Sunteți pe pagina 1din 157

CONSERVATORUL DE MuzicA

"CIPRIAN PORUMBE5CU "


==== ====' BUCURESTI

IJRACOr ALDCAN/J!llfCl/

PINTIIU INVATA" /NTUI. HUZ/&'AL SUPGIIIOII


.• 6 '

UZ INTERN I 7
atJRS DB

tf~ EO R r • UZI OII-

PJmWU DIV.A.!l!AIlINTOL lOAL SUPERIOR

. V~l n1 l ·-

- Buoure ti -
1979
P R E F A T A

Se ştie c~ elaboI~rea unui curs universitar necesit~ mulţi


ani de trudă, incepind cu anii 1n ca r e autorul acumulea zl cuno şt in­
ţe, se documentează, experimente să, şi term1D1nd cu anii 1n care
el face ultimele retuşur1 la textul pe care l-a redactat. ~ar pen-
tru că' ştiinţa progreseazl an 'de an, iar autorul însuşi simte ne-
voia de a-şi 1mboglti cunoştinţele şi de a-şi revizui unele din
punctele saie de ved.ere 1Dseaiml ci şi cursul s l u. va su:t,eri, pe
parcursul fUlilor, JDO~i cări şi pe~ecţionlrl cont inue . ,
Deci se poate trage con cluzia ci nici un curs W1iversitar
nu poat e tI considerat definitiv, pentru ,ci ni ci un a ut or nu poate
avea pre~enţi ci şi-a spus ultimul cuvint ~ legături cu probl e-
mele ce tac obiectul lucrării sale. Des1Su.r cl 1Ji această situaţi e
' se afll şi cursul meu,' cu at1t mai ult cu clt eu 1nsumi consider
că redactarea lui este, 1n cea mai mare parte , provizorie .
Dar ' i at l 'ca re este, pe scurtI i s t oria elaborării acestui
curs I '

. in primii 8 ani ai act ivit ăţii mele la catedră (1950-1958)


nu am avut sarcină de predare. Am asistat doa r la cursuril e - deteo-
ria UZicii, .cOmpoZit 1e . contrapunct şi orch str at i e a l e unor p'ro-
fesori de prestig111 (George Bre zt11, Ioan Oh1rescu, Ma rţ ian Negr ea ,
Altred endelsobn, Ion Şerfezi şi V:Lctor Giuleanu) şi am semiDa.r i -
zat pe studenţii_ claselor respective. A fosti. pent r u mine , pe r i oada
acumuU.rilor, a documentlrii ş i a experimente-rii . . .
In ul 1958 am primit sarcina de a preda teoria muzicli la
~ursanţii anull11 pregltitor (ln vederea susţinerii e:mmen ului de
admitere), iar 1n anul 1960 mi s-a incredinţat predarea acest ei .
discipline la studenţii secţiei pedagogice. Pentru ca predarea să
se poatl destlşl11'a tii condiţii clt i bun , mi-am elaborat pla- '
nuri de lecţii, oare an constituit, p~i ' la urd, embrionUl ac-
tualului cur , alcătuit din doul volt,UD.8 ; Redao'area textu11l1, !Il
torma in' care se afli în momentul de faţi, re 11zat -o !n nil
1967-lW.,. , , "
De atunei au. mai t reo ut citiva ani, timp in car contiDutll1
oursului meu - prezentat studenţilor sub f o rJilă de pre l ege r i - a '
~ utertt unele modifioări, car n-au .fost 1nsi r eda ct at e deoi
D~au. putut fi cupriDse in aceastled1ţi • Pe d alti parte ins ,
t1 pul afectat prelegerilor nu-mi permite 1ntotdeauna abordare
1;utul'Or proble lor ouprinse 1n forma redaotatl a c ur s ul ui . D -
o e... ,1 reoomand studentilor care se pregăteso pent r u a susţine exa-
OD~ de teori uzicii să studieze în egali mlsurl at1t t xtul
redaotat al cursului, olt »i noţiţele luate în timpul prelegeri l or .
Numai as 1 vor reuşi al devinl posesorii unei 'bemein1ce preglti r i
coreapu.nzltoar exigentelor examenului şi, in ultial iIlstanţl, ne-
08sarl exercitlrii v1itoa-re1 lor profesiuni.

Autorul
ARTA us xc nr

Frivitl.to 19m1na .filosofie1 rx1st, 4rta este "o


forml â ooDşti1nţei social e , oare ref1ect~ realitatea ln
gini " , :acest a fi1lld obţ1J1lite pe baza diferitelor oombinaţii
de ou1O:r~. '. l1DU, Vo1~, UDete; cUviDte., gestari sau . m1şclr1.
Dupl Datura ' ,c es t or ..1JD.aS1D1 , . pe care le DWD1m d obicei 'marini
artistic " . rt le '·se a.8osebss c .!Dtre'.ele, ' .ceea 'ce 1nseamnl ci
fieeaN , ni ref l ect l ';real1tatea. priD mi~loace proprii, speci-
fic~:, aceste m1~ loace avhd uneori ' puncte . ~o un ,'. dar a1teo1'1
fiind ,t ot al 'dife rit e de ia o artl , la . alta.
omul, ~ce1 ctlrUia 'i se adreseazl arta, viDe ~ contact cu
1masiDeaartist icl prin inte~d.i'u1 c~lor do'ul s~Ur1 priDci-
pale & vlzgl şi apzul•. POrn1Dd ' de:.,la ..aceastlconstatare, putem
f ce o priml:claa1ficarea art lor, ,l utDd drept. criteriu i
turilη cu a~utor~ ebron s e' percePe 'i maginea artiqticl. Ast-
te,l, rte18 '.pot fi ·de doul' feluri I viZuale şi auAAtiD •
.In cadrul :Artelor' v1zual deoseb 1 , artele Plastice(sau
"arte1 trumoas ,
,n) , adicl
1· ,
pictgra' i sculptura
.
(la. c re se . a-
dausl ş1 rai .. artele decorat! , al bit ct ura. etc.) şi core-
grafia (adicl. "arta dansulUi şi ' a ba letului") . riiele auditive
stDt 1 zica , i literatUra (s u "arta cuvlntului"). In ceea ce
priveşte teatru şi cinematogr af ia , aoestea s1nt man1iestlr1 'ar-
t18tice co plexe, . lareal1za rea clrora participl mai multe arte,
atit vizU8~e cit şi auditive .
In d e xcepţional, imaginile folosite de artele vizuale
pot ti reprez ntate şi prin mijloace auditive. Astfel, cu a~uto­
ruJ. cuvintelor poate fi desc r i s UD tablou, o statui , UD ed1ti-
- 2 - .

ciu arhitectural, sau desfişurarea mui daDa. De ase nea, av!D4


in v dere 01 dansul este, aproape iiltotdeauna, insoţi1; de 'a u l ol ,
s1Jllpla cultare ' unel plese muzlcale cu o rao1;e1' oor S~10 .
poat sugera asoultlto1'ului 1măgin a vizuall. a dansului. Du a- . .
c s1;& reprezentlri ud11;lve np. pc!; inlooB1, !Il nlcl UD O s, ba-
ginil vizuale, 'adevlratui .con!;ac1; al omului cu Ll8~a~u1 iiraD• •
de un tablo , ..o sta!;uie, UD dansflo1Ddu-se
~ .
numal. prin b:aiie1W- .
diul vizulu1. .
Tot in mod convenţlonal, . .
imaginlle folo l!;e
.
de rt.1e aU- ,
ditive . pot..fi reprezentate şl .prin mijloaoe vizuale, ftpeo1ilT -
prin mijloace grati~e,de data aceas!;a reprezentar a pu1;!n4G-e.
face cu multl.precll1i ~ Dar, dacI. asoultarea unei ope1' 111; raft
poate 'fi inlocuiti foart 'bine prin citirea !Il g!Ilda aoe.~e,1a, .
deoar ce in .'literaturl. interese z mai ult. .\
s nsulcuv1D1; 101'
dectt sono1'11; tea lor, !Il muziol situaţia este' alta, olti1'8& .!Ia
g!.nda unei partituri nu poat tolocui d~ott iD toarte 11110 .' . ' -
suri ascultarea mUzicil. arta muzioali ~iind ,prin xcel nţl ~
Dori.
Se mai poat ,f ao ,coDs t at a rea ci unele a1'1;e ae 4e8f1JJo . '
in spatiu, altel in t1Jllp, iar altele deopotrivl..!.D ,pai( R ,1 ~
!!!!p. De. aici , reiese cI. a1'1;e18 , & po1;
. .
olasU1oa
. .
,1 dupl 'oni;.,. .,
.

ril1l cadrului 111 oare ele se destlşoarl. S!ntde~1 arii


temporale şi mixte. ';
In categoria artelor spaţiale intrI. artel.' p1ast19" ' !Ii 08-
tegoria rtelor ,t ~rale intri mpzlca şl l1telltPII,
fiind o ani mixt • .De asemenea, ID8,DUes tlr11e . artisti9' 90 " 14P '
(t& trul şi oinematografia) au UD oeraoiie1' mist, . el& dtlltltU!li- ,
du-. t1t tn spaţlu olt şi 'in tillP. · s t . inter santl. plNru ~
nor teore~icienl oare aflrm1 '01 şi arh1teotu.a poate f1' oonsl4e- "
ratl o art mixtl, in cadrul marilor aDsamblur1 arbit ctU1'81 t .
o re presupun percep rea succesiv a imaginilor, ott ,i nee 1-
tatea unor reveniri şi comparaţii.
Din oele de mai sus rezultl cI. arta muzigii are &finit ţi
evidente cu arta literaturii, amî.ndoul flo1nd parte din cat.go-
ria artelor auditive şi celor tel!lpor·~le. Deosebire senţiall
dintre muziel şi literaturI. constl. 1n faptul oi imagin1le . .1- .
oale, construite din succesiunl şi suprapuneri de un;te 'uzleal
- 3 -

(uneori şi nemuzicale), au un caracter oarecum abstract, prezen-


tind o mare elasti'citate $D interpretarea ideilor şi sent1meDte-
lor pe c~re le expr1Jlli:, pe cind imaginile 11terare (poetice),
con8~ru1't;e d1D ' cuvinte, cu un caracter ult mai concret, fi1Dd
caPabile de $ exprima cu maltl c~ritate orice gind sau s nti-
, nt o ,nes o " In schimb, daci in literaturi transmiterea' emov i ei
"es t et i ce este conditionatA d cunoaşterea profundl a sensului cu-
rlDtelor şi frazel~r, '!il uziel a'ceastl transmitere se face mult
(mai direct"', muzica apropiin~U-se, din acest punct de vedere, de
artele vizuale.

B. RAPORTUL DINTRE A~ ŞI OII

Int1'8 ) op 'l'a de a'rti şi ia poate e:dsta ~aportur1 d1f ~


,r i t . I 'de ' creatie, de 1:ilterpretare şi de vizionare sau ap.4iti'_
'In artele plastic ,datQr1t s c1t'1cului. acestor arte,
c atorul se , i den1;ifi cl cu iDterpretllll sau, i bine zis, ~
tftDS, terea operei de art plastici lipa şte interpretul, deo -
, Ne indatl ca opera a ,fost cr~atl, ea po te fi pt1S1 la ' d1spoai-
ţia iubitor1lo1' de artl;' firi necesit intervenţia vre ~ 1D-
terpret. Eate hsl neces l' d a preciza cI opera de artA plaa'U.-
ci nU ~'e consideri 'fioNat decit dupl c. 1 s-a flc~ tllt1lml
retuş. Aceasta 1I1s 1, oI toţ1 cei care contribui la 1'e 11UN
unei -pictu:r1 JIOnamentale, a Unei statul, a unl11 edificiu a1"b1t 0 -
o ~urai., . ~hlt Ore§\tol1 şi ,a u 'int e rpret i , chiar dacI rolul celol" i
mulţi 41Dt~ ei, in, procesul d, creaţie, este doar cela de a con·
c,retio'coDcepţ1a a~1sticl a .creatorulu1. pr~cipal.
Qu total a~ta,este insi situaţia in qziel ş1 literatul' •
Operele, de- artil uzicall , şi litera1'l, destlşur!ndu-se in timp, n u
pot 'a ~ UD88 la audito1' dec~t ,pl'i n intermediul interpretul91, ahiar
da aceata, 1n" unele c znri. este ac..aşi persou cu creatorul,
saau este chiar aucţitorul (respectiv cititorul) 1nsuşi.
Pr1D ~re. observ ci şi din cest punct de vedere e:.c..-
ti aseminare'1n~re uzicl şi literaturi. Deosebirea constl, de
data aceasta,in faptul cl, 'in muzicl. rolul interpretului 8st.
1ndiscutabU i re decit in 11teraturl. Muzica tiind o art
pr~ e~celenţl sonorl (aşa cum ,am afirmat mai inainte). opera d8
- 4 -

a1'1;! muzicall Du-şl poate at1Dge scopul peDtrl1 care a t ,os' cre -
tI., decit daci este sC91ta1;;'. De ~lcl se poa~e trag coDclrud. ,
el., p Dtr~ cel care ascplţJ.., 'uzl ca ', iDte.rpretul 3~ c UD ' ~1 , 1
iJlPortant chiar, declt ,c , toruJ: 1 ' ,
In coregr afi e , teatru şi , cinematografie problema ~ ţie­
1Dterpret:are capltl. .aspec'G . i ' cOJDPl xe, pe , care cadrl11 ces-
t ei luerlri nu D permite I ie ar.allzim.

c, EIiRII.1!:NDLB IlUZIOII

1r~eca~ rt t CODstit 1111;1. din , ma1 D11; ele ,Dte,


UDele d1Dtre aceste fiiDd cemame , 1 ,mul t or arte, , 1ar : al1;e~e
f i ind specific anel 1DgUN rte.
B'lemeDttLl q ., racterize zI. rt le te 'rale şl .III1xM. • s1;
r ,acest reprellent!Dd, tD g Deral, o~a ·!.92A!WE LJaD5I1!li:
zatl a tmOr dllrat., !.D . 101 ref riDd.i- -'la amst.lJlu!Jl!âl1G~,
(muzlaal sa n u la 1 ), tD 11te turl. la dUratele . ,
iar !n coreg~le la duetel mi' 011'1101' corpuiu1 0ll8neS9. ,
Deş1 ritml1l, tu ' ~ocePţlQD , l u,.obl_utl" te UD ' l e , ~,:,
t mpora1., termen\1l '"r11i1t' a tolO şte,lD1 ori ' şltD . rt;e~ ·q.tt-
al~', tu apec1&l 1J1 arh1teot~l - şl !nartel deooratlve,!D . " '"
oaz 1 reprez1Dt ' al1CO aiune o'rganlzat vol lor, "a ,apr8f ~ ,
ţ lor , şi' a linlilor, de ,d iferit t o ,1 . naiUD1. lat ' 4801 '" ,
01., tu acest ,. na ,i 18rs, 1'1 , ul po tie ,f 1 OOD ld ra1; a' " le D1;
oqJnun tutaa1'01" Irt,lol. IJ:' 'muzi el ,. rit ul- are !.D 1. anWl1te ,pe.i't;lc~
18rlt~ţl , eee . ae D~ dete1om1D ca, ' tii t ,u.d1'111 , rtel aUcteal.,' ,' ' .
deDWD1m ;d8 01-1 acest e1em.Dt pr~tr-lm 'be1'lQ8D oOllPl t l ' ,
zi •
, I~ atari de rit ,!D, siol a. pot d1 t1Ds '"o 8r1 , ~ ~
Dtl8,' speoUio aoe.t 1 a" , 41Dtre oare o ;L ' 1 1IIportaDt ,8.t.
_lIS!lkaA. ao, t repre~en'b!D4. • D Il " a '" O 'Yllr-
~ "
, (.~'b8vorb.
,
de tDUţ1m1le UD te101' ,
u.1a.le).,'
IDt~.r 't81.
'
~ut OOD i 4er a e1041, c • 1 li n1; oomun ,t i l1teZ'&'b~r11. '
'480 ,n g~d1JD o 1" oitarea ' u 1 0'b111"& SODor .• .m"1 . 0PeN ' litle-
'1" 're , p~ q.~UDe, o ' &D~tl "into ţie", ,a~el r ' ,Uz rea '~ r 41-
te.l'tDţe de 1D lţ • o 1'8 8 reli t.. .n8111 t~ o "1 ta•••
- 5-

Deosebirea constl 1Dsl 1D faptul ci, 1D muzicl, melodia ar UD _


contur precis, deoarece ea este alcltuit exclusiv din suneţ.
muzicale (slmete eU 1Dllţ1llle precisI), pe e1Dd 1D recitarea sau.. ,
lectura operei literare s1Dt, utilizate mai m~lt SUD te.n ualcale
sau eV8s1-muzical., cu lDllţ1me pron t~.vl. ;' .
Daei inoercb si -faoe. o analogie 1Dtre Iluziol fii, a1'1;l
plastlce, putem considera 01 rolul pe care-l are 1o4la b . i-
oi este asemIDltor . eu rolul pe ~are-l are desenul sau OOD1;u$l ati-
praf'~ţelor .,i ,alvolumelOr, 1D artele, platic ti
_': - Îll tmtil şil. melod1~, s1Dt oonaiderate, p. drep1f o~tt l e-
Dte1e cel. mai1mportant.,
..
element,l! .
de. bazA al. auzi 11~
IDtr-adevlr, o anumiti organizar a -UDei sUCC.S1UDi- ele ' .UD te1lU1-
. :

-zi cal e , orPnizarefl.cutl numai din punct de '9' eleN - ritild.o,l ma:"
10410, '. ~ate fi su.tic1entl', pentrll cr. reatmuio!p.teCl, '. adiol a - -
anei oPar de artl~JIluzioali !D ,forma ,.l o-ea 1 1mplL '-. - '
, ,I n leglturl ~u: -a08St e. doul ele nt,. de b~zl,.ale uzic11..
, iIlerltl:sl fier ma~catfaptu1 ci, daci ritm'J1 'poat e exista (!Il
,practicamuz1ca1~" ::,jt:', bÎ~~D~eDt de -elo41 (deo rece 1 pa ,
,f i.' r aazat .,1 cu :. " et , JIluic ), . !Jî' _c1Wl'b.: 1041 ~ n. 1»0... '
-eZ1~ta ,1Ddep.Ddeilt i- de -1'1tm (ehiar -daol rit~l N.»eo1Ji~ .ate -.
dus, la 'o,- ad .mpl l -succesiune ,d*-, durate -ega l . ) . loea_ .a1l. 1II01IiVi1
p'ntru' oa~'i '1D.. V'orb:1r a cur nt , t enul "" 1041." . ' Q1i1:u..~
z de - 01-1,pentru. a de~WD1 c0llP1exU1 , " ri~ 1041 , t al ~
veDind astfel aproape s1J1on1lll cu "o!Dte-o". D. -ao....; paza' , • • •
, pr 1DB ma1 : p1"8oisicl~ea de "_10d18 -, -0.- o ' "."-Oo~ :iuD'0~aD2 '. .'1
• !D 1
cei, 1;
lor" (f~qbd abstra ţi 'de . ritm), .8 -,u1;i li. . s l , de - ~1- '
nU 1,,",l1Di8 melodic '!, "contur 1Il810410· .aaa ".lo8-. '
.. ' .'!foatec 1.J.a11ie 1e_~.' . le"muzieii li doar rol~ de a:- b-
..
bogl~i şi de - mplUi~a , opm d.~' ~rt JIluzicall,: of riD4 , ~ ,atO-
rulu.1 .,i interpretul posib1l1t 't de a exPri ' 1 cu_x...
plas1iioitate.,- cele i variat i4.1 şi s ntillleD1Ie D~" Ao ,S',.
elemente .ht _} _a rmoni a , qogiC?a. din _ o , cq1Grit~ ts..bral 'ti
forsa m~zia 11.. - . ~. '- , " -
Armonia se reterl ~ '~1Dveşmtntare" melo41ei , pi'1n utili-
zare a1lllUl~~1 a doul sau mai multe "vooi" (1nţel ~cl 'P1'1D :mal
oric. sursl onorl oapabill de a ex cllt 'l o stlooe'siwi. orsanl..' I'
~e sunete muzicale). Aoeastl "1Dveşm1Dtar.M a melodiei l)Oa1l. avea
' UD caracter pol1fonio. ~ cazul ohid fieca].4'8 voe 1
- 6 -

me l Qd1'Q I ~~ . Q~~~U~· . şt UD r~tm . ~arao:tiEt~i~t1c; s~u po~te · avea'


UD cs'ract er omcit~ ) :. :''':' citire'. o~z ,.~i "voceapi'1D.clpall" (oe.
care i nt oneazl ~'.me l,.od;a·" ) se eV1dElnţ;ţazl;.~~~d cele~lte aa
do.ar rolul de a o 4faoO.mPani~" ~ Unii teoret.lc:l.eDl. co~lderlc~ a~
monia es~~ a~ tire!;! e!.ebtment· de bazA ·al. . ~uZ:l.o11.. Aceşt.1a .'Se .re-
ferit ~sl ~i mu~t 'l~ ~liz1c~ c 111tlş1, h .s Pftc1al , ~. ' C?oa 19nall .
(aceasta
. . .
. fi~nd oreatl ·1Dt~
~ . âD~tl concepţie , pe care ~ odeM~ .
"armonici") •
In ~eea · c~ pri~~'ş't!e termenul "&1'IIOnie", el se dtl~zea.1 ,i
1D sens~ de telmlcl 'a real1zl rii l2D 1 a1"lDOtl11. ceea -ee ·ne dete~
. • iti •

mini sl propw:iem ca, p(t:E)t'rti a d 1~1;a malb1De ·sensul de "armo- '


nle ~a element al muzi'cli", si se utll1~e ze . Xpr es ia "SOIK'r1tll'te '
a~niol".
Aepgica. şi dinamiCa .id.nt el eDieGt e : ca1"8 aparţin mal mult a.~:
tei interpretative, cr4ator ul Di.ărgiD1D4b.-ae . des ori si le 1Dd1ce..
cu GProx:l.maţle, lls1nd astfel pe sea ' 1Dterp1'8tullu "al1sarea •.
lor. Agogioa S1.t referi la diferenţele
.
de . te!l!pO '( de m:l.şoare , de. '.'..
" '.

vitezl) ce apar in oursul unei pies e muzicale , ' 1'8prezent !Dd deci, .
intr-un anumit fel, . ele_tul d~ " 1Dt erPr et a re ' a.r1tmula1". · D1D.a""
mioa se referă la .suoce~iJ11.ea nuantelor şi aocente~,reprea '
tind elementul de org8J11zare şi 1D'be rp1'8t a re a " 1Dt enS1'bl tuGr s~­
nore" •
, . Ooloritul timbral .' es t e un ,e l emeDt al muz1.~:l.1.· ce of'ed. 'ofta~·
tortllld., aneori ş1 1ut~retnlll:l1, tll'blp1e pos1bll1tlţ1 de a : ~.
.şiţ1 opera de ani mUZ'1Qall, .,PrUl . ot111_1'8a Baceesid· s_ti ~~._ .
tană ·a <u-rer1telor tlmbrql C" oQlorisOJ1O:re") ale voollor o.De .1
s u ale instrumentel or . . . .' . ,. ..
ott priveşte to• ., m,!zicaJ.l_ aQeasta rep:reziD1;1 elementUl'
c se referi la const;w:'ucţ1a , arhitectonica operei 4e .artal mulcall
(construoV1e de sflşuratl ~. 00 alte cuviDte. se ftt
succesiunea 'Il 1mb1Dafta·· d1t ritlelor pb;1 Cam»oD~D1;. a18 41sotlr8Q-
. ,111
~

lUi \l.1~1. PO. mUIS.icall e,1;e .leIl8D1;tll oel mal coaplez• . a .ba..
ztndu-a8 pe .X1aten~ o'lorl8l 1;. ele.te, b spe~1al tMte2ist Il~
rltmului şi a m~lod1ei . :pe de ·altI. pa1'tie !Asi, to• • ulSic~ll a;r '
ptltea ,f i cons148rat ca e:lementul 4e ,b&ai. al or1olftl OpeR '48 artl
uzic 11., deoarece PI'OCeaul.
. .. d" creaţie
..~
. tle şi 1D. oazo1 oel ..Ui
.. ' . ..
1
- ? -

simplU cinteo, . i Dcl ude da la siDe preoc llparea pentra o aDUIII1t


co~strllcţie, o anttmitlarhitecton1cl, Ch1&r daci aceasta 8e ~
" '
duce doar la repetarea 'un~ nllcle~ r1tmico-melodio format numa1
din do ul s u.nete ! '
x
x :It

Desigur ci a ces t . ~ons1de raţ11: referitoare la arta Iw.zlo~


ş1 la legătura el ca celelalte arte sint eu t otul 1nsl1f~cleDţ.
pentru a trage' concluzi1
. .
asupra feno ntl1ll1 artis t l c muzical.
.
au doar rolul de a 1nflţlşacititorulti1 citeva din oaract r1s1i1-
:Il

c1le principale ale artel .mllzioale, in scopul uDei cit ma1 depli-
ne 1Dţelege r1 , ~problemelor teoretic ' expus e in aceastl la.orare.
- 8 -

ŞTIIN~A MU Z I C I I

ŞI LEGATURA EI CU CEIBIAIIlE ŞTI1lftE

A. GE:NERALlTATI

La fel 'ca ş1 arta, şt11Jlia este " o f orml a oOD.t11n~el


sociale", dar care, spre deos bi R ' de artl~ " r ef l e ct l 1'8aUtatea.
in . notiuni", aeeseea .fiind obţinute , tu urma UIlO r
proodse de geDe-
raUzare şi abstractizare a tuturor cunoştinţelor pe . oare omeJd.- .
rea le-a acumulat ~ decursul . existenţei sal e . F'iecare ştiinţi. lşi
are domeniul ei de cerce~are şi . de studiu, de unde .de curge .'orea rea
şi 'ut i l i za r ea' diferitelor categorii de Doţiuni, . sp8c~:1ce f1ec~i
ştiinţe in parte . ,
In st adiul. actual ,alcUltur i i , Jiumlrul şti1Dţe lo r est~ deo-
sebit de mar e, i~r clasificarea'ştiinţelo r s e pOate face dupl 'DU-
meroase criterii. Dar nu este cazl11 dea abo rda .aceast l ,p1'Obleml
in lucrarea de faţă. No~ ne vom limita doar ·s l . constat bl 01 ~ele ·
ştiinţe se . 0 c upă ou oeroetarea materiei şi ~ formelor el de ex1s~
tenţă (printr e care un loc deosebit 11 . ocupă soc1etateaOmeD,asOI)
i ar altel e a u ca obiect de studiu bsăşl constiinta 'sociall . (O ". '.
reflectare a existenţei social,) şi formele acestei con,t11Dl!.. ·
Este evident că stiinta IIJuzici1 'face ~ rte din a c_a s t l ralt c a -
tegorie .
Mş.i este inte sant de cons t at a t că !D ' cadrul fieobel 91;1-
inţe existl, pe l!ngl preocuplri s t r i ct .t eoret i oe , o .s e rie 'd8 :pre~
ocuplri cu ' caracter practio, aplicat i v t fir i de care şti1Dţ& ' DU.. a~ '
vea nici un rost tu' viaţa ooiall. Ba ob1ar~ 1n d~cursll1 vre
rilor, unele ştiinţe s-au scindat~ d.tnd ~a ştere la şti~ţe 'Otl o -
racter preponderent teoretic, pe l ingi a lte l e ' cu caracte~ prep<»D-
derent practic. Spre exemplu,studiul vieţii 'an~le lor J se fac8 · ~s.
tlzi, in mod teoretic, descriptiv, .in cadrUlzoolos1e; , . rlmlD!Dd '
ca partea practiol, de creştere raţiona li a an imal elor,si tie stu-
diată in cadrul zootebDiei. Studiul teor et 1c a l solUl l11 s ' .' :taoe 11
cadrul agrologlei, pe c!nd latura practici, refe~itoa1"e la l~orl~
- 9 ;..

rile oe se fac asupra solului, in vederea cultivării sale, in-


tr in domeniul agrotehnicU. Cauzele şi simptomele bolilor s int
studiate in cadrul patolop'iel, pe cind tratamentul lor face ob i e c-
tul terapeuticii •.
Tot astfel stau lucrurile ş i in ştiinţa muzicii . lreuo nul
muzical este studiat, din punct de vedere teoretic, iBtOric, e'-
Dografic şi filosofic, in cadrul muzioologie1. Latu~a practicl ,de
oreaţie şi interpretare muzicală, se studiază in oadrul unor d1s~
~ipl1De· CU caracter tehnic,~plicativ, care formeazJ1mpreunl .•
şti1n_ oe ar plltea fi denWll1tă, pr~n analogie cu alte ,ti1Dţe a-
plicati'V8~ muzicotebnie. Prin urmare, oonstatba el ştiinţa . us1- ,
cii cuprinde, de fapt. două ştiinţe ·' muzigoloSia ,:1 tebu ,
'f i e oa re cUntre ele cu.prinzind, la rindul ei, mai mult 41IIclpl1De ,
pe oare le vom analiza 1D ~ele ce urmeazl.

B. pISCIPLINEL'B MlJZICOLOGIEI

ID cadrul muzicologiel distingeurmltoa r e l e d1aclpliD. I


ac uatic u lcall, teoria muzicii, estetica osieal. istoria
zicii, etnografia muzicală şi pedagogia uzicall.
1/ oWJt1ca muz1calsl este o discipliDl oare· taoe rM, SD
egali Qrl, din muzicologie ş i din acustica generali. . ~
obieot .de stu41. sunetul mgzical, ca bazl te1'1a11 ". le:l.1, 01'
ş1 . efeottl1 fiziologic şi psihologic p .care-l aN sUDetuJ. . .leal
asupra '0Dm:1ui. Putem d1 tiDge deci o acusticl muzicall na.1d. aDa
t1zi91o~iqlşi lt i8~logicl.

21 Teoria muzicii este o discipllDlfoarte co~l.zI. iti


si ofere C) bazl teoretici pentru stueUul tehnic al tuturor ele D-
telor cODstitutive ale artei muzio le. Ea ouprinde. la r1Ddul el I
. .

a) teoria elementelor generate de durata si de lBUtilgea


SUD tull11., in cadrul olreialle studiazl, d1n punct de
vedere teoretio, ritmul muzical, agogica. tDt,ryll!1t.
agordurile şi scările muzicale (ultimele trei consti-
tuind baza studiului tehnic al melodi,1 şi D ,
b) teoria vocilor si a lnstrWl~&ltelor muz1calt. ba aadrGl
olreia se atudiazl particularitlţile de tiiDbA şl po 1-
-10-

b111tlţ1le d1nam1ce (dar ş1 cele r1tm1co-mell)~eo­


armon1ee) ale voc1lor ,,1 ale. iDstrumentelor lIU1Z1oa1e
(aae sti teor1e f1ind necesarI. stud1ull11 tebD1ea1 "
rea11zlr11 coloritultd. timbrat) . 1
c) teoria formelor-muzicale, !Il cadrul clreia seanall~"
zeazl felul !Il car. este "construiti" opera ~. , ani
muzicall, respect1v,:t:.l~,!Il care s, succed ,1 .e 0,0"
binl diferitel e1 plrţ! Componente. _"

, ,/ Esteticta mQ~iaaJA s ocupi .eu studiul, rapo:rtUll11 4iDtft '"


forma x) ş1 conţinutul opere1 de ariil muz1eall şi,tn gene.ml~ ,', ou
toate problemele d 'o rd1n f1losofic pe care le, rid1cl area'~1al" ,' "
iDterpr tarea muzicall~ ~esigur ci această disc1pl1n t:reb.1. ,COD~,
sideratl oa o ramuri a ·estet1c1i generale, oare ouprinde t-omenUl
art1stio 1n tQta11tatea 1111. Ea .are contigenţe cu toate ' ştUDţele .',
sooiale, rea11111nd, astfel, legltura d1nt're , acestea şi ş1;lm~ : ,
muz1ci1. :.'
4/ Istoria muzicl1., una .dintre cele ,mai 1mpOrtanteoompon8D-'
te ale muzi9ologie1, este 'disoi pl iDa !Il cadrul clrGia ' se 'stQd1&zl. '
~', " , ,

'p e baza d6(fUmeDtelor~ evolu.ţ4.a ari 1 muzicale (111 special " ~ aele:l,,
oulte) , ' in decursul Vremurllor. Ea e te str!ns legati,'de ' 18Mri.a ,-
oelorlalte arbe 31, ~l1CUt;de, istOria. 'generali, a CUltUri. . , l.~ ' 0.,l t.':
ş1 4.. ~ntreaga lstor1e a de
• • ..
ltl1'11 socletl.ţ11 omeDe ~l. , ' .,,'.,"
' •• . ' .' . _ • • • . ' ~ . ; • •• •• 1 • • • ', •

5/ Etnosrafia Dlllz:lcallest d1 care ' a~, ca eso.iu.u",


clpl1na
de oercetare şl tudiu arta Dlllz10ali populari (folclorul aUla.]) ~
Aceastl. 'disc1pl1D1 poate f1 . cons1derat ca fle!.Dd plrbe .tit '41zl '
muzicologle, ot~ ,,,1 d1D etDografia generali (oare ,stlldiasl. ,:p:dD-·,
tre altele, oultura materiali ,1 ,s pl r 1t uall a ' popoarelor ltllld.t. '
eu moravur1le ş1 part10U1aritlţ11e felului lor de v1a~. '
, , 6/ Pedasogia uzlcall, pa1"ţ;in1nd deopotrivi 1IU1Z1co1osl 1
şi pedasoSi.1 general , s. ocUpi, 1n ,UD11' Eri, ou proble :Le de
eduoaţ1e muzicall.Ea este organ1c legati ~e ps1holoSi., lD ape-

x) In est.ticl, pr1D "forml" se lnţelege felul 1D care 8. exp:r1lll


sau se concretizeazl, 1n al"tl, l1D conţinut de 1de1 şi sentimen-
te; nu trebuie sl se oonfunde eu "forma muz1calit", care 1"8 uD
sens mai restr1Ds, referiDdu-se exclus1v la con8'bructia o'08re1.
de artl muz10al!.
-11 -

ci 1 de acele oapitol care t rateazl psihologia copilula1,precua


şi de cele oare tratea problemele de ordin psihologio ale o~­
ţiei şi .1nterpre~.. lrl1 rtistic. O parte deosebit de impe~aDtl
a pedagogiei mu.zicale o constltu.1e m todica, in c dr~ ob'eia s.
stl1diazl. diferitele "m tode" ut1Uz te 1D predarea d1aci pl1D lor
muzioal d!h invlţihdntul'g Deral şl speoial de toate grâc1aJ.e.
Fieoare d1Dt . d1 oipMpe "zicolosie1 lşl a::e · ~0u1 ei,
in !nvl.ţim1ntul IIU1zioal" uni? 1'81t"%','\ soopul .acestor d18 0~P11De .
fi1Dd, pe de o parte;' p~egltirea temeinici şi mult~late rall . vi-
ito1'i101' oreato ri (compozitori), ;lDterpreţ1 vo ca11 şi iIlst ..
ta11, dirijorideoor ş1 de orohestrl~1a'1', pe ' de altă parte , pre-
gl.~irea,ml1zico~gilor a acust'1oi D1 .,(~ mlsura in ca re aceştia
posed! ş1 o 'temainlcl pregltire. de .acust1cl gene ralăJ , ~eo ret1­
cieni, estet~c;eni (in ,cat egoria clrora intri şi criticii muzi -
cal1) istorici , fo lc lo rlşt~ şi pedagt'lgi (printre care ' UD 100
important il o'cupl metodicien11) .

