UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

MASTER CEAEHK

REFERAT LA DISCIPLINA

PRECEPTE RELIGIOASE ÎN CERTIFICAREA

HALAL&KOSHER

DUMITRA ANDRADA GEORGIANA

AN I CEAEHK
 Alimentația Halal&Kosher

Se vorbește tot mai mult în lumea contemporană despre necesitatea unei alimentații
sănătoase, astfel încât, asistam la un fenomen global de reîntoarcere la hrana bio. Consider că
industria alimentară face eforturi de a se reorienta spre hrana sanatoasă. Omul zilelor noastre, de
asemenea. Sunt laudabile aceste demersuri, dar, ma tem ca este un caștig numai pe
jumatate.Omul contemporan nu are nevoie numai de o alimentație sănătoasă, bazată pe produse
exclusiv naturale, ci mai ales de o alimentatie duhovnicească. Chiar dacă despre alimentatia
sanatoasă s-au scris numeroase tratate științifice precum și articole de specialitate, nicăieri nu
vom întalni o concepție, mai cuprinzatoare și mai profundă, asupra hranei și a modului în care
omul se raportează la aceasta, ca în invătatura creștină. Numai daca ținem seama și de modul în
care hrana este înteleasa, prin prisma Sfintei Scripturi și a Sfintei Traditii, putem ajunge la
concluzia că viața omului este mai mult decat "mâncare și băutură”.

Ești ceea ce mananci”, se spunea acum aproape 6000 de ani în Ayurveda, scriere Indiana
dedicată medicinei si nutriției, din ciclul sacru al Vedelor. Încă de pe atunci, oamenii
descoperisera importanta hranirii corecte si echilibrate, cu alimente sanatoase și de calitate, ca
una dintre condițiile esentiale a sănâtatii umane, a duratei si calității vieții omului.

De-a lungul istoriei, toate religiile au formulat principii de hranire adecvată, în consens
cu spatiul geografic pe care il acopereau, cu specificul cultural al popoarelor respective, având
însă ca numitor comun, pe langă o conexiune mai stransă cu divinitatea, obținerea de beneficii
maxime pentru organismul uman. În aceasta ideatică se încadreaza sistemul de hranire ,,kosher”,
propriu religiei mozaice, sistemul de alimentatie ,,halal”, specific islamismului și chiar diferitele
practici ale postului, specifice religiei crestine. Lor avea sa li se alature mai tarziu alimentatia
ecologica, subsumata ideologiei ecologice, de refacere a echilibrului planetar, de reconexare a
omului la natura, inclusive prin alimentatie.
Ritmul accelerat al vieții moderne ne împiedica să acordam atenția necesară obținerii si
preparării hranei, provenienței, caracteristicilor si calitatii acesteia. Astfel, substanta biologică
pură, cu principiile ei active, esentiale vietii este tot mai rar întalnita in alimentatia noastra. Ne
hranim cu orice este vegetal sau animal, mai mult sau mai putin propriu consumului, alimente
saturate de diferite substante chimice pe întreg parcursul obținerii lor, de la producția agricolă,
2
pana la procesare și desfacere. Mai grav, ne hranim din ce în ce mai mult cu alimente în
întregime sintetizate chimic.
Si atunci cum se rezolva această problemă? Sistemele de hranire alternative, promovate de
precepte religioase sau ideologice pot aduce o solutie. Alimentația ecologică, halal sau kosher,
propun de fapt o reîntoarcere la principiile corecte ale alimentației sănătoase.
Alimentele halal – specifice spațiului religios musulman si comunitatilor musulmane din
diaspora, acopera o semnificatie alimentară destul de diferită de cea ecologică, dar au în comun
obținerea de beneficii maxime din hrana, pentru organismul uman. Aparute în spatial nord-
mediteranean, ca și cele kosher, de altfel, prescriptiile de hranire halal au fost necesare, într-un
climat cu temperaturi excesive si conditii de hranire limitate, în care hrana improprie se putea cu
usurința transforma dintr-un element esential vietii, într-o otravă mortală.

