T = resurse de timp asociate.