C) DISC PLINE LE MUZIOOTl5BNpI



uzlcotebni a , a~cl .ştiinţa sau, mai bine zis, t bDica
01' aţiei şi a inte rpr tlri1 uzioale, cuprinde urmltoa le diSoi -
pline a s orierea şi citirea uZioii, oontrapuncttll, a rmonia X>" .
orchestraţia, compO ziţ~, . 1Dt rpr. tare ?Geall. şi inat r Ul8ut all,
dirijatul de cor şi. de orohestr
.
." .. •
li Scrierea si , citire. mgziqll est. 41aoipl1na !D c 41"111 .'
căreia se studiază tota11~atea.pr1Dolpiilor ,i
regulilor de Dot -
ţl şi execuţia
de u.ioaa, aee..t stUdiu preatlptm!Dd, !D .a o. '1& 1
timp, şi apl1caro 10 practic auzioall a aDOra d1Dt re pr1D01pii l
teoretic din c drul "teorie1 u.z1cii". In d concret . o ti
d1 oipl1Dl cuprinde a
) t t şi , dic so1'1 re
"da au" ,i cit1rea uzi ii "ou ?Goea" ( ele ti1Dd
ind! peua bUe 1nslloirii o1'1olre1 dis oipl1Jle , ico-
tehnioe) ,

x) A nu se oonfunda cta " 1"DIOD1& ca el nt al rtei . uaic le" (pe


oare, de altfel, propus a-o denWll1a "sonor1tate a~n1QI"
pentru a o deos bi de "arzuie ca disclpl1D a uic tebD1.d."> .
- 12 -

b) ci t i r ea partiturilor, adiel citirea muzicii cu aju-


torul pianului, prin "reducerea" partiturilor la po-
sibilitlţile de execuţie ale acestui instrument (teh-
nici necesari in speci a l "dirija~uluiH). t·
2/ Oontrapunct yJ. este disciplina care s ocupi cu .~e~oa .
..
suprapunerii a doul' s ti _1 lIullte e1041i x). aMcl cu real1sa- .
rea unei "sonoritlţ1 rmonice po~1ţonice" şi, implicit, cu ~lt~
tehnica compunerii melodiilor ce 8e pot pret la suprapmaen. · " .
~/ Armonia . se oCllpl c"u tehnica inlibiţUir11 "&c~)1'4Uri1D~~'<
oa1'8 duce , pe de o parte, la "armoni za r e te . UDe~ melodii (~• .-:.:;. :
m1Dtarea melodiei c.a acordur1), iar pe , de .· alt par1ie~
',"'
· la o' J1P~.
"
.ne rea UDei melodi1 pe bas unei succesiun1 de acoreluri. · Cii al1;• .- ;'
CUvint e, -armoni reprezint i tehnica r alizlri.! UDe1 ...onOr1t....~· .. '
armonic 9 foni Qe"·. ' . .. .. ' . .' "

4/ OroheF1;r at i a .est . dis oi pl ina !il' .ca4Ţul. oIN1a · Ii• .'.~a41a~


zi tehnioa alt mlrii i ·8uprapuner1i dit.7:'1t lor 'b1abI'Ui .rioaJ.e
ş1 iJllstrUldlntale.,. tn care • • ineJ.ude " ş1 tebD~ca : utiUsWl >
"ţe lor ( uprapunerea. de tillbr l1l"1 pre."plm!D o oanoa,tel'. · ~ ..
D'" .
a pos'ibil1tlţ11or dinam1e~ al. vocilor ş1 1D8truaeD1;.101')~:~ :b.ol,-
. orchestNţa inil. I t ebDic. reallzlr1i "ooloritultl1 'b1.abftl - al
miei . pie e uzioale. . .. : ..
. ".
,,~

5/ Oompozitia 'e8t o d180ip11D1 oQ18 ' . ~ · 00.... .


. i ooJIPle~:
pl, in es.nţl, ou tebDi ca " 00nstr uir 1i operei ~
u
nl.l1s~oail.,. :
conform princip1ilor t eor 'bi o. r ef ritoare lA IIforal. 1oa1e~.
Ea inolude ha . şi aplioa re t ebDi c1i ooDtraplmottlld. a1WD1.1 :
,i orohestraţlei. Ou a lte curtnte , ' OO~Ziţ1a e.t~ o ' 418oipi!d.. .
de 8intezl. 1n cadrul olrei a s e studi a . " totalitate a1~1oao.101'
,i prooedeelor tehnioe care duo l a crearea operei d ani lo_il.
8i. pentru 01. oric creaţie artis t i cl hseamnl~ de fapt. t1'aD8p....
Darea unui oonţ1Dut. de 14ei ş1 de 8 ntimente htr-o ·anwirlt . ford. ':
artistic". compozi ţ1a pr s upune deoi şi aplicare. pr1Doip111o~ 4t ' .
teticl uzicall. referitoare la r aport ul dintre to " 1 ' oon~1Du'

x) In e zul"acesta, -t e rmenul "melOdie" este util1z 'ti in ao o. p",iB


oomplex" "ritm-melodie".
-13-

6/ Interpretarea vocal l sl 1Dstrumentall cl1pr1J:lde, l'G dAi


parte , total1tatea studiilol' -menite si duel la cunoaşterea şl s t l.-
p1nirea clt mai perfecti a organului vocal sau a 1DstrwnentulU1.
1ar pe de alti parte, ea cuprinde studiul propriu-zis al iDtel'-
pret lr11 UDel creaţl1 . muzlcale , ,studiu ' tu care locul de frunt
ll .ocupt .1iebnica ut1;lizlrU resurselor expresive pe care' l~' oferi
agogi ca şi d1Dam1ca •.· ,
. 7/ Dlri.:latul de:,cor şi c 1 de 'prehestri s1nt discipl1De i
~upr1D.ltoa~ , tn cadrUl : obo:ra se etilld1azl tebn1c~ conducerii ~~
sambll11'1lor vocă1e şi 1Dstl'ument ale . Sl,. pentru ci ansambiur11e
s1n1i a1cltuite d1D ' 1nterpre ~l , ' coxidtieerea lor presupune,decl, . UD-
studil1 ·ap1"9fundat al' 't ebni c11 1Dt erpr et at i Ve (1n general) • . In plus,
pr~gltlrea . '.
. d1~1~orilor
, . . necesitl şi un' s~ud1l1teme1Dic al "cit1rii '
' . '

parti tt11'1l0~ • '... . ,


,. · In !nviţb1ntal mt1zic~l. univers~tar, discip11neie' muzicoteh- .
'ni e1 au un.dubl a ro l :. pe de ° parte, ele' oferl.:· v1ito r~lor m'1z100-
logi ,o bazl muzi call "tehni ci " (tiri de care studiul·muzicolo81:1.
nu poate fi conceput) ', . iar. -pe ' d«a 'a l t i parte, aceste d1sc1pl1De ~l'e ...
.I lS.tes c , tn mod nemij l oci t , .pe...viitorii compozitori, . interpret! '! P-
eali -şi ~strum~ntali, diriiJor i de cor si deorChestrl. · .

.x ·
x. ~ . x .

. Lucrarea . de 'f aVI , deşi este.. ·1Dt i t ulat 'OVS·'de " t eona 'U-
zic:U," ; nu trateazltotalitât,a . Pl'Oble eloI' teoretice· care :fao
. .. (-' - - .
.obiectul' disoipJ.1Dei.,compl exe .."teoria muzicli". d88pre oar'
vorbit !Da1nte, ' ~a .t rat ea zl 4061' . pl'Oblemele .. otLprinse !Il prim
parte .a acestei ;.11s oi pllDe , adie' numal cele 1'8f'entoa:re la "ele-
nt 1 DlI1Z1cil generate.,.de durata şi de !IlU~1mea sW1etula1" • .1)e .
1tt'l , !n !DvI~lm!Dtt1l ml1Zi ca1 din ţara noastrl~ te:rmen~ .·"eol'la
uz1oi l - este lltll1zataproap exclusi,v !naceastl accepţie; "vh4
4001 UD sens 1 restr!J:is.
Din motiv ele ord1D met Odic , lucrarea convine şl ele Dt
apa~1D!nd 1tor discipline (1nl'udite 'cu "teoria muzicii"). Aa1i:te1.
s!nt prezentate amele elemant e de "acustiol. .muzical'" şi1' a1t;'1 dt
" scrlere şi citire li muzicii " (de "Dotaţie şi ez.e·cuţitt muzlcall") .
- 14 -

Alclt ui t l 1n felul acesta, lucrarea poate constitui o


bazl teoret i ci pentru studit1l tuturor disciplinelor mllz1cet-
tehni c', iar, in a ce laşi ' tiJIIP, poate ti considerati c UD '
pllnct de plecare pentr~ studiul aprofundat al "t.oriei musiati"
1n seDslll el c.l 1 .larg, c ,1 pent r u studiul c.lorlalt.41~
olpl 1De mllz1cOloSiQ'.
- 15 -

~
~Ul'lE~UL MUZICAL

) INTBQDUQERE

8tm81;.Jl (!D g8n ra1) 8s t e prodwJul v1bra~ii~r imai sm


elastiq sonor.
- o'orpl1 .e lAs t l c sonor , este cel ale olrul vibratl1 s!D'b
Cl1pr1D e h 11ia1tele aproximative de 16-20.000 Ba (vi-
bra~i1 duble pe secundl).

~ Oorp9rile last1C~ "nesonor "prodl1c'lnfrasUnet' şi


9ltrastmete~· .' . .... ' .
'i" / ~ '" ' . ,
- Iibratia , corpurilor e1&st1Qe , (sonore s~une~oD\- ;.-e) se
pro<iuce h 'i !!m şi !n spat1u.
l' ~ ~ . • . . .'
. ,
PrO,~ucerea Vibra~1ei 1n <il naşte1'e la dot1l ele-
mente a
Durata vibrat 1e1
, -g ov~nta v1brat ie ~ • .

~ducerea rtbra~ie1 'ln spatig '<il n ,tere la · lte do'u.l


elemente I
AIitpJJ;tWtinea Vibrat1!1
:ro
. : vibra~ (d1 gram v1bra~~e1)
pur . '.:" sUDet~l pur exist i foarte ra'r' tu !laturi
B li n a<
8 'ti :'
. . . . ' ..
. complex ,- vibraţia UDui corp ,elast1c .reprez:lDtl, de
fapt~ , lm'u90 plex de V1bra~11 suprapus.,
cu durate, freovenţ., mpl1tud1Di , i forme
diferite. Suprapunerea acestor vibra~'l1 dl
naştere UDOr . rezu~ţ;aote care,ajungtud in
conşt1inţa noastrl, pr in intermediul unde-
lor sonore şi a ,organelor de aUd1ţ1e, se
transformi tu sUDet .
I n f uncţie de raportul dintre ce le 4 elemente ale vibraţiilor
su.prapun . (duratl, frecvenţl., amplitudiDe ş1 ford), rezul -
tant poate fi ,perceputl ca :sUDet muzi oal sau nemuzi cal . I n gene~~
daci dintre vibra~iile suprapuse iese 1n eviden~1. ~ (4&t or 1tl ~
plitud1nl1 deosebit de mare taţi de a 'celorlalte vibraţl1). rezul-
tanta este perceputl oa sunet muzioa l .
-16-

Nu exis t i insi o grani t " precisi intre sunetele UZ3.cal


şi nemuzicale (ex. a timpanul, clopotul, xilofoDul au sunete 10-
termediare intre sunetele muzicale şi nemuzicale).
. .

sUnet pur Sunet complex


. muziciI

B) CALI~TlLE (INSuŞIRILE ! PROPRIETATILE) Bt1NJS'J:OLUI MUZICAl-

1. Durata - der" nde de durata Vibraţiei. .


2. Inlltimea - depJJ1de de frecven~a vibraţ;iei
3. Int ensitatea .- depind~ de amplitudinea vibraţ;ie1.·(dar ş1
de fre·cvenţl, legat l de pragurile de au.d1-
bilitate)
4. T br ul - depinde de numlru1 şi intensitatea a!'BP!li~.
. celor superioare (forma, ·diag:ra vibraţie1)

I n acusti ca gene r all, dur ta ni c i nu este consideratI oall~


tate a s tmetu1U1• .
Cal1tlţile sunetula1 genereazl urmlitoarele e1em nte !xl
muzicii a

<. .
Elemente struct ur a le Elemente 89prastruot9l!1.
.: Ritmul . <ritmUl ~ropr1 . ~18 ·
1. pUra,t a a valo~.·i1e de note metrul · .
şi de pauze . m · ..., i
.1." mpo\Uo - .agog ca
BclrU.
2. I n1t 9 a - Bcara gen rall <muZic le - 10
< opolUoD1a
foni
uz ~ , intervalele
Âcordur i l e- a nia

3.' Intensit atea - nuanţele i Dinamio


acoentele

4. Timbr ul - v:ocile şi i nst r umentele - Coloritul - .• rohe.'Ja~la


uzloale timbral . .
- 17 -

O) RMQNlOELK SUP1!:RIOlRE
(sunete sUDet natural. ob rtonur1.
parţiale, rezoD8D~ ,
n~turall. spectru onor )

Pentru realizarea unei scrieri ctt 1 aprop1 te de ' -


devlr.vo ' ut 1lisa u toarele seJDDe I

" . ;
. ~ ~"i9.a.
,

j, ' 'o ,.e-


"f '
- , • c , ' , : ' " ;

t' " O9? â Î' '! :' k e ,.

i ~ctava perfecti (41apa OD - J f O( ';( o(. ({ i:r(' - ,p:rlD ~t)

: D ov1nta pe1'fec~ , (~peDte ;.. J roc,sT t."y t' E. . - priA J) ,


.,
t. ova" perleotl (41ate,~ ,:roD - J '~O( l~O"a'Q(.rO-r ;- Pn., 4~:
i ' II t.~ , N '
, ,
'8
; • • xt; 111101

t. terp 01 ~ = s eX'ta'
J1 =AA'n~i 1110

6. eOQD~ ~ol

UD1i teoretioien1 au e 8 .1pot e


-18-

D) SCRIEREA ARlDfIOELOR PE
I
Exemple I

. ... ,. " ' . u! . ~iLip~


'9\ ' c:r ,
L:
, ~ o f" .g '"l
9}?o
.
~ " k~ _b-e-W~. _" '4_
~l' ~~
.
-
._~,
~
,1
1, 2 3 ~ S 6 7 8 9 sa. " f2 fJ f". , 1.1 " '6
'o

OATIA STIIBTD

- T brul de-n1nde de D~ ş1 de teDs &1"DIOD1ce1Q ;


- Unele ~tr Dte , DU pot produoe deolt o lMl"e 4tD azllO!.'"
D1oe. Ix. I olar1Det~ DU produce deolt GEDWWLBI__ ~
- ~1m1>rul est e oomparat ades 'a ,o (41D ,40
zWll). Suprapuner.ea a Dioelor ae an ou .Qp1'a~ •.
rea culorilor !n speoto . Dupl 4J,ben Lay1pacj •

J'laat •••.•.••..••. Albast r


O'bol ••••••••••••• -Verde
Corn engles o • • • • o' . Viol et
OlariDet •.•.•.•.•• Br un- ro o ' t;..
lrasot ••.•••••••••• Brun-hch18
·COrD ••••••••••••••• GalbeD
Trompetl-Tro ' iboD .•• RoşII
T1mpan-Tob! ••.•.•. Negru
Tr1angolo ......•••. rgiDt 1u
Instrumente de ~ 1 ult e ol1lon

o! J ... -'" t' 7 a ~ 10 "


,- 19 -

~ ORGlNIZAREA TERIAWLUI S OR

A. INTRODUCERE

--+- Va~rile şi
a) Org Dizarea duratelo:r
. . de note pauze
. . <scara muzical! genera l!
b) . Organizarea 111 lţ1m11o:r . 1
-nelole
1 D t e ...- _. w •

8clrile 'muzioa
c rdl11"i1a •

o) Organizarea 1Dt Dsitiţilor +Baanţe le cceDtele


. . '
1
d) Organizarea t1mb:rl1rll l' ~ID 'tiraeDtel. muzicale

Decl p:r1P o~anlza mate:riallllu1 . ODOr , se ob~1D e~D-


,. de b z (structa.rale) ale uncil. Dintre cea '~ le ' n.,
D .
41tlol1e prob1e
p~iti !Il oetaye .
e te, ao. a ca~ a elat :118ot' 1'. 1& cele
de organizare . S'o l' 'n 'ra z10 !.- 11'..
B. , pIVIZARM · OOTAWI
- De ce ~V1s " a tlzl .ootava !n 12 piri1 15 .1. ·1
- De oind est 1n uz oe ' ti cUvislame 1
- Oare erall divizlamil. !nil:re ll1Dţate !n 1I1t 1
- Oe 1t. ~v1~lan:i. i 8!:D'b' 1ntrebl11nţ t ; '.1 1
. ,

ID iDte d ' pa:riţ1a . instr otelor, ~t9Daţ;1a tD lţ1Jl1i '


,

.wiet ;&.01', .eu voc a,na.. r prec1sl~ ID8trw.Jitele au preoi__


o t. 1nl1ţ1JD:l. 1 -, de ' • pe baza p:rod~.:r11· .
~m:aetl.lor parţial. (latlllbllri'le QWltio ' I tie prin 1'1 a pre-
lmlU.fl prin S I1r1re). Astt 1 s- li format diferit 1. 8011'1
si0.le poptl1are are. prin voluţ1a 101'• . li aiJUD8 la solrile
110al. o 5. polo" 7 aUD t (oe te 'f l 1nd eoreti.atl. p Dtft
pn. dati de o enl1 de Ijt11Dţ al Dt1 t 1 • Bl pol'-
Jl al1 4e la c ie 'interval d bazA I
Di pa OD - ootava perteot~ deri vat e 41D
DiapeDte - cvinta perfeotl Er~eWeUl!9~1.U
Di tesaaroD - ov rt perfeoti '
- 20 -

Cvarta perfect i era divizatl in patru plrţ1, form1Dd tetra-


cordul. Intre s.W1etele t et r a cordului erau tonuri (ma.r1) ' şi se - .
tonuri (in genul diatonic). . '
In evul mediu s-a perpetuat aceas t l diviziune. lufD~8. .'
,
ca bazl octava, nu tetracordul. .
Acordajul instrumentelO r , pîni prin secolul al· XVI':'le&, .~
'lo
flcaa pe baza sistemlllui netemperatpite,goreio, oonstrui1; .de
..

tic1en1., dupl principiul succesiunii ' cv1ntelo1", descoperit' de



.0.....
P:Ltagora~

c. SISTEMUL NE'1'.EII.P.ERlT PI!UG01!EIQ


(construit mai ttrz1u pe baza desooperirii , 1111P1tasozia) . ~
. . . .. '~'; . . .t.. ·.,·..·
'Do - Sol .: Re - La - Mi - Si - 'g it - Do # -Soi# -Rei -La. ~M1W·;is:l* .
Do- :Fa- 8i~- 1Ii~-
. La~ Re~- So~- DoP- 1ra~- ei~~- M1PP~ La~~.· R.~~· ' ·~ . , '. '.
':. •: ::M ;,

c~mI. Pit~go1'«t'lC ~ (~
... .
si i ept mai Sl1S decit Do cu' 1

Re~P este mai jos de01tDo Clt 1 cold. ' P1tago1"eic.~


.. .
Octava perfeotl are aproximativ ;1, 20 ' OOJlle p~~ago~io

1 ton temperat are aproximativ 8,' ;' 00 pit~"o:re:l.o·• .

1 sem1ton temperat· ar apl'O:x1m. 4.~ come P1taBOre:ic~ .

,$
v â 7'
r >:»:
o ", ~
~",l
Ei 1.'
(+2) (.;.4) (-1) (+1) ' (+3) . (+5) (t {chisme) " '

Tonul pitagoreic este _ .1 mare decI1; 'ce l te.1'81;. 'tio- Se


nul diaton10 pitagoreic eat a mai mic dec1t cel temperat. , .
Diferenţa intre cvinta perfeot l şi. cea ,telilpera1;l' fii '1;.' • de '
te. = 0,08'3 come pitagore1ce 1 schis ml .
Cromatizarea pitagoreicl ,
- 21 -

Octava perfecti are 51,20 come pltagoreice.


Tonul pitagoreic are 8,70 coma pitagoreice.
SamitoDul diatonic pitagora1c are 3,85 coma pitagore10e .
Samitonul cromatio p1tagoreio ara 4.85 coma pitagore10 •
Diferenţa hltre cale ~ul se tonur1 1 ood p1tagoreiol.

1'010s1t !.Dtre . eoolele XVI-XVIII

Do 111 - Sol~ ., S.f#


,( i jos o 1.75 co e p1t gari1ce dec!.t Do)

1,75. 00 pit re10.=00


Do - La~ - 1Pa~ - Re PP
( 1. sus ou l,~, com p1.tagore10e decit Do)

k)&.----§~; .. lvl'
00 iDton101 = dU ren ' diDtre tonul N,,1 tonll1 lI1c •
DU renţa ht" 'oviDta pe~ ot 'nat llftll
• te de -lI
~ 0.0909, 00 : 1D.t on10e . ' . .
,1 e. ' .1-t .1'8'1-
'.'
,
In 01'0 t1"re dup 81 t Z:rl1no pal' _1 lI1'e telUl.
de ell1ton\1l'1.cleo reo .s ut111. .1 11Uilte feluri de 00 ,~
t:re care i 1IIportaDt sht 1 ·
00 iDtonia. M:(Werenţ8 cl1Dtre tonul ft 1 toDQ1 1110
do re II S<Cu.terenţa diDtr UD t le enamoDio ).
S II1tonur11e d1 tonio s!.Dt cleolt oele m_~~
. , 4e01t la ' Pit gora).
(1Dve1'8
Intre UDet 1 oare fol'llle .1 tonu11. ri (Do-Re, .a-801,
La-8i) pot n8t 4 teluri 4e cre tl. ri.
- 22 -

= aemitanul oroma"t1~ foarte .mic..


:=: aem1tonl11 d:1atonlc f.9~riema1'8
:i: aem1toD~ cl'Omat'1e udc
• sem1'toDul 'diatoDic "'~·8
. , \
.
Intre .~etele care f'ormtazl tonuri tII1c~. (R.~lQ.i SoJ..lIa)
Dtl })O't; x1sta decit do111 fell1~1 de. f)~mat~zlr1.. .
Exempll1 &

.4
. .
=. sem1tonulc1"02Da1il0 fo !'te ~o .
= aem1t onul diaton1e mare

- Octava per.tectl 5',80" COM 81n'b0D10. •


- Tonul mare
II

e:: 9,4Et ' t. , It

- TODul mic 8,48 " It '

- S m1t~nul d1aton1o 'mar •• • •


-
;..
SemitoDul Qiaton1c foarte
S m1tontll c1'Omat1e mic
ÎI


"6,20
4,.
",
ti
"
~

- Se_ t onul s:romat 1c foart. 1110 • ',28. • •

S 4 ct ava perfect • ",80 • •


• 'onul .. . gal~temp.1'&t 9,30 • "
Semitonul .gU-.t.mpe~. CI 4.,6' · ." "
ctava perfecti • ",80 ti
"
Tonul pltatorel0 9,I4B :"
Il
" -

Sem1toDul diatontc "

. pl t agorel c II 4,20 " "


Sem1toDul C1"O tlc
p1t agorel c • 5,28 ' " "
(Anglia) •

Folo 1t tnt~ 8ecol 'l XVII-XVIII

Octaw perfecti
"
..
.It
= 51, 20 o
• 55, 80
= 53,00

ti
p1t go
1ato1l1~.
10

bo14erien. '

00 bo~za1aD
e t. ore tI. 1 , pent zau a tao. UD
comp~1I1s tntre coma p1t go~1c (ma1' :re 'd ac1t, cea ~l4eriaDl)
,,1 00 ' s 1Dt on1c i ( 1 01 deolt ce bolderiul) .
\

P1tagora I tonul , 8.70 00 p1t relo


Zarl1Do . i ·ton~ 1"e = ' 9,48 .. a:lntoD10.
rcator-g91d,r~tonul _. 9.00 ti bolderleD

Valoarea 00 e1 bolderl n DU :pOate .ti . xp:r1mat pr 1D traoţi


ol'diJiar (00 p1tagore1c ~ ', o iDtoD1cl 18, c1 pr1Dt J'-
r dioal I '

- ' 53 . [~onUl ' l4e:r1aD . 8,69 00 pit g za 10~.


00 ~lde~1~ ~ ~o ~l. bolderiu .: 9,47 00 81DtODio.
~' "

. In 01'0 t1za~ dupl 818 111 to~o ldel' '' 8 a1ilon


t~D10 e t . ma1 'mic (4 ~o ) ~ 1aza o 1 01"0 tio ' 1 :re (5 00
\. , " ,
'OV1.nt ' 8t. 1D 48clt o Da-
turall.. ,,1 ' egal-te rat t ~l
apl'Op1 t d 1 ~ valo

a
oVinta perteot

(Sayartul est o un1tat d sur creati d 1011% Sivan -


bo pl1tul a c. XIX. Octav perfecti = ;<>1,03 sava rţ1) .

~ SISTEIIIJL EGlIr-TEMPERAT

Evoluţia
armoniei şi a formelor muzicale au făcut nec s r
dezvoltarea tehnicii modulato r i i in muzici, ceea ce a tăcut ca 1D-
trumeDtele acordate netemperat . sau inegal-temperat,. să nu ' 1 co
raspundl.
- 24 -

I n 1691, Andreas Wermeister a enunţat ,:t::;ex"r:=,:'=»....:t~e:.=&::=.==.:==-~I=:l~


adiel -a iJppărţir;li octavei in 12 semitonuri egale.
J ,S" Bach a' consa~rat-o prin "Da s Wohltemperi ne ltlav1ez-,
, ,

in l'7~~loarea· semitonl11l11 _ l- t emperat se eXp1"id P~ .y


Octava S8 mai poa~e bapl.rţl - h 1. 200 cen~l (1 sell1~ , ',, ;
to~ = 100 cenţi). '
. 8,S~ ,oome pltagorelce
Tonul egal~temperat =ţ9.30
, 8 , 8~
'." , S1DtoD~ce,
.. bolderlen8

G. AIll'ESISTEIIE NE~MPERAD ·
(de origine po'pular~ ,
\.... - '

In muz~oa populari, 'in speci a l tDeea Or~6Dtalli. &JIf&1'. ,41..


, ' • .f ' . .' ' .~ '," "',

ferite sisteme D"etemperate, oare f ol os es o . ton~l"i _ri .,:i.' mi0~t, ~~ ,


mit onur i mari ş,i mici, 8fertl1ri~ tre1ld. , ,es1m1, 'o P'b1m1 48 .1;oa::. 1IQ
Exemple: .
In muzica indianl stI. la baz~ sienul det2D. 'A. t t e:i. ·~
Tonul mare =4 sferturi de ton
TODul mic ~ ~ .. h ..

Semitonul ~2 .. It ' n"


. ' .
In muzica arabi, octava este lmpl.rţ;l'bl til 17 ' " ' " d4f!iOD.
Astfel :
Tonul · =
~ .treim1 <i8 ,ton
Selll1.t onUl = .1 tre1.ml ....
. . . . ' .
(imprOpriu.)

In muzioa psaltiol (dtlpl AD~OD Pann) se 1ntrebUiDţ;eaz ' "


Tonul mare ·
Tonul mic
J'. asemiDl t or cumuzlca ţpdiapl
Tonul mai mic
(semitonu1)
DlferenţadtDtre tonul mare şi 'anul mic, h muzloapsaltlcl,
este foarte evidentl (chiar exageratI.) in anWD1te oadenţe .
Exemplu a
- 25 -
Alteori, semitonul este mai mare , apro piindu-se de ·mirimea
tonului mic. Ex. :
In muzica populari româneasci apar diferi t e sclri nete perate ,
specifice fieclrei regiuni. Exemplul in unele regi uni apa re foart
evidentl diferenţa dintre tonul mare şi tonul mic (aproape ca 1D Q-
zica psalticl) ; : t ~ t t.

Alteori apar chiar sferturi de ton' ::


. '

~.
In regiunile
. unde se ctntl CU buciwn!1l.
. Diuzica poP.ularl vo- ,

eali este influenţatl de intonaţia sclrii naturale I

H. SCARA MUZIC}.L4 GENERALA.


,~b=ti,
EGA~MP.ERA TA
.1
8 ' - - - -. - ---_oei
Su6contra.· Ci. Iii -e- ~ .ar" .g...
od~rt!J ::tav~ Oc!aramare OCTar91»1(a' .a: ~ -f§f'
~E
~:
-
I_e
7
i ozA'° El zol'"
l::lJ .e-:
I
_ l:Y l:Y -e- .
'lY/ -0/ c ,~ 1 Oei. 2·a Oei: s-» Oei. It ·a Od. 5'19

8.. -- ----' do"


(fo,' IIz) J)02 ~O do c"
C2 C c
8~--'
..a.. .a..
~
2! TI ~ N ~f 1 ,
I I I 1
~ . ~

S. . . . J a a' a2 a3 a"
A i.;1ţ0 880 1760 .3520(lIer~
42 Ai f (O 220
27,5 55

S' "
..Q
!?e.9lsfrv med'v /
o
- 26 -

~ NOO'A~IA I4llZICALA I NOO'A~IA DURATEI

GENERALITATI
A.
Ce.le patru proprietliţi ale sunetului muzical s pot D-
prezenta grafio prin semne I s amiogr af i e (scriere pr~. s . 8) .
La . inceput s-a notat numai 1nlltimea sunetalor (malo4;1a) I
deoarece
. . cond1ţ'ionat de vers (de poezie). Din ace8stl .
ritmul era
cauzi , descifrarea notaţiilor muzicale din antichitate şi din ~r~
parte a evul ni me~u (pb11 prin S8.o. XII ) I nu pot reda deoit aproD
mativ ritmul melodiilor r es pective.
Cam din s c. XII s-a iDceput şi no ta t ia durat ei, ca Q1"II81"e
a apa:ri ţiei ritmurilor independente de .ve.r a, pracWll şi a oon1irapuno-
tului.
Notaţia inteDs 1tlt~1 şi a timbrului a .a~l~ut mult 1 'trsiu,
odatl cu ·dezvoltarea uzieii instrument al e .

B. NOTAT!A DURATEI
Noi vom iDcepe studiul notaVi i l5ioal eu anâU:I:.I:.sD
~,deoarec lementele g nerat de durata sunetului vor fi . P1'1JD8JIA
elemente pe care 1 vom·st aia in cadrul dis01plinei .noastre.
ceasta cuprinde & Reprezentarea grafici. valorilor de 0"
si a pauzel or, semn 1 de prelungir .' si s curtare • va lol'i lor "d• . Dot_
si a pauzelol'; diviziunil. normale s i exceptional. ale yalorilol A,
l!2.:!L. . "

C. REPREZENTAREA GRAFICA A · VAmRlLOR DE NOTE SI A aVZ'IQB


Inceputl prin s colul XII, a a;J uns sI se st bileas ol,Pr1D
secolul XVII, la forma 9uadratl şi ro mbi cl I

~ Maxima
q Longa
« Semim1ni
Minima
t
r:::l Brevis
tJ Fusa
O
~
Semibrevis Semifusa
Pe parcursul secolului al XVIII- l ea , valoril ce le 1 mari
(maXi şi longa) au ieşit din uz. Celel al t e valori a u inceput s I
fie notate oval, adlugindu-ae şi douli valori mai mici I
~~7 -

t=J Brevis ~ Brevis

o SeD11brevi,s o. Notă ' 1nt reagă

1 Minima
r Doime

f .Semimitt1DB r P.ăt r·ţm~

.Opt i me
~
Fusa
~
~
Semifusa p Şai sp re ze c ime

.p TrO i ze Ci şido.tm.
. ~ ', Şaizec!şipătr .

F iecare valoare . de n~tla re şi pauza respectivl &


• - ii
A '7 f f fi
Valoril de note ' şi
.
pauze
. ".
po t f i prelungi t e sau BOUn ta c u
ajatornl anumitor emDe a

D. LEGA.TO-pL DE mwNGlRE ŞI l?UNCTUL DE PRELUNGIRE


. .

Valorile de note pot fi prelungit prin folosirea


to-ulM de prelungire %).şi· a punct!1lui de prelungi r · . Pauz l e pa
fi şi ele prelungite prin folosirea punctului de pr e l ungi (lega-
to-\1l. de prelungire nu are nlci un rost la pauze) . Punctul de p
lllDgire poate .f~ s1mpl~ sau dublu (folosirea tr1pl ulUi ş1 c dru-
plului punct nU este recomandab ll, 1ngreUD1nd citirea) I
J. :-
JJ
J.. =- J=-U
; ... =
J... . =
J~
J___ JL.
P~ ct l1l
simplu de prelungi re poat e transforma ~d1~v1~~22a
valorilor de not.e, din binarA 1n t marA a

J ~ n (divi zi une binar l )


J. • ~ (diviziune temară)
In cazul acesta, punctul sa n umeşte constitutiv s 11 eo pl ~
Btar.
x) Legato-ul de prelunSire se s c r i e intot deauna in dreptul b
iar curbura se face In partea opusK codIţelo r (cind este~o~s~~~
voci & 8 g
gurii voce pa portativ) : i 1..--.
«:» I i
aUld sint 2 sau mai alte
- ?8 -

. klveon, 'e~ ' u tranafol"llli.diViz:tunea 'b'in!i~l , ' oi r prez~';l·


doar o ~oare .adăugatl, ·1n care c~z' ~ste .n ~~esa~ ca dupl'nota 'cu
punct (sau 'i na int ea ei) 's l existe altlnotl (sau pauză) care si
confirme divi zi unea bi narl :

J. J) = J~ ~n n
.J> J. :. n~ '----------<d1vi.ziune Linară)
in acest caz, punctul se num şte augment~tlY sau su ta ~
Dublul punct nu. poa.te fi declt augmentativ ( 11~11 entar) ..• .
oa re'ce , daci ar fi considerat constitutiv (oomple entar). el Rrda
naşter - unei di vlzl~1 septenare. care nu se 1ntrebu1Dijeaz -lD '.
~ zicl. declt ca. divizi une exceptionall :

J.. --~~
..
~ (d1vi ziune
. .
septenarl,
buinteazi)
nU se iDtn-

J.. .~ = .LJl ~.
j) J".. =.~ -------edi vizitm . .b inarl)
ceeaşi sit uaţie
este şi 18 tripllll pwiat . şi SlDdrupl!a1 pUDai
d:ln" care cauzl s e şi preferi inloo uirea lor prin scriitura ~. ~
loseşte l eg to de prelungire :

Pre l ungi r e nedeterminatl (apron-tiv, M dubleAzl valoa-


rea notei) .
CiDd corosn 8st pusi pe o potI. ao~, valoarea se mire".
ou mai ult . CiDd at. pus i pe o notA lungA, valoare se mlre,t. Ob
1 puţ in.
- 29 -

Exemplu. I

(in : Moderato) ~ ='aprQx1mativ ' o'


J = .. o

'1' 1"'1
= ti

J> . = • It.

' Chia cOD1pozitorulvrea ~ pre~uDgire :Kcesiv de lung , poat


"not a ;L1ngl coro axil te'rmen\1l "longa s~u. lunso. ,Cind , vrea o prelungi r e
~im!ol, poate 'nota termen~l corta. Uneori, c01:"QaIia tlcorta" , DO-
teazl pr1nt~ coroanl mai mici. . "
. "
, gorOaDl mare r:'\ : ' , :Oo~AAi'" Duci
':":,f:\'
ţa:' i~lolo'ricl' ,'s e "~trebl11Dţ~azl ,' o
',I n Dot ooro$Dlmiol dar'
't l rl:.'pw1ot' !D ' mij1eic",I ', r-; ' • (pre1&mg1refOa"e miol) ~ ~oea't;s '
inversat ( 'v) ~a ' amn'l~: o: 'so ~rtare~ fo~rteJI~1ci,. aValori1 ~ , ' ' '
. :
.. ~\

J. RApORTuH DINTRE YAx,cmiut DI NOTE I I ' PAUZE '


' : Va1~r11~
:elatJ.!'. Int'r. ~iori
d.,n~te:-~l .,aUZ·' :'Dl1 ,1ndiCldurat~ ab801~'.,, .ol ,
enitl !ns 'raporttn'1': 't eiuat i ce , ba.t.',pe .
MY1Îlun , ,normal i . Si' iXOept1oPlJ,A',' va1c'rllOl'. : '" " .;
, 'D1V1z1wie normali: Vfl1or1lor est ,biDar , otl o' s1nS~ a.:,
cepţie " valor1J;t pUn9tat~~.. '1n oar: ,Ptmct tll "8 te ,' o D i de rat 90M1;i~
tl!t1y '(aau. oompl ' ,entar) • ' La 'ao s't valori , (puno't ata) • ' P~ 41v1~ ,
Z1mie este terparl~' 481" eel' 1&lte , s!Dt '~Oll biRAN,. Dat o1'1t l , prim :1
d1V1zilm:1" , valorile punotate ,se nWD 80 ' , , (,1' trebu ' si '.. a,-
asol tegro-biD.ri) . ' ' " '
D1V1 lunea b1Dar ' • • • . • • . • . • 2, '4 , 8, 16 te •.
Diviziun a t.mazo-b1nar l ~ ~ • • • . " , 6, 12, 24 e~o .
Dlvill1une. t =&1'1 p''l'Opri~- ~l ~ 81 "0
•• . ,•g , ,~,
, (D~ Xi tI) , , •

Or i ce .,.10 r l ina pc t ti ,tiv i z t "1n 2.~. ~. ,. ,6 , 7"1'0.


~ l'ţi. I n o z'Jl d1v1z1UDilor excep'bJ,o;all re n~ oore.pw:ul 41 .. (e
•lUDi1 DO li) l1tl1iz. 1 10r1 ,1mprum~t t d1V1111une. DO~ 41D
1", la C re e adauSl t 001' pUQlllto 1'8 di vizlunii Zo P",1 o-
nal • ..
- ~O -

G. DIVIZIUNEA NORMALA ŞI EXCEflIOOAIA A VALORII.QR BINARE

Valor i l e diviziunilor exc~pţion a le ' s 1nt 1mprwautate de


.
diviziunea normali "din s tinga". Deci :l ,' in execu.ţie , valor ile ' 41-
viziUDii excepţional trebuie ointate 1118,1 repede .