Termenul de ,,halal” (helal – in turca), însemna permis din punct de vedere religios, dar
si ,,bun” sau ,,pur”. El se refera atat la speciile vegetale si animale premise consumului, cat si la
modul de sacrificare sau preparare, pastrare si consum al acestora. Conform religiei islamice,
următoarele produse fac parte din categoria lucrurilor halal: carnea animalelor permise si
sacrificate ritualic, laptele (de vaci, oi, cămile sau capre), mierea, pestele, plantele care nu
intoxică, legumele proaspete sau înghetate, fructele proaspete sau uscate, nucile si alunele de
pădure, cerealele (grâul, orezul, secara, orzul, ovăzul).
Carnea de animale precum vacile, oile, caprele, gastele, găinile, ratele, potârnichile sunt
halal daca au fost sacrificate conform ritualurilor islamice. Pestele si animalele acvatice sunt
considerate halal chiar daca mor dupa prindere, mai putin somnul, care este asemuit porcului (de
altfel el se hraneste si cu cadavre). În ceea ce privșste păsările de curte, precum găinile, ratele,
curcile, ele trebuiesc tinute închise cu doua-trei zile înainte de sacrificare si hrănite cu grăunte
pentru a fi purificate având în vedere că acestea consumă, uneori, si lucruri considerate impure.
Opusul unui produs ,,halal”, este un produs ,,haram, impur si nepermis religios. Conform unei
reguli fundamentale in religia islamică, orice lucru care duce la un alt lucru nepermis, este la
randul sau nepermis.
Exista o încadrare speciala pentru lacuste, considerate halal, dat fiind probabil si abundenta
lor in climatul respective si prezenta din cele mai vech timpuri, in dieta specifica zonei. Este
interzis consumul animalelor care nu sunt sacrificate potrivit regulilor islamice sau cele care sunt
măcelărite fără a pronunța numele lui Allah, precum si al animalelor

3
 Este interzis consumul animalelor omorâte prin strangulare,lovitură la cap, cauze
naturale, sau care sunt ranite sau ucise de alte animale. Pestii sunt exclusi din această categorie,
dat fiind modul specific de prindere.
Vânatul și animalele vânate sunt halal, daca nu fac parte dinspeciile interzise, vânătorul este
musulman matur și nu se afla în starea de ihram(stare de sacralitate în care se află musulmanul
in lunile sfinte). Vânătorul nu trebuie să vâneze doar de placere, fara intenția de a mânca sau de a
se folosi de vanat. În acest fel, implicit, sistemul de hranire Halal, promovează alimentele cu o
procesare mai simpla si mai apropiata de natural, principiul fundamental conform căruia omul
are dreptul să cunoască ceea ce mananca.
Alimentele kosher, impuse cu mai bine de 2500 în urmă de către religia iudaica, constituie
un sistem de alimentație asemanator cu cel halal, apărând în acelasi spatiu geografic. Exista însa
si deosebiri semnificative, dar scopul final este similar, acela de a oferi comunitatilor umane ce
practicau aceasta religie, o hrana cat mai sănătoasă. De altfel, termenul kosher, derivat din
cuvantul evreiesc kasher, însemna de asemeni ceva pur, adecvat, potrivit.
În ultima jumatate de secol, cercetarile nutritionistilor asupra mancarii kosher, au evidentiat o
serie de beneficii pe care o aduce aceasta consumatorilor, precum si baza stiintifica a acestora,
dincolo de motivatiile religioase. In primul rand, produsele sunt verificate si certificate de catre
unorganism de certificare ,,kosher”, fara nici o legatura cu compania producatoare, cu institutiile
sanitar-veterinare sau de control al calitatii de pe circuitul normal, constituind astfel un filtru
suplimentar in calea alimentelor improprii consumului. Astfel, peste 98% din aditivii si
colorantii folositi in industria alimentara conventionala, nu se gasesc in mancarea kosh.
Exista chiar si o anumita o sare considerata kosher, cu granulaţie mai mare, formată din
cristale cu forme neregulate, fara aditivi, foarte eficienta in desangvinizarea rapida a carnii. Al
doilea aspect avut in vedere de regulile kosher, se refera la modul de sacrificare a animalului,
inclusive regulile de macelarie si de preparare a carnii. Tora specifica in mod clar, ca omul nu are
voie sainduca nici un fel de suferinta animalului pe care urmeaza sa-l manance, dar nici altei
creaturivii. In prezent se stie ca aceste reguli stravechi au o baza reala, stiintifica, secretia mare
de hormoni din momentele de panica prin care trece animalul inaintea sacrificarii, fiind redusa
lamaximum. Pentu aceasta, ustensilele de macelarie trebuiesa fie foarte ascutite, iar taierea
precisa, dintr-o miscare, care sa taie toate vasele de sangeimportante. O interdictie expresa exista
in textele religioase evreiesti asupra consumului de sânge. De aceea, tehnica de sacrificare

