Sunteți pe pagina 1din 4

CURS 10

4.3. Analiza de senzitivitate a proiectelor de investiţii

Def.: o procedură iterativă îndelungată, pe parcursul căreia se evaluează


diferitele modificări posibile ale factorilor exogeni şi impactul lor asupra indicatorilor
de eficienţă economică şi financiară.
Scop: stabilirea viabilităţii deciziilor din punct de vedere al eficienţei
economice şi financiare în condiţii de incertitudine sau de variaţie probabilă a
factorilor de risc avuţi în vedere.
Etape:
- înainte de luarea deciziei se identifică variabilele relevante cu impact
considerabil pentru succesul/eşecul proiectului;
- se acordă fiecărei variabile valori corespunzătoare diferitelor ipostaze
(favorabilă, medie, nefavorabilă);
- se reface calculul indicatorilor de eficienţă pentru noile ipostaze;
- se face alegerea deciziei optime.

4.4. Evaluarea riscului în procesul de fundamentare a deciziei de investiţii

Evaluarea probabilistică se aplică în proiectelor de investiţii atunci când


obţinerea rezultatelor aşteptate pe seama deciziilor de investiţii are loc în condiţii de
incertitudine parţială.
Situaţii care pot fi abordate probabilistic:
a) volume diferite ale cererii de bunuri şi servicii pe piaţă;
b) accentuarea concurenţei datorită apariţiei noilor tehnologii şi produse
competitive;
c) apariţia de dificultăţi în asigurarea resurselor valutare, materiilor prime,
etc.;

1
d) variaţia ratei dobânzii;
e) variaţia preţurilor şi a inflaţiei.
Concepte cu care se operează:
M
p = N
, unde p = probabilitate, M = numărul de şanse care favorizează

fenomenul dorit, N = numărul total de şanse.


 q = 1-p, unde q = riscul măsurat
şansele iau valori de la 0 la 1, şanse 0 – eveniment imposibil, şanse 1 – certitudine,
şanse 0,5 – valori reale în practică.
 pentru orice indicator de eficienţă se pot calcula valori maxime, minime sau
medii;
 valorile medii care se pot calcula: ex. speranţa matematică – reprezintă
informaţiile privind parametrii şi indicatorii proiectelor, ponderaţi cu
probabilitatea realizării lor;
 valorile probabile (Eij) ale avantajelor/costurilor dependente de varianta i de
investiţii şi de starea /situaţia viitoare j:
Eij = f(vi, sj)
 se elaborează matricea avantajelor economice:
Sj
S1 S2 …………….. Sj …………….. Sn
Vi
V1 E11 E12 …………….. E1j …………….. E1n
V2 E21 E22 …………….. E2j …………….. E2n
. . . …………….. . …………….. .
. . . . .
. . . . .
Vi Ei1 Ei2 …………….. Eij …………….. Ein
. . . …………….. . …………….. .
. . . . .
. . . . .
Vm Em1 Em2 …………….. Emj …………….. Emn
p(Sj) p(S1) p(S2) …………….. p(Sj) …………….. p(Sn)
Alternative, situaţii posibile în viitor probabilitatea apariţiei situaţiilor

2
Valoarea medie a indicatorului Eij (speranţa matematică) a:
n

Ei = SM(Vi) =  p( Sj ).Eij  p(S1).Ei1+p(s2).Ei1+…..+ p(sj).Eij + …… + p(sn).Ein


j 1

Varianta optimă de proiect (Vi*) este aceea pentru care speranţa matematică este
maximă:
n

i*: max Ei = max=  p( Sj ).Eij


j 1

i
Aplicaţie
Pentru 3 variante de proiect de investiţii se dau următoarele valori ale VNAT, pe stări
posibile în viitor (S1 – maxima, S2 - medie, S3 – minima):
mild. lei
Sj
S1 S2 S3
Vi
V1 500 320 280
V2 380 250 290
V3 400 300 290
p(Sj) 0,2 0,5 0,3

Să se formuleze opţiunea de investiţii (i*= ?)


SM(V1) = 500 x 0,2 + 320 x 0,5 + 280 x 0,3 = 344 mild. (i*)
SM(V2) = 380 x 0,2 + 250 x 0,5 + 290 x 0,3 = 288 mild.
SM(V3) = 400 x 0,2 + 300 x 0,5 + 290 x 0,3 = 317 mild.

Dacă pentru 2 sau mai multe proiecte de investiţii SM = constantă, se apelează la


abaterea standard  = Dx , cu Dx =  ( Fj  SM ) 2 . pj ,
unde: Fj = mărimea previzionată a indicatorilor de eficienţă;
SM = speranţa matematică (constantă pentru toate proiectele);
pj = probabilitatea realizării în viitor a valorii indicatorilor;
Fj – SM = abaterea medie în valoare absolută între mărimea indicatorului
previzionat şi valoarea medie a lui.

3
(Fj – SM)1/2.pj = dispersia Dx
Se preferă proiectul pentru care  = minim.

Aplicaţie
Vi P1 P2
Sj VNAT(mild.) P(Sj) VNAT(mild.) P(Sj)
S1 300 0,1 200 0,1
S2 350 0,2 300 0,25
S3 400 0,4 400 0,3
S4 450 0,2 500 0,25
S5 500 0,1 600 0,1

SM (VNAT, P1) = 300 x 0,1 + 350 x 0,2 + 400 x 0,4 + 450 x 0,2 + 500 x 0,1 =
= 400 mild. lei
SM (VNAT, P2) = 200 x 0,1 + 300 x 0,25 + 400 x 0,3 + 500 x 0,25 + 600 x 0,1 =
= 400 mild. lei
Se aplică testul abaterii standard pentru departajare ():
Dx1= (300-400)2 x 0,1 + (350-400)2 x 0,2 + (400-400)2 x 0,4 + (450-400)2 x 0,2 +
(500-400)2 x 0,1 = 3000 mild. lei
Dx2 = 13000 mild. lei.
1 = 3000 = 54,77 mild.
2 = 13000 = 114,02 mild. lei
2 > 1, deci are prioritate P1 deoarece implică un risc mai mic.