H. DIVIZIUNEA NORMALA el EXCEnI~LA. A 'VAIQRILOR DRRAmt


- ORTOGRAFIA FRANCEZA
- ORTOGRAl'IA ' GERMANA

Orto graf ~
franoezA are la bazl corespoJ;ld nţel ' diDtN 41~~ ,
z1tmea nlori1or biDar şi a ·oelor t e rna r e I

J~n-Jh_fffl JTf=n_n1in~.
I
:t
t '· , l'" ~t
$'
t it7 '
J·._hJTI~fm_fffii-.~_~ . ,

Ortografia germani re la ba zi tmprumutt1l valorilo r 41Jl"


stblga" (lQ ' fel ca la div1z1~8a valori l or binare) I "

J=}iJJl~_~~
9rtog r af i a
ge rmani a re şi o variant A 1nconseovep1;I., !Il eaft
duol t91 est imprumutat din diviziunea val orilor bi nâ" "( Of 'la:
ortografia franc zi). Nu re'comaJ1d insi aceaatl var i ant l 1DCODa.
ventl J
- ;'1 -
,.' "
N "0 TA ' ~ 1 A , .1 N • L ~ l ' Il I ~

Â. IS~RIC~ NoTAWIEI IlUIISI m ' ,


InUţ1mea
a "f os t ,prima, proprietate a sUDet~uj, care a fost
Dot " • Prima notaţle , fO~' glsi~~ 1D Me OpotaQlia' (4at1D4 ~am 41D'
an 1 BOOl• .J.u.). Ea con :ta din se_. PWJ• . l!.ng ' cl1V1D1;. ( zlca
era. ,UD' fel de cOmPaniament al versurilor). · " ,
In 'an1;ichitate~ liDl exista~' notaţle' vOCAlA şl al~ Ja- .

.
n
Il

ha dectt
ave .- .
'citeva ' documente
loaeal:l literele ltab ~1l1111 (~ . ' ,
. tD. notail
' . , e11iil.. s. to-
. .

In '-tuJ. edill 's~atl :folosit, ' 48


aSEtmene • . li:tEtrele , ltabeta- ' .
lU (lat1p) ' ~ ,pent r ll ~a nota tD~iţ . a .. UD 'ti lor. . ' "' .
., . . Cpr1D seoolul· alVI;t-1e., P; an81 DO'aţia , . w~
"';IIp,a , aplrQţ şl Dota~18'Begpati91·'(.n WIa ~ 'g.~~.l' re ~~.f." '.'
"1'JIl8nll1 t. '1D ~gl~Qrl ·c"14eeareprez .• litbi11 " 1041. ,1 ..p1'iD' ,I II.-
iu.& (oa :J,a "cU:r1;1 t~.) J ldeea este to ' ne ·'' nON " I ~ .he'· 's1#el:t .
'S1ptenllO:r, ' . zi~a ~ '~prezel1tatPr1Dt.:.o ~ . ••• '~, ,~oa.
h oa~.cat-e id.stlrl, ,ir1tm~~ h~.gi1itlrl, ou . ,,1"., .•• ..
de .P~otWl~l".· lI:mÎapJ.u de Ip'.
'
." .' / v" L / . '/ .. n "), .
.N le !DaI nu. inUa u. ou ' pr. izl. ,h i'tiDi aSUBe i.or'e~
.~ Dumai ., ~' o' raoter .ac1tltlt~r ( motehalo) . · , ::,
h1D s oolele' X~XI tA.:
1. 'a u !Do'~put al 'f t . sorl•• ,Pu.GPJ'a
laa·4eclesub1iu1 a.l 1JJ:l11 o!'1HP'!«!1e ~ c ' re repr z Dt a.'.' UZI cs.- ',
lDUţble' 'clet erm1D ti I ,la !Dcepu.t " ~ (l), apoi '·a '. «1) . Trepta t
Î41lJg 13 .,i alte UDl1, pentrll ' ' P~clza ':. '1, bs.D !Dllt1iie ~ ·' 8. .11.10'
a3uns1Dclu- • lldee. ,·~ portativ '( pnrtl t ol", de 'no'be) • . .,' :. . . .
'. • ult~ Yr8 e, portatiV111 vea a numl.'r ~io1abil d8 ·,l h lU., !Ia
ftmcţl ' 4; neo 1tlţl (dar portat·inl . ci 11 liDil,d ap ' . car.' se
VOl'be.ft e tn UD le manuaie, nu ! '. 8%1 ta1l n1cMl4atl. deoareoe DU • .
fost· n.oesar)..
N o t a, I Se crede 01 invenţia portativu1l1i .eate datoratl 'lui Aui-Ao
d' Are zz9 (Aretinus), diilpri llll' ~ . t te. eoolul~ a l
n-lea •.
-.
In seool el e XVI-XVI I , numlr ul liniilor s- fixat la 4, poi
la 5. Tot 'in aceBatl perioadl se fixe zi şl cele trei feluri de ohei
(ta. do şi 01). cu 1ntrebuinţar lor pentru d1t rlte vool 1 1D-
atrumente . '
, ~ 3~ =.

B. NOTATIA SOAR1LOR MUZICJ:IiS SI


1 AL?ABET,ICA SI SI LlBIg1

S'oara muzicall generall 'din evul ·edia. .~ dusi la .'2 .oot' n


+ 1 notladăugatl In registrUl gra'Y ( eo. X-XI) I
,.. .

w '

e ., ,
r A 8 C 1) [ G a ' h c 'd e
Hea oordum moU,

2: e I , aba 19- 4 ,
I
F G a b c d
NOD18nclatu \ alf'ab t iol (literalI) a ~tel~r 'bg UDa . ~
tnijelegerea. ş1 !.nvlijarea he:mcordur11or. Dinoauz aoe il1i8. (j!d4Q
, d'Arezzo a int rOdus o nomenolat,ur nou '( S;1lab10 8 ta Su140Diol) I
oare a fixat nume l e oelor 6 trept din ' heRoOlit ,1Dd1te reD1; ele
g1strul in ~are era plasat he:mcordul. Pentru oe ta,.f a to1o
ointeoul lui Pault18 Diacunus t tnllh1nat lui Ioan Bote.al t Qr ul I
- "-
2: , ~ ~.
tit qoe-so« /a - xis ~ - $O - na - re f- br~~ .

~ r. [' r. l
,jx;/....:..
So/ _
~
ve . Iv ~ , II" ,

~
a- La - 0/- ;' , re - fum ' J'anc- te :»: 10- an~ oes.
(DuPl vers~wiea de.oUN ' de J OhaDn . oltt) '.
:r1x!Dd n ' 1 (~11ab~ e) ~.~~~ : t~pf; ·. l e , ~-OO~~t 6,
Gd.40 d' NZzO • inventat " . (o!ntaioea. pe . Dot e) , . ]O...
4111e o .re :dep~ a• .h8Zaoo:r4111', .e t ~e . (mutatiol • tel
ele dulaţle). lIxe lUI
; .u "
Uf Re ni
/a .Sb
J
. '1 La. fU
. VT
Re ~,. fa $0/ JI.8 ,
. ,
,,
" .A ~
t~k["'''''r O -- ~ t
§Sa"
. .i u
Re ;;; 7;W ~ lJf fie /fi ,,, ~7J1 t
La ~1:rş1tll1 8 o 1111111 1 XVI-le • D t at;.1a sid40 101: (.11&-
bicI). oolllPl.~atl de o ~N
':to.ii " . .' OII ~ta .
(~ la SBote 10"".)" Se tfti;084801 '48 la MBSW:A
. .La a1~looll1 eoolulu. al XVII-lea (la 164'>, SWaJ"lJ.I
!DloouU~ pe b o ~ (peDtft a ' tl
. :
1 ~ DOI" ,'la 8Oltesi .' f t
.

Port tivul ft" iiDi1, OII exo.p~ , oeiol" o 1 11D1., !Do-


tNbdD t pentl'Q 1D trimet 1 , C 1'8 elll1il D i , ' u pa-
tn n01ta (lD ,o re C s ' portat1vul DU 1DcU.ol !Il 1~1M. atÎDetd
Un le inatr ell' iDt1'8buiJit; a 1 2 .au 3 ~rt t1n le t e o

. ,

'921141. rotim" (ondulat •


La part1tur1le P8ntl'U cor II U pentru Ullllulbl uri 1:Q 'brula.1Jall .
PC" 'bivele. 1 asi o~ t •
-~-

Cheile stnt de trei feluri I fa, do şi sol. J'ora lor prov1De


de la literele ce reprezinti notel respective.

~~~
p- ':~I !:
Seh:ţmb"bcl l ocul port tiv, pot 1lor pe naşt n
le: ~ 9 H.usMtI
..1
chei (15 ohei, dac pan flecare ' de chei . pe ci 1 . 5 1.1.Dil).
Au fost uti:Lizat .tnsl·,n i 9 cbei, ' apoi 7 . r l JdDlD4 tb1
doa~ 4 (sau numai 3).
-e- -e- ," . .
9: - " ,: 6! IH" 1" .1 6> .11 A ii: , .~ I
t
ICoo~bOU'I t
ÎI ' .learin,."l t I '. l' ..., ItLS'op·~a~1· 1, '. " . .. I~O~~
1· IA/ro t· .

~ I Tenol
~
t IlIe:rro-soptQln) , Yio/;nt9~
_--1 A'srĂil rN UZ ~ . , ..

~ieca:re cbei • . afla'bI ,1n, uz as'tlz1, are


'.
UD ·an
,
'ti iii
peste care, de obioei, nu se trece, pent r a lui se !Dg!'et' , . cit1~
rea : .. 8- - ~--] .
. ,a, (1)

6(==
~ .
"/
o'
zz
-I
;; .
l'
,

~ '
re ,. - re~ , do - " .10/2

Beae grafic ou jutorul c l ro ra se no 'eaa ~i,~,....


era 'b:Lcl a tnllţimii ' s unete lo r . .

~on titutive (formea ml a ~)


Alt raţii
I \ :CCldeDt&
18
obl i ga t or i i
de precauţie
I < faoult tive (in parant ez, la
pus deasupra mot 1)
-- 35 -

'A, urile se '..'c r i ai astfel ( pen1;r u cheile ltl 1.:iZ) ,

" I , .

~ri: cu dubl 1t ra~il DU zi tl. '!Il praotiol.~


Exi tI. şi -. .' ~1 o re rt · Li. f ~ur1 de ton I

V-~-.. __ ~~
a) Alteratiil. 'cODs t i t 9t l D . , ," " ,
8. crlu diat dup c 1', iDd10iDd element le COlUlţ~1;G1it .
al. DIlul s18te uic 1. Ele fo ' mU1'a unel tonal1tl~.
U!SY.! pot ' fi , (~hd lt ra~111e se succed la iDiI.1'-
val de ovint perfeotl, aso.il t sau descende~tl). şl et .
(o1nd lten'\;111 se , ucoed ia dU rlt. iDterval ) . ; aee t.
•• folose~o n 1 !Il o . ouJ.eserilor d folclor, 1& ~!IU~ .
Ol'O tio.
morotlc, orlce %"IIlUrl l' trebU1 al , COD~:l.D
cal'! -ar ~clucle şl b.car1i Pe' tlvi).'
Altera~111 d8a1'llUl1'I. , valabi lit te P9 tot parcll1"StIl ,
pl•••1 10al ( u p!Dl 1& oJ11JlIba:Na a ) • 1. a!.u:b . u.e
pentru toate "Sl.trele :. 0 r11.u io ~. g~D 1. In •• o'. XVIÎ-XVI
• urile se not Il I ' _i~~.~d~~
Sob1m rea Uril I

-~~~ ~.
S 801'1U P' p&rou1'llul pl"l ' sioale, .4Ulc!D4 Il-
tele oon tltutlve iDtioat. de G1'l. Pot 1n41ca I m4&11aţ1e. C1'O-!o
t1 a, rev Din.
Ble au valab111tat n i '.:p!D la ba de ur ( ou axo pţ14
prelung1rllor priD lesato) şl numai la tnll~ la oare au fo.
80r1s••
Efeotul ltera'\;111or oc1dentale 8 t8 de iDe t l t l t ol', t ir
si se o ulez efectul alt ra'\;11101' con t1tutive. Ex pîu I
- ;6 -
- obl1gat~rii
c) Alteratiile de precautie I
- facultative

Au un caracter practic, deoarece din punct de vedere t ore-


tic nu este neceaază utilizarea ' lor. De obi.cei, ele repr ziDtl. al-
teraţii accidentale de revenire I care deplşeso mlsura h ca au
aplrut cele de modulati, sau cromatism.
Oele :facultative se sC.L"iu !Il' parantezl , uneori 8e criu şi
deasupra not el or (cu sau firi parantezl).

Ci) N OT A 'T 1 A 1 li "~ B N SIT A ~ 1 1

A. DINAMIaA MUZICALA.
Totalitatea nuanţelor şi aceentelor utilizate .in uzia. ·
Pinl 1n secolul al XVIII-lea DU erau utilizate deali; u d
, "

nuanţe I piana şi forte. Ele reprezinti de fapt alternare d1Dt~


~~11 şi ripieni (tutti) I dinamica terae.lor; saQ reprezint e~ect.,
de .u2!!. Clave cinul şi orga DU pute a. I execut dee~t 2 nuaJlţe
'( e r a ll construi te in acest fel).
ADia ~ secolul .XVIII, dupl J .S • . Bach, aII !ncepot al fi 111;1-
lizat e şi alt nuanţe şi mai ales scbJJllblr11eprpsreaiD"ale DIJaD- ·
ţelor (crescendo şi decrescendo). .
Se pare eă pr1m~ care a utilizat ores cendo 'i ~de~cre=oK.:~::'::gr,
fost JOhaJm Stamitz (1717-1757), dir130r al orche trei 41D 1!!~llIt
tn Boemia . ~ceste nWlD~ _1. e U nWl1te "Dl1Qţe vaDt-.
Astlz:i. , dinamica muzic 11 se b z azi pe toarte mult DaaDp
şl cc nte ,

B. N1IANp LE
Se not az sub portativ . c u zcepţ1a uzieii ou text, la
care s e noteazl deasupra "I
'Sint reprezentat. grafic •.pl'~ "t e rmen (not ţi in ht1"8g1Ja
sau presc urtaţi)" A ce şti termeni ' sint ·de 3 teluri I
a) Termeni care indici o intensitate unito 1
(PPPP .ppp) pp P Jnp m.I
.1 .II
(:f{f L({fJ
Uneori s utilizeazl termenii I me zza voce, sotto voce, lDl)ft»ran40.
- 37· -

b) T meDi oare iDdicA o sc ibare p1"9gresivl a 1I1teDsitlt11

oresc !ido (oreşterea 1DteDs itlţ1i)


decr8sceDdo, d:jm:jnueDdo -=:-- (desoreşterea 1nteD8itlţii)
UDeori se mai 1Dtreb\11Dţ azi te"rllleD1i a
1'1Dtorzando (r.tz sau r1D:t) :1 creştere Derg10l, viguro s
PeMendo.si (perd sau perdeDd). soreştere plnl la st1Dg .r
UDtl11b.1 .

a)
, .
- mcalzrmdo = o~,tere '
'Il acaelerare (11 D i aoe terare ,
. tiri. cre,tere) .
- aal&ndo, maDcrmdO, reDdo, morzando = desoreştere 'şl
1'lrll'
Toţi te~D1i d DUB.Dţarepo1; t1 1D o~lţl ~ alţl termen1
aux1l1a r1, 1D scopul de a preoi 1 biDe. felul CWIl ,t rebui 1Il-
terpretate DU81;1~ele re pectlve~ Acoştl te D1 a!Dt I mol t o , pocco ,
poch1ss1mo, p~' .~, aDsal", subito etc.

o'. ACCENTEIiS
De oblcei s Dot zi dea upra notelor .
El repreziDU . vi,deDţl rea aD ' :tor sunet e d1Dtr-o ple.1
muzical", prin iDte ed1ul UD 1. i,DteD8it ţl sporite , f ţi de oe~
J,altesUDete. .
9l1V!ntl11 viDe d1D limba latini I
d t t 81.Dou cu ·Plo odl din 1 a eliDl.
AcceDtele pot fi de t :l felU1'1 I

- ritmice (iDClus1v cele matrioe)


- elodioe
- expreslv
AaceDtele rit!l1ce ş1 lodio DU S. not a zi (deo!t ,!.Il ~ t.
o zu.r1) t deo reoe ele rezultl diD struotura rlt oi 'Il , 10410 a
piese1 muzicale.
AcceDtele expresive, 'daol r e zul t d1D t n, DU 8!Dt Dot ate,
c le18lte (care DU rezultA din text) se Dot az • Aceste. 8e D o
aocente impus •
.. 38 -

Ace ntele impuse se noteazl astfel I

portato sau poco marcata


(uneori are s8nsul de non s taccato>
::> marcato
A marcat:! - aimo
.sj ~if%.1 sf'orzando
.sg (1}%) molto afo r zando,
Se mai 1ntrebUinţe zI şi termeni i l.fp. iQarte llat o .. '
pronunziato, marcato.
Execuţia accentelor d1f'erl de la un 1D~t r~nt la a1ttal.

Ci) NOTA~IA T I BRU LU I

• CLASIFI CAREA TIMBRURILOR INTREBUIN~

- de cop11
voci so l1s t 1ce (cul t1va"te)
,
yoc 1 - de femei <
vo~1 " de cor (necl11tlvat e .. s ca 8 oulti t.
, voc1 so11s t i oe (ou1t1va'b.) "
- de blrbaţ1~voc1 de cO~ "(D.oU1tlVat. ,au "••â1o~tt t.

~compl exe (orsa)


D le
- de suflat d1D Q_UIIA

.
_ de coarde ou aro uş <OiUPite
" --... firi arouş lovite

01.1 e ibraD
- de percu y ~bare. pl l oi. tuburi eto.

- eleotronio

- onomatopeice
- }9 -

a) Timbru individual
- organic (exemplu 1 1 vioară)
_ interpretativ (exempl u 1 1 violonist)
b) Timbru special
Exemplu 1 soprană lir i ci , sopranii dramaticii,
clarinet in S i ~ , corn in Fa
c) 'Ti mbr u general
Exemplu : timbru de aopran, de clarinet sau de COrD

d) Timbru de familie
Exemplu : instrumente cu arcuş (in orchestra simfonică),
familia saxofonilor. familia clarlDet el or
e) Timbru. combinat
Diferite combinaţii de. . instrument&•

In dec ur s ul i s t or i ei m~zic ii a existat o anumită evoluţie


in 1ntrebu.1nţarea vocilor şi instrumentelor. Abia in sec . XVII I
incepe preocuparea deosebită in legiiturii cu dife r i t e l e combina ţii
de' timbruri (orchestraţia). In secolul ' al XVII - l ea se mai scriau
piese care puteau sii fie cintate deopotrivl de olavec.ln 8ag orgl ,
de vioarl sau oboi etc. Se creeazl treptat şi echilibrul cel mai
bun intre instrumentele de orchestră.
Notaţia timbrului constl. pe de o parte. din alcătuirea ~
titurii (cu notarea numelui fieo ărui instrument sau fiecăre i voci ) .
iar pe de altă parte. din semne şi termeni speci al i . oare indici
sch1mblri de timbru.
- Notarea timbrul ui uniform (de baz!)
Deci I (ou ajutorul partiturii)
- Notarea schimbărilor de timbr u
(prlD termeni sau semne)

Un grup de două sau mai multe portative Imite. oare ser-


veşte la scrierea pie~elor pent r u două sau mai multe voc i sau in-
strumente. In mod excepţional e xist ă şi partit ur i cu un singur
portativ, cind se s c r i u două voci sau instrumente pe un singur
portativ.
- 40 -

Partituri vocale

Partituri i ns t r ument al e '~


'1Dât rumeDt e

Violina fi~~~ Violil)() I IE~~~~

,YJola "

~o~I.6 I~~~~~
In partitura de orchestrii. instrumentele se aşeazl h ord1DM
lirmltoare I
Instrumente d s af'lat ă.1n l e I - flautll1 (fla"to)
- oboiul .( oboe)
- clarinetul (olarilae"t )
- fagotul (fagotto)
Instrumente de sUflat Q.1n ala I - cornul (OOl'llo)
- trompeta (tl'O ) ..
- trombonul ("ro bo e)
- tuba (tUba)
Instrumente de percuţi I - timpanii (t1mpaal)
- alte instrumente
Instrumente de coarde firii arcuşl- harpa (arpa)
- pianul (piano)
801iatul (instrument. voce) sau corul (coro)
Instrumente de coarde cu arc uş I - viorile (violini)
-violele (viola)
- violoncelele (violoncelli)
- cont rabaşi i (cont rabas s i)
- 41 -

Numele vocilor şi instrument e l or se Bcriu intregi numai la


inceputul piesei. Pe parcurs, fie că se scriu pre s c ur t at , f ie ci
nu se mai scriu, deloc.

c. SEMNE ,S I TERMENI CARE INDICA SCHIMBARI DE TIMBRU

a) La vocile omenest1, f i e ca r e s i labl din textul cintat pro-


duce o scb1mbare 'detimbru. In pasaje le fărl text , t~br ul este
diferit lntre cinta;da cu Vocalizl' şi cea cU gura inchis i . ctnta r ee
cu. voca'li~l se Ii~t~a~l cu lit~a A (eventual şi alte voca l e) •• C!n-
tarea cu gura inchisi se noteazl cu litera M sau eu t :-: ·.:. . enul basca
~~. .

Tot o schimbare de , timbru repre zint i şj. recitara. s a u s trid -

_
tunle_ Acestea se pot Dota pe portativul 'obiŞDuit, sau pe o
g~rl linie_ .
. sm-

(recitare) (strigături)

(recitare) (ou diferenţe aproximati ve


. de' inllţ1me )

b) , La instrumentele de suflat se poate sc~a t1mbrQ]. prin


utilizarea surdinai (la instrumente de alaml) a
.ca ro sa rd ' şi s enz! 8 0 rd

La corn se schimbI timbru! şi prin introd uce r ea m.1inl1 in


pavilion a
. bouch6 (+) şi libre ( o)

c) La instrumentele de coarde cu a rcus există mai multe posl-


bilitlţl de sohimbare a timbrului ': '

pizz şi ~ I sau + (pizzicato cu mina stingI)


s ul tasto (pe tastieră) v ~ .

sul ponticello (lingă ~ şi a l'ord (inario)


col legno
con Bord şi senza sord
sul G. sul D, aul A, aul C etc .
- 42 -

Anumite indi ca ţ i i de digitatie sau coarde libere (o)

Flageo"et e etc.

Arc u ş e l e (ma i mult indicaţie de t ehni ci.) & n V

d) La instrument e de coarde flră arcus


O '
La se iIitrebuinţeazi. f lageol et e Dotate j. .( s unl _ i
ha rp ă
sus cu 1 o ctavă) •
La pian se întreb uinţea zi. pedal, (~f!td "*" .)
şi .s ur<I, p• .<.mm
.~ sau una corda). Clire modifi ci ins mafin~lt.1nteng1tatea.·

e) La instrument e .d e per cut i e sînt mulţi termeni oare indiol


schimb ări de t imbru. Exemplu z

La Piat t 1 z coll a .b acchet t a : - di t1mPani


- di l~gno ' sau 2 Ftti·
- d1 ferro

f) La . orgă şi
la instrumentele electronice existltoarte
mult· posibilităţi de schimbare a t imbrului. notate p~1n diferiţi.
termen19 upl1 reprezent î nd nume detns t r umeDt e muzicale.
- 4; -

® ABREV]A~II (PRESCURTARI) IN NOTA~IA MUZICALA

Semne sau termeni prescurtaţ!, in .scopul simplif i c ării nota-


ţiei, sau al econom! i de ~ (pentru scri re) şi spatiu (ec'onom!
de hirtie).•

A. ABREVIATII ni .NOTARE! DURATEI


,
- FTeluggirea si scurtarea valorilor de note :
a) Pun~tui.de prelungire . (J., J., etc.)
b) Staccat~, staccatiss1mO, m zzo-ataccat o ( mezzo-legato)

r = ~pro~. r ~ " ~"-'


·r, ': aprox. ,..;-J~
~ r~ r- = apro x. ~. 0/

r-.r:::
(sau ~ '1 ) .( sau ~ i'" ..)
a.prox. p' y p',r-
c) Legato de prelungire nedeterminată (1 gata franc z) I
.
r=
.
pin'ă
percuţie,
la
s u la' harpă şi
. ~."

1nceta~ea vibraţiilor (h · un~. l e in~trumente d8.


pian) I
. .

• . . . o.' · .
la cel lalte :instrumente poate să inse e · o prel ungi re
foarte , mică
.
I p-
' .
= aprox. r:p
- Repetarea unito
I
a lUlu1 slUlet sau a mai mul t or sun t
(in valori ~e optimi, şaisprezecimi, trelzeclşidoimi' şi şaiz clşl­
păvrim1) :

) -
C
.-
o
~
o
::::;
::.
o
cr J J J
i : 1 J
) J Îl
sau r: n r»
La divizlUDi
( EJf. ~= ~)
xcepţi al

m I:
,1 5
r-S --, 6
1. )1 Jmj 1. fffiTj
-44-

::;;;
~o
~
~ o ~
b) o- v o <.) o o

J-J J-J J "J J ~

J j J J J J
~. pi.ifJ'
'E xe c uţia se .:ta c
lu!nd in considerare 'valoa rea UD 1 .1Dau-e
note (nu adunind~",:,se cele doul valori) I J~. = J,
J .J = ~ ;1m
e) Cind se util1zeâ zl valori miel, sau , cînd. tempo-tt1 :.e., · ~
r epede , ripetarea capltl nUmele de tremolO .-" .

- Notarea pauzelor in şt1iDe 'Il partlturi I

a) In ştim &
4 1 3 1+ 5 6 ., . , 8 9
I- _ I · - ~ ' l~ '
Astb1 DU se mal util1z zi aces t e ,'00 ib1D8ţll, ci
astfel ' & 1 I 2. I I
Pauza generali se note zi cu G.P.

b) In unele partituri ( dem) de orchestrl, pauele .Du, ."


noteazl deloc. In alt partituri DU se cria uiei porta'mit ft'"
pe ctive al in trument e lor care au pallZl (tn partituri de bU!DDaI
sau tu unele partituri mod me) .
- Agogica Dotati prin sigdţi (in loc d8 t e rm ni ) I
- 45 -

B. ABRsVP"'II IN NarAREA INAIJlIMII


1 , '
- SelllDe le de octavl &
8va - - - ~ - - .;. - - 1 8va bass __ _ "_ __ _ _ J

8 - - ,- •.- - - - '. - - , , 8 ,. .• ., . • J
COD 8ve. alta - - . - --1 COD sE bass . I

tiD~Or1 ÎI !Dt~buinţeaz şi :s , 'iil peDt~ dubla-oct vi .


(1S - . ~ - - - "1). '
um DU cr10

. , '

1iezlOg:rar181'e
.. . "
acorduril
' .' or . ·•
:- • •u1' oU'rair
. 1 _ ." . . '_ • •

lOcUa,,!Ia oţlt de Uter ' ( D le Dot81or)'"şl


d ' oitN
'lodt. lh ţi ' ',' :c;\e '1Dd1;' ~"S~uU. · (~tatru. . ~. ahi,
I
;00 ntelOr Pr1D 8811108 ,1iDi~le "
"IQj~!L.!!!l!SSlJW.~
1·)

D.' , ~IIIBB

- , Pr'8aourtsr
'. >
a' Dwaelu1 voolior ·l., in 'br
o f. "'. ' . •
, ~telor I
" .: o! . . ...
"

1'1 al' "' 8 " :', 8110.',

.;. S. " ' " şl p 'soll1'tlri d t Dl o re 'i ndiol o


de t 1'11 &

(~ til capi.tolUl

.•• BRBVUWn CQ~XI!

- 88111Del& ~teD08ratlce ale UDOI' orn& Dte I

/\IV 4 Mov N\N '" v.> tlr-.~ // \


-46-

_ Repetare.a fragmentelor n c! , p1Dl la 2 mlaur! I


c
,. = r epe t !1rea uDui t imp
".1eneşi"~---~;l.1 = repe t a rea tlnei uri
ţi = repet a rea a da ul mlsnr1
- . Repe1iarea fragmentelor ce deplş8 sc 2 mlsuri . I
(D'al segi:1o) :Bine

11=
:111= D.C. ·g-t I
- Dublarea'.1nstrumentelor in or ch es t r l ' I
.
a2 0
2 "( I I ) etc ~
.'
Col 'Violini 1
Col Flauto
etc •

. - Scrierea abreyiatl a canoane1or I

·A B o
I

- Intrebuinţarea termenilor I sempre şi 8i;118 .


ORNAM E N T E L E

A. mTRODUCERE

In'pract i ca muzicall, reliefarea anumitor sunete d1n ca-


drill '~elodiel(adicl scoaterea h ey-idenţl a anWDitor sunet e) se
faoe ~~obic8i prin ~cgentUaŢe (care constl dintr-UD p~us de in-
telis:ltat'er. ' ' ,
Uneori ' hsl,' accent~r,a unll1 sunet este inso~itl de ~
9' ' nt 'n a lui, cu ~âutorul altor sunete" de obicei, de Bcurtl 'd~
ratl,,',' care se executl ,inaint e' sau după ' sunetll1 respectiv. Alteoi-i ,
'reU ef a rea sunet ul ui' s'e f aoe ,e xcl us i v prin omamenta r e' (oum 8s t e
'cazul' la :1Dlltrumentele oare"nu ,pot realiZfl acoente) ~
, " Pe 48 alti' parte,' ~reatorii , şi interp,re:t}11 (poJ>'ti.a~ sau
. culţi) 'l ut l'Oduc uneori in' 'd1s our s ul muzioal anWDit e sunet e , de , 0-
bicei ,de so'urtl ,durati, sau' anumite fragmente melodioe cu. oai-act e%'
.Uil1a1-, care. au l'Oiul 'de a '1mbogl 1i1 şi de a 1nfrWDWI'ta l1n1a
.1Odj,cl~ Astfel " a-au nlsout orna ente1t, ' numite tJ.Deo'ri. nOte 9l'D1-
,men'all. ; me l1~. sau brodep1. ' Deci t ' prin ,omament .e · 1Dţ.lftS au':"
, D~t81e ' sau trapentel.melodie.awd.lla:re, oare , ~l1 , ca s oop .fie ..1"8~
Uefarea}UlWlltor sunete '~ oa,dr.a 'el o41e i . ' fietJllbogiţiioea ,t i
1Dt~e~~a 1:l.n1ei melc>cU.e.. " ,,
, , - Pentru 'a studia sistemat i c 'ornamentele , . est'e ,'b1ne ai le '
~1r't'1Îl Int~i cat goriil
'1. , 01'll&ment!l propriu-zi s e (oele mai im~rtante şi ma:l.
uti11z ~te )
2. Procedee de ' exec uţie cu earaoter orDa tal
, . J1ragmente melodiee, sau melodico- a rmoni ee , cu oaraotel'
ornamental.
J1ieoare din acest. trei oategorii cuprinde mai multe feluri
~ ornamente - .La fiecare rel de ornament pe ca re-l vom studia, vo•
•vea In vedere următoarele pW1ct e I
a) originea
b) utilizarea
o) notarea
d) execuţia.
-48

B. ORNAMENTELE'~ :'PROptlro~ZISE

In această categorie distingem .4 feluri , de ornamente I


apogiatura ornamentală, mordentul, grupetul şi trilul. Le vom stu-
di a pe rind.
Deci, vom incepe cu apogiatura ornamentall (din limba italia-
ni I appoggiatura = ~prijin, reazem).
In cuprinsul imei melodii apare cite un sunet cu caracter or-
namental, de cele mai multe ori de duratl foarte .'s c urti , ca7:8, !Il :
execuţie, se "sprijinI" pe un sunet de bazl al melodiei, fiind 11-
S!! de acesta (~tN sunetUl 'ornament'al şi ce~ de bazl exe'cut!ll:"
du-se un legato) ' şi luindu-se dl1rata de'. execuţie d.1:D durata 89'-
tului de ·ba "l . .
Acest sunet ornamentalapare, de .cel , ~i mul~e ori, inaiDtea
celui .de bazl . Sh t insI ' şi cazuri cind apar' dupl cel de bazl.
Exempl u :

~ iJ"
( s unet ul de (acelaşi 's unet , (acelaşi sunet,
bazl ) cu or:lamentare ' cu ornamentare
anterioarl) . . p6sterioar~

Uneori , in loc de un f:lingl1r sunet ,ornament a l " apare 'un 'gi-lIP


de 2 sau mai multe sunete. Exemplu,

.~ .
( s unet de ba zl) (ornamentare (ornamentare
anterioarl) posterioar~ ,

Âcest ornament, care constl dintr-uul1l', sau mai multe sunet.~


de obicei de duratl foarte scurtI, executate ~inte sau dupl uD
unet de bazl al melodiei, se numeşte apogiaturl' ornamentall.
IL o t a l Este necesar si se specifice "ornamentall", pentru a nu
S 8 conf unda. cu apogiatura (propriu-zis~ d.1Jl !1"Ilt091e (9~'
est e o " not l melodică" sau "notă stră1D1 de acord").
Dl1pl locul pe care-l ocupă apogiatura faţl de sunetul e baz ,
apog1atura ornament a l l poate f i de doul feluri I anter10al'l şi E2!.':'
te r 1o a ră.
- 49 -

In teoria germani se numeso astfel I Vorschlag (lovţt url


anterioarl) şi Nachschlag (lov1turl posterioar!) •
Le vom analiza ' pe rind.

C. ,APOGIATURA ANTERIOARA '(!.or s chl ag)


Poat fi siimll (to:rmiltl dintr-un s1ngu~ sunet),. ·dt1bll.~
triplA sau multipli ,( a cea s t a mai poar:tl ş~ nume le de a pasaj .. co,"o-
ratur , f1oritur!). '
a) Originel este'atit Popuiarl cît şi c~l~l. fiind c~a~
111 scopul de a re'liefa un anumit sune~ clip c'adrul l1Die1 , lo~ce .
sau !Il s'copul de a intirzia ' at~oui tinu~ 's unet '( rea l1zind astfel o
anumitI tensiune melodicl).
" ,

b) .Utilizarea. Apogiatu.ra 8Dt~rioar a fost şi e s t e foart


utilizatl, at1t. in muzica vocalA olt şi in cea mstrumentall. Oea
multipU
.
ste. 'ut ili za~ă !Il speoial la lDstŢument~, sau' la voal. de
ooloraturl.
e) Notarea este diferitI, dupl felul apogi a t ur l1 'ant e rioa re .
Astfel, pogiatu.ra anterioarl~s1mpllse n~t azi P~1Dt~ ~otl mic
,( tn m1niaturiO, ou codit! ' in s ,sorisl·, i edi t tDa1D~'ea riote.1 pe '
â • • . • I

care o omamenteazl,' şi legati de aceasta prin sempuA legato .


V~loareânotei miei "poate fi i J J.P . ~ :~' caoond1ţia Ca
aceasta sI fie mai micid~cit 'cea a notei omamenta1le . , Exempl u :

~.~ . I
Apogiatura simpll notată in acest fel s ' nume şte lungI. pentru
a o' deos bi de oe& scurti, care se noteazl ,printr-o optime tl1atl
( J( ), aceasta reprezentind o valoare foart'e scurtA. nedefinitl .
Deosebirea dintre apogiatu~a lungi şi cea sourtl nu este nu-
~i în notare. ci şi in execuţie (dupl cum vom vedea) I dar 'mai exis'-
ti încl o deosebire: apogiatura lungi se afli întotdeauna pe treap-
·t a imediat superioarl sau 1Dferioarl a notei ornamentate.
InseaDIDi că apogiatura lungl este identici cu a pog1at ura R.!:2-
prin-zisi din armonie. de care se deosebeşte numai prin notare .
In schimb, apogiatura scurti se poate afla şi pe ' trepte !!!!!
deplrtate, sau ohiar pe aceeaşi treaptl cu sunetul ornamentat ( in
cazul acest~ 'n u se mai scrie legato, clci ar f i d~ prelungire) .
- 50 -

Exemplu:

pe trepte pe trepte pe aceeaşi ·


a lăt urate depărtate treaptl
(apogiatură ri.tmiel. in-
trebuinţatl fn ·special
la percutie) . .

Apagiaturile anterioare. duble, tripla şi· m~ltiple se ,DOteazl


prin grupuri 'de n.ote . mici, in valoare de şaisprezec1m1 sau treizeci-

l!_
şLdo~.(scrise cu bare de legăturl) ., cu codiţele 10 .aua , legate .de
nota ornamentată, prin semnul legato) •.
Exe mpl ll. ,

Apogiatura multipJ.!. la . care sunetele se succed treptat şl1D


acelaşi Sens ( ca 10 gamă) se mai numeşte t~radl. Cea care prez~tl.
porţiuni ascendente şi porţiuni descendente se mai numeşte rulaAl.

Exempl u: ~
Valoarea notei care este ornamentatl de o apogiatnri multipli:
t r ebui e . să fie suficient de . mare (aau si aibl. coroanl) t pentru ca
apogl at ura să poat ă fi executatI. in cadrul acestei Valon.

d) Executia. La apogiatura simpil..este o deosebire esenţiall.


de execuţie intre apogiatura lungI. şi cea · scurtI..
Apogiatura lungi ia din valoarea notei ornamentate atit cit
e~te indicat de valoarea notei celei mici. De obicei, tDllteratura
. muzicall se lot i lnes c urmitoarele cazuri i
} I I
Se scrie " (Uneori insI. nu
• I I I se respecti
O această reguli.
Se execută de execuţie !)
.. I r I I I I I

No t a Apogiat ur a lungă (notată ca ornament) este scoasă complet


din uz. Ea era notată astfel in perioada preclasici şi
cea clasică. Astăzi, ea se notează aşa cum se executI.
(nefiind, de fa pt , un ornament ,ci o notă melodicA).
- 51 -

Apogiatura scurtă se execută c u o va l oare foarte mici (cl t


mai ' JJdcă posibil) • ;'fl .k
Exemplu: Scrisă ~~~~ I

c:-l
Executată

) ,

cit şi .eea scurtă s e execl1tă acc n-


Atit apogiatura lungă
,t uat : ~ (accentrul, cont,ribuind l a ten~itme'a
melodică ce' ia ,na'şte re din intirzierea atacului Qot ei de baz§) .
I . '.
~ .,. . . ' ," ., '.
La apogiatura 'scurtă, unii interpreţi execută uneor1 _a c oen-

:~t::.:c;:c:r:~m::n~:~n~u~'~av!lC~:::c~>~8::t~8~~
,
,ta tă , ci din cea L.
anterioară, ,as t f

el :

Aceste excepţii 1n e'xecl1ţie' depind .de voinţa interpretu1a1~


ele nefiind indicate de compozitor.
Referitor la notare 's 1nt' ne ces a re următoarele ' compl!tAEi I
, .' ~

Alteraţiile constitutive (de la a:rmurl) au asupra apogiatel !


acelaşi efect ' ca şi asupra note~r ' de bază ale melodie1~ ..
E~emplu : ~ ' 1 (se va cinta do,#.) ,
Alteraţiile acciden1iale, apărute !D ' curs ul melodiei ,,, au ~ 01;
şi .asupra apogiaturilor care urmează in aceeaşi măs ură.
ExeIllplu : ~ (apogiatura va fi do # ).
accidentale care s e ref e ră numa i la apogiat uri,
Alteraţiile
fiind notate în faţa acestora, in miniatură, nu a u efe ct as~pr .
notelor reale din melodie.

Exemplu : ~ (nota următoare ~e cîntă do natura l} .

Tot uş i ,
pentru o mai mare s :.ţ,g ura n ţ ă , în cazul de mai sus se
pune altera ţ ie de precauţie : #. ii Edr&:
~ f @L~-:3
9
- 52 -

Dar dacă dorim ca nota respectivl să fie alterată, ca şl


apogiatura, alt~raţ1a va trebui să fie scrisl din nou.
ExemplU ', ~t'~
Dacă o apogiatură alterată
apare de. două aau de 1" te on
in cadrul aceleiaşi măsuri, alteraţia se scrie de fiecare 'datl.
>Exempl u & f fi It§( .~
Dar dacă dorim ca a doua. apogiatură să f;ie ,c1nt4ată. firi. alte-
raţie; va trebui să pune . alteraţ1a de desfiintare.

o t a : Exemplele au fost date numai cu apogiaturi s'1mple, r


regulile sint valabile şl ' pentru cel duble, tripla . 11
multipl••

Refe~tor la executie sint necesare · următoarele cORQ1"ăE1 I

Apogiatura dubli, triplă şl multipli lIe eucutl ca. lon


to rte ci (ca şi apogiatura simpli scttrtiO.

Bxemplu I 1M~~~~~$~i~~~~~~~~~

De obicei , se execută şi un accent, pe prima Dotl din aPogla-


turl.
Unil interpreţi execută uneori accentul pe nota o Dt ti,
in care caa ornamentul poate si-şi ia valoarea din nota aDter1o~.
Exemplu &
Scris ă Ca şi in .c a zul apogiaturll iA-
1. I
ple, aceastl excepţ1e 1D e~CD­
-> ţie depinde de voinţa interpre-'
tului, nefiind indicată de co....
pozitor.
N o t a : Din punct de vedere t eoretic, ' rice apoglatură ant rloarl
treb ui e însă să-şi ia va l oa r ea din nota ornamentată. In
caz cont r a r , ea tinde să s e transfo rme 1nt~o apoglatl1rl
po s t.e r- ao e r- ă ,
- 5~ -

Apog1atura .,s impl l scurti mai este denum1tl uneor1 acciacca-


tura~ ,Aces t 'n ume ,!prov1De;(de la ase area ei cu un ornament care
a fost utilizat in 'p r elasicis (azi · 81;8 scos din uz). Notare 1
xecuţ1a ,acc1aceaturei era urmltoarea "

N~tare

Execuţie

In limba gerinanl. acc1accatura ' se n ,te ~ZS!!!Y!!!!E!.2I~lI·

D. R>GIATURA PCSTERţOARA CNa obScb1Ag)


Poate fi simpli" dgblÂ, tr! ş1 u t .o ' 1iupll Da
poatţ:t fi decit seţurtl (deş1 uneoŢ1s tntl1D ot .d&!!!!U. o.npI om
Vom vedea).
a) ' Origipea ei est po~ular
atacul unui SW1 t, sau pentru , l' oi'
intre do uă sun t •

ll:rempll1 ' . ~
(In primul exe plu, preglteştataoul loi s . In ex lui'" 1
doil a , ,m,
fao o legitu1'l, intre şi ~ ~

_ b) :Uti'l1zarea. In ari · de uzic ' popular i . S8 ut111 ••


fl'eeven...t (!n apecialin cea Ee l), apare i In , ~.
De cel mai 'ult e ori !Da , !n ' uzica cuitl • n DO- ,
~a1;1 c ornament, scri1ndu-se cu not , obi ŞDuite ' C c arf1
note de bazl ale 1041 i).
De 'altfe1, nioi 1n =.c.:ul::;e:.tlg::a.::e:.::r:.:i~~:...:=.x.:::x.:=.=. DOtea . !n-'
totde una ca orname~t. D aceea, pogiatur post r io (DOt ti ca
ornament) apare destul d rar in l i t ratura uZ10all.'
Oea dubli, tripl1 şi multiplI pare i ult 1D uz1e
mentalle
e) Notarea s e face la fel ca şi l~ apogiat ura ut 1'10 r •
cu deosebire , ci Dotele miniaturale apar dupl nota de b z . '

Exempll1 ' $r f ~Qi r~


- 54 -

Uneori, apogiatura impll se noteazl -Jl (netliatl), !Il care caz


-~ .
se executI puţin' mai Lungă,
Ortografia alteraţ1ilor are aceleaşi 'r eguli ca şi la apoS1a-
tura anterioa r l .

d) Exeoutia se faoe la fel ca ş1 la apogiatu anţeno 1'1,


cu ,deos b1re, ci orna entl11 apare 1D ultima P:8rte a dU't"ate1 note1
de bazl.
Notare '

xeouţ1e

ti o t a I Dupl cum am spus,' aceas1;1 apogiatl1rl se scr1 , ce 0 '1 .


1 mult on,nl1 011 note :miDiat l11'ale , ci CI1 Dote 0~1f-
' nuit e ( o apare P4t pol'tfAtlvul 1 do11 din. '
plul de 1 ). In 'a oes t o •• probl e~~I1i1e1 II
s1mpl ;l,fi ol , deoareoe in rpr tUl 01te, ' ,durat le,
cum !Dt scr1se .

B. MlRPENTUL (Pr!utrl11e~)

Uneori , 1D deourul UD 1 ,10411. UJiI1J. din ' UD t . e te .


orna n'bat 0 11 ~ uto rul aUi 11; UDet, de pe t pt lItu '1;1
( 8 I1pe rloar 11 :lDt rioar ,execl1ţ1a re l1dDdl1-s pr1Dt~ 1-
't ern r~ pldl a SI1D tu1111 de baz 011 l1D tUl .. ~ut 1;0"'.
a1nd a1ternar ' taoe o 1nguÎof ~ dat , S u de dou on, 01'-
n ntul se n\1Ql8 t mordent . C1Dd a ' 'f e d 1 111t ori, :
n şt tril.
D 01, mordentl11 est UD ornament oar constl Cun 1t 2:'DIl
r apl dl, efeot ~atl o dati sau de , doul' o'rl,!ntre . UD sUDet de 1»8.
1 lcd1el şl l1D slmet a j l1tlto r , de pe treapt a11tl1r&t , 8111>8-
r l oa r l sau iDterloarl.

ti o t 'a I I n limba i talianl, mordere = a ml1sc~. In limba ge1'lD8D1..


irallen... iZbii ~ ., A,ceste enWD1ri date mo1'den-
ulUi provIn de a faptur-01 el se execl1tl accentuat' ei 11
dacI acest lucru nu este poslb~l, lasI lmpresi UDe 1 , ~!
c uţl1 accent l1ate.
- 55 -

a) Originea 'es t e at1t culti cît ş1 populari. El a aplr~t 41D


.
I '

neces1tatea de a scoate in eV1denţl anumite . SUD te din oadrul ,

lodie1.
In uz1ca culti el a aplrut in mo ntul oind org ş1 cla
cinul au deven1t princiPalel 1nstrlÎJ! nte folos1"t 1b o ţ1a
z10all. ~ aC&dte iustr nte, ne xist1Dd posibiUtate d8 a 's.
Uza rel1,efare UDor sunete ~rin intermediul cc nte~~, -a
introdus acest ornament (mordentu1) ' ., Qa~e dI .1mpresia de accentllia

'b)
In uz1ca cult a fo t ut111z t to rt 1t 1D peria da ..
.2 iol. A continuat 1ns şi cOÎ1t1D " 1 • ~tit111ze~ , 40 1;~ 4e '
nt., 1 ult ·in., uzica 1Dstr ptall. ~c11J 1D oea vo 11.
In , uz1ca popularl apa~ , l ' freoT nt 111 c o r i n1ia1l.·

o) NotareA· se ' tace, ·' de obioei, prin ·Ul!I9JU ll!D2Jm ,.g. ,


trel a

MI mordent illp1 upei'i ~


. <
~ mordent 's 1Jllpl il 1nfer1o~

""'N morden'f; du~ltl uper1o~

,~. mo rdent · dub lu 1nf r10~


.
Aceste s laDe se pun deasupra notei om Dt t I
IVItI
Exe plu a .~'§~~~I
F
Y'neori~ rdentul simplu e note zi o şi o ...iIWiilI;. . . .;,;;=1Aooi1lll::
terioarl dubli.
ExemplUl ~
OrtOgrafia alterati110r respeotl oelea 1. ;reguli oa ş1 la
apogiaturl~

Pentru a indica alterarea acc1dentall a unetului ax1l1a~


1 ~rdentulu1. alteraţia se scrie dea uPra sau ·dedes ubt ul e ului
atenografic, dupl cum mordentul este superior sau 1nfer10~.
p ,
Exemplu I NV ~
~
- 56 -

d) Executia ,est e asemănătoare cu a 'apog~aturii anterioare,


brnamentul luindu~şi durata de execuţie din prima parte a dUrat i
(

notei de bazl. Exemplu 1 ~

Notare

Execuţie

Alternarea sun'&1;a1:trl. de bazl cu cel aurlliar se face ' cit


mai reped posibil,. indiferent de valoarea notei. Exemplll I

Notare
fi I
1 '-
Execuţie

După
....
cum am spus, mordentul capltl şi UD accent ·in. exeouţie,
ca şi ~pogiatura ·ante rioară .

F. GRUPETUL (~1?pelachlag)

SiDt c zun c1od, pe . o an~ tI notă din me1041 , s D-


.cutl UD· morde.nt dubl,?-, forma ~ imbina a unui mordent simplII
superior cu unul simplu inferior . Aceastl !mbinare de mordente a-
pare !nsl fie pe prima parte a durat i sunetului"de bazl. (ca ş1 :la
mor,den't;), fie 'pe toatl durata sunetului de bazl, .f i e la sflrşitll1
dl1r~tei sunetului de bază (ca la apogiatura poate1;'ioarl).
Acest ornament se numeşte grupet • .
Deci, grupetul este un ornament care constl din altemarea
unui sunet de bază al melodiei, .cu doul sunete aunl1a ' 1 unul '~
pe treapta allturatl superioarl, iar altul de pe cea 1nferioarl..
Al t ern a rea se f ace . 0 's i ngur l datA pentru fiecare din cele doul. 811-
net auxiliare .

a) Putem eo ns ide Ţ8. că origine! lui este cultI (deşi apare,


~:r f.oa:rVQ rar , ]it 1n mu~i ca popularlO. El a aplrut ~ perioada
pr ecl as i ci , fie pentru a reliefa un anumit sunet din melodie,
fi e pentru a ornamenta legătura dintre doul sunete ale melo-
diei .
In primul caz s-a creat grupetul ce se executi la inceputul
durat ei sunetul ui , sau pe toa tă durata sunetului, i ar in al doilea
caz, cel ca re se execlită la sfîrsitul durat ei.
- 57 -

b) Utilizarea. Grupatul a f os t utilizat in muzica preclâs10


i

şi clasică; mai mult pentru instrumente şi ~ai puţin pentru vooe .


Utilizarea lui s-a extins şi in muzica romant1el. Wagner 1-
1ntrebuinţat destul de frecvent, din care cauzl unii nWD sc ac 8 1;
ornament " gr up wagnerian".
In 'muzi ca populari nu este util i zat decit foarte 'rar ' (tD 8p
cial in muzica orientaliQ"
c) Notarea grupetului se
face, de obice1, pr1Dvr-un seBa s
nografic, pus fie deasupra notei ornameJ;1tate, fie, iDtre dod , no1i
ale melodiei.
Gr upat superior sau direot . '
Grupet inferior sau indirect.
Uneo:L'1, grupetul 1nfe"rior (indirect) se note~zi ast f el "
pentru. a deosebi mai bine cele do111 felttr1 ~ ,grupate.
In unele cazuri, grup,tul 'ae noteazl ca o apos!aturl multi»l l
anterioarl sau posterioarl. Ix mplu' I
Notat stenografic

Notat ca apogiaturl

Alteori; se n01;eazl -numal cU :DOte ob1J}DU1te, aşa ca 'S ,D-


cut (aceasti n~tare se numeşte "inexte~s.o").
Ortografia alteraţ~ilor respecti aceleaş1 reguli c la pa-
glaturl' şi mordent.
Pentru a indica alterarea 'acci dent a l i a sunet elor 11xt 1ia,. •
lt raţiile se scriu deasupra sau dedesubtul semnului .teDO~10.
dupi ~um se alterează nota superioarl sau 1nferioarl• .
Exempl u I f
<".) ~
.~
t"lV
~
~
'. f
~ . e..-,

* *
d) Executia ~ grupetulUi diferi in f~cţie17 ,de
terul melodiei respective şi, mai ales, in ,funcţi
valoarea notei ornamentate.
Astfal, grupatul in care semnul stenografi c este
nctei. poate avea următoarele variante de execuţ1e, in
tempo
- 58 -
()

Notarea tJ
f)
- -
In ll~uri - ! De obicei, in o. zul
tJ
Execuţia acesta se noteazl ca
f')
o apogiatură ~ltlpll.
In ~mgIi
~I

In tempouri
') s. S

repezi ..... J

Acest varian~e de execuţie sint valabile insă nUJ1Jai pentru


valori re;Lativ scurte.
In cazttl cind semnul este pus deasupra unei note de yalaar
lungĂ, el se exeo~tl astfel :
"-> (%) ~ "O
Notarea :

Grupetul in eare. semnul se pune intre două note are mai i

multe variante de execuţie, deoarece exeouţia lui dep1Qde şi de


ra~rtul dA hl lţime dintre cele două s·unete. Exemplu:

} .....:> C'\)
Notare : la fel 1
~
-- la .oel
I 1

) ./ ~ ·.f'e r i oZ' .
Execuţie: ( illdireo1l)
If
- ,in tempouri rare • I I
;;= "
r')
- in tempouri mij l oci i
şi repezi
"u I I ~
,J
I

Dacl prima notă este punctată (cu punct suplimentar sau ou


punct constitutiv), execuţia se fac e, de obicei. independent de '
tempo, astfel :
Not re :

f
r

-
I I

~xecuţ i e :~

--
J 1.-' I
(Stud~nţi1 vor consulta ş i tratatul de Victor Giuleanu şi Vic~or
Iuşceanu, pentru a vodea şi a l t e vari ant e . )
- 59 -

G. 'l'RlLUL (Triller)
Cind am vorbit despre mordent, am spus ci atunci c!Dd 1-
ternarea dintre sunetul , de bazl şi cel auxiliar se fac;:e de mai ult
ori, ornamentul se numeşte tril Cspr deosebire de mordent, la e r.
lternarea se fa'ce numai odatl sau de doul 01'1).
Dlir, !;Dtr. mordent şi tril mai en,s1;1 inc o deosebire I
daci IDl?rdentul poatti at11; "s uper i or c1~ şi ,1Dfer i o r , ~rilnl_ nu.'
poate ti decit superior.
Ac st lucru a~ putea fi explica1;, din punct d vedeN 'f;eor!-'!'
tic, astf l ' I daci se xeeutl o alt rnar, rapidl !ntrfit dod ' Une:'; '
(la int~rval de s cundl) şl alternare 's e fa~ de mul1;e 01'1, ,1D au
impun mai llit l!une1;p.l de ;1os, cel d:e '. tlS lls!n4 1mpres1a al
e8~e' un sunet -a ax1liar . '
La' rindul lui" aces1; fapt , Pc, te ti e'xp~p '~ h ' d, şt11Dţ1tio
prin legea rezoDaPte1 naturale," o
'unde SWltu~ 1 ) '1 81' v ':Npre zm~
tI sune~ul de bazl," laI' ceielalt. s!nt cleriyate~' 'a Unl i 1"_
Practlc coÎ1fl aaest lucrl1, ~til1z,!DdU- e exaluslv JUi:~1!*-
Iuperiol (in c re un tui' de :baz est ael d '" , ~o'" ,iar suD 'bul&mr:s...
Ual' es~e cel de ' u).
Deai, ' tril\1l e te UD orn Dt aare ,colist tin ,&l t e1'll8ie&:' a-
piU ,ş i . contmul, !Dtr un "lU1 t ,de ,bazl l ' melo41.1 '1 un' SUD "
~tltltor de pe treapta 'a llt urat 8upel'10 ri'.
. ',a)' Q~1g~ea e te ' t1~ " a~ltl
.
a1t i popular •
.' . .
In muzica cultI. a pirlit ,( in pe~ioa4& preolaaic ,1D speoial,
n 'nec'eâit t a de ' a 'areea 1IIIpr ' s1& de pr lungil' a unor , ~.t" tri,
iesele scrise pentru claveain (aoest ,ins t r umeD1; tiind 1Qo~bl1,de
,. mit sunet de dl1ra~ lung1).
La celelalt ~strUJl1ente, el a apl.~t d1n ,Dec 1t t de ,a
coate1:o evidenţl anumite unete ale melodi 1,' 1:0 sp ci 1, oele a
,'ur at lungl. ' Din aceeaşi D ces1tate '( de eVideDţ1ere a UDor ' UD~t )
plrut ş1 1:0 muzica popularI., la anumit. instrumen1;. '( Vioar l ,
lUier, clarinet eto.).

b) Utilizarea. Trilul a fost ş1 este unul d1Dtre cel. 1


utilizate ornamente, atit in muzica culti, cit şi 1:0 cea populari.
Este utilizat in special la instrumente, unele' dintre ele
"spacializmdu-se" in axecuţia trilului (ax.1 vioara ş1 flautul).
- 60 -

La voce este utilizat mai puţin, cu excepţia sopranei ~e Co:


loraturl, unde trilul reprezinti UDul din ornamentele caracteris-
tice.
Uneori, trilul este utilizat ca onomatopee, imittnd ctntecul
plslrelelor (sopranl de coloraturl~ flaut, vioari).

c) Nota~ea. In mod obişnuit, trilul se Doteazl prin 1D1v1a~


lele ~ urmate de O linie ondulatl,' aşezat~deasuPra 'n9tei re pec-
tive. ~ ..
Dacii nota este de 'w l oa r Bcurt~, DU se 'N i punEt .linia o~cU1­
latl~ Uneori, aceaatl liDie ondulată l1pse~te şi la ,valorlle . mai. .n.
i:::::f 6r . ' il· . ..
~~~=~~f .~ a 1.
,Uneor i , trilul. .ae combini cu apogiattira, ' ornamentall, aDt.~:
rioarlsau posterl,oarl.In ac , ţ ' .caz, " putem deo~ebl trei, ~ellU'1 de
comb1naţ~i :