4
kosher a animalelor, urmarește scurgerea cât mai rapida si mai completă a sângelui. În final,
macelarul va îndeparta unele parti ale animalului considerate impure.Al treilea aspect al
alimentatiei kosher se refera la modul de consum al alimentelor. Carnea si lactatele nu pot fi
consumate împreună. Caracteristica esentială pentru produsele kosher este igiena perfecta în
toate fazele tehnologice de obținere.

Fig 1. Părți premise/interzise

5
 Pentru ca lucrez într-o fabrică de produse lactate, m-am gandit sa mai scriu despre produsele
lactate tip halal .Laptele proaspat, prin însăsi prevederile Coranului referitoare la alimentele
Halal, este considerat un aliment permis, daca aparține speciilor considerate la rândul lor Halal,
respective vite , oi, capre. În consecinta, pentru obtinerea laptelui proaspat Halal este suficienta
respectarea regulilor stricte de igiena stabilite pentru productia convenționala și evitarea unor
contaminari accidentale cu alimente interzise sau dubioase, pe parcursul procesului de colectare,
procesare si ambalare a laptelui. Produsele din lapte însa, pun o serie de probleme mult mai
complexe, deoarece obținerea acestora presupune folosirea unor anumite resurse tehnologice,
spatii si utilaje (malaxoare,fermentatoare, dozatoare etc), precum și a unei game variate de
ingrediente.

Spatiile si echipamentele folosite în obținerea, depozitarea, transportul si desfacerea

produselor din lapte Halal, a ingredientelor Halal si a productiei intermediare, trebuie
sa respecte în general aceleasi reguli ca în cazul produselor din carne si în primul rând
prevederile legale din industria alimentara conventionala de profil.
Ingredientele în cazul produselor din lapte Halal trebuie sa dețină la randul lor o certificare în
acest sens. Ele sunt diferite pentru cele trei categorii de produse lactate: produse de smântanire,
produse de fermentare si produse de coagulare. Daca primele doua categorii nu pun probleme
deosebite, afara de materia prima de baza, fiind implicate doar culturi ale diferitelor
microorganisme de fermentatie lactica, produsele de coagulare, mai numeroase și mai complexe,
cer o atentie aparte pentru a fi certificate Halal.
Aditivii folositi în obtinerea produselor din lapte sunt foarte diversi, cand nu sunt exclusiv
de sinteza chimica,provin din organisme animale, din organisme vegetale sau din
microorganisme
Controalele alimentelor sunt riguroase și cuprind întregul flux; astfel se acordă importanță
inclusiv distrugerii deseurilor animale sau vegetale pentru a nu fi utilizate în alte industrii,
considerând ca ar conduce la obținerea de produse nocive.

Consider că, în afară de rigorile religioase, acest tip de produse oferă o multitudine de
beneficii. Vorbim de alimente lipsite de toxine, întrucât se respectă cerințele stabilite.

6
BIBLIOGRAFIE:

Tudor L.(2009) Tehnologii generale în industria alimentară, Editura Printech.

http://www.agro-tv.ro
WWW.edu-veterinar.ro

www.wikipedia.ro