1. tril cu pregătire
2. tril eu inoheiere·
;. tril cu pregătire şi tochei r
De ~b1:cei, pregătirea '!;'::ilului .s e fac; printrf"o aJ?Cls1atUd~
simplA scuirtl', la treapta allturatl .superlo 1'1. sau iDter1,oarl I
~--~ I ·
In muzica preclasici, ' aceste dol1l ~elur1 · 'de tril cu pregltire
s notau astfel I

Inchei rea trllului se face, de obicei, printr-o apogiat ul'l


~~, care incepe pe treapta allturatl iDterioal'l I

~ 4 ~ -CI
cestea se notau, in muzioa preclasici, astfel I
h~?-.~,:) . . . . - . ,~
~~' ~
Bineinţeles că se pot face şi , alte feluri de preglt1re ş1 de
incheiere. De asemenea, după cum' am spus, pot exista triluri care
ib tit pregătire cit 1 incheiere.
- 61 -

In cazul c!Dd dl T.'ata sunetului pe care se zec ut l trilul


deplşeşte cadrul unei mlsuri '(prelungindu-se prin intermedia!
legata-ului de prelungire). iniţial le!l DU se DateazA decIt
la inceput; in schimb. linia ~ndulatl devine obligatorie a

ijgr'r.' ~:; . 1#'-1


~ot as t f el ~ e procedeaz şi. la !Xlarea. un 1 l!!!uW~~a!.~~
'lm pe sunete de diferite Snllţ~.' Acsa ti Dcc.lun
se ,n ume şte cat D de tri19ri sau lant d' trilQri (:IKOUlW~~E>.

~ ..

I n cazUl cind se .s cr i u doul al trel Voci pe un .1nslU" po:r-


tativ, " ventualele triluri ca par 'l a Voce, ~ ~o. u la o • de
mi"loc e 110tea~1 a tf la '

. ~.~....
S!Dt şi cazuri c!Dd toat cel trei vocl. tOrm1Dd . un OOM,
executi tril. Acest s not az stt 1 '.
, , ~ .. ~ .

WI 1/t----
Ortografia alt ratiilor respect oele 1 r es 11 ca ,1 la
e ~elalte om ent.
Pentru a indica ltera sunetului auxll1ar , alte ţ1& ...
peotivl se scrie tie d isupu. fie ~ iniţial 1 'u -
, L '
'$git ~-I
I n muzic pr clasici, uneo~i,,~rilul nu e Dat deloo, lIalD4
pe int rpret si ex cut acest ornament, acolo unde 'cr ede o .,
necesar (in special la sfîrşitul UDei fraze).
Semnul prin care se noteazl trilul se util1zea zl şi la
strumentele de percuti!, pentru a indica !Dsl alt orna Dt (~~~~,
care nu trebuie confundat cu trilul J
- 62 -

d) Executia. Din punctul de vedere al execuţ;ei, tri1~ poate


fi considerat un mordent superior in care a~ternarea se face in 'd
continuu, pinl la epuizarea duratei s~etului 4e ·~zl.
Ca şi la mordent, execuţia incepe şi·se term1DI cu sunetul
de ba zl. Deci, ap ro ximat i v , execuţia tri1ulu1 este aceasta I

:::::::8 c::==
Apogiaturi1e
. '
.1'
care se adaugi . ca pregltire sau incheieg a
t r i l ul ui se 1ngl obea zl in durata sunetului de bazl. Exemplu '"
6
Notaţie

Exe c uţie

I n pies ele preolasice, tri1ul se executi uneori 1Dcep1D~-a


cu sunetul auxiliar, ca şi cum r fi pregltit , de ,o apog1aturl 1Jp-
pll super1oarl. Pentru aceste cazuri, ediţiilE. Doi,'a l pie .lo!'
precl as i oe indici şi execuţi , in en nso l'
~E-:~~

Cind tr11u1 este pus. pe, o valoar mi şi in 1teml!2!l~..l!li!~.


execuţia l ui este asemlnltoare sau chiar id D~icl ou
dublu, uneori cu a mordentulu1 simplu. Aces'ei ";1'11 se , DUme ~e , !QUa-
In muzica precla~icl, trllul aplre uneori pe o poti 99 90 -
roanA (aproape de sf1rşltul unei fraze). , In astfel de oazQ:r1.' el
ay a de ob1cei o execuţie diferiti ,de a' tr11u~U1 ,obiŞD~it. o re
cons t a dintr - o alternare neuniform" a o lor cloul stulete I .!n- .
cepea mai rar , se acce1e~a, iar la sfirşit 'se rlrea din noUl UD o~i.
la inceputul t r 1l ul ui, alternarea se flcea acord1ndu-i-s ' 8tulet altd.
de bazl o duratl mai mare decit a celui auxiliar I
- 6~ -

Acest fel de trii, cu execuţie neuniforml, se numea .r1bat utta.


Uneori, acest cuvînt era notat d.upl iniţialel ~, pentru a indica
interpretului acest fel de execuţi ~

H ~ PROCEDEELE DE EXECUTIE CU CARACTER ORNA TAL

Acestea sa referi la an~te·tragmente din melodie s G,


dupl cum vom..vedea, se referi şi la anumit acqrduri care, !n ~o
si fie executate .în mod obişnuit, sbt execut te 1n a tel 1Dcl1i
dau impresia unor orna aH.
Acestetlornamente tals" !nt iD. n de' patru ( den r1le
lor s1J:ttq1talien ,ti) . 1 . Sli aand9t :Q2.;r:bmtll3t !2·' arpe66i aW şi D!!JII~.
Le vom studia pe " rind. '

t . .GLISSANDo
Uneori, treoerede la UD sun t ~l melodiei la une1i.G..
.. • • 4 •

urmltor (de bllţ 'd1fer1t'l) s. tace pit1ntr-o UD . ce -


jeazl toate sunetel au n i o rt ~ sUD~tel• . ~1nst~~~a;l.
4:mtre cele daul sun te le lodiei.
lUDeca~ea·se faoe ~~~4r~~ ' -~d~U1'~~t~~~~~~~~
Ea poate eona intreag duratl ,a o tU! BUnet, li oual
o mici -part~, de 'l a sfîrşitul dU*,ateis~etull11 respeotlv.B~l••

(Notarea aceasta este, •. dupl c~ vom ~ed~a mai tîrzi u.,· apro~t1V1
din punct de vedere. al inllţ1m1isunetelor iDt. media1'8).•
Primul procedeu de alunecare (pe toatl durata) se 'n ,t .
glissando, iar al doilea (~ult parte a cmrat i) se Îl ,te
portamento.
Deci,glissando este un pro cede u de exeouţi oa re .cons t l
dintr-o alune-care de la un sunet la altul, prin sunet e le !Dte ~
diare , alunecarea flcîndu-se pe intreaga duratl a p101mului SUD" .
- 64 -

. a) OrigiDea ste populari. El s-a nlscut~ prob bil, o~t


cu pr1in~le inceputuri de c,1ntar vocall, cind aceastl cintare DU
s deosebe prea ult de vorbire (in vorbire, o ul ex cutl UD per-
maneDt gl1,:,sando intre sunete). .
Probabil ci, . inceput, cintarea vocal se baza, 1Ji ba ,

parte, pe gl~ssaQdo, iar mai tirziu, acest proced u de ex cuţie a '


clp{tat UD .rol expresiv, 'apl r ind numai in anwnte momente ale e-
lodiei. '
De: la cintar , vocall, el a trecut şi in uzic iDat 1;&11'.
cu ac laşi, rol expr siv, dar DUma1 la n,um1te ins1ir Dte.·· .c ~bU.
de ...;1 ex cuta.
b) ' Utilizary. Est ut1liz t at1t in u ica popU1a1'l.c1t
in cea c.ult , voc 1 s u in tr nt 11 (n , i an te 1Dst'~ ,
mente) ·.
In . ica po ~rl pa;re, in geDeral~ ~ ţ riie , 41D 01'1 . il '. '
pare şi in muzica noastrl (in pecia~ in 'uzl c voc 11 . i . !Il ·c .
de vioară).
In uzica cult e t util1z t i ult la
( 1 puţin la voc ).
c) Notarea s fac d obicei pr1Dt~ liDie ODdulat oblic,
'int r e. 081e doul sUDete I

oh

. A'lteor1 se terui1n1 pe UD sunet foarte scu ,DO at ca O


ap9giaturl postsB;1oarli a ,
::6 .
~5-5Sk.§
.fd
- 65 -

unele instrumente, glissando- ul se poate nota in xtenso


La
(exemplu a la pian sau la barplO, dar numai tn cazul cind iDtena-
lul dintre cele doul 'sunete nu ~ste prea mare .
La harpl, cind sunetele intermediar trebui e li fi tl,~m!\!.!
notarea alteraţiilor respective se poate face in doul f el ur1 I

. '.
{Se observi oi, pr in 1nt mediul alteraţ1ilor, harpa poat DOuGa
glissando p Un aQord , in oazl11 d . taţl este UD cord ci s pt1ill
OfOr tÎ).

. ci) Din punotul .d der al ' :no uţie i , di 1Dge-


acul teluri de 11 san40 I Pt9pt1u- '1 1 , .
.il:i1:!!!YA2:~r..0."2l!'W~·da'=
-.~·la
· " e te o 1 la re UD 't el e 1Dte~
41&r D~ s d1 '1D8, 4eoa~o. ' le. itb1J foart~ 'ul1J (d1D" pao' ~
vedere t ore~10, D pro Pe 1nf1D1"; <te 8\111ete). Al" . , '
se 'taoe deol a Des1m~lte".
oest fel , ele g11811aDdo D poa'b. f l DQ'b 1J " in xlienso!' 1. , 0-
tarea prin iDte ed1u.1 I 1 . 01'0 t~o este foarte P1'OX1ma~1~
( şa .cum am ar tat la !DcepQt). .
GUssaDdo~ui proPr1.s;"z1s· DU poate f l ,e:nout 'ti ' deo1~ ,"de •
!2Q!, ~or1tate 1DstrumeDtelor deoOarde. (oeie oare .p~dDo·4it -
renţe1e de !nUţ1me prlD aplicarea .de88'b81O'r pe ooardl).
cu oQ11sl.. 'U , fi'rlstrl!al .. · i UD~l~ 1.Dstr · D'te 'J.!$tJ;Wd.,u•
. .Ou o anumiti .t ebni cl s peci al , .1 poa'b. fi. xecut.t ,1··de · ~l­
tre lte 1DstrWll!Dt de suflat (in s oia1 saxofoD, clar 1ll ~ .
t~ ~t~. .
G ss .ste ce l la e re a l UD carea s f ee prin
sunete int d1 re b1De precizate. cest I~SaDdo ste d fapt
sau., 1n UDel oazuri, un arpeg1u.
.....iI;;;r;;;;R

El poate fi xecu.tat de a harpl, t08t cu


yiaturli ~piaD , orgă, celestl etc.), xilofoD, BIl,
ta ba1a. . .
La inst r ument el e de ala poat e ti eJLucut a t , uneor1, un glis-
sando f ala , pe armonicele superioare (notat, de obl c e ţ , in ext DSO)

~
- bb -

In executia glis~ando-ulu1 (propriu-zis sau fals), es ntial


' eat e ca alunecarea al ocupe intreaga duratl a sUD9tului de la' oare
se porneşte.

J. PORTAMEN'l'Q
AcestG este UD procedeu de execuţie care constl dintr-o
alunecare de la ,aui sunet" la altul, prin sunetele ,int e rmedia re , a-
lunecarea 'flc1ndu-se pe ul~ima parte a ~uratel pri~ulu1 sunet.

~) Originea este popu'larl, 'f i ind .comUDI eu a glissando-ului.


Portamento face tranziţia dintre glissando-ul propriu-zis şi 18 -
to-ul de ' expresie.

b) Utilizar a. ,El este utilizat mai mult in muzica VOcalA


~

(populari .sau culti).


In 'muzica 1nstrumentall este utilizat 'numai 18 acele in tru-
mente .care pot xecuta glissando-tU.' propriU:z1s. In UDe le e zllr1.
portamento,la aceste instr ente, ste inevitab.l1. Ex ltl ~
, - La trombonul eu cuUsl, orice all:::.eg,ga::l.t.:;o~d~e::...:::::X'D~r~e:.::a:.=i;:c.e8e ctnt
eu portamento , (altfel nu este posibil). Se exCept zi !Dsl. 8UDetela
mis !D aceeaşi poziţie a' culisei (armonicele) '.
- La f'ierlstrlu. e cuţia ' obiŞD~1tl este 1mpos1bill fIŢI por-
ta nto , (la f 1 la unele instrumente leotronio I 'Onde Martenot).

c) Hotare,. In d obişnuit, port Etnto-ul nu s .::::o::-.::.;:-::::&.::o=:.=r.==~

fiio4 1I.sat la latitudine iDterpretului (care-l poat


orede el de 01lV11D ) •
De altt 1, dUpl o am vAzut, UDel iDstrumente nioi DU
pot d1spensa de el.
Daci totuşi compozitorul dor 4t ea intr-un anumit loc si s
o1nte rieaplrat portamento, 11 noteazl printr-un 'l egata de expresi ,
la oare adal.l61 prescurtarea ~.I sau doar printr-o lini dr apti:
~.A'd. Irlu
~ ~?s;g1:J

Uneori, portam nto-ul este asociat' cu o aposiAturl posterlo
care anticipaazl sUDetul 1 doilea:

~
- 67 -

d) Executia constl dintr-un glissando propriu-zis, e~ecutat


pe ultima parte a duratei primului sunet. Aceaatl .execuţle DU PQa-
te fi Dotati "in extenso" decit foarte aproximativ.
In general, interpretul t:t:ebuie al albi gri~~ de ~a DU t~­
aforma portamento-ul 1ntr-UD gl1sp'ando şl nicl- de a faoe abuz ~
portamente, : clol, 1n felUl kcesta, poate orea efe~te l1pslte' de
gwit şi cb1a~ de~greablle 1

K. ARPEGGIATO
Instrumentele .muzioale oare pOt executa concom1ten'b 1
ulte sUDet '(instrumentele armonice), 'exe cut i ·acordil~le • .!D mod
obiŞDuit; atac!nd toate sUDetele. deodfitl. . _
Uneori, losl, ' sUDe1;el ' UD~ Clcord s1I11; ataoat suooe·siv, ·!Il
ordine&. ' lollţi1D1i , dhd ·1mpresi UDel o"ma entlrf a oOrduld
. . 8pec::~1~ '.. ~ . .
cest prooedeu de Douţl a aoorduiilor .s e D Ş
i2 (D le!iDe de la !U:IS. deoareoe pro.cedeUJ. es' ,;'speo1:tl0 aoea-
'U1 inst
. 'J
. en1;) • '
. . - . • .' . .
. Deol, prin arpep;g1a1iO . lnţelegeJllun. :proo de". de ' . ou~ epe-
cUlo 1n8trumentelor,a~Dl~e. care ·coDSti,·cl1Ii :into · .rea ·8a.ooe 1v1
unetelor UDui . cord. . .. . :. . ., .. .
. .~ "',

a) Originea acestui ·p rocede u de Xeouţl est i _ caJ;


'Il mal puţ1n popula~l, . . trebuie si fie .pusl .·!n leglj;U1"l CQ . apari...
ţ 'lDOoodiei'
-.
aoompaniate (!Il Italia, sec. XVI.
" . 'h-. epooa , Renaşterii)
. .".
InstrwDenteleoare acompaniau de obicei IDODOdia, emu ·o le
ou ooarde oiupite i lluM. teorbul. ba~, claveciDul, gbţtam.
La aoeste instrumeote, oare e t sunete scurt , acordt1rl1
un i xpresi daci slot executate arpegguto, deoit plac~t,
sunet le acordului se disting 1 b1ne 1n exeouţ1:&- arpeg1atl. ~truo­
tura acordulUi f1ind scoasl i bine 1n evidenţl. (La orgl, spre
deosebire de iDstrumen~el$ armonice ou coarde. acordurile sunl i
bine ln xecuţ1e placatl).
Deci, arpeggiato a aplrut '1n practioa muzica11, in soopul
de a crea o sonor1tate mai expresiv! acordurilor, scoţ;1nd ln evl-
denţl structura lor (la instrumentele armonice cu coarde).
- 68 -

b) Utilizarea. Arpeggiato 'a fost şi contiDu si fi !J)eoi-


fic pentru instrumentele rmonice de coarde (la cele vechi D-
gindu- se pianul,). ' .
Incepind din secolul al nX-l a, b8rpa deviDe ~ t ntGl
cel mai caracteristio .pent r u utili.ua cestul p~oedea. de ~--
cuţie (care 8 şi primit nWl 1'11 deri~t ~ · .c la1 baiepe1) • .
Uri Qum1t fel de rpeggiJlto, partw, apar · Ş1".;la; 1DStrv.- ..
ment el e .de coarde ' u r - .Aoe' te matr &nte, pus' amon !Il 81-
t ua.ţ i de a xecut acomuri , slnt nevoite ă arp 8i,z. co~
(parţial) , din motive de 01od1D construot1v' (poziţ1001'z1101' .~ .
clnel 1mposibill xecuţia placatl .a 3 ilau" uDGte) •
. rpegg1ato St8 utilizat ' ş1ln ·,fO . ţiile :1.Dstrumentale .
muz1c pOpUlari, ln peo1a,l ln ' oele
r o re ut1liz azi, 'o 1Da.tl' 'I I .
aco pa1iiatoare,gh1t ra, ' ba~" gala. · . .
, , Es~e de la '. siDe 1Dţ 1 01 o t PJ."OO dea.' de '· _ou~ 1UIo. . . .
11 f1 uti lizat tn m~z1ca Jogall.
o) Notarea. La lncepa.t, !'P8SSi to nu s11Ota, 1 ln4D- la \
lat i t udiD iDterPretulld. .·x cuţia 'l ui, ( PN '. . . la., !Il p8r1oa4a
pr clasici, olaveoiD1st al, re o reoit tlnle ' 41D ' l'a '.
r:t i sau ope1'e, a~g1a 'anumite acorcluri - in sp c1 l ' la sftrO!' ' "
de fra zl ..: pentru a le sooat h . ridenţÎ) ·~ . · .' .
Mai tIrz1u s- r~Ol1r8 la notaţie. Ao sta tace t~ pnn-
tr-im· se stexiograt10 (o l1Die v.riioal olldula'bl>, fi p1'1Dti1'-O
apogi at url anterioarl 1nsoţttl de o s r1 de le to-url de P~ .
lungire.

'. .
Deoi , . la 'oe i descendent notat . prin apogiatur l~OO41ţ8ie
apog1at ur l1 se pot sorie şi h ~08; pentru a J.U lOc
liber l egato-uril or de : pr el ungi re . . .' .: .'

DUpl cum se vede, la notarea stenogratic nu iDdic. D-


sul decIt la cel d. scendent , 'deoa r c ,in 4 obişnuit, arpe
to-ul se exec~tl ascendent (cel des cendent apare foar'be rar) .
- 69 -

La barpl., deoarece arpegg1ato-ul este foarte utilizat,


este bine ca, !Il cazul c!Ild apare un acord placat, dupl un şir de
acorduri arPegiate, să ,se noteze I "non arpes."
, Tot la barpl, !Il cazul c!Ild apare o auccesilmQ de f oart
uite acordUri arpegiat , se poate renunţa lanotaţ;1a obişnuitl,
scriindu- ~ la '!Dceput ul auccesilm11I arpegg1ato '(aau ~S.) ~
, , La ·inatrwHntele ou arcuş, cel ' rPegg1atopari1al,despr.
oa~ am ,am1ntiV ~ ' ~ ob'ieei nu .se D~1;ezl., 'UDsori..el s ' u.o~'a ~~ ,
, pr1n intermed1ul apo8iâ1;~ri1aDt, r10a~ ,: c:iu legato ,de p:reimg:i.~.,
au firI. prel.mgi'Ţe I ,;r ,::; ,', "" , .., ' , " , " , ' ::. '

lIXemPi"i "
"'~,
" <•. •. '.. '. .'..
. ~~do=a:rtf4!Oa'1-
," ', ;"';'Ili <' .; ~ .vUl 2" '8.118 IIld apzo-
~~~.~~ " ~ ,, ~~t~~~· e~eotu1 e~
, ,'ci) ,Exe' Ut l ' se f8,ce o~t "'i,: ~Pl(l ~âibil, ,: UDetele 'cO~ ;
duid. 8 l1co.41n4U-S 41 , Uxdi01'Dl~" ~ ~ '; o '4~Ul ·pr1m " l fftoţi.m1 ·tiIi,~tiR,:
tot, 11.' a 'aoo rciulta1 ~, ", ' " ' ,
, ', ' I~ ~el , ' oazur1~ iDterPre~u1 poate: 'eD ou, a1-p8sst8~Q1..
ltdJid 4iD valOare , sUDetuiid.8,~. cord~iu1 'aDt'r1or (oas .1Jd1a~::
011 c~l de ,~ ' " Pogitlt.n..': anterioad)'. ' , ' " " :' ' "
.In interp~ta1'fl ',' mUzicii prec~~10 ,1& c'ordU;r i ,1e " l ,iaS1
(e:nmplilc le ' ou~~ro~I),arPe:gg1a1;o':'U1 , poate fl'Do,utav , i ' ma1
l' r ,(ca , şl"owia '~r ' :ti :' 'cris 'ou 'Dot e :, rea1e . ~•• 6 :" anWli:L1;I" vâ~a:N) ~ . '
. , "',' "La 1Dst r ument e l e :'oll .' ar au, .' ârt>eggiato.:-ul'8 ' eXecuti ~ ~ .» '.~~
pqg1atllri. 'aDt~rioai-l, '.Oâ' :OwD : rei~a din ,Dotaţie ', (!D' 8peo~1 va~ "
ri~1;a : a·doUa),~,s~ oba !'VI oI.' ' oo ~Ul S8 reduo ,' de tapi; iA . I
b100rd preg dat de ' ~ '~ pog.i~t,url "bico~cl~. " ..

, L. mll)lQ
,·uneo.~l, cursul UDei piese ' muzio~le instrum nV 18', e. "
h
ouţ;1a UDui SUD t. UDui bioorda sau acord se tace prin ftpeta"".
rapidl. şi oontinul. a sunetelor respective, 111 c drul dur t~:l.1D':'
' di c te de valoarea notei. Exemplu I

f==t
1
In loc de I
I se cinti I

In loc de
~ ~ se ointl ' I

(la tel şi la acordur i )


- '/0 -

Uneori, exe cuyi a s,une~elor care aloltuiesc b1cord~, sa~' ;' ,


aco rdul se face pr int r-o alternare "piM sl cODt'1Dul as.lIID~
toare trilului. Exemplu'

In loc de :
~ se c1Dtl I

I n 10'0 de , ,;~ . s e c1Dtl I .

N o t a. Alternarea se face pe doul 'grup"rl "de sunet'. , 1D~"i"D


de numlrul 's liIlet el or dlD.1lcoi'd. , ,, ' ' .:, "' : 0;" , ', ' ..
, 0,, "" ". : . ..

Aoest prooedeu eie ' exeouţie 's'e DWne,t'8 tl'~moJâ (~~re~,ft);f


1 ," '.• " , .," " ". : .' . -, '. " " ." ,1 - . .. ' ••.;, - ', ',,' . '

Deci. prin tremol o inţelegem ,un' procede 11 de execllv1e:' oa~ , fx)-.'CI ,


o

1" . " ; . , " ' , ' ... .... ,,' , . ' '. ."",
din repetarea ra'pid4 si oontinul a:. u.D,ui, s~1;, < ~icord , ~~ţ\.aoom, :"
s~":. ' din ' alt ernarea tapidl, s1 ,: COD1;1n"I , ~ ' B~~te~l"'b~m,po.D$Dte, al~<'
unui bicord~ sau aco~. , ' " . "', ,, ' " " ;':"'-', ,
• f" . ' '. ~ '. ", .' ., ' , : • ,~ . ..' . ,:: .....'

a) Originea este ati t ct1lt~ clt ' :şi P9PUlarl. " ' ,, "' ,'
El a ·aplrut ~t11 ca tr~moio'.p~ UDsiriSur : sl.met;, ~ '~;~';L~:', .<
instrumente cu coarde ,ciupiti.. şi la 'cel. :depel'c!1t1t.': ,!D800P~ ; , ..
de a da impresia de prelungil'e a uriol's~et. · (~c;e8!. : 1D~~1'UII8Dti ,
nefiind oapabile' si produci sUDetelwig1). " ',,' ",: ., .,
In perioada olasicisJDultli,treJDO~~l1J.â~a 'eXti1:D." Ş1: 1&: alt.•;:
instrWnerite, in scopul de a da ' o . exPr~s'ie d~o8~bl~I .m,~~' tOl': ~;'\ '
~" bicorduri sau acorduri. ' , . ,';, , q o ' , ' , / ' : ' ,:

'".'" •. -t ... ~.·· <,'·f:"

b) Utilizarea sa este foarte frecventl,la ,1J1stl'WaeDtel,'oa. :


coarde oiupite şi la cele de .percuţis', .' at1t 1Dmuz10a :pOp~18~I"~l,
şi in cea 'oultl. De asemenea , se 'utilizeazÎ ' frecv~Dt, "ş i lit ,'a. it.< ,,:-'
instrumente, cum ar fi a pianul, instrumentele c'u' arou~ ' şi oeI. ""
de sUflat. '
I n orchestr a tie f el ' este , ut i l i zat peDtru a c~eiaaD~~.j!ţ.q..
te sonore , deosebit de exp reSive. ,\
La pian este utilizat, de multe ori, ln scopul de a' 1m1ta'
tremolo-ul instrumentelor din orchestrl. Dinaceastl cauz", ' .~ " ,
apare foarte ;freovent in r educe ri l e pentru pian ale Part1tUl'i1C»l' "
de orchestrl.
Tremolo-ul pe un singur s unet nu poate fi utilizat 'decI t ia
u rmăt oa re le ins t r ument e :
- 71 -

_ de percuti (timpani, t obe , triangolo eto.) , ou ooarde


ciupite (oele oare intrebuinţeazl pleotronul , : mando l i na. oobza~
domra'. OO1818ioa. banj~ul eto~) şi de coa~de cu a l'oU8. La aoestea
se mai adaugl I tambalul. , xilofopul şi unele instrumente d suflat
(oar pot produc~ efectul 'd:enumit flatterzunge sau frullatol •
, Prin suprapunerea a doul sau mai multe instrument . de aces t ,
f 1. care exeoutii tremolo pe~1te un sunet" S'e pot obţine tremo-
. '
lo-ur1 .pe bioorduri-sau aoorduri (rezultate
~ , . repetarea
. din . . s1m~l-
tanl a tuturor sun telor). ', .
, Instrumentele cu arcuş pot obţ!ne şi singure un $stf'el -de
tre lo pe uD bioord. exec~tat simultan p8 doul coarde.
Tremolo-ul oare constl d.1Ji alternareaa doul SUD i t ,de !IlU -
t diferit. poate fi utilizat ,numai ' la ' urmlt~arele iDstrumenU! . "
iDstrWDentele de coarde ou arous. instrumentel de sUflat (!Il ape:-
01 1 cele din 1 mn). iDsii'r 'nt e18 cu olaviaturi ,,1 oel cu 91o CI -
ne , ( 'tambai. xilofon) . '~ acestea s. adaugI: tlmpan1i ( t 'lo rea-
lizat ou daul 1nstrumente) şi ham (f'oart rar) .
Tremolo-ul car const~ din alt rnare a rei 1
sunet nu,' poate fi realizat decit de instrumentele eu clay1atud
( ste utilizat aproape exclusiv ' la pian). '
De igur ol in muzioa VQC 11 nu se' ,ut i lizea z •

o). Notarea s e faoe • . aproape exolusiv, ' prin abry1at i i l e


oare indiol repetarea ' au alternare sunetelor (vezi leoijia "Ab r .... "
viaţii în notaţia muzioall". ,din aoest vol~ '. '
, '

. Principal este ca valorile indioate 'de ab r evia ţie si 00" 8 -


pundl UD.i repetlr1 sau alternlri ,01t mai ' rapide . Astf,el, in
,t empo- uril e foarte rare. tremalo-ul trebuie indi o t ' prin plz oiti-
pltrim1. pe oind 1n te po-uri foarte repezi, este de ajun ' s i' t i
indioat prin opti • Exemplu :
Tempo-uri Tempo-uri rare Tempo-uri Tempo-uri '
foarte rare ş i mijlooii" repe zi foarte repe zi

'*1' ~
La tremolo- ul obţinut
~' Jtggf'
prin alternarea a <muti sunete, nota-
I
ţia poate avea un sens asoendent sau descendent. indio ÎDdu- s. ast-
f el sunetul cu ca re se începe exeouţ ia tremolo-ul ui . '
Exemplu: ~.d=:f==EJ'::;; i:D
- 72 -

tremolo-ul obţinut prin alte rnar ea a trei saU mai multe


La
~unete notaţia trebuie sl ~dice 'ce l e doul grupuri de sunet e ca re
alte rnea zl (în sens ascendent sau descandent) . ExemPlu ,

Daci tremolo-ul obţinut prin r epet a r ea '>UDui SUDe~,: .s au a


mai multor sunete I se prelungeşte pest e ~ara de mlslirl..s,e obiş- ,
nuieş te lmeori de a .s e utiliza' legato-ul de pr.elungire ;,'

~(~.
Pentru a arăta însl că:Jlcest legat o ·nu. reprez1iltl. .o prel~ ,
gi r e reală 'ci numai una fa~l(~are creează numai 1mpre 1& de ,prei
gi re) , unii compOzitori noteazl· acest luc ~u printr-un le . ~PUD.~
tat I " , ... :~

(Cons ide~ ci acea~tl notaţie est mai corect l .)


In ,caz ci nU ,se scrie nici un ţel de legato , executaDt ul
poate avea 'endinţ de a face un accent pe fi ecar !tloeput· d8 It ' .. •

· măs url .

, La ~str~entel . de perouţ~e, t relllOl o-ul (pe un s1Dgu \1- '


.n t) 8e noteazl de obicei prin acelaşi selllD stenog1'&fic ~"'"
lsl (confuzia nu poate fi flout dea rece a ces t iDstr ' , Dt . DQ
pot executa tril).
In cazul oind s utilize zi aceas t l. notaţi • preiUDS1tae& .
trelllOlo..ll1u1 peste b ,ra de mlsur se not ea z obl1gator1'~ priD le;'
gato de prelungir (ea şi la tril). Exemplu &
Timpani 2' tt: ~ I
Tremolo-ul pe un singur sunet, pe care-l exeoutl.. un le lD-
s t r ument e d sUflat, se noteazl. prin abreviaţia obişnuitl 1â' oa r.,
se adaugi (de obicei in ~rantezl), iniţialele a fl . z. = f18tter-
zunge sau~ . = f r ul l at o .

Exempl ll I y.r;'J I
instrumentele cu. coarde biupite (cu plectron); de obicei
La '
tremolo-ul nici nu se noteazl, subinţelegindu~se pentru toate no~
tele de valoare mare'.
d) Executia. Important este ca repetarea sau alternarea II
se facă cit mai repede posibil, chiar dacă nu s~ respectI. v:a~or1le
indicate de rotaţia respectivl. 'Dec~. ~ acest punct de .vede~ ,
e"xecuţ18 este aproximativă (ca, şi la triJJ.
La tremolo-ul care constă din 'a l t e marea a două sali mai
multe sunete, aceo.stă alternare se face incepind şi .t erm' ni nd 011
sUDetele tOdicate 'pr in notaţ1arespeotivl
. " . . . .
(se respectă sensul a1-
t ' rnlrii) • '. '
Trebuie să ne reaminti ' că , in conformitate cu regulil de
notare abrevi~tă' a ' ~ei, alt~rnări, durata totală ~ tr molo-ult11"
ne, 'es t e dată 'de o s1t\gurl 'valQar de notl.' (tlin cele douf. notat).

Exempll1 1 ~ ~'.
• ' , se execl1tl " ~
(deci, in total durează o pătrime, nu două pătrim1) •

• FRAGMENTE MEWDlCE. SAU LODICo-A ICE,


CU CARACTER ORNAMENTAL

In unele pi se ,ins 'tf r ument a'l e (mai rar ,in cele vocal)
'apa r , in anumite momente '(in special la sfirşi-t de frazl.~ după o
coroanll), anumite fragmente lOdice, mai scurt'e sau mai llmS1. ,
executate de un singur instrumentist (sau de un singur cintl1"eţ),
fragmente care au de obicei UD caracter de virtUOZitate, şi ' care
se detaşează de restul piesei, printr-o execuţiema1' liberi d1D
punct de vedere al agogicei.
In cazul cind fragmentul respectiv este incredinţat unui
instrument armonie, desigur că el poate fi insoţit 1 de aoordur1.
In funcţie de dimensiunile fragmentului, el poate fi den t
fioritură (dacă este scurt) sau cadenţă solistiei (daci este l~.
Desigur ci mai este şi o deosebire, de ordin calitativ, după c
vom vedea.
- 74 -

N. FIORITURA est e un fragment melodic scurt, executat de


un solist (instrument ist sau vocal), la sfirşitul.unei fraze, mu-
zicale, de obicei după o coroanl.
N o t a. Unii inţeleg pr in f i oritur l o .apog13t ur l m.ultipll aau. o
succesiune de apogiaturi de t ot felul. ..

a) Originea este cultl (şi popular l , d8r mai puţin) . ;~ ;apl-·


rut in muzica cultl j.nstr umentall, in perioada. clasicismului,. !D.
scopul de a sublinia sfirşitul unei f r a ze - IlI.uzicale · şi . .ia a 'preglit&
inceputul frazei următoare. ,
In muzica populară (instrument~ll. ~şi vocall)a'.. apl~ · ~1;~
amplificare a apogiaturii posterioare mu~tiple.

b) Utilizarea. A 'f os t util i zatl frecvent in muzica ·ini:.trtl~­


mentală şi vocall (in s pecial ~n ope r l.) , in claSicism şi ·l"O~t;~••
Se utilizeazl. şi in muzioa populari,' in speciel .in·' cea · l ent l . '
• • A • •

In ml:'. zica cultl contemporani s utllizeazlfoarte .1"f(lr . . ··,

d) Exeoutia, nu se faoe i n oadrul ăsurii, oi este ~d8peD­


dentl de măsură (in momentul execuţiei fioriturii, mlsura i"l• . 8 "
bate) •
Tempo-ul şi agogica (schimblrlle de ' tempo) au mai mult;· lin
caracter liber (rubat).

o.CADENTA SOLISTICA . (den umit l şi oadenţl. melodicl, sali


cadenţl de bravurl) este un fragment melodic (sau melodico-armo-
nie) de mari proporţii, ce este executat de oătre so11stul UDei
piese concertante, de obicei cltre sfi rşit ul piesei (sau al unei
părţi din piesa concertântl). . '
- 75 -

a) Originea ste culti. A aplrut in muzica instrumentall


, '

de conâ~rtt din pe~ioada c~asicismului t provenind din dorinţa so-


liştilor de a-şi arlta virtuozitatea .
Poate fi considerati ca o dezvol t are şi amplificare a unei
fiorituri .
b) Ut i lizar ea . In muzica instrumentall concertisticl a fost
şi conttDul:sl fie utilizată.
De la uzica~strumentall, a trecut şi la cea vocall '(tn
.s peci a l in operl, .la vOcile 'de - ~olorat ur~ •
c) Not a r ea . La 'i nceput ; compozitorul ou nota decIt cuvintul
"cadenza" t ' in locul unde dorea ca ea al .fie execut at i , iar so lis":'
tul improViza ,sau compUnea
i
singur ac eas t l cadenţl , in funcţie .de
posibilitlţile lui 1tebnice.
Apoi , compozitorii ' au inceput si noteze,cadenţele, intii 'cu
note in miniatură (ca' in fioriturlQ '" apoi cu note de mlr:lme norma-
li şi cu bare de mtsurl (notaţi ".in extenson ) .

d) Execut i a se· face in funcţie de notaţie. ·Dacl aceasta


este flcutl cu note in miniaturl, e xecuţia este aseminltoar e cu
a fioritur.ti, fiind independenti de mlsur l şi avind, in general,
o agogicl liberi.
, Daci notaţia este mai pr eci s i (cu note de mlrime normali şi
cu mlsurl) , execuţia trebuie si re~peote indioaţiile notaţ1~i.
- 76 -

TRANSP O ZIŢIA

A. GENERALITATI
"Melodia este o succesiune de intervale melodic!". Spu-
nem aşa , pentru ci intre s un~tele une i melodii xistl anWD1t ,D.- '
porturi z de duratl, de inăltime, de intensitate şi de t 1mb m, .
ia~ rapo~urile de înllţime din cadrul me l odiel slut reprezentat.
to c~ prin intervale melodice.
Prin' urmare , intr-o me lodie nu ne intereseazl succe81UD
s unet elor , cl succesiunea intervale lor, care repre zinti raportu-
rile de 1nlltime dintre sunete.
Aceasta.înseamnl cl in melodie ne interese zi, tD pr1anl
r~d, inU timea relativă a sunetului. Inălţimea absolu.t U!l Il
interesează decit in momentul oind oonoreti zlm me1o~ , a 41el '-
·t unc1 oind o 'exe c ut fm I

N o t a . Nici chiar cind scriem meiodia , nu ne 1ut re


mult inălţ1mea absolutl, din doul mot1 I a) ori rea
unei melodii se poa t e face ş1 flrl..prec1zare tDUt1ldJ.·
absolute (exemplu scrierea psa ltic ~ ' , b) o e~ poa-
te f1 scrisl la o anumită îDUţime, dar poat e ti eDO
t ati la alt l inălţime. '

Creatorul pgpular creeazi melodia oint1Dd (Ou. voe . Bâ ou"


i ns t r ument ul), deci preciz1ndu.-şi de la 1nceput 1n 1" • ])uit
aceas t l melodie poate fi c!Dtatl apoi şl la altI 1Dllţ1met tiri
ca ea si-şi schimbe structura.
Oreatorul oult poate crea !Dsl melodia !D g!Dd, t preoi~
zar ea !DUţ1m1i, precizare pe care o va t a ce abia oh d o er l e.
Dar, şi scrierea melodiei poate fi, la inceput , prov1.zori • ~"
tru că melodia poate fi a1>91 , scrisl şi la alti !DU~1m8. D r 01
după aceastl scriere definitivl' inălţlmea meiod1ei poate r1 schia--
bati uneori de către interpret, in oazul o1Dd ' a eest . nu are-
bilitat ea de a o executa la înălţimea origi na l i.
.i-
In cazul cind melodia este înveşmîntat l (cont rapunoti o sau
armoni c) , desigur că schi mbu r ea înălţimii melodiei afecteazl ş1
înveşmint area ei.
- 77 -

Această schimbare a înălţi~i unei melodi i (cu sau ful


' inve şm~ta re ) se numeşte transpozitie. ~eci l '

, Transpozitia este operaţia care constl ·i n reproducerea exac-


tl a unei piese muzicale sau a unui fragment d1~tr-o pies l muzi-
cală, la altă inălţime decit caa orig~lă. ,- ,
Tr&nspoziţia poate 'f i făc~tă' în mod empiri c , sau in mod '
stiintific. '
In mod empiric, transpoziţ1a est~ realizată de' orice inter-
pret ;vocal (popular sau cult) care, după ce a invăţat o meJp4ie' pe
dinafară , o poate cinta la diferite înă~ţim1, fărl sl facă apel' la
vreo regulă teoreticl.
Tot in mod empiric realizeazl transpo'Zi Via şi unii 1nstru.-·
mentlşti (in special cei din tarafnrile llutlreşti sau din orcbe -
trele de muzică uşoa;~, bazindu-se pe auz şi pe' o anum1i l expe~i-
nţă in aeest domeniu. '
In mod stiintific; transpoziţia este r ealizati de d1f riteJa
oategorii de muzicieni, care fac aceastl operaţie pe baz unor
legi precise.
Aceatelegi s int de doul f eluri I l egi de scriere şi le~i
de. citire i deoarece trim8poziţia făcutl tn mo~ şti1nţ1f'i~ poate
fi real1za~l prin s cr i ere sau prin citire.
. . T~anspozi ţia realizatl priD scriere s,e 'n ume şte , 'pe sourt,
trahspozitie scrisă; iar cea realizatl prin :citire , trans PozLtie
, c it it ă" (orală sau la yedere) '~
In practioa muzicall cultă, aceste două feluri de transpo-
ziţii se utilizează in ocazii diferite. Astfel I

- Transpozitia scrisK este utilizată in a


- compoziţie
- orche s t ra ţ ie

- transcripţii sa u aranjamente

- Trans pozi tia citită, in I

- i nte r pr et ar e
- ci t irea pa r t i t urilor.
- 78 -

B. TRANSFOZIŢIA SCRISA (TRANSPOZITIA REALIZATA PRIN SC1lIJmE)

Vom analiza intii felul in care este utilizatl aceastl


transpo ziţie, in c~le trei domen1~ I compoziţie, orchestraţi "
tran s o ripţle.

IN COMRlZIŢIE

Transpoziţ1a ocupi in procesul ·o r~ţiel an loc foart ~r­


tant, conor tizat prin apar~ţia UDei teme, sau '~ unui f~nt de '
t em , ' hl diferite tona11tlţ'i , in oad~ul un 1 piesemuz1calee..
E x e m p 1. I

'La f~rme18 muzioale contrapUDot1g8 ~ o~on , fug , 1nvenţi~ "


matet e~c.) subieotul , (f r agment ul elo<U. pe baza olr,uia ' se con~
st ruie şte discursul muzical) .este 's or i s la o anumită !Dllţ1me,peD~
t ril vec
a ' ca re':" 1 ex cutl prima aatl•. DUpl( e .e a , el: este"reluat '
1 dUe r i t inllţ1m1 . ',
Un~ori , J~astl reluar s
faoe .!n cadrul aceleiaşi ton ii~ ;
tlţi (d oi compozitorul , l' a'l:l.zeazl doar o
iin1tat1e Pe d1i~r1te'
tI' pt a,le "tonalitlţil). ' . ,:
Alteor i :ins , l' luarea subi ectului se ' fac in ~altl tODal1';'
tat e . In ac~st. ~az, ou~~i~orul'tr bUie să t~o o ·tr nsp9ziti . "
E~ ' ,t i pi c cazui ': . 11 ou rlspups real,' in ca~rlsPW1Su1'"
l' pr ziDtl transpun l' a subiectului in 't ona 11t at a dominant i •.
In forma de sonatl (forml . care stl ,'labaza celor mai mult
pi es e de mari ·proPorţii!) . , transpoziţia st utilizatA foart . ul~ ,
in reluarea tdmel o't" s 11 a fragmant elo r de temi, pe parcurSUl pie-
s81 .
Es t e destul 11 amintim schema tonalitlţilor din sonata cla-
sicli. ,1

Tema 1
Expozi t i a I Do majo r'_~.~ 1 ~ Transpo ziţie din .
!pOziti a s ol major in, ma~o :
R I Do 'major~
'~~~~1 Do major

Tema 1 Tema II
Expozi tia I La m1no r __~~~1 Do major
-+- Transpozitie din
R expozi t u I La minor ... La major do major in la j oI'
- 79 -

In cadrul dezvoltării sonatei (sau a altei forme muzi~ale),


apar foarte frecvent modulaţii obţinute prin transpoziţ1a unor
fragmente de teml, in diferite tonalitlţi.
Aşa sînt progresiile (secventele)modulatori1,

Exemplu I~t~t~r~
In toate acepte cazuri, compozitorul este acela care efeo-
tueazl transpozitia realizatl prin s~ri6re (transPoziţ1ascri81O~

C.. UTILIZAREA TRANSPOZITIEI SCRISB .IN· ORCHESTRA;IE

In alcltui~a unei partitl1r1pentr~orchestrl, sali pEtntra


ansamblurt d6: cameră, este utilizată frecvent transpoziţin,datO­
ritl faptului că unele iDstrum~nte ,nu ·execut l, s~etele la !Dllţl~
mea ' la . caŢ8 ele ~,u fost scrise, ci le execută' la altă iDUţ1me
(adieii.' transpun) •
Deci, la acest instrumente, efectul,diferă de notaţie (diD
punotul de vedere al înălţimii).
Această neconcordantl dintre notatie si fect apare şi este
necesară în două cazuri diferite I

a) La instrumentele oare, emit sunete prea grave sau '~


acute, notaţ:La absolută neoesită prea multe linii supliment re.
Din aceastl cauzl, se utilizează notaţia ' cu o octavl mai sUs, ~.8­
peot1v mai jos.
Deci, se face o transpozitie scrisă la octayl (denumitl, d
obicei, . seIidtranspozitie) '.
Spre ' exempla I sunetele contrabasului sint foarte grave,
cel mai grav fiind 1 ~"~'~~~~~~II Pent;ru a evi ta 11n1uţele
. suplimentare, se notează
u
cu o octavl mai sus.
Deoi, sUnetul cel mai grav se scrie a

Celesta şi Glockenspiel-ul emit sunete foarte acute, care,


scrise la înălţimea absolută ar necesita multe linii suplimentare.
Spre exemplu I registrul cel mai utilizat la aceste instrumente
este :
El se notează insă I f f~
6
- 80 -

Transpoziţia la octavl se utilizează.şi la vocea .de 't enor ,


a că~e1 notare absolută este greoaie (de clod a fost scoasă d1D us
. . Q
che i a de tenor > : • i'f ,&1. a']1 , L- I &.0~
v* ~ . .
Din aceast ă ca uză, tenor ul s e notează utilizlodtranapozi~

ţia la ootaYil. (in ~ ) 1 f. a:z/e- I


bJ I~ majoritatea instrumentelor de sUflat eob1şDuie ţ• .
cODstruireaaşa-z'iselor famli1ide instrument,.' 6o~struc"1aUD~'t:
familii de .ins t r ument e se bazează pe mlrirea sau m1cşorarea .Pro...
~rţlonaiă a dimensiunl10r UDor .instŢWDente,tiP~
In fe lul ~oe sta se pot obţinefamill1 foarte marl, oGpr~~
i biq. de· la ~ele mal miol phll ·l a oele .mu. marl ·1nstrUJD.8n1ie, oG'N. ~
PlUlzătoar tuturor re81str4)101', s olrt i '.m!lzi cal ge.ne r.a18 : (de ~:.~.
prania,q ' pInl ~" j10ntraba ).
Aoe t . lu~ru dl .pos i bili t a t e ' lDst~ eXl'birjtilor de a' olDt a:.·.1It:....
t oa te mstru.mentele unelfam1111, folos1Dd' aceeqi tebn1ol,.· ·.4aie~\
~~l1z1nd efecte ' cl1ferlt e ( d1D punot <l.~ '.'~". de ' . 1.. !nlJ.."~:'~.
tel or) •
Diil .aoeaatl. . O&uzl.. nota"ta ·a bs olutl..: DU este ·:ut1liza"" C1eol~
la '\%Il siDg11r 1nstr'wDent d1n 'f~li~ ' (denWD1t 1nstrtJm~ t : !D:"~).~ '
La , cele1&lt e , notaţia devine relativl, ne111dio!nd lnll"1meaabt.o.-
Iut i. ' asun~telor ; 01 numai mlrime int ·iovIil eJ.Or '. .
:lxempl U. So rlem urmltorul fragment melodio ' a"
. ~....

şl- l db ~ui ,olar iDet i s t s ă-l: exeoute. Daci instrumentUl va fŞ, '
const r ul t ~ ~, fragmentUl melodic va suna' aşa eua . sta BCria ·
( d 01 notaţia 'es t e , tn acest caa, abso lută) .Da~ A!'iAcl o18rin~ ~
tist~ va utili za un instrument puţin mai mar ,:~clt oel h Do
(adiel un ~strument 10 ill.J, at unci melodi~ va suna astf el ' a .
~ . (deoi ou un ton .... i~08).
I ns emanil c ă notaţia 'a devenit relativă , . indictnd .numai mlr1m a,
int ervalelor.
Deci , dacă vrem ca fragmontul respeotiv să fie oint at de
un clarinet in §.!.k.., dar să sune aşa cum este in original , va
trebui să-l s criem cu Wl ton mai sus :
e.
- 81 -

Toate ins umentele care necesitl o t~spozi ţi in scriere,


se numesc 1nstr ente transpozitoare.
In practica muzic~ll, cele .~~ utilizate categor11 de inst
mente transpozţtoare sint urmltoarele,' t
. t o&re) .I s~t
Instrumentele octaviante ( sa u semi'transpozi
1.
o~ le la ~are efectul est cu o octavl mai sus sau mai jo fat '~
notaţie ~Exemplu t piculina, contrafa~otuJO.
2. Instrume~tele in 8i b a sint cele la care ,nota 'Do 's cris
produc ca efect', lin execuţiE!; sunetul Sip •

Exempl a 'Cl ar inet ' in Si b· Not a sc r isl Efectul


f' i' 2J2l3ţa ; O'
3. Instrumentele in La ,1 ,s i nt , c~ le la care nota D03crisl
produce 'ca efec~ sunetul La. '

*",
.,
Not a s cri s l Ef ctul
Exemplu: I Clar 1D'et in La
~ ~" I
4. InstrUmentele in ~a a , ~lot cele la ~are not a Do scria
produce ca efect sunetul Fa •
Exemplu I Oorn 10 Fa Efeot ul
, :

••
5. Instrumentele in: Mila ' s int
produce ca efect sunetul Iii ~ ' .
Exemplu a Saxofon alta Not a scr isl Bf ot ul
:R: " "
~
N ot a. I n exempleI date, efectul este mai grav decit not
scrisl. La alte instrumente insi" efectul este -=:-:~;;;wr.
mai

DUpă cum se -vede, transpozi ţ i a realizatI prin scriere est.


foarte utilizată in orchestratie.
- 82 -

D. UTILIZAREA TRANSFOZITIEI SCRISE ni TRANSCRIpsII


SAU ARANJAMENTE

Uneo ri , in practica muzicall, apare neces1ta~ea de a


executa o pies l muzicall' cu altă formaţie (instrumentall s~~,~­
ca lă) deoît cea pentru, care a fost scrisl. "
Exemple' I
- o piesă pentru vioară- şi p:i.an :să fie , executată dELV1o~'
şi pian ;'
- o pies~ pentrl1 orchesră simfonicl~să :fieexec~tâ.tă·. d8
fanfarl ;
- o pies~ ,pent r l1 tenor ş:Lpian să , :fie e::ICe cutat ă de ' .~ar1tOD·
'" .. • • .:, • ,, 1: •

~şi pian ;

-, o piesă pentr'u cor mixt să"f~e execl1tatl ''d e,' co~ :b&blte~i(H
: . .:" '. ," • • :' . , ..' .' .: • • • ~',", . :' '; . ~ • f "

In cazul ,acsta se fac o ,transcr1ptie. In 'cazUl c!ndcel :


care real1zeazl traDscripţ1Q face mod1flcirima18ubstanţ18~ ;(ae
al"DlODie, de cODtrapu):)ct şi ohiar de compOziţie) ,operat~P9'art-" :
' . " . . ,,'t • -,', . ' . " •

numel e de aranjament.
Uneori , !Il 't1'$nsoripţie sau 10 'a r an j ament Dl1 'este 'nevo1e' ,<18
• . . . . : , , ' . , "j, \" • '. ' 0'0.,

ni ci o :transpoziţ1e.
Alteor1 ' însl, . s~t ne'ce8ar~' 'o' se#e ' de , tran8po ~111~'.: . t~. ::«)'"
este vorba ' dea transpOzitie integrali: " p1e.s el , .f'1 ~ cl , '~e" t o,~'o
transpo,zi ţie , Partiall (1n . oazul c1nd ' araD~n~~ ăfeote~.I' 18~
compo ziţiona ll a ~ucrări1).
Bineinţeles oi, dacă transpoz1ţ1 ' s a u IlraD'jameDtuJ/ta~., . p. -~
la ~strWllente transpoz~toare~ atunci sintnec.e8are'tr'anspozit1~i~f
r es pe ct 1ve, oa la , or i ce orchestraţ1e~

,E. REGULI PENTRU TRANSFOZIŢIA SCRISA

In ca zul cind se' face o ' trans po ziţ1e , sor~&lla octavA',


nu există ni oi o regulă specia,ll, deoarece operaţ~a . . ~8tefoart;e
. .
s i mpl ii.
In cazul oind se transpune la alt interval~ ao asta presu-
pune cunoaşte ro a temeinică a intervalelor şi a tonalităt11o~. In
plus, se adaugi urml toarele r gu11 privitoare l a armu~ I
- 8; -

1. In compozitie, oind se face transpunerea une i t e.. sau a


unui fragment de temi, se respectă regulile' de armurl pe care le
vom ~v:ăţa la lecţia despre modulaţie' (dacii fragin.ent~i transpus
este sourt, .n u se
schimbi armura, pun~du-se alteraţiile pe par-
, . .
curs; iar daci fragmentul este lung,se schimbl armtira).
.,
.
2. In'orchJstratle şi in transoript1i (sau ~ aranjamept,) ;
x:eg Ula ' prevede scr1erea amurii, c~r. 'r~:pre·~u.ntl tOllall.tatea !Il .
oare va trebui sli oiteascl.,interpre~ul~espe.otiv.
De aC?eea, lntr-O partituri de orohestrl . sau de un a l t an-:-
saGblu instrumentâl, instrumentele ca~ transpun la d1fe~t. 10-
te~ale se scriu eu alte a~ur1 deoloti instrumentele o 'r'e Du·tran-
spuna ,
• . (Exemplu .
: Flaut, '~·Obo·1.·
.
~ D~ majort 9la~inet si'b- Re a~ori
'Corn .engl ez - 'Sc l major) •
. , Exce~ţ1e :f a c "CQm i i şi- trOmpetele, la care, de' C8le ma~ ult
ori, datoritltra'd1ţiei, nu s pW:le nic;!. o, e..rmur (1l1teraţUl ••
scriu ,ln d~p'bQl'notelor) ,',dar. numai :in .· o'r ohes t r l (nu şi la .o~,t~
pasaj
in j;>lus~, s~ obişnUieşte -oa" ,la aceste 'ins t r ument e , ' 1.
'a
·cu, pr ' mulţi, diezi si fi ' enarmonizat '" d~o rece,toi; datoritlta-
d1. ţiei, corniştii şi trompetiştiicitesc mai .
uşor Dotele ·alterat
.cu bemoli.
3: La p1e'sele. tOpall,:iicrise deci fărl armurl, transpozlţia
sorisl. se face, de 's e eliea, :rliol armurl. ··i~' partitur$ de ~l'che ~rI
a a~estor piese, nici, un instr~ent nu va avea armurl.

F . TRANSPOZITIA CITITA (TRANSPOZI!I;'IA REALIZATA ~m CI~IRE)


, ' .
Aceasta este utilizatl ~ interpretare şi in oi t i r ea par-
titurilor. Vom analiza pe, rind felul in care ea este utilizat" 111 ',
aoeste domenii de aotivitate muzicall.
IN INTERPRETARE
Existi cazuri cind un interpret vocal nu poate int erpr ta o
anumit~ piesă (exemplu un lţed sau o arie), din cauza nePotrivirii
dintre ambitusul piesei respeotive şi posibilit~ţile vooale le
interpretului.
In mod normal, acest lucru se rezolvă printr-o trans c ripţie,
ca re so realizeaz~ pe baza unei transpozitii scrise.
-84-

Dar s!nt şi cazuri cind, din ll~sl de timp, sau din alte ,
ca uze obiectiv~, nu este posibilă realizarea unei transcripţ1i.
In aceste cazuri, interpretul este .nevoit să faci o traD-
spoziţie citi t i , . adicl să execute piesa la alti !Dllţime declt
cea scrisă.
Desigur că pentru .interpretul vocal aceasti operaţie' sa f ce
flrl ni0-1 o dificultat~, deoarece el nu este ,obl i gat: si citea o• .
numel e note:&.or , fiind sllticient si , .ţ in.ii seama doaŢ 'de i'aport~il
de inllţ1me dintre sunete ,
Difioultate~ i pt erviDe !Dsl '~ent ru 1nstrumentişti~.acompa­
ni .tori (de cele mai multe ori pianişti).' .
~
'Aceş'ţiia .sint pu i !Il sl-
tu i.1a de ! c~ti alte note dec1.t cele . ca1'& sint scr1Qe. ,
B~ inţe les că transpozlţ1a cititl'pe care o real1zeazl t1D-
strum nt1ştii acomPania~ori este cu atit mal dificill cu c1t 'pi. a
r speotivl .este mai ('omplicat 'din P'uDCt 'de vedeioe ' armonio , si 'Cop';';'
r un t • De asemenea. dific ultat a c~e şte cu c11; tempo-uţ este '
i r p1,4 .
In cazul c1nd d.1ficultlţile s i nt f'oa~e ri, desigur o
tr u poziţia citit ă nu i po ţ fi efect'uatl, ' 1D~9cU1nd8-se pr~
tr-o transPo z iţie scr isl.
Tot in interpr etare mai apa următo rul caz , c1Dd-. t~b~. ""1
fi utiliz tă ~tran poziţia:' c1t1tl ,_
In partiturile de orches;tir, a ded:1.ferite .aDsUbl uri ' 1D-
at r ument al e , din muzic preola ic , cla ioltau' ro tio, r :
numit e instrumente de suflat oare nee s1tl t1"fUl~poziţ11 A1t. rit
taţl de instrumentele md :me co~spunzltoare., .Aoest luoru', ' !D-
t1mpl l , in special, la comi şi 1& trgmPJP1;e. . .
D 01 astlzi se intrebUinţe z proa ' h , exclusiv1t t .pu-
i cornii in F a şi trompetel 10- Si ~ , loaiDte s 1ntrebU1Pţ8"
tot felul de corni şi troJilp t (in Do, Re, Mi~ , '111~ :ra, Sol, La,
Si P. . S1). .
Din ca uza ac aat , cornişt11 şi trompet~ştil de t al (o~
instrumente moderne) trebuie 1 tr nspun' direct, 1n t ul ea-
cuţi i. pentru c ef otul a~ f i identic (din punct de vedere 1
hlllţ1m11 s unet elor ) cu ef ectul produs de 1Dstr~ ptele pre ut.
tu partitur i .
- 85 -

Exemplu

-
&

BiJlltonia IX-a Cornul I


.4e B~,e1;boveD
r Rt
sor 8): 8

Efeotlll. ~.•
QOrnistul cu. ins.trWDen~
1DÎ'a va- tr-ebui si citeas-
01 88'1;1'ell
if
(Deei, ,oom i s t ul .de azi va trebuj. sI 01teasol c ' .0 ,' terţ 1
308 ,f avl ' de soriitl11'8. originalI).
In UD le ' cazuri, oind diapazon91',(tD~1nd r ' in triiteîol'
iDod me nil core punde ;cu o 1 al ,i ns t r ument lor diD "partituril
ebi." s a4m1'b oa efeotul' iI: ,fi~, ~ an -te, ~s,;I • la 90ta~' • -
periOarl' l11Dfeir1oarl faţl de efeotul,'origiDal.'
Exemplu ~ Trompeta din Concert ' 1 br8Ddenbl1rgio 'Dr . ,2 d~ Baoh
o1ntl apro Pe "excl us i v in :r .agi s't r ul aout, notat' !Ia
ootava. & l& " '

p;;+t
~

q
'

Trompeta fi1n.d h Fa, efeotul e t. a.


' Q,
~= '
~ 9 I
Acest efeot este foarte g;reu de obţinut de oltre ,'t ro t1 tU
'dem i .ou 1Dst~WDente 1n 'B1 ~ , oare ar trebl11 sl-ş1 1iIag1:D~.' ' no1;.... :
tia urmltoare 1
, ~
=U
a~
I
De ~eea, ei exeoutl toate pasajele mai aoute oU' O ootavl
mai ~o, g1D1ndl1-ş1 n01;aţia 1 ;21 : ~.a .
~ e~ ~
- 86

C. UTILIZAREA TRANSPOZIWIEI CITITE rn C:tTlREA PARTITURIWR

Orice dirijor de cor sau de orchestră, pentru a cunoaşte


bine P1eS~ pe care vrea s-o diri jeze, trebuie să invete el1nsuşi
partit ura , citind-o .
De asemenea , orice muzician ca re vrea să analizeze in -amă­
nuntime o pie~ti. muzicalti. coralti., simfonică , sau de camen., ~rQbb1e
să citeascti. partitura piesei respective~
Citirea partiturii se pa te face fie in gînd, fie la -pi ap..
Pentru aceasta, vocile sau instrumentele care transpun 'trebuie 8~r
f i e citite asa cum sună, n u aşa cum sînt scrise.
Daci la citirea partiturilor pentru cor-problema :eate foan
si~l8., deoarece . singura voce care transpllile este tanorul; t1"8.D8Po-
ziţ1a fiind foarte uşoară (la oatavl). problema se complici la
Partiturile de -o rehes t ră sau muzică de - cameră,care conţ1D 1Dst~-
mente ce -t r ans pun ~dife r1te intervale. .
In cazul aces t a, cel care cit e şte partitura trebuie al ef' .cs--:'
t ueze simultan mai tnulte transpoziţ1i I unele instrument vor f i
ci t i t aşa, cWn s int ele s C? r i s e ( ce l in Do), pe c1nd altele vor :fi
ci t i t e in dife r j t feluri, du~~ int e rva l ul la care transpun f1~
care instrument .
Operaţia este cu atit mai d1ficilti., cu cit .partitura eate
mai compligatl. I n unele cazuri . extreme (din punctul de vedeN
al complicaţiei) , citirea nici nu poate fi . realizati. In aceste
ca zur i este necesară întoc re une i reduc~ii pentru pian, care -
e . rea lizea ză pe baza transpozitiei scris •

H. REGULI PENTRU TRANSPOZITIA CITITA

Atit in interpretare c it ·şi in citirea partiturilor,


t ran s pozi ţ 1a cititI nu poate fi r ea li zat I in bune condiţiuni, de-
cl t prin aunoaşter a teme inicI a unor reguli, cunoaştere care tre-
b uie aă fie inso ţ ită ş i de o practică îndelungată in acelilt domeD1l1 .
Transpozi ţi a cititi la · octavă", la fel ca şi cea scrisl "la
It

octavă". nu a r e nic l ;) re gulă sp e c-ia lă , f"iind foarte uşor de efec-


tuat.
- 87 -

,
Pentru tra~spoziţ~ '
cititi "la alte interva 1 e " , aan
~-t
' o ser i e
de reguli. La inceput ·es!tie necesar si se faci Clonl operaţii, iden-:-
I
tice cu cele de la transpoziţia scrisl I
1. ' S tabil1~a intervalului la care se face trans poziV1a.
~~ .Stabil1~ a tonalitlţii ,in care se face transpoziţ1a (dec i '
',şi stabilirea ' .~rmuri i) • .
. t " , • . ,"
Mai de'parte, ~ trauspoziţ1a cititi poate fi realizati in doul telu i .
fie calct11b.d intervalul laca1'8 transpunem, pentru' fie'carct nOt", .
in parte, fie ,ut i l i zind Cit;l.r~a · ~ che&. ' ' .. , . .
'Ca1'c ular ea ,in pe rmanenvl ' a iIlterV'aluluieste iIldicatl Dumai
in cazul cind cei . care citeşte. partitura ,n u are s.Uf1cientl pre.ctigJ
• . .. 1 • . " ~.

de .citire in chei. In . caz contrar. transpoziţia efectuatI. t>r1D m-


termediulcheilo:ţo e~te mult' ~i' mdicati. ' , ' .
Oe.l care ~ : al1zeaz trespoz1Via ~ aoest fel, in moment l11
. 1 . . . ' -. .

oiti~ii tnlocuiestcheia din partitud·cualtl .eheie. "care :cores-


punde interv~lul~ la oare trebuie si transpu.nl. Aceastl inlocuiJ"8
s.e fac,e . insi "~ ;'g1Dd". cel care' citeşte trebu1:Dd si faci abstrac-
ţie de cheia scrisl şi sl..şiimagmeze altl. cheie.
! . • . ' , .; . • •

Exemplu · : '. Daci un pianist acompan1ator va trebui si citeascl


piesa ' respectivi cuoaeicwidl (Diare sau ' mici) mai ' sus, el~' t1'8-
. . , . .' \
' . , " . ' ;,

bui slpresupunl :la. mina dreaptl. in loc de ·-,·che i a de QO.l, chela<de


alto, ' i~r ~ , m1Ba stingi1~ , ţn <ioo de cheiad~'ba", cheia 'd e mezzg-
8'Opran ' (1mag~1ndu~şi .şi armuracare oorespliDd-enoii · tonal1tlţi)
, . •
8-: - --'
Scris . I 1&1.- Citit I

___ J

De asemenea, el va trebui si-şi imagineze şi semne l e de 0 0 -


tavi sau dubll-octavl, care vor aduce sW:1(tele la lnllţ1mea abae-
lutl, 'oorespunzltoare 'ef ect ul ui dorit, in ~azul cind oheile indici .
alti inllţime absolutle
In caiul cind pianiştii acompaniatori ( s a u a lţi 1nstrument~
dintr-o formaţie de acompaniament) sint PUŞ1 in s ituaţia de a tran-
spune la un semiton cromatic (priml mărit(1) sau la două semitonur i
cromatice ( primă dublu-mărit(1), ei nu mai au nevoie de a- şi imagina
altă cheie decît cea scrisl (deoarece , numele notel~r nu se schimb~.
ci îşi vor imagina d~ar armura noii tonalităţi.
- 88 -

La instrumentiştii din orohestrl oare au de efectua~ ~ran­


spo ziţ11 citite dator1tl diferenţ i de construcţie dintre tbstrG-
ment el e moderne şi ceie clas10e, problema ee-te ' muit mai simpli de-
cît la pianiştii acompaniatori, întructt aceste instrumente ctntl
o singurl linie melodicA, pe un sinSl11' portativ.
Instrumentistul r speoti 1şi va giDa cbeia (şi arm~ . ea- .
respunzltoare denumirilor de not . pe car . va · 'tir bu1 si 1 . oite 01
pentru a produce ~fect ul pe cara l-a dorit compozitorul.
Exemplu: fragmentul din Simfonia a IX-a de Beethoven, pentru
corn I !.n Re (citat l a !.nceputul 1 cţiei), va fi citit de .cltre
corni s t ul de as t l zi , in cheia de o ran',
~C. :~ cazul acesta • . cheia de soprau rep~ez1ntl
,~. «-. eu .l.UUţ1me ,reali la care trebuie si I)ite o
ofJ cornistUl. S1IJ.t hal şi ca~url. in care m-
s t r ament ui t~ebu1e si pr supm1l şi un s~~ de octav:i (superio rl
s u 1nf rioarl) .
In sfirşit. proble c a i grea ,in. privinţa
.
1ntrebuinţlr11
.
ah il~r in tran poziţie. se pune pentru oe; 'c a r e citeşte o 'palti t u-
r • Ac sta est "nevoi t a -şi imagineze p ntru fiecare inat Dt
tiran pozitor alti alieie, pluA 's nmel$ . respective de ootavl ' au de
dubll- oot avi, atunci oi nd e8t cazul .
x
~ x
DUp ce s-a stabilit tonaUtatea .(de01 mura) şi che l i •. ·1n'-
me zi ultima oper ţie. care COD8tl in. stabilireaf '1 l1lu1 h1 c re
vor fi citite lteratiile de p parcurs.

I. REGULI PENTRU CITIREA AImERATIIUlR DE PE PARCtmS

' Al t ar ţiile d pe parcursul piesei muzicale, 1D tran poziţia


ci t i t i , se citesc in'funcţie de numlrul de avinte care d1f renţ1azl
tonalit a~ea scrisl de cea cititi. . .
. Exe~plua si presupunem că . tonalitatea scrisl este Do majol'
1ar cea ' citită Sol · major (deci , diferenţl de o cvintl ascend Dtl).
Exemp11f1 care~ o facem printr-un fragment melodic care con-
ţine toate treptele ·gamei , alte rata.
. .
- 89 -

Scri I

Oitit '1 - , 1

SEl obs ervi ci se modifici nUma1 ~lteraţ11Js pt1S 111 dreptul


note1 i a (6.1n noua tonalitate>., mod1f':icar~a:ti1nd ascend Dti:
.~ -+~ ; ~4t
.A.c~astl modif1care ascendenti a a lt raţ1110r p in drep1;!l1
pot~1 fa s face ori ~ .c1te 01'1 d.1.f r:enţa dintre cele doul tona-
l1tlţi este de o cvintl a'scendentl. ExemPl~ I

Scris I

Citit I

Dacă diferenţa est de . dgt1l . cv1Dte .,scen eDt . , vo v dea


ae mod1:ficl, tot. in . ~ a~cendeDt, alt ţ11le ptUi !Il dreptul. lai
~ şi .~ . Exe plQ I

SCr1S .• _

Citit :

Dacă diferenţa est de trei. cv1Dt ascend n~e ; e mod1f1cl


ascendent alteraţ11le puse in dreptul lui :.a,
SQ. .,i WI daci di-
fere~ţa este de patru eyinte ascendente, Se modifici in drept~
1111 !I• .22, sol şi ni şi aşa mai depart • in ordinea apar1t1!i
diez110r la armură. .
Deci, daci diferenţa este de sapt e cvint e · as cendent., se
dificl ascendent toate alteratiile de pe parcurs.
Modificarea ascendentă a alteraţiilor se f ace, după e S8
vede , cu un aemiton cromatic.
- 90 -

Astfel ••
p~ din original dev1nep
p" "
ti
~
q
~
ti

ti
"
ti
"
. *
ee
(X II • " x #)
Dac! d1f6renţa dintre cele do~ tonal1tăţ1
, te
'ount ; 'aâ 9@ndente ~ numlrul ortntelo1' ·car.e deplşeso .c1f1'8 7 Hp
z1iltl· Dwd.~U1:· notelor (luate tot 1n ord1nea ~~:ra-• .LICII •
la o re lteraţiil se dificl cu gdoQ.!!l.'.ls!,!e!JlDiiY'~g;r!...A!2!!~!&.t
dent e,. adicl :
~~ din origiD 1 devine ~,
'p II .. ti ~
q' ti ti ti

(* "
tx ,.
ti

ti ti

Cel elal t e Ialteraţii


.
se modificJ cu UD sin U1' :Il CI'O tic ·
asoendent.
Ex mplu :

Scris:

Cit i t a
(la 10 ov1nt e
ascendente )

x
x x
Cind diferenţa dint re oele doul tonalitlţi este repr zentatl
pri n cvin ~ d acandente, regula este aoeea • cu deosebirea ci
difi car ea alteraţii lo r se fa ce descendent, iar note tn dreptul
clro ra se modifici alteraţiile se iau tn e b
lor.
- 91 -

Exeiilplu I

Scris .1

C1t1t I .
(~' . ov1ilt· '. .
dese nunti ) .. ..
.IIodif10area eobo:r1to re a~te~ai:Ll101". 8e .f aoe Jm..9!U!.~1
gio_1d.c, astfel I
"K d1u original de:riD ' *
~.. .. ' ~. . ~ ';

~ n ..
.. ii 'p.'
~ .. ....
:.' .
1» « .
( .. ;"
It

Ixi.
.
' eaz~ cind
.
' d1f . 1". .~~ . ate. "
1
t rv1D ş1 d1:ti~lrţle c 001"11;0 ~. ·la ~!!L.u~!sm:~L2r21m~ l,
a~el I

~ ~ o'1"i61Dal dev1J;le .~~


#..• ,.", .. p
9 .~ It ' ii .~ ~
(b ti ·It It p~b)

{b ~ It It " ~pp~)
La pi . el t n • .au. ~ c ~. '~~1lI
~ao;;,;r,-' '· .0 loulul 'bV1n1;e l o1" •• t c. e .

Soris •

Oi t i t I
(la 2 cv1Dt
4 o nd nt )

aolt 61ul nl'. 110.


te exec ut t de UD
- 92 -

coroist cu1nstrumant in Ea- Cum va trebui si citeascl coroistal


pentru ca s olfegi ul 'Să sune aşa cum este scris ?

Scr i s I

Citit I
(de -com i s t ul
cu inst'rument
1nW
Dar dacă corois t ul va citi solfegiul aşa cum,este -s c r is , Cw!l
va suna el ?

Efect, . _ ~t",.
, , i

(8 va mod1:f'1ca. coboritor ,altera1jia in dreptul lui W -.


- 9~, '"

R 1 'J! 'U U L
:. .>'.. . ~:" UZ ' 1
1
C • L

RitJllul ,

<. '.... <


propr 1U- Zi S

DJU!
.
. relativl ~ Ri"tmul , ,

. ab~Olutl~~'l!e po-ul
' •
~tru.l ---.,..,----.....,.-~ =l:loo=.::w:;.JI_
.;_ _ o ~.

B. RIT
CU 1 e )
...
D 'f 1D1.i 1 rit;mulu1 est I ~'8nc oe 1un ,orgaD1zat i a c1tn"a~
lor" , saa. "s . ccea1une , o ~gan1zat ,' e ~telor. P1'OC ~. lo1' ş1 te-
~" " D.~O%' ba ~ . ( up .'prot.. . ,.v. v,~t~l.' ~1ul alUI) .

R1 _<

-
nat ural

c~eat _ de o .<. ,
1i bnl

c
artistlc

Ri t mul Iiat u:rnl s ' r et e rl. la ' şclrile şl . t DO Del ft


din Datt1~ (doe obicel cel c,," ca racter p riodic) . 'Poat e ti ' de D81(Q1'
lz (mecan1cl) şi t Z -(ol'gani ciO ' I
Ex mplu Q. ritmuri natur 1 flzice I 1'1 urile pzroveD1 .41D
m§car a t;8101' ( 1t mar a aDot1mpU1'~lol', z1l i cn DO pt'~.' a
tluxului cu r fluxul) şi din a a 'ti t
tici1;lt11 C01"Rurilor (mişelril valuri1ol', o c1laţiile pen4u1ar.,
vibraţiile, oldaraa piclturilor . de plo 1 tc.). .
Exemplu de rlt uri natura e fiz olog 9' • bltlil ~1a11'
resplra~1a, 'er s ul, ca şl cel "cvasi-artistic II ' (e1nt8oul p 11'1 101') .
Rit ul creat de ODJ .1

- tehnic (tio-tae-ul ceasorni c ului . ~gomotul motorulU1)


- artistlc (ritmul declamato ric , ooregrafi e , muzical).
-94-

Prin e%tens1une, se 1ntrebu1nţeazl termenul d8 r11:m , şi 1D


artele plast1ce s1 arhitecturi.

O. RITIIUL MUZICAL
"Succes1unea organizati pe plan superior, este\io, creator
şi emoţtonal a duratei sunet~îor" (V. (;it1~eimu) ~ ,
Termenul succesi&me '<a m ul el ritmal nu 18 naştere dec1t '!It.
momentul cind allturăJDeel; puţin dOul suneto (de durat. egal. sau.
1D.8ge:ie). Un .s i ngur sunet nu poat~ da naşte,re ritmului. ,
Termenul organizare . (succesiune organizatI) pr.supww o mu.-
mitl ordine 'in suCcesie•• "
duratelor. ·Ac.as1;1 ord1De. (s. Il o~SaD1-'
~.

zare) se obţ1n ,., pe de o part., prin fell1l b care alt,rneazl:c1tl~


~ateie sUDe-t.lor. (pr1nraportu& d1nt~ c11f'er1t.du.r~te)" 1 l' ~', ~
alti p~'rte, ,prim ' relie~area ~WD1tol' sUD.ete ,,' ~~a3~toru1 acc D~.
' .1 . , •

Deci, , ~ .()rg~i~~rea suce slunil duratelor la parti Ş~ , 1B~'P81tat"


s une'tielor. " "y , - -

Ceilalţi 'te~eDl (2J.an-aupe~lor, 'est,ta.c, greatol' şl '10$10-


ua],) se referi la calitatea ritmlllu! de a :, ~r1ma o sta" at.otUl,
deci , un cODtlDut .. ~e idei. Profeso~ul V. G1uleaQU 'llume,t.,'aoeastl
calit at e a rit mul u1 plast i ei t at e. L& ,,;eeaJ.1zarea el
pot ' l ua Part."
pe 'lingi 'd~ata şl ,inteDsitatea , tplJ.t1Jil aşitimbiul ' S!1J1t1i.lo;r.

D. ~OLUL' JUOAT DE IN~mITATE I INAII!IMB SI ~;rMBJW, '


,m ' GENERAREA RITMULUI MQZICAJ! , "
" ,

In conclllz:1'. ritmu~ m)lzioal est. geDerat ,cJ.e.dura1;astui.t '


l u1; !nsl şi celelalte trei :propr~etlvl (in , sp'ecial iDte;'1tatea>
~oacl UD anWldt ,ro'l !n generare' ·r 1t 11l1l u1' (in priv1nvaors@B1zllU
şi a 'e xpres i ei ) . Sohematic , aoest feDome~ s-a putea ,,~prezeDta '
as t f el I
, .
,Ri t . unifoŢm . inexpresi v : etc.
sunete
etc~

E xp~ 8 1a provine din supra-


pun rea a dOuă r i tmur i, unul
al e tult din s unet e accent u-
at " l ar a l t ul din s unete neac-
cent uat e.
- 95 -

D ci, tot durata este aceea care generează ritmul, intensitatea


av1Dd un rol secundar (de organizare şi de expresie).
. .

Rel1efarea anumitor sunete :


~ ditel'entet$?r
'
etc.

... S'tU c~. .a itIIimbrg.


or' ul .;IoI.6>e
\U-L -. Violino ~
. + + .+ +. , etc.
rente or e .
(Si
t
tn' aceste
. '
oazuri se poat
....
," cO~sidera. , de aBemenea~ ci avea. ,III::
pftptmeri. ' de r~tDluri, f1ecal;'e fiind l!-lciWA.t din sunete de o an
~tl "inllţ1me sau timb:ru.)
Bxemplu .din muzica medievală (oanta plana) I

Rit !1l Imitom •'-6-----ilSJ--9---l!5ll---6l1--,9--6'---15'-

B. RITMUL FOlUU.T DmDURAi! IBEGALE (RITMUL' VAlţIU)

Daci ~itmul unifOrm (format din durate egale) D&1 poet .oI.pI1;a
expresie de<:1t prin ~termed1ul acc ntelor sau al diferenţeloJ! .se
!nll~i şi timbrtl, ritmul variat est expresiv h DiA aoe. .- ,ip,.
ti cauzl. accentele. ea şi diferenţele de toilt1m' ,1 'ilbr,••!Dt,
!n bună ~rte, subordonate d1:f'erenţelor de durat •
Ac_asti subordonare apare foarte clar la, accente, astr.i I
a) sUDetele mai lungi capătă accent,pentru a se relieta 1
bine faţi de cele scurte I
b) diviziunile duratelor se aocentuează in 'mod diferit, pen-
tru a se recunoaşte felul diviziunilor (b1D re, ternare
şi mixte).
- 96 -

Aceste accente, subordonate diferenţelor de d~tl, se nu-


mesc a ccent e ritmice şi pot fi, deci, de doul feluri I deduratl
şi de diviziune .
;> •
Exempl u : (Accente ritm;,.ce
de duratl)

La instrumentele care nu
pot executa accente, a-
-
I

ceste accente ritmIce se (Accente ritmice de duratl [ ,. ] Ş1


'deduc , se subintelege de diviziune '.[ ...:. ] )

In ceea ce priveşt diferenţele de inllj;1JIlf, fii de timbru, a-


cestea au rolul de a sublinia diferenţele de duratl, 1'0 ' speol8l .tD
cazul poliritmiei. Exemplu I dao vre~ si suprapunem dou
diferit ,est necesar ca cele doul vocl si 1Dton~ze melodii d1f
~, 1n rugistra diferite; iar daci ~ele două molodJ.i ,sint c1ntate
~ ac la 9 l registru, vocile trebui s~ se deos, ,be 8~1 prin t1mb1'!l.
In concluzie, avind in vedere ci la ~enerarea ritmll1u1 cOn:.
tribuie toate cele patru p2'Oprietlţl al sunetului (dar 1n p ~
rind durat a) , putem afirma că ~itml1l uziaa ,es t e uD' element co
plex.
Pe de altI. Parte, av!nd tn vedere ci muzica este o artA rit-
mici, adicl o artl oare "curg" in timp, 1'1 ul zloal poate ti '
cons i de r a t , principalul element de basl almuzici1,
Hans von BUlo_ (1830-1894) apas I "Am AntaJlS _ar, der ~th­
mus". ceea ce 1ns eamnl ~La inceput a fost ,ritJllul" 1

F . RITMUL PROPRIU-ZIS ' SI JmTRUL

Ri tmul pro Kr19=z!s


pe o1nd tr prezint
etra.l apa fo
(din ooiiiiiioioioo; _

du-l
t rip! . ---- - - arti 't i c
In ritmul va r i at , metrul re xclusiv UD rol de ~!E~~S
ura • n u şi d xpresi . deo r ce xpre 18 rezultl
lterna dur a t e l or ( r portul dintre dUl'at )
ritmica .
- w-
G. RITMIJL PROmm-ZIS; FORJ1DI4 RIT CA
La baza ritmului p1'Opr1~z1s sti raportul de du.ratl dintre
doul sunete, . care fo azi tomu ri ci cea mai Simpli, u
protocelula ritmiei.
Aceasta poate fi fo~ti ~ valori egale Sau !pagale I

_ (Spood u) y 'u ( ~r)

.'J. J n ·
'
' Va l or i egale ' : sau etc .

Valori in gale : r i t binar',.J. .Îl s~u, J.. ) ' et c .

t ritm :te~r ,J ))ga", . ~ te.


r i tm JI1xt ,J. J ' s a u . 01 J. etc.
.
- u (Troheti)

r i tm b~;l". '. J.J sau ) J.', etc.


. >.

u - (~amb>'

t rit . te~a1'
.
" r i t m mixt '
,iJ, ~'.
J J.
sau
sau '
N-
J. J
.
-etc ..
etc.
..
Ace t ea s tnt f om ul ritmice bisi pic! (~Uă. s1la ' ) .•
La f o rmul e l e .t ris 1lab c. par mai I11t. combinaţii, "

"7 .;.. .( los) u u ,v ' (Tr1brab)


"
.,
Va lor i ,' ga le J '~ etc .
t
s u

Valori inega l! ,: ri tm b1na~, J .r1; J n . t e,


__ u .rit t · mar J. J )i J. .~ .•ţe.( II J J. J')
.(Antibah) rit m'mixt ' J J jlj J. J. J .tc.,
ritm b1 r n J ;. .. J . J n.. J n..
I ~ tc.
- .I"J

(Cret)
_

t rit m temar
rit m mixt
J )) J. ; J
J 1> J ; J. J l
J.; J. J> J J. J
.te .
j te.

[ ritm binar n.J . n.. J. etc .


u· - - [ ritm tema r .i> J J.', nJ J. te.
(Bah)
ritm mi xt } J J ; J J. .J. .. etc.
- 98 -

N o t a z După cum se vede, cele două sunet e l ungi pot fi egale


sau inegale. La foI ş,i cele două sunete scurte (din'
exemplele care urmează).

_ v u
ritm binar rn J. n J etc.
n>
(Dactn.L)
t
. ritm ternar
ritm lhixt
.Lm JJ
;.n
j

j ~, J
~
~
'etc.(aallcJ
·et c .

u_ u ritm binar l> J J> ,;. IV)) ·et c . ( aa ll n....,r.1 )


(Amt1brah)
t 'r i tm ternar
ritm mixt
iJ'u.:ÎJi' JJ J~
QJ .P;. J J...J
etc.
etc. '

u u- :ritm binar. Il J n J. etc.



(Anapeat)
t ritm' ternar ,.rJ1j. i n u· etc.(sau n el )
. ritm 'mixt n J. i J .J J: et~ •
- 99 -

METRUL ,CLASIFICAREA MASURILOR

A. J4 E T R U' L

qrgan1zarea rltmulG1 propr 1u- zis se f ace atltp~ f elul !Il


care Mte1'Deazl.. durâtele sUDetelor, clt şi ,pr1D ac ceDt •• .'
D1Dtre accente, ~ ,1'O1 -ieoseb1t in organ1zare 11 ati cele. __
r1od1ce • . Acestoa~ au rolul de ~ măsura'· r1tmul, cU.n. care cauzl' ., .
nume'sc accente , matr1Ce.. . . . ..
Alternare' accentelor mat r1ce se fa'c e ~ raport c~ o 4!aB~
etalop, numiti ~(co:respunzitoare,' imei mişclri, ' UDl1i · ~8 etc.) .
Există 'd~c1 timpi' accentuat1 ş1 t1~1 n.~ccentuatl I
~ Ars1s (firi accent)
- Thesis (cu accent)
J4etrulrepreziDtl element ul de qrgaplzan sau ', d!' a
ritm\1;Ll11 propriu-zis, cu' ajutorul acc!Dtelor peţ1odiC'.
Intr-un · sens mai cOncret, metrul 1"8prez1DtIIl.DmU!.....».t~1l:­
dicl a timpilor accentuaţi ş1 neacc.ntuaţ~.
Aceaatl al~ernare periodicl poate fi b1Darlt ~e;pail ·'l liIlIi
~ . >- :-. =--
- metru binar
- metru ternar
- metru mixt

B. ACCENTUL METRIC

Es t e W1 accent rtrtual, presupus , 'C~redev1De real nDJllll, !Il


doul cazuri c .
a) 1D riţmul uniform (pent r u a da expresie ritDlula1) I
·b ) in cazul cind coincide cu acc entul ritmic, 1n spe~1al
cu cel de duratii.
Exempl u

Ritm

Metru (• • • ..
- 100 -

Accente l e Jiaetr i ce pot fi mai tari sau mai slabe, dtDd naştere
astf yl la unităţi metric~ mai mari (compuse din mai mult de doi Bau
trei t~i) . Apar astfel ;'accent e ]2r inci pa l e şi secundare I

Această d1fer~nil de1Dten8ita~ tntreacoente esta to t


Virt11811; devenind: rea lă, de as emeDe"" !li ' (ţouă Cl1zu:r1 I
, , " . 4 •

a) in ritmul Ul?-itorm ;
b) in cazul cind co'1I1cid cu ~1:te renţa dintr e aceeJ3:te ~e
ritmice-.,
Acelaşi exemplu, i in metru de ~ t1:JaPi a
:> :> >-

Ri'tm ~ ~

~trm~'~ ·~ ..
Uni t atea metri ci cupr ins i int r e douA accente pr1DciR!~
, ,. .
numeşte mb ur l . In cazul cină. DU existi diferenţe de 1DteD81tate',
intre a ccent e , măsura este UDit,tea et;r i cl cl1pr1Ds tgtle 40\11 .
accente.

c. NOO!ATIAMASURILOR

(In oapitolul "Notaţia duratei" n-a inclus aceastl pl'Oble: •



In antichitate, mlsura se confunda cu picioru metr1a 41D.
prosod~e, carerepr zenta, 1n celaşi ttmp , şio ·fo 911 r i tmiol.
-: U u I . U \".oI I _ U ul _ '- I - u ""' 1 _ _
;'11, e - go 9u1 Ja-c~ - o f~ - l'1e - ro • rVl7? /o - sor 49 - inD · I'ulT1

o :; Măaur ' de 3 t1 :1 (T JDI)US P rfe ct ~

C. - Usura de 2 timpi (~ mpua imperfect um) (sau ~ )


- 101 -

Apoi, · aceasti notaţie s-a mai complicat , astfel I

= Măsura de 3 + 3 timpi
O ) Tempus perfectum
cD = Măsura de 3 timpi

C = Mă s ura de 2 + 2 timpi ) Tempus imperfectum


ct .= Măsura de 2 timpi
,

Ui:le('ri se nota insi inve .rs I

o =3 c = 2 <ţ 2 + 2 s au

<:. = :; + 3 şi . 0= 3+3+3
In se~olul al XVII-lea a apărut şi ba r a de mlsuri. Tot~~
atunci a aplrut şi notarea măsurilor prin cifre (care 1Ddicaa Dl1-
~i' timpilor) .:
P 8 8 11 ,

'Aat lzl , mlsurile se notează prin douA cUr, ind1clDd DIWDllrtll1


timpilor şi val.oarea fiecirl1i timp. .
.In mod excepţional, se mai1nt ilnes c şi astf'el de DOtlri I
a) o singuri cifră, indicind numărul. timpi lor (1D literatura
pentru copii) ;
b ) o singuri cifrA, indicind valoarea unui timp (tn f' lclor ) ,

c) o cifri şi o valoare .de notA ( r :; .


j" etc..),
d) -mai multe cifr e , pentru a arăta co mpon enţa mAsurilor

mixte : . [~(2 + 3) ~ (3 + 2 + 2) etc _]

Bare le de măsurA pot fi de trei f elur i I

- s imple ;
- · duble (pentru schimbări de armură s a u pentru indicaţia
~) ;

- punct at e ( pentru măsurile mixte, în unele cazuri).


Uneori, indicaţia de măsură ( ş i ba re l e) pot lipsi (in specia l
in no t aţ i ile cîntecelor populare) •
- 102 -

D. CLASIFICAREA MASURILOR DUH. SISTEMUL FRANCEZ

Se baze zi pe ideea. că timpul este egal


(
C:11 o miscare d1r&i1Sl-
~ .

ra • ~ .
In Lea europe~ă cla'sicl erau deci doul feluri de 1iimpia
, " , .
~ .timp binar : lzD1şcare d1r1~omll eorespUDZlt~are. imei
, valOri ba ' " , '

~, tfllp t,mam 1 Jd,Şc.are ~ d1~'~~:l'alleo~aptmzltoare w;a1:


valori ternar••

'Ll1S.Dd,·tD COD '~de ra re şi , uic .Wpul 101 . ~ e tt11 · , uMpei .'


'şf~ :AB . ~ 'lm~ ,pot :pf.rea'JII1şolr1 .d1~i~orale , . " '(ca :'cluatl).
apare nee s.1t&1; a de a 'ci as!fi e 'ui-ii e 'a tit f el ' a' , , ' -c • . '

.( 1 timp .~ } ~, ~.)
."
a t1mpi~2~,8
, 2 2

~ · t1mpl~ . , . ,

4 ti~i~~ ': ' :


, ,5 timPi. . ~5 5 5:
. ,2 . ,4 .·8
"6' 't l mri1:; ". 6 6, 6,
. ., ~ ~2 .4 8,
etc; '
- 103 -

Mlsur1 - cu timp1
inegal1 :
.
2 timp i --+-' ~ 16
(Rl'- tim i~7 . ? , ? sau ' 8 8 . 8
abale) 2.
~ 8 16 4 a 16

4 t1Q1 ~9 , <3 ~'au 1D JD JD


16~au
U
4 te.
. • 4,8 16. 4 8
5 1i1Dlp1 ~l , 11 ~al1 12'.12 12 eto •
16
. 4 8. . 4 8
. t o. ' ,

E. CI4S~ICAREA DUPA S ISTE GERMAN .


Nu i~e S8. . de lIl1,oarea diri j a r a 1 , Oi :D 1 de &K.Iaz-....-.:.
Cad A'coeritele I}i d8~ 'sti.f r,xit~ reA aco nte1'Qr (o ' 1Dt8n, 11;at~) ,adicl
' ~1D8 8EUDa de .etru 1" " . . . ,

• S .... •. ~g ' t~~ (b.1Dar~),~'~ ' : ' ;


(cu aeC8D~" t 1Dm (terna1"8)-
, .~ , .~

<.bl:All,re, -~ " ,: .:
MAsuri gene
, ternare . ~. : ·16
6

9. 9 9
8 16
',4 ,
Compus8 ·12 12 12'
.4 , '8: 16
(' cu 2 '8au 1
multe accente) 15 15 'lS
4 8 16
.to.
E1i8if8n 5 5 5
(iii e) 4 8 16
7 7 '1
4 8 16
8 8 8
4 8 16
9. 9 9.
4 8 16
10 10 10
4 8 16
eto.
... 104 -

GRUPAREA VA toR m , MASURI ; COlmSRlNDEN!I!A MASURILOR

A. GRUPAREA VALORIWR om MASURILE BIJ4PL'S


a) In mbu~le de 2 timpi. I

- Ch1d pies
este ,:Icriel '!ntl'-tm te IlO rapid (dup 818t ...
U1 francez • .mlst1rl de l ' timp binar). grl1pare ' 8 . face pe 1;o&t ..
~~I ~
pr~ t . . . - J - : 1 (~)
-hJ-+.J---4
4
.: ...........-...4-1~~++~~~,.......-...----41-1
. e-tc.
,
, - Ctnd . ~iesa es~e scr1 !nt:r-UJi , empO ci 1"!0~ ~au re.;r.
se gr peazl pe ,t i mpi '1
AtldaDte r"'"'3...., r--J.., .

e ~.

I -"";;:~III:l:='='-=:r.....c....:.::::~ •
b) ..
- In te~ z. Qrld , l t
:r) a

e a.
- In 'ti derat s rar .I

etc.,
Ortografia pauzelo r I
- 105 -

B. GRUPAREA VALORILOR TIi MASURILE COMPUSE OMOGENE


J

a) In măsurfle de 4 timpi
r-3--. r-J --,

Ortogr.afia pauze lor

~
t~mpo . ·r api d; sau '~derat (dupl sistemlll francez;
In
măsuri de 2 tiJDpi ' ~t~~ar1)' ". ~ .', ' .
• • _.4 • , .,
. ,A,l l egl'Q
Ortografia ~6~~.~-4"""~f#-+__-+:.4f.""-+--+"""__---4L-j etc.
francezi'

etc •

,.; i~ ..t ,en\po r,ar (dnpl. sistemulfranc~z . mls url de 6 timp1
binar!) 1

Le.rgo
6 etc.
8
Ortografia pauzelor: § • I J. ~'II .b.J);r )' tc.
c) .In mlsurl1e de 9 timpi
- In te~ rapid ~au mo~erat (dupi. sist 1 :t~8DCeBJ
mlsurl de 3 timpi teman) 1,
Allegro
Ortografia 9 . . etc
fraDcez~ •
, Alle
Ortografia 9 et c .
germani.
~ .'

- In tempo rar (după s istem~l france z , mls\1r l de 9


timpi binari) 1
Largo ~~
utc.

Ortografia pa uzol or t ~~hO~~~~~~~~


otc.
- ~6 .,.

1
d) In miisurile de 12 1;1mp1
. - Inl te~ x:aPid sau moderat (d~pl s i s t em111 france.,
mlsură'de 4 t1mpi .terna~i) I Cel

Alleg ro , te
~2 O' I J. J.'
. ~
II. f'l I
. .
I tu. I J~,.I. ~ ; ' ~ . etc.
.
8 t
_ : I n tempo, rar, fie grupeazl la fel. . ., ' ,
Orbogr~f1a ,~ uze~rl. ~ . , I~' ';1 J, ', ., k ~. 1 • "

.. '
O. GRUPAREA.
.
VA"rAlRlLOR Iţf Wt§URIJB
. . COIlPOBB ' ;'
mERo<mltll '

.; .
.
-ii-**Io:9+----.II;:-~~f___ilI ~I.._.t-f1lo--4'-#........4--jll---r-I~......,.;.~J".:--:-f - etc. .
I , ', •
.. .
~ Jd' ; I ,q : J-.n -f •. I .~· ·' -) ~ '
.
(Jt2) : J. " J :I
b) In·,JIllsu'l'i 1e. de? t!pwi
.,
.<: ~ (a, 2.;) ~, . ~ '. -' . J..t-+.-.4-;......,------.........~--,g......-...~---1
·i

ge

. c)Ip ·W-t1?ţ11e ; de
. . '
8 ...tip11?i
".

EJI

-
. ".
..
r .~.
"
"

Or
I ş.a. m.d.
fr
Or
ge
- 107 -

D. OO~FONPENTA, SURI·LOR
După sistemul francez de c las 1fi care a măsurilor s ded ce
corespondenţa . dintre mlsurile cu
. timp1 binar1 ş~ cele cu t imPi
·t a m a r i :

Rsurl. de 1 t imp binar


.2 timpi binar! ~
- surI de 1 tţmp temar
"
.. ,
2 t imP1 temari n ..
"
"
" 3
. " ~
ti
"
.. !D.D.:m
" " 4 It
" ~

.. "
4 "
etc •

Exempl e I
1
4
. ~. ci>
2
4 •F· (~ ",

, ş1 "innm
3
!~
~ -~ " <~)
4
4 ~t.• ~~)
etc~

. Corespondenţa lstlr1lor se Poate a~pta '11 la s1 t ' .


ge_' de 'clas if1ca re , astfel: ,. , .
, .' ~ (Ta ct a·t , in
: ' ~ ,I'
Mlsurl s~p.ll de 2 timp1-1IlS~I, compusi dfii. '2 , '~~ 'ii1:iiiPIi7J timpi
2'idM
" .. .. 3" --" .. .- fl 3 " . ' /3 "
" .compusl de 4 " _" ti "4" " 1"5 It

,1 . 1nve rs ~
. .
(~ac tate ·
.
1n 2,3 s1 4 JDisolr1) '
::ba.

Exemple : 2 .... 6 --
4 8
~ .• ă şi inver~
4 +-. 12
4 8
etc.
I n exerciţ i ile de c oresponden ţ ă se ţine seamă de gruparea va-
lorilor şi de diviziunile normale ş i e xceptionale .
Exemplu:
4
etc .
5
Ortografia
franceză etc . gi inverg
Ortogra1"i a
germană etc .
- 108 -

@ roL! TRIA; ~CTÂRRA;; TEMPOUL

.1. AII.rERNAREA ' MASURI LOR (FOLIJmTRIA SUCCESIVA S1..U OIlIZ<JfTAW

In cur ul unei piese muzicale pot plraa alte~lr1 de mIs~,


care po't; fi de <iod feluri & evidente şi aSCaDa,.
a) Alternlri, vidttnte
. ,-
-Sint cele tn care cdmpozitorttl 1:Dd1cl fracţiile reapec1i1ve
ale f i ecl r ei "ml8ur1 . Pute~ tDtilni trei ' caz~- c
1. S
Exempl u c
-+S--~~Ll.4--~~II'----+~~~~~~~
: .. ,.
,',
.
- etc.
Cind ach1mblril e aint f oart :irecven.~.a,e _DOt az _ I
t~ -t' J-J I,J J 1".,1. ) ,J t -J~ " ~ 1'.1' ~. eto.
2 . Se ac 1 nwaai ntortll fracţiei- (V'a1o re t1ap1lor).
In ace,st caz este neVoie de o .indicaţie sQ.p . en 1"1, peZl1iZU , .-rabi..
lirea r pOrtul u d.1ntre cele' do ul valori ~ timp.'
JI. J>
E~ mplel z. .'to.

,:1

3. acb.1mb1 .t~t nWlllrltorD.1 'cit: ·.,i nWllitor~. ID - aoea'


8 ca.
-t~bu1. , de . 8e ,eilea . si apa~ 1Ddi~aţl1 aUPl1meDtare.
' xemple : .J: d J• ~ .
eto ~

"et c" s

tc'.
Cind a lterDlrile aint s 1met r i ce , notarea cea ma1 reot. a.
tace printl'-O mburl mixtl.

ampl u : ~ + ~ ... : = 2 (5+4) .


- 109 -

b) A~tem 1'118 .aeoUBS8: - . .


sint cele in. 'ca~' .~~~t.1,O~· '~~ ~cri:cl 'f~cţU1e mlsur11Q1'
respeotive, oi schimbi numai "gr upar ea : v.a· lo-rilo~ · sau d1Y1!iup a ya-
lOrilor :
et c .
",

. ' . ' .
UD on'~ .1n 's,paei a l . tn lIuzic ,1ns t r wneDt all. altern~rea .a.o~
urilor se "Doteazi Pr1D': trecerea bare lor de ,18s 11;U1'I ' (.1 , ' ,10-
rilor .mici) pef!lte b 1'8 de ls~rl I .

~.~~~~'--~-----"
etc . :
a 2. 2. ' 2 ' 3 ,'

In ,"scri1t'ura i ·veche .. chiar pw:tctUl d.e ' p1'elung1r puti. •


,fie trecut peste :ba1'l , p~ntr ~ ma1'o'a o alte mare ', a8o~sl de . JDla~.

B. SUPRAPUNEREA. MASURILOR roLIJamTR - SI ~

Iu~"ele p~ese ,( s or i s e pentru doul sau 1 alt. VOO~


uzic~le
s· pot ut1li" upraplmer1 'de i1sur1. fieoare voc c!Dt1nd ·in al1l1
mlslirl. Suprapunrea poat fi evidentl sau ascunsi I

al Suprapunerea' "eVident A
Compozitorul 1nd1c~ mlsur respectivi pentru f i ' care voc •
Poate fi de doul felurf: ou laur1 de duratl egali u
Sâ!I.
... 110 -

Exemplu de suprapunere cu ml!iuri de durat1 , egali I

MlsUr1 '
~~~4_~+-t----4~u......-t---""_lIl--""---"'l>core8poDd•.D t

E:J:emplu de suprapunere cu mlsur:i~ de duratl ·1negail I

b) 1,
" . ~ .
La toate vocile. • t indicati ac .•aşi ·măsurl, insI d1D .grQ-
pare, sau din s t r ct ritmcl, .reie i . .ate· feit1i'i de ls~
UP1.'8P • .... .
Bxempl~ I Palll CODstan"!inescu.
'
Concert
.
pentr.i pian şi'. orchas- .
tI' • ~rt.ea a II:-a
~.
I ~ .~.-.. ' ~
",--"'. - ;-:- ,- --... -. ' .

:::::~=~
C. maTIA IARA URA
Se ~ac. 10 llrIlltoarele czUr! I

1. (ctnduzic tm1~1
vo r bi

2. In cad nt! e so118tiC!, sau 10 f1olituri.


3. In nota a unor .clntece popu:Laa (1D stilul par1aD~) I
doine , balad: • boc t. tc.1
.
~. In r~ua~nte le in oare coapozitorul vrea si redea an te
- 111 -

5. In cazu.r11e c1nd apare o alternare permanentA mls '1101'.


6. In muzica IIlQdernl in C'are se renu.n-tjl la notaţia trs.d1ţlo-
nală.

No t " I In principiu. notarea fli'l mlsu.rl se poate f ce J1 , 1


pentrjl o singu.rl voce (sau gp. 1Mur 1Dstrtultnt>, tot 1,
tn cazuri rar s : se !ntrebu.inţeazl şi 1D u'Zlca scrial
peDtr. ansamblg~1.

~ otare ,p J'1D '


'! ctarea con Dt
t l'
suri 'de 2 timpi:-.- 2
.. .. . -
,clri ----: 1 m1,c~
..
.. :5
,.q.
-3
..
-.q. .. 1. ti '

.. . - 6 .. - 2 mi 0lr1 It

.. 6·
. - 9 , ti
" ' .- '2
,

,..:...- 3
,

..'"
'.

.. 9
.. -.q.' ..
12
.." ,-'- 5
-]2
..
' '

ti 5, ,"
...
" . -7 -2
7
.. - 8 - 3'
ti

" 8. .. -3' .

' et c .
'I n., ~azul OODceDtrlrll .timpllor la mlal11'11 de 2 ,1 :5 t1mp1, '
compozitorUl pc te indic t ct rea core plmzltoa UD 1 u1'1',oo '
Pu.s. din 2. 3 au.q. url simpl • astf 1 •

~~
Ritmo d1 du.e battute

~(4 f'
)2
- 112 -

Ri tmo di tre battut Exemplul Simfonia a IX-a de .BeethoDP

~IJJ~ltJ>~~
~) . .
·
4 'P' .
Rit ma di· quattro battute Tot d1Da1mfon~a .a IX- de .Beettigy!D
t
\ . ' . .'

..
R. TE M ;p Oti L . , '

G~dui d luţ' 11,. . Bati ~'. cU care s e ohtl o'. ple I .


zi,call se Dumeş1te t sau '. miSc,!!~ . .
. !empo-ul, se noteazl pr1D te 1 au prin1ndicaţl1 · de
trODom. 'D ul t 1 ori 8 'indici 'at1t ' te~en~l. ~lt şl 1Dc.\1caţt. de',
etronom. ,
. •
.!,
1
o "

. .' . -
, '. ' ,

'Termeni i de ,t empo a~ ,de mişc %8 ,s,~tde 40. ~ lel " '


. ' . . .. ~

,a) . t~men1 C2\1"8 1ndlel o . Ş re oODataDt •


» term Di ca" in<11~I '8C)b1Dtb rea , ~şclio11.' pe :rc~~ . . :'
t ,pi es 1 ' ~1cl!l1 ('; ' _ ~ . Dl ') , ..

a) '!' r.men i are indici ' po~'. 'tl_~:l"


, t "
'
, ţn' tro 1 ~~teS~'r11 I -
, \

,..;; te:z:men1 ca:re,' in~cl m1şoll"1 .ma,:'


- t~rmeDi care "indici miŞc61 miiJlocit '·
- t e rmen1 care 1D~~el m1şo~r1 leP' .t '

M1solrl ,rare
Grave
M1sclri '1;lloc11
AnCiante
1l18ClJ.i
An te
".'i '
, '

~ Andant1no All S~ " , ,- ' "


Lente> Comodo V1vaoe
Adaglo Moder 1;0 Presto ' . .
LQrg1ietto Allegr et to Prest1ssao
,

°
,

Aceşt1termeDi au ,va l oa r e destul de r elat1v • deoa:reoe ei


pot fi iDterpretaţi diferit, 'I n funcţie de stilul pies!1 ş1 de
per8ona11~atea iDte.tpretului. '
..
- 113 -

Uneori, aceşti termeni stDt insoţiţi de termeni a~l1ar1


(1l29.2' mo1to, non troppo, non tan1;g, auas1. .e tc.) •
. . Alteori, ei s1Jit insoţiţi de termuni de expresie sau M..S!m~
ter (tranqu1llo, sempl1ce, ·mos so , cOD to; giocoso" • ~
dolore, sostenuto, maestoso, maraiale, pesante etc'.) .•
Unii cOJDP9zitori inlo~uiesc,' cl1;e odatl, temenii de m1şca~ .
, pr in termeni de caracter• .E~mp,iu: Sost nuto, Maestoso, Il! ;;,.::.e~Iro..O:I:II
.alz r.. :e'e po di marcia, Graz10so;'.,Ai ·l a cacCia" Alla turca et,c.
. ,

b) Termen1i care 'indici sch1mbar a miSclri1 (termeni agps1oj.)


. 1 .. ._ . _ :" .. . . .

po't indica o r 1'11; ~ o accelerare,sau' revenire la 't empo:"ul 1D1ţ1al.

, . RHire Accelerare · . Reveni re

ll.~t~do (raU.. . )· 'a cce l er ando (Elccel.) , a ,t empo .


r1t ~ndo (ritard.) in'ca-lzando (iDcalz.) Te'iD:po pr1mo'
' ( T mpo"I)
, rit nato (rit.) , ' preci pitando. (prec1p:1.t .) : Oome ' prima;' .
allargando (aUa:,g.) , atrfngerido (string.) .
, s1argan~ (s~rg~). .. st1'8tto
, .
. Te,rmeD11, .~o'giQi. pot fi insoViţi.de alţi termeni, a!!:!:!u~lAAl
'~, ' molto, pi~, ~, poch1ssipp etc .
Pentru a ,indic .o mişcare liberA ·(cu,'sch1mbl ri gogic ,1 'tie
la voia ,~te rpretulu1) ",' se 1ntrebU1nţeazl termeDil" ,' 1
Sen~a ,temPo
A p1acere
Ad l1bitum .
Rubato
Rev,rs ~i , a~esto r · te eDi est '1 T' mDo gil1S~o s u i t
In UDe 1 ea.zu1'1, c~d , .s e schimbi :mlsura. pentru a arlt <'l ....
po~U1, .r llm!ne acelaşi, "s e seri I L'lst sao teDmo u e ~ ' .
, "Agogi ca unei p1ese s ma1 poate nota şi prin slgeţi I
• (acce1.) 8 u 1ndi-
caţii m-
= 100
7
tronom1c8 = 96
~ (ral l .)
= 92 7 \ 7
= 88 \ I
- 114 -

CONFLICTUL METRO-RITMIC; SmCOPA

A . INTRODUCERE
O formull ritmică, un şir de formule ritmice, sau orice uo-
cesiune de durate, pot fi notate 10 două feluri ,
a) fără
a fi locadrate , in măsuri;
~) incadrate 10 D:ăsurl.
Execuţia ritmului notat fără măsurl\ sau .2.9..:.Wurl se fa,ce di-
ferit doar din punctul de vedere al e~ecutantp.ll.rl.., Efectul tnsl tre-
buie si fie acelaşi, in caznl cind locadrarea 1n măalIrl este corectl,
fireascl, adică ţine seama de acoentele ritmice. In caz con't~ar (cind
incadrarea in ~ăsură este nefireascl, adică nu ţine .sea de aeoeD-
. tele ritmice), efectul execuţiei poate fi ~e,Ţ1t 10 prţvinţa inten-
sitătii :accentelor, uneori put1ndu-se schimba şi locul accentel9t.
Diferenţa de efect 'es t e cu atit mai mare cu cit ritmul este
mai simplu, deoarece accentele metrice 's i nt CtI atit mai evidente. Cl1
cit ritmul est~ mai simplu. (Accentel met~~ce slot virtMl!, ele
realizindu-se n i clod coinci~ cu accentelo ritmice, sau cind rit-
mul este unif.orm.,' adicl cel mai simplu posibil.) •
Ritmul format din valori egale este executat d1fe'rit (ca ao-
cente), 1n funcţie de mlsura 1n care este 1ncadrat "
.> ~
.>
2 J J J J-+--J ,~ , etc.
4
:- :-
3
4 J' ~ J J ~ etc~
.>

etc.
,
In caznl ritmurilor foarte complicate, efectnl execuţiei
nu mai depinde atit de mult de felul cum este flcutl 1ncaelrare
in mlsurl. Exemplu: (~) ~
- ...
>

- >
Incadrări forţate, care

~
nu diferi insi prea o.1t,
ca efect, faţă de 1ncadra.
4"-6---4-~t;*-~~~~~~,:!*-"""''''''-+''''''-+---4rea firească.
Cea mai firească
incadrare , care
este insă şi cea >o -
mai compli c ată.
OJJ'ia -:I!~-J .,__
.. ~
. - 115 -

a. . EU;MImTELE CE REZUILI!A DIN INCADRAREA RITMULUI MASURA


Prin 1I1cadrarea,forţatl (rigi<U) a rit ului 111 mls url , un 1
valori se' desfac !Il .dol1l sau mai Ult · valori, nnite prin lIS,1jR2..~
prellmgire. Alteori, deşi valorile DU se desfaa, . .
" ele r epr e ziDt to-
tuşi contopil'i mai putin 'ob i sn Uit e ( i n fireşti) tDtre . ~ ti. pla-
.
sate pe timpi sau pe plrţi de timp. Astfel se naşt !
. : In cazul c!nd ritmul ste alcltu1t din altem lride 1C~
.de· not - 9i de . pauze, pot, lua Jiaştere·. prin tDcad1'a r e !n uri,
i- ~on1Jrat1mpUi şi anacru~2. p xe~lu I '
e- - -#-~--i-~~..&-~...-...;r-....-+---~-~
.tI,
:bld

Ia-

)\1
Incadra~ea 111 care
apa~ 'contŢlt1mp1
. şi pacruze.
Lt -
" .
. SincOpa, cont ratimppl şi . paC1'\!B s!Dt fo ale , coDtU o'VlLjuu.
tl'O":r1 . OI ele pot fi nUmite · e t t - 1. • deoa"" iata
naştere' ~ hoadrarea ritllului ' tn mlsurl.· :lxo~pţ1 . ta~ ~ ~
care poate exist şi 1Ddepend nt · d mlsurl 1) ~ hOte o m l tmivenl -
tar Vic.~Ol' .Gi!olleanu 2) oonsiderl. c ş~ sineopa i . JO
fi ind pend8nt d uri 1

. O. SI N-O O PA
.
reduce , restr1n6ere . tliere 1n buclţi, sfirtec re,
ciocnire)
, Refe r ito r la definiţia a ă ncope ă sint plreri d1.te~.te·. care
s pot grupa ~n patru categorii I

1) Din ca uza aceasta . anacruza apare şi 111 . ncadrlrile oele i


fireşt i. .
2) In lucr area sa de s pr e ritmul muzi ca l .
- 116 -

1. 8 1J,1copa este Wl aceeilt (dnpl ,G. Breazul).


2. S1nOopa este o mut~re de a coent (d~pl1- manua:t.ele şco-lare) .
3. Sincopa este o formulA ritiaicl (dUpl ,V•. G1ule Dai) ~ 'e. '
4. S1noopa este UD element metro- r i t mio (dupl V. Iu.şce~tI) .
Cred 01 tI' 'b uie considerati Wl ele eDt metro-:ri:t c, 410
o formi a eoDtlic~&1l metro-r1tmic; s a u, daci ate ,UD ' cc Dt, "" .
, tamci este UD accent de naturi tro-ritmicl~ , 1D orice ca., 1Dcopa
~u 1'8Rre~:lnt l muta:reaaccentulU1, aeea t I. utar e fi1Dd dOar tm tf q1i
1 sincopei. .
Definivia -s 1Dco~ i 8?,' putea ti fOrJQulat l ~stf81 , l ' ,
. .
" ~S 1ncop8 ste ,o .f orml a ' con:tlictQlld met1"O-r1tm1~ o cOoStl
d1D 'prelungirea mUli suet de· pe tin t~ ,s lab ( au (, pa~e s labi do c
, timp), pe titapl11 ' tare urmltor .(sau
-; .
partea "
t 1" : de , t1mp
. .
toaft) • f

Ca, efect al ao e,stei preltmgiri ia naşt re , UD aOC$lit ,expre iV" C'C8D-


't ul 'de s1Dcopltt . , ....... ' , "
Orice rit ', ' oricit de s1mpltt l' fi ' eli poet ':f1 .iDc dat !il
idaU%'I'1n aşa fe l hett si pari iDcope~ "Do,cl , s1nco . 'es t . OOD~ '
vionat l de- 1ncadrarea tn mlsqrl. :nlipltJ:,' ' . ' ::0 :
b
Rit ul tmifo ~ ,. . 8tC.

etc: '
.' c
D. CLA.6'11l'I CAREA 'SINeOPSU>R

8lDcope l~ se pot clasifi ca' dup ,"do do oriterii ,


a) dupl stl'uctll1'a lor, ;, .
t
" b}' dupl amplas ament ul ,l or tn oadrul laurii.
a:
d
.
a) Dlipl struotura lor, sincopele pot fi •
- aU tria (provenite din oODtopirea a doul valori ega1~),
- e i &tri ce ( pr oveni te din contopi r ea a doul. valori 1Dega18).
Exemp ude sincope simetrice : '
- 117 -

. <augmentat e
Siocopele asim~trice pot fi
1 diminuate

Exemplu de sincope augIDentate :

~xemplu.' de a incope diminuate :


>

et c .

~fesorul v. .Giuleanu :cons


,
ideră că
sincopel e asimetrice (pe
care le numeşte neesale;· pe celfit s imetr ice le numeşte . ' egal e) ,p;ot
'f i de anticipatie sau de înti~ziere ' I
Sincopă e~~lă • • . • • • • • • .n·n
~incopă n~egală ~e anticipaţie
s~copil n~egalti. de intirziere
• .
••• ' n:::.n ..
• • e- .~n
Aceste sincope (de anticipaţie şi de intirziere) s1nt,a~
bele, sincope aqgmentate :
J • '

FI ,...., _ I=M r"i


I . ~ I=M . [ Am putea să-1 S UD
~ :: ~(='~) sin o ă com ex ,int r u-
: ' . e a ea sunet ( . )
~ (= . ~) este l la rindul lui,
\ --- o siDcopă I

In ' exec uţia , sinc~pa asimetricI. diminuatl nu pJ:'ezintă difi-


cultăţi, 'ea fiind executată.cu aceeaşi uşurinţă oa şi oea simetrică,

In schi mb , sincopa asimetric! aug~entat ă prezintă dificul-


tlţi in execuţi . (indiferent dacă eate, după prof . Giuleanu, de '
antic~paţie sau de întîrziere) :
2 >~ ; , . -- -
de an~ic1paţie 4

(sincopă
co plex!)

i---J'-"._-.wL.....:.__.b 1
;> :>-

de Îptîrzlere J.
~ .
- 118 -

b) După amplasamenttil lor in cadrul măsurii. sincope le pot


fi
- pe timpi
- pe părţi de timp

Sincopele pe timpi
In măsura de 2 timpi, pot fi numai pe timpul 2 I

• Simetrică Augmentată

2 2
4 4

In măsura de :? timp-i. ' po~' fi DUmai pe t 'iJilpul 3 I

Simetri~ă Augmentată ~uată

Pe timpul 2 (10 mlsura de 3) se ,Poa t e insI. forma ,o sincopp,


falsă (pBeudasincopă, sincopă moale, sau ascunsI,) I

Simetrică Aupentată , Dim1puat 1

In mlsurile compuse. sincopele se formează pe timpii 2 sau ~


ai măsurilor simple componente; cele de pe 'timpul 2. in mlsur11e .•
J
ternare. fiind însă false.

Sincopele pe părţi de timp


Pot fi pe jumătăti de timp. treimi de timp, sferturi, ~~

etc.
Se. pot forma în oricare măsură, in mod asemănător; dec1 vom
da exemple numa! . din măsura de 2 timpi.
- 119 -

Pe jumfităti de timp

Simetricfi Augmentată Diminuat A


>- ::-. ;a

. ,

Pe treimi de timp
Augmenta'tă , Dimin uat A

'2
4

. Pe sferturi de timp

Simetrică Augmentată DiminuatA


> :..

etc .
-1
E. ORTOGRAFIA SINCOPELOR

Sincopele' pot fi ,s cr i s e in două f e l uri I

- desfăcut (cu l~gato de ,prelUOGire)


- ooncentrat (prili c'WDl1larea valorilor)
. ..
'
, Desfacerea sau concentrarea ~incopeJ.~1" S8 face in f UJ:l~ţ1e ' ~
Amplasamentul lor in cadrul măsurii.

Ortografia stncopelor pe' timpi


Ori de cîte ori sincopa se produce pe ultimul t imp al m!stu"11.
S8 inţeleg9 de la sine cfi nu se poate sorie decît desffieut c

Simetrică Augmentată D1minuatl


2
4

Cind apare pe alţi timpi,. se scrie diferit, de l a caz 18 caz .

om
- 120 -

Exemple :
Sincopa falsă în măsura. de 3timpi

Augmentată Diminuată
S'imetrică
~ I I h ,
et<;.ţ~

Sincopa pe timpul 2. în măsura de 4 timpi

SimetricA Augmentată Diminuată

~
4."
4 .;

E reoomand ast f e l c' " -


Sincopa pe timpul 3. in măsura de 6 tlIlmi

Simetrici Augmentată Diminuatl

etc.

Ortografia sincopelor pe părti de timp


1 n ms ura de 2 timpi
Simetrică . Augmentată DimiDMtl.

2
4

In măsura de 3 timpi

Simetrică Augmentată DiminuatA

In măsura de 4 timpi
Simetrică Augmentată Diminuată

et c .
- 121 -

F. EXECUTIA SINCOPELOR
In general, sincopele se execut! accentaat e . Aces t a fi mti-
vul pentrl1 care G. Breazul afirma că sincopa este un accent. Accen-
tul de aăncopă, fiind de na t ur ! metro-ritmică, este mai puternic
decît toate accentele r i t mice (deci mai pl1ternic ş i ~e cît. accenteJB .
metrice). .
In mod obişnuit, · accentul sincopei nu se , no tea ză prin semn~
special ' ( dar sînt ca zur i cînd el este notat (pentru a aminti
';:.o ) ,

interpretului că trebuie să accentueze, sau pentru a indica un ac-


. cent mai puternic decit accent ul· obişnuit de siocopiO.
Sint unele cazuri'. ( in muzica modernă) cînd sincopa, reprezen- ,
tîn~ un element struct ur al, nu se accentuează mai mult decit UD ac-
'cent ritmic obişnuit . Profesor ul V. Giuleanu ' dă .ea ,exempl u ml1Z1ca
de jazz, in care sincopele reprezin'Gă, de fapt,. ritmuri obişnldte
ale unor cîntece poPl11are a l e negrilor; e~e reprezintă ~au~ ~~~
ascunse.
Cazul este asem~ător ou exempluld1n concertul de Paul Oon-
stantinescu :

S,cris ca in l' '< s ura de g Scris .ca sincopl

~. =;:o ~ ~ ~.ti ;:=~ ~


Sincopele false se execută, ' în mod ,n ormal , c u un 8,'ccent 1
mic decit cele propriu-zise.
In muzica cu text prime a ză , de obicei, accentu~ textului. 10
detrimentul accent ului de s in co pă .
Uneori, cind două sunet e de diferite inăltimi, dintre care
primul este pe tim~ slab ( s a u parte slabă de timp), iar al doile
pe timpul tare următor (sau partea tare de timp următoare), sint
legate prin legato de expres i e , ele se execut! asemănător cu sin-
copa, accentuîndu-ne primul sunet. In cazul acesta, accentul s-ar
putea numi accent
. sincopoid, iar legato-ul respectiv , de asemenea.
l egato sincopoid
Exempl u:
- 122 -

CONTRATIMPOL SI ANACRUZA

, 2
A. INTRODUCERE
î
Daci se m cadreazl in msurl un rit alcltU1t <Un ltem
de valori de no.te şi de pauze , . pot lua naştere, in afarl de s;LnaoPft,
a l t e două feluri de elemente metro-ritmic . I contratimpp,l 1 ana';';'
cr uza . Exempl u : ~ __ (_)
J ~ J ~ J-J '" Jl.j " J2 " ~ . c

~ ·i D · .iJ. 1...-.-) -u) s


p

} .. )J>
s
c
S-

>- > ,. >- .,... E


Inoadrări t-l-t-~ ~ I J---..'J!--.~---
1 7 fii 7 J>
,.. »4-J . ~ 1'
for+-ate
v
, - ~:>
dar simple 2. J '1 ~ ; , ~ ~-!j-r-~
a c
.:..

J 7 1>1 7 ~
a
- -
.. c e . â
"
-a c 8

După cum ee vede, oontratimpl1l apam ,n umai la !noadrlril


forţate ·( oa şi sincopa), .p e o1nd ana r ~~~t8 aplrea ş1 la in-
oadrarea · cea mai f ireascl.

B. CONTRATIYFUL
o
Referitor la definiţia contratimpului sint mai .mult ' plreri,
care se pot grupa in trei categorii: .
1. Contratimpul este o inlocuire prin pauza (dupl manualele
şcola re şi tratatul de V. Giuleanu şi V. Iuşoeanu). f
2. Contratimpul eate o formulă ritmicl (dupl V. Giuleanu,
î n l ucr a r ea sa despre ritm).
, . Contratimpul este un element metro-ritJ!l1g (dupl V. Iuşa anl1 2
1n princi pi u.) . "1i

p
- l2~ -

Cred că, asemenea sincope1, coIitratimpu1 trebuie con~iderat


, o formă a conflictului metro-ritmic, deoarece el i:a naştere din .
încadrarea ritmului in măsură. _ .
Muzicologia sovietică conQ ide ră contratimpul ca o siocopl
spe c i a lă , re a.li zat ă prin
. in~erme, ~'t1l pauzelor.
a, .
Defin i..ţia eontrat implll ui ar putea fi f'ormulatl astfei *

"Contrat impu1 es t e o fom! a conflict ului metro-rltmic ce


constl dintr-un sunet p:lasat pe timlJ slab ( sau part slab .d timp),
sunetul f l ind precedat şi urmat de pauze plas ate pe t ·imp1 ta.ri. (sal1
părţi tar i de timp) " .

. Contratimpul, ca şi sincopa, re~ultă din inca ea ritmului


în măsură , deci n u poa t e exista independent de măs urI . Or:\.c8 r1
care co nţine v~lori de Dote ~receda t e şi urmat e de pauze poate 'fi
încadrat in măs ură in a şa fel m ci t să apară contratimp.l ..
Exem~lu : -J ~ J ţ J i: J ,~ J t' etc •

încadrare in măs ură



- fără cont-ra timp:ţ t--J"-~ţ-+--J--(lI-""""---f~f-<J-ft--~J~
~'
, etc.
. ".~

" .
-. cu contratimpi ~ JI~ ~ I (. J -, ~ ~ I f 'J I etc . ~

C. CLASIFICAREA CONTRATIMPIWR

Contratimpii se clas ifică numal tul lor în


cadrul măs uri i - :
, - pe timp
- pe părţi de timp
In măs ura de 2 timpi se formează numai pe timpul 2 şi poate
fi de trei fe luri I

Simpll1 Diminuat Sincopat


>-

~ ţ ')>'1 ~ J~

In măsurile de 3 t i mpi , poate fi a it pe timpul 2 cit şi


pe timpul 3.
- 124 -

.
Pe ti pul 2 poate fi de trei f e l ur i
i
I

Pseudo 1Dcopat
. Si plu
=-
. Diminuat
:.

~ ~ J2" ~ I ~
.
'

..L.L.,.i i
-J",ţ ~

J I '~ ~
'ţJ~IJ J~

'Pe timpul 3 poate fi dFt tre~ f e l ur i 1"

Simpll1 Dim1iluat, S1ncopQ" ,

·i - ĂH -, ' ~ ~ ll '4 · 'W·t i ~ . '


> >-
, .. ~. - J,I . J.
In mlsurile oompuae, -COD'ti:r:at 1mpul' â. pOat " +orma pe t .1mPl 1 ,
2 şi .~ai 'mlsur~loŢsi ple speotive.

Contrattmpnl pe plrti de t~

Poate f~' pe j umAt At i de "t i mp, tre1Jg1, ' fenuri '. 1;0 .' .
Se formoaz in mod . edDA~or , tn 0%'10e ~url, Şa " o voia.
da ex mple DWDa1 tD . ' SU1'& " de 2 ' t~1 . . , .
' Pe jtpgătlt1 .de 't 1ilp

Simplu D1m1Dua!i
,. .b ~ :>

, '] .~
>-

", ))'"
.'la-
--
" ~"
2 2
4
2
4
~
~. : },,-.
}' J ." I) '~
"1 . ,.
" '

(
r:
Simplu
,>

;
>-

.b I ţ
Pae l1dos 1noopat
;>

,. > ..
S+xl0oPd a
u
4 ~~ ' ' I i-
2 JI
;t ),- 2 ~ 2
4 L...-3~ ~3 --'
4
)'
"--J--J '-- J--I
jt
---, ,

etc.

D. FORWIBm CQ!!TRATIllPATR I
Oind intre douA pauze plas t. p timpi tar1. aau p PlZ11
tari de timp, ae afli doul sau mai ult., sunete ( de valori p~
aa u d11'erite) . se forme' zi o formull oODtratimpat l . s'
- 125 -

In măsurile de 2 timpi

In ·m~s urile de 3 timpi I

I n fo rmul e l e cont re.t i mpate pot fi introduse sincope ş1


pseUdosincope.

De obicei , formulele cont rat i mpat e se folose s c 10 aeompania-


~.

E. EXECUTIA OONTRATIMPULUI

Cont ratlmpul , dnp~ unii t eor et i ci eni , se exe ont l a ntna


( ca şi sin ~opa) . După a lţii , se exec ut i f~r~ aooent . (Maestrn1 l.
D. Cbirescu spUne el lipsa de acoent repre zinti caraot,rist1ga
contratimpulu1) •
Această .cont ro ve rs ă provine din faptul ci, in priVinţa e
ouţiie i, contr atimpnl poate 'f i de două fe luri a relativ şi absolut .
. ,
a) Contratlmpul relativ est e ce l oa re apare la o singnrl voce
(sau la un grup de voci), intr-un an samblu. in care ce lelalte voc i
nu au contratimp. In felul ~cesta , cont r at impul nu este sesizat ca
atare decit de cel care il execută , s a u de către ascultătornl care
urmăreşte, in mod special, vocea respe c t ivă . .

Dac~ ac est cont ra timp (pe caro-l numim relativ) se af li 10


acompaniament, el se execută fără a cc~nt. Dacă se afli in melodie ,
s~ exocut ă aşa cum core conţinutul expresiv al melodie i (ca şi
sincopa) •
- 126 -

b) Contratimpul al:>solut este cel care apare la o melodie


neacompaniată,~au la toate vocile unui ansamblu. Acesta, chiar
dacă este executat fără accent, se aude . ca şi cum ar fi accentuat
(din cauza contrastului dintre pauze şi sunet~).
Contratimpul sincopat şi pseudosincopat se execută' la fel ca
s1noopele şi pseudosincopele. .
lrorInulele contratimpate se execută ţinînd aaama de accontele
ritmiC?e de durată şi de divi,ziune.

F. ANACRUZA (in limba germană .1 Auftakt) (Anakrusia)


Nu se poate da o definiţie unică şi precisă pentru anacrual,
deoarece prin anaoruză se inţeleg mai multe elemente ,
a) Anacruza poate fi un sunet neaccentuat~ precedat. d o
pauză şi urmat de un sunet accentuat (cu ~accant ritmic de duratlQa
> ~ t-)

a a
Aceasta este anacruza ritmică (care există independent de
suri) •

b) Anacruza poate fi o formulă ritmică (formată din <lod sau


mai multe sunete), precedată de o pauzl şi urmată de UD sunet _1
lL1Dg decit sunetele din formula respectivă I
;>

a a
ceasta este formula ritmică anacruzică (independentă ~
măsur~ •

. e) Anacruza poate fi UD sunet pe timp slab (sau "Parte slabi


de timp), precedat de o pauză şi urmat de un sunet pe timp tare
(sali parte tare de timp) :

'2.
Jj J
a
=-
J ~. J2
a
J
;>

I
a
-
,. JLD I Î" ~
-
a
Aceasta este anacruza mutro-ri tmic.l. ~
- 127 -

d) Anacruza poate fi o formul! ritmică încadrat ! în mls url.


(format! din dou! sau ~i multe sunete), precedată de o pauzl pe
timP tare (sau parte tare de timp) şi urmatl de un s unet lu.ns pla-
sat pe timp tar~ :

ţ \
- >

2.,,~
4,~
I
a a
Aceasta este formula anacru~i că metro-r i t micl .
. ,

e) "Anacr uza poate fi un sunet (indiferent de timpul pe care


e plas&.t) aaue fo:wull ritntl.cl încadrati în mă~url (formati d.1D
două sau mai multe sunete). precedatl de o pauaă şi urmati de o
bară de măsură, :(cl1 condiţia ca dupl barl să nu urmeze o pa uzl,clc
altfel avem contratimp sau formull contratimpat~ :

a
Aceasta este anacruza metrică.(In această categoria intri
şi"măsura incompletă" de la inceputul unei piese muzi cal e .)

N o t a t Pauza care precede anacruza sau f ormula anacruz1cl post


fi redusă la o respiratie (de obicei între dolll l egato-u
de expresie) :

'.b-:: I Lb~
,a I

form. soscr.
Anacruza poate fi initială (la î nceputul piesei) şi!e!!­
rioară (in decursul piesei muzicale) .
Sunetul accentuat care urmează după anac ruză se numeşte c~uzl.
Sunetele care urmează după cruză formoază metacruza .

G. ORTOGRAFIA ANACRUZEI

Problema ortografiei nu se pune decît la anacruză metrică


initială, şi anume :

1. Dacă
anacruza nu depăşoşt o jumăt a te din valoarea unei
măsuri. ea se scrie fără pauzele care o rp r uce d :
- 128 -

,d ~ ~ .~
4 4

2. Dacă depăşe şte jumătate din valoarea unei măsuri, Re


scriu şi pauzele care o preced :

~IO

In cazul de la pct.l, anacruza este notată ca o măsl~r


incompletă. Ea se completează, de obicei, la sftrşitQ1 piesei
( î n s pec i a l dacă piesa este s o urt ă).
- 129 -
INTERVA L E L E

A. ELBMl'lliTELE GENERATE DE INA!lrIMEA SUNETULUI


. Scări ..,.generale ~A~~~iC!.....a!:~~.:.!l.

Scările ~
abso-~acustico- .
• lută muzicale'
< • "
Scări pa~tiale ~OrganolQgia

~m~a , .
. Scările mIiZicale~e lo ~a - o
. -<roP~iU-Zi se "
r ela- I nte rvale1 . ' .~
tivă ' - : ntra un t
sonOJ."ita <
cordurile ~ tea .
armonic ă Armonia

B. 1 N T E R V A L E L E

Intervalul este "raportul de în ă ltime dint r e ..do uă sUDe~e


muzicale" .


.
. ~'!"8d că trebuie specifi cat " do u ă
pot stabili interval e (de 1
înt re s unet el e nemuzi ca l e nu se
.
s unet e muzi ca l eJ' , pentÎ'tt .

există anumite raporturi aproximat i ve de înălţime~ .


Definiţiile in care interva l ul este considera t "dist nta"
dintre două sunete, sint gre ş i te , deoarece dis tanta este o no ţ1
spatial l, care nu se potrive şte cu noţiune a de interval . Se pa_
că lui G80 rge Breazul îi revine mer i t ul de a fi înloc uit , 1n u-
zicologia româneaacl, termenul di s t ant ă cu termenul rapott • .
Termenul 1!port corespunde , de altfel, şi cu repr e zentarea
intervalelor prin raporturi mat emati ce (fracţii) , aşa cum a făcut
Pi t agor a .

C. CIAS IlnCAREA m TERVALELOR

Ea se poate f a ce după mai multe crite r ii, ca r e diferă de la


un pro f esor ia alt ul . In tratat (V. Giuleanu ş i V. Iuş ceanu) apa~
nouă criterii "de cunoaştere Iii i a n a l iză a iDtervalelor" (dintre
aceste c r i t e r i i , unole pot fi considerate chia r criterii de cla-
sificare) •
- ' 130 -

Dupl plr erea mea, interval 1~ pot f i olasificat dUpl


şapte crite r i i I
. 1. Desfâs ur ar a tn timp a sunet l or compon~nt _

-<.
me lodic -'
ascendent
'
Inte~l~~ . QaSC~Dt
~ armon1o e :

2. Mi r i a c ntitat1vJ. Cn@! rul.. t re

Intervale cu 1 ,t r apti
II
2 L'ep.te
" 3
" 4 "
".. S
6 "
It
7
" 8
".
" 9 ecta
ti
10 • GC'-
n
11 te o., vi)
" 12 ..." ci •
" .. ,
13 It

• 14- "
" 15 "
" 16 •
te
17' •
.. ..
. 18
19 It

" 20 "
to.

ta
rimea iDut ul 1n tonur

In terval le a

Per! ct I {- ootava, dub la-oc1;a v


, to.
- Cvartat 4ec:lm8." cvart pat. d la- oot a . :Ii •.

Mari i
,- S..
ioi 1) - 'Te~a, de~
s.
- CviD , d · decima , oVinta p '1; d
da,' - D'-, da
e t~rta pe te dubla- o
-ve a
a t el la
:d. o.

,1- S %'ta, ' t rţ1adeo~, s ext l'Ost dub.la-oota . t ,


~ - .S pt 1't , II pt p t. dubla-001~a'V'I.
eto.

lr1t ~ mic te (to t !Da:f rl d. ~Y!Hl ' e re u pc te' fi


m.1oşorat~
Du~l~ r;tt şi dubl - oşorat ( t af r de .Iao::i!::!!l!a' 01 Wl!ESli ,
'oa re' DU po i; fi dublo- oşor' ii ).
ii •
4. N in z
Interva a
.:. SiJlple ( in oadrul UDei oota")
- 00 lis. sau implu-oomp TermBn gl!tDe~t'& l •
(Pe~t · 'ootav~

- Dublu-oomPus (pest dub la-


o'ot 'vlQ
eto.

In trat, t~ de V. Giule.anu şi V•. Iuş'oeanu. s 1ntreb


ţ a ·t e . nul r edub lat (in 100 de dublu-oompus).

ot va p rfeot st atit inte rval simplu (pentru 01 st


oadrul unei ootav), oit şi compus ( oc t av! pe rf eot! + pr
p rfe o~ •
Octava m1o§oratl este int rval ul simplu.
Ootava ml r i t l este interval compus (octavâ perfectă + p
mlritâ) •
La fe l şi ootavele dublU-micsorate, dub u-mă~ te to .
Dubla-octavl pe rfe at~este atIt interval compus ( ps st oe-
t avi1), cIt şi dublu-compus (dub la-o c t avă + pri~l perfecti) •
etc.
- 132 -

5. Numărul total aL semi'tonurilor

I nt erva l e cu o s mitonurl (Prima perfecti, ecun.da ~cşorat;l, ' .


. te-"a triplu-micşoratl et.c.)
n 1 s emit on . (~ima . r i t l , .s ecunda mid, taria
dublu-micşoratl.etc.)
ti 2 s emit on ur i (Prima dublu-mlritl, secunda maLt
terţa mtcşo~atl' etc.)
ti' ·.(s. ecunda mlrl.tl, terta 1.Il'i c' , o~~
" . . . .
dublu~m1cşoratl etc.)
.. ti (Secunda dublu-mlritl, t'3rta 'ma%,
cvarta ~cşoratl etc.) /
n
5. ti
~ (~rţa Iriti, cvarta perfectă, cV1D1ia
dublo-micşo ;ratl . etc.)
.. 6 " (T'erţ dubiu-mlrită, cvarta măritI• .
ev1nta.. miof}o'ratl' etc.) ' .
. ..
I .

7. (C rta dublu-mărită, .Q.X.inta perfecti.,


xi; m1cŞ\lrat~ etc.) __
ti 8. ." (oVţnta mlritl, seXta mică, sept .
o ~~ln-mic o ratl etc.)
9 II
(Cvint dubl\l-mlritl, sena mar t se~
tima mic oratl eto~)
10 .. (a ~a ,mlritti, s8ptlma migi, oota
dublu.-micQOr&t.ltc.)
" • J u " (8 xta .dublu':'dri tă', =.s~~~:=::.l::,;IOt
octava' micşoratl ·etc.) ·
," 12 ti
. (Septtma măritl,' .oct Va· p rfectl.. OD
mic r~tl etc.) .
te.
~:Ioo.ooJ:~ I P ace t criteritl 'de clasificare s bazeazl .!e!m:m~:!!!l~
nis u1
interval lor .
(
'. 6 . 'Cont inut ul i n cvlnte perfecte
I pt erva l e cu I .

o cvinte (Pri ma perfecti, ootava perfecti, dubla""!oQtav perfectă ~


I 1
1 inti I ascendentă (ovuita perfecti, dl1Odecima. perfeotl to.)
ov de s oendentă(cvat"ta perfectă, undec1ma perfeotl te . )
- 133 -

2 ovint asoend.mte (seounda .mare, nona mare etc.)


1 desoen4ente(septima mioli ovartadecima mici etc..>
1. . I

1 ascend~nte (serta mare , tert;1adec1ma _re etc.)


3 ", descendente(te~ţa mici, deoima mici et c . )

4- . ascendente (terta mare , deoima mare etc.)


1 descendente(se%ta mici, terţ;1a~oia\ 11I101 e'tic.)
1 ascendente (sep1r1ma. _re • .Ovart84e.C1JDa mare e·;;o.l
5 " . de8c~ndente(seo.da mici, DOna ~cl eto.) .:
. .as cendent e (c.varta dritl. UDdecilia mlritl"eto.)
,6 ." 1" descendente( cvinta micl)Oratl, 'c1tIodeo1aa mioşoratl, etc.)
,n ascenc1eDt. (WM d.rl.U, " ~tava mlr1t 'l etc.) ~ , .
7 1 4e,cendente(octava , lI1cflOra'tli d"1a~ cta'YI. JlioQOŢatl et~ .)
etc.
, (Toat e interValel e d1D pa~tez8 s!n'tcoDstdera'te in s!Di asc.ude!'. )

B o ' ta i , Pe ac~st ' crite~. de clasificare se bazeazl. ....eeVK...-Mt....."'.


redl1pl1ca1'8! (g9Drpppeaa &au , amplifioarea) ', 1 8HmW&
'ca rea , !preoUll .,i di!VWalsuJ. ,i g1'O!la1;18Dni1 iDtem1e1o~.

7. Sta'b1li1;~t,a 1Dtemltll\!1 <999s0D9 ta I~ a.89papt!)


, , " ' , ' , " , . , ,

Intervale c9nsoUante (stabile , 'oaft D. oer , resolvare) ': I


, "

'- Perfecte " r ,- Pr:1Bla pertect l , oct a . pert'eotl eto.


, - Ov1Dtapertec'tiI, dia04eOima per;t.ctl e1;o . ,
- evarta perteo'l, ~dec1ma ~r.reot~ eto . '1) '
- imperteCt e l' - Terţa - re ' .,1·lI1c", deoas _ re ,i .mol ,.t c •
. - Sexta _re ş1 11:1.01., t.~1a4eoiJla aN .,1
miol etc . '

Ipterval e disonantl (instabi l e , oare oeI' reaolvaN)


. . ." ..
- .b&o1Jt. 1 - Seo.da mare .,1 mei, nona mar8 ,~ 11I101 eto• .
(oare nt! pot fi
.na1'8»n1zate Cb ' - S ept.I.MIQ
.. - mare' , 1 ' ....
_oi " : - . A ' , .. _ -
0 , CVBA""au.eoololMla. _re,
1 ., c 1
iDtervale COD- '- eva" a mlritl, tmdeciDB IIllritl etc,.
sODete) _ Cv1nt a mi'o,oratl , dUQdec1ma ' llicşoratl eto.
.- Toate iDtervalel e care stnt eU1'IIIOD1oe CII aoe8,t ea .
- relat1:p 1 - Toat e celelal t e intervale .lr1te • . mioşorat• • .
(care pO . fi
enarmon1zat dl1bl n- mlr 1t e, dl1blt!4ic şorate etc .
oa. intervale
oonsonante)

1) ~ontrapunot, cva rta perfect i este consideratI. . interval ~­


na •
134 -

D. RASTURNAfu · mTERVA:LEx.oR
. Orice interv 1, tn afarl .de lirima perf~ctl, . are o b z :·ş1 .
UD virf. Prin 1Dver areacelor dau! Dot . . obţine rlsttma
(no~e la bazl trec la v1~ şl1nY'ers).. . · .. .
.Rbturna poate, ti simplA, oompusA,. dublQ-oomp'181 te.
Ea s b z ' azi pe eU.te:renţ& !Il c;v1lit ' <).1ntH sUn tele co . Jl8nt •
Exemplu " Dac an
hit~1'Y81 eODţ1D 2 '·. vin . .
( ~cundl mare); prin rlst mare 's ' , ~b 1D' .W1 '1n~e~l , c
' des oendent e (sept1ml mi.ol)., . '(

- ·Prin rlsturnarea
, simpli e o~~1D. am. 1I1t rval s~mplU. :
.. n comj?us It ... comPus• .
.. It dublu-coiDpUsI: . .. .. dublu- o •
etc.
~
m:tiervalul de pr1nil .per.tectl. prin rlstumare. , s.imp1l.: ,8
.obţin octava ,perfec.tă (conaid ratl" !n ::ace~t' oa" ' ~' 1JÎtEl ' a S
pr i n rlsturnarea .cOmpuSl se 'obţ~e \dUb18-o ctayă· p~#eed.' to. ·. ·
. , . ' , 6-'

i;' ~ 7 i
. .
.~~ ~
·La interValul de .primă ,mfftoitl. Prl:n
rlstl1rnate. . simpil '.
, obţin, , oct ava .miosor at l ,· prin. rlstUrDaT .. oompt181,' ublÂ-o
Diio§Oratll, etc.. ' .:ji.". . : ". .'
" .

~ ' I:W " I


~
Dupl celaş1, mecanism ae r~toarnl to ~e 1Dt mlel 1Dlpl.
Ootava , perf~ ~ prin r tu~~r . ' s~ll' dA' . ,"
iar prin 1'lst~ar 'oompus dl tot .oota, 1 'p!rleo3lll (oonal4el'fit '
e interv 1 ·oompus) etc. .

~
. ~
. it It" 1, li '~ '
6-
.Ogtava mlr1tl, prin răsturnare simpl al ' ogtayl' Jilic!9 r at l , .
iar prin, l' tu~a oompusl dl dUbl'l~tavl,m1csoratl t~~
_1:6- = . ..
~
' I
~J3FZI (1 r.
oelaşl =:oonlam se rll.ato mll. toate 1Dt!'rv:l,01
!

, Dupll. COmpWl.
to .
- . 135 -

B. REDUPLIcAREA <COKPu.NEREA SAU IIPLlJ.lICAREA) SI ..


SIJIPLIli'ICAREA IBmVA . LOR

Intervalele simple pot deveni 00 . as8; dublu-compase te..


prin deplrt rea virru.1tl1: de ba~l, 011 1, 2 ~al'. mai alte oeta....
PJ ma per:f ctă, prin ,.e~l1'Care. poate deveL.1 ~ o ~t
:::a
~:..I~
. tectl.· dUblă-o ct~vă perfecti etc . .
:! . -9-

. ;j ~Itt:jj : . I
o t a I Se observă că -redupl1carea primei perfecte est 1dant1cl
cu ~turnarea .a~.

S1mplif'icaraq este Pl"Ocede.ul invers'.


~

Exemplu I , ~ I .~

F . DIATOliISMlJL SI CRO TISJltJL. DmyAlfIQR .

- In tratat (V. Git1leaJ1~ şi V. laş a) • ti pmblUl.


e t legat de tonal.:1t te (diatoDiBJI şi CrD "1;18. ' D1I1;1.) ,_
Ru o consider bal in atari de toual1:t te (d1atoll1aa -f i •
CrD tiam absolut).
In ambel caZDn. est h 1 glto.rl ea tD
perfecte.

d.1aton1e (hbte O şi 6 cv1Dte 1nellisiv) .


Intervale I
C1'O t1ce (de la 7 cri.Dt e ln sas)

.George B . azu.l conside ra ca dia t oDic. 1 .!!~~U!IEi!Jb t


sept1ma micsoratl. cvinta mlritl, cvarta ceo rat l • ca t'1c!a4
parte din gamel a1"llOnlce al tonal1tlţ1lor.·


- 1;6 -

A COR DUR 1 LE; STUDIUL ,ACORDURIWIi DE CVINTA

A. mTRODUCERE

In sens larg, "prin acord se înţelege o suprapunere de ce",


puţin trei sunete muzicale diferite (arind' intre ele anuDt.1te %'a
porturi de =..aUţ 1nie) I t . (In limba germani se spuna Ztisammank1sDg)
Acordurile au arărut in muzicl ca o consecinţl flreascl a
cîntării pe :; vocl (~ evul mediu.). ÎLsl ele nu au , fost folosit I.
in mod conştient decIt du?i cristallzares 'tonalitlt11 (sec. XVI ,
cind s-au fixat şl 1 gile de inllnţl11re a~oordl1rilor (~n1a) "
Deci. utilizarea acordurilor
. '
este ,in str1nsă 'legltură cu
,

tonalitatea şi cu armoni!. La cursul nostru, studiul acordurilo r


are ca scop inţel~gerea tonalitlti1 ş+ ~ leglio~:armoniei~ aco
fiind uD element constitutiv, al tonaJ.itlţ~i J
Raporturile ,~ iollţ1me dintre 'sunet~le Unui acord lşl 'aQ
originea 'in seria armonicelor superioare •

.,.
etc.
Pornind de ~ sunetul 1. primul acord se formeazi 1Dmoll8 ~'
tU! cind apare M 3-lea 8~et ' diferit (5) I

1 5 (acord de 3 sunete)
'1 7 ( • 4 '! )
1 ( ' ·n :)
9 " 5
1 11 ( " 6 " )
1 13 ( It
7 It
)

cest acorduri pot fi simplificate astfel (tiri dllbi.bi


şi firi jumătlţ1 de alteraţii) I
- 137 -

B. CLASIFI&REA ACORDURIIDR

Ca şi inte~l l~, .,a cordur i l e se 'pot claş 1floa dup 1


I11te' c1"1terl1. Une1 oriterii sbt asemlnltoa:re .cn
." . .
Qele d
cla 1ficarea inte~l lor, 'al t el s1nt. de~s bit •
~ In 't r at at (V. Giuleanu şi V. l şceaD~ ' . , e fac cla tri c -
re dt1P~ . un s1ngl11' cr1te'riu r nWDlrI11 ' un t.lor ~l~d, !n · Oo 1-
d rare numai ,acoro.urile. format 'pr iD s\1prap\me~ ele te r~.) .
. , Cred cl o claS1fic ' re mai co~le"tl tr~bUi ' il f i ~loutl
dupl .pat.ru orit81"11 I
l~' NUDilrul sun teior
,; ,

Acord~ de 3 sunet
te • I .q. sunet
" 5 sun 't .
" 6 ' sunet
," 7 sunete
N o t a & Prin slmet~ , s b~eleg, 'in ao ~t caz , sun t e ;,;.::0. ,,;;;0;;;;;;;. . . . .

oa nume; dublăr1 nn intr in calcul ( s pr deos b1re


de .praf ' 1. Ch1resotl, oare ~wDJrI Şi dl1bll~iJ. lIbll- , o•
:tfile trebuie considerat voci I
'~ ~cord. de '.3 's ,UDet • .,' cr~s pentr , 4 voci)
~ • . • t .

ApariţiaUD'.1i1 al 8-lea sunet 81' !.nseuma a l t e rar e .moi 'd1D


I • t-
' . . . . ' . .

pr~e'l : ,,' unet., o ea e ar' ore confuzii.':D~ o' u " cea ' ta, ' a~
'corduril e ou mai mult de "7 sunete ,'s . oonsiderl sUPrapEer1'~ a-
qo1'dll11.. E%e~ . ~. . .. 1 · '

(8 sunete = 4 + .q. sunet )

2. Intervalul generator (folosit 1n suprapune r e)


,'A co rduri &

- de tarta (acorduri I de cvintl (2 terţe s uprapuse)


clasice. formata din de septimă(3
suprapunari de terţe " fi
)
ma1'i şi mioi) de nonl (4 " It
)
de undaoiIJiI(5 It . )
de tarţiadeciml(6
" It
)

- 138 -

de cvarte (acorduri I cU '2 cvarte supr apuse


mode rne. formate din cu 3 , It ti
suprapuneri de cvar- It ti
te perfecte) cu 4
It U
cu 5
eu 6 ti
"
. . ":

3. Continu~Ql in cv1nte perfegte .,


(Es'te un oriteriu de ~i mic! lmport~vl. deo'a r e c. 'nu.- l '
l~~ in cODside'N~ , deci t pentru a ~'stabil1: d1at~nlsmul, ,2l'2- .au
matismul ' acordur11or~
. . . Rbturnarea
. acor durilor ca şi operaVl1J.e'
..
oal'e s baz~azl pe ' r dmplloarea, şi siJbplifi car ea interval 101' ,.
din acord, s pot explica. şi firi Ei ţiDe' s 'ama de c nviDmtul !D
ov1nte~1"t.cte,1 de şi , explicaţia ştiinţificI. ' s baz az ' p. e• • '
convin t).
diat oni ce (intre 2 şi 6 ov1Dte)
'.
cromati oe (de la ? cv1n~e in ' Utl) ,
Exempl u ,1

~ ~

I
2 cy/nte .~

crinte ,
'" c 'I;nt~
1 CIJRDVRJ DE CVIIRTI

" ,

Ca şi- la intervale. acordurile diatonl ce s po t ' fo n 1


din o le ? trept 1 unei gam 41atol1i'o . ' pe, o!nd cele 01'0 ' t i c
neces i t l şi alteraţii cromatice. .
4. Stabilitatea acordului (consonanta s i ' d1sona~ţa ,a pord,:,l pJJ
Consonante Numai a cordur i l e de cvintK . ~
(stabile, care I şi minore (pentru ci n u cO~ţliiDIC1
n u 'ce r rezolvare) un Interval o.isonant) ,. '
Aoorduri I
Disonante
(iristabile, care: Toate cele lalt e acordur i ' ( car e oon-
cer re zol var e) ţin oel PUV in un 'inte.rva~ 41sonant).
o. DESCRIEREA 61 ANALIZAREA ACORDURI LOR

La cursul nostru vom studia n umai acordu~ile de tertA (cla-


sice) . ~eoarece acordu~ile de cvarte au o hlt r ebuin ~are ' mai res-
trtnsl ( exc l us i v hl muzica ,modern!) . In a:fa.rl de aceasta. fi~care
acord de cvarte poate fi oonsiderat ca , un acord. de ' teri.. 11pt1c
(diD care ,U pAes c anumi~e .a UDe t~) ~ Exemplu t

p! @{. . El FJ I
2' cvart&'+unde'l,}1ml ..widec1ml-... nonă

. Noi vom. studia numai: aco~urile de ' cvintl. d sept1m1 ş1 9.!


nonl. cele lal t e ' urm1nd să f ie studiate la curs ul .de Armonl •

D. ' ACORDURI LE DE CVIN~


Alte denwniri date aco rdulll1 de cvintJ I

. - cv1nt acoI'd, s xtaco r d , cvar~~e:xtacord (ce le ' ~ stări)


t ris on
- a cor d de t r ei sUDete
'"7 Dre.ils;lang

Avind · !il vedere el nu se supr"\plm 'de c t t tarţe ,1
nu pot exts~a dectt patru fe l uri '~ f t r isonuri I

A ,I1ĂJIM.' ' "'Iivo~ " , /fle-f ORA T '/'/il.A l r

~~~j~I1~' "rrl
. .' .5, . 5p S- , 5 '"

(Sun tul de 'j os s e numeşte f undament a l i , cal de la mijloc _t~I.:'


i a r cel ,de sus cvintfO •
., " .
El e se pot construi di n sunetele serieiarmonicelor supe-
r i oa re (flctnd anumite corectur i de intonaţie) ;
I'1AJO~ m c fO~.4 T mNO~

~~(5.
.~
~s.~
(8, 8, ~) 7, 9) / 7f IJ, ;
t
(Il
/

A RI'10NICf LE
- 140 -

. De asemenea . se pot construi şi din 's unet el e armonicelor


1Dferioare(ipotetlce)
.
I
HINQf:l,

' ('~:i
" s, §)

No t a I l ' ~ă coreoturi de
·as t f el I - Major
- Minor 15·
-Mărit 19 . s~u.· 16 . , 20~. ~~ : . , .....
-'MioşOrat 24: sau' 25.30. :_ .- '. '"

. . .'
: Acordurile maj9l. minor şi micsorat .sint 4'fttgpige .<•• ~
."

constr ui 'pe treptei.e . unor .gamed1.3toDice) ·,, ~ ~ ,'c h d' aco'rdiii' .' .'
este o~· tic (nec8sittDd alt~ ::.'aţli ':taţl de gama, ~atoD1ol) '1Ii : .
. D'sclldJ8 oele 7 sunete naturaie, putem fo ' ·' 3 âoorchtri: ..
ma~o1"8,'~3 JDiDore şi ' UDul micşorat l ' , ' . . ;:
. .' .
, HAJO~~ \ .4IiN".'U , ""/~~OllA 7

.~ ' . ~~1~3
·1 '1=! 1.
PeDt~u a 'f orma acorduri. mă,r~te avem ~eVo1e de ce l ·t>~ţ:l.D •
o altemtie, astfel .I .. ,

_ .'i
• ', Ai. rE~A~E'" 4COIl./JUi.UI If1/01l · , AOEA AIl E1 ACO/lO/lUII "'HOIt ;:

t=W Eii
·Aoordur i l e majore şi minore sint consonante , i ar cele mic-
' şora te ~i DUirite sint disonant e .
Ey ' STARILE AOORDURI LOR DE CVINŢ,l '

Fiecare acord de cviDtl are trei '.l,'t l ,.! 't


. .' '.

- Stare di1rectli (fundamentala in 1 ~II) "


- Rlistumarea I-a (terţa in bas)
- ,Rlistumarea II~a (cv1nta in bas)
- 141 -

La acordurile major şi minor, in ră.aturnar apar cvart


perfecte (ră.aturnările cvi nt elor perfecte). La acor dul mtcFJOrat ,
in răsturnări apare cva r ta măritl (răsturnareacvinteimicşora~G)
iar in acordul mărit apa ~e cyarta micsorată (răst~~ar a cvinte1
mărite) . '.
Cva rta micşorat!, fiind eharmonic~ OU ' ter~ mare t QcC?rduJ.
m!rit sună la fel 10 toate stăril ;,
La riisturnarea 1 (a ori ou ui trison) , .ovarta s e afil ;;;;;!n:;;".r;;~
tea de sus. La rlst urnarea a II-a, ~va J;"ta fie af lă !D, partea d ;Jos .
10 armonie, cel~ ' t're1' stir i ale 'acordurilor 's e 'llot ea zl prin
cifre ~ a'stfel: ' ' , ' . , '

I~ : I
8
6 6 ~.
~

- In stare direotl, trisonul:se nume şt e cviDtacord


- In răsturnarea ' I-a ~. " , aextflcorg. ,
- In răsturnarea '11-a ti lt cvartsextaoo rd

F. POZITIILE ' ARMONICE ALE ACORDURIU>R DEQJINTA


, ' .
Acordurile de cvintl, ca şi toate oelelalt e co r4Llri, pO
apărea - in · cadrul unei piea muzicale -'1n 'tr 1 Poz1ţll t
. . ,:

- pozi'ljietrinsl (intre vooile ai :Ii~rate numai t rţ :1 ~vart; )


- poz,iv~eiargă (intre voci l e alăturate : iD-terv ~ . i mari. deci t
' cva rta) , , , " . ' ,
- poziţie mixtă (oombiD&1j1eintre pozitia' st~~s ,1 eea ~rs .
»az. hlJ(ţ ~
Exemplu a I "

:- s
i
"

i ~ -#il-
I I , .g. I
~

'=f ii Il ::
-e-
~ 7j I
cI
~
~.

G.. ELIMINAREA SI DUBLAREA SUNETELOR Drn ACORD

Din punct de vedere teoretic, la acorduril e de ovintl nu


se poate elimina nici un s unet, deoarece acorduril e . ~ar traD-
, sf orma astfel, in bic o~durl ( int erva l e armoniee) . In practic
insă, intr-o succesiune de acorduri, pot apărea' oa zl1ri ·in ca~
unul din sunetele unui acord lipseşte, f i i nd subint eles. oordul
oăruia ii lipseşte un sune t se numeşte acord eiipt19~
- 142 -

La aoordul micsorat şi ~ oe:ţ ml r it nil poat e 11ps1 d:ec1t ;


.
t rta, de areoe intre
,

lul caracteristic I
~unda entall. şi ovint se fo e zi ,!Dt rv&-

'E-Ş* ~
Al'Veon , unul din slU?-etele unui ao ord ' est du.bl!1( ( in ca
ctnd s1nt 4 vocl,I sau la ," voci, 'in oa zui"
acordurilor,
11pt1ce) •
' La -acordul',major şi la cel' minor se duble zi, de obicei. '
funda:r:nen~ala şi avinta (mai r~r terţa);
• ' 1t: ,

i .i q §·~i~~,bbi i lI l '
(La f 1 şi la acordul minor)
La aoordul miC.sorat s dublează te rţa ,' iar , lş
,
,oe l ,..mAri',
de a.e~nea,terţa ' I 4-
-
'~ f ~ . JD
!Ineori, Im aoo~ ,poate fi 'e l i pt i c t ~d in, ace la, 1 1;
un ţil din' s'Ul,et. dublate I

I
H. CAWGRAlfIA ALTERATnWR LA TRISONURI.

Oind sint dol1! alteraţii, oea de sus' s seri. UDgI not ,


iar cea de jos mai departe I

Oind sint trei ~lteraţii , se scriu ,!D, Zis-zag •


- 14; -

ACORDURILE DE SEP:rDa

• ORIGINEA; CaRnURILOR
i
DE SEPrI ' ,
In pra tic l1.Z1oa:ţl~ · "1 . ~l1", apl , 0.1; r10 cri81; ~.-
zlr1i tonall:tlţi1 ,ş i . relaţ lor rmo 10 t . l' de 't en- .
sl= , de !noordare , o~
,
o rea r ~ l j8re" . 1n
, ord, ri j ore
,f 1 $or••
Inţi! plr'J.1; 'a cor dUl ' , de, Pe" treapta
-: a Il lor jo. ' eat şi' pr U1 OOM d8' pti
care a
.. . ,"'ţ.
ate oon trui oU

,
armoni~ le s lipe,rio re I

r,~ ,
' 6 ., .:
ApOi au aplrut
. Q1. alte
. aoo~ur1
. . d~ septlmă,'pe toat"
.. trap-
t 1 g lor jar ' i miDo,1'l'S. ~ 1e -pot ţ~ .const ruite, de a men •
ou rmoni 'ei' p rioare I
, , ', ' i t f · ~'~ .

.
• ~ ~fh<l';~~f,;r-M:-~!71
. .;i
: l ,
li
I
'I , t ":
1
I
..'
• I •
I
I • '
I I
1
: :
'
'. I
I

I
I •

5 s '1 9 6 7 9 ' f.I G '1 9, l' 7 9 fi ~ ., 9 ' f~ (} , " ,9 It 13

D 01, 'p!nl la armon1c U1 1;, e 'ti eonstrui ' 6 f 1 1'1 d.


col'dari d pt (a1~-Re-Fa-La~' 'e 't de c' laşi fel \1 » 0-
,lai. ol:.si~). Apoi I u .
' . t f 'f
• iZrt7
• R DE S11:P.f

oorduri form 'ti din aupr puneri de t rţ ~1 1 1,


b z un trlson (aoord de cv1ntl), la e r e s adaug
&..1:':':'.&lD-===~==t...=~, ,

Tri on major
,
.~,., ",

d uglhn in 11 terţ apoi o l ş1


B8tf 1 8 p~rut aoordul de sept1 111 ,pra'ot 10a uzica l
oe a ce oorespunde şi ou s ria rmo~10 ' lo r superioare .
144 -

TrisOD minor

TrisOD micso r at , '~ .


, • 7- ' " • 7/17" ,

Tr1s0D mlrit

..
Rlm1n de c~ 7 apeci i de' acordttri de
- 2 cu tr1 '~n major - J cu ' apt
.'
- 2 It
_ 2 "It
It, r
efORt a tt_ 1 " "
-, " .
- 1 " " 11;
DiD eeat 7 p 11 d
• ,. ol"C)mat l c ..
Piatonio
- ~o~ cu septiml miel - lI1D 1'" ou aept 1'8 '
OI' ett apt re -: eşorat cu '8 pt
• • pii1Jll aici rit cu 8 re
- Ilie ii cu • pt ' ci
Pe .tm 'tiel nat a.rale 8e pot oooat ri1 to rele p1Ia- ,
e~ ~r1 di tonice 1
,NAJ. t II '1", . /iti".] . ~u '1'" . !'fI"' . t\I '1".., ,. . . ~/t'.r . Cu;'I)') •

' I ~ ~
Oele 01"0 tice vo 1 d oel PQ'ţ1Ji o alt 1"&'1• •
N/. • Cu 711f /'f1C$. ~ 7- ,..,AIt" t'tI ,7 ~
., I « I r'1- - - - - - - - - - - i
- 145 -

o. S!J!ARILE ACORDURILOR DE SEPrlMA

Fiecare acord de septimă are patru stări a


- stare direotă (ou fundamentala in bas)
- rlsturnarea 1 (cu terta in bas)
- r lst urnarea II (ou cvint,a .in bas) .
- răstu:rnarea III ~QU ser>tima in bas)
m:lnan't;
I.
2 . Â991'dU~ . major aU. ep 1ml mare.
t l11 acord 1 D
(vezi cordul
a r, din 'o I!It ,totuli, ue"'''''''''aeecw.
oel m1D.OI',

It ~
,S
.. A09rdul m1Rol oM Bept~ Rai I

.t
ate"eol1psat
, 'cv1Dt a şi sept;
• 1)10. ao' 't;1Ilde si a.eviDI
mdspr!tpDAI. 1ar led. ... ea an SUD
.'rUD, ,QIl1t a'zţl..dlge'l

R. .r R. I
it I §. ~
4 2
5 .s
01; de v. re ~~re~c , . aces t aoo rd trebuia insa con-
d"rat . at>r d de sept • pen'ru ci aşa '~8t e in real1ta~ 1
Un~t>l'i. 'POate :t1 onsidoret ea o supr apuner e.de 2 aoordn~1
unUJ. ma.jor şi alt r (aşa CQm a f o l os.i t in mu~1oa uşoa~ :

s. 6
4- ..,.
s ,
- 146 -

4. Aoordul minor cu septiml mare

~7 ~tl"%+ E~
"'~'~Q~~'~I 3
5. Acordul micsorat cu septid miosOrat! .

, ,~ gr! ~ ~ ~' .
7- ' t j ";
Aceet aoord sună la fel 1n toate stirile t din eaua • ~
de:! mlrite t 'care 'e s t e enarmon:i~l ou t~rta Sd.· B1 po ' 1i~ fi . 48~;;"
eDanlOnizat '1. . . -'

.. . ~ ~ Rt~
,~~1
6 . Aoor dul mic so rat ou .septip! JBigl

~ ~ ~II
~ j~
Rf1sturniri:l,e .a'oestl1i a oord u un f c1; şonor aaUIIDltor
rlsttLmlr1lor aoqrdultli minor ou sept. ~cl·. D1D osul, o_ti'
ele s1nt numite şi corduri cu !s!,;xt~L'..d~l!a~t1.l I

Aoord 'p o r 09 se!'!;l mare adlya1iA ".

~
~~ . . R.E
=========~ 1& I
. ~ oi- I 2
5 ' "
El poat e fi deci oonsiderat şi ea suprapunere cii ' oorduri
(un"l minor şi altul mioşorat) I

~,§ ~, I,~ ~
5 s- LI S G,
a Ji+"
7. Aoordul mirit cu sevtiml mare

~; ~
ljgjif.'
3
d~' I
Si rlst urnări le acestui acord pot .f i ' cons i de r a t e oa aoor-
uri cu sextă adăugată I
Aoord major cu se xtă mică adăugată
- 147 -

Sau poate fi considerat ca o suprapunere de acord~ (unul


major şi altul mărit) I '

~. .

N o t a i Impresia .de acordurl cu sextl adlMa~l t sau- UEJI2!!!!!!!'!


de triso~uri, nu poate t l v1d.entl:,decit Ia -oele ~t
feluri de acordurl am1Dt~~e (major ' ~U ,SGpt1Dl mare -
mal puţin, miDorcu sept mic ,. ' , mio şo ~t eu 8ept
micI şi ' mlrit cu septiml mar ). La 'e 1 . Ial t ' cO'rda:r1
liu P'late plrea acaast 1mpresi" ~ urmlto ' la -
t1ve I
.,.. La aoordur11 'j o 0 11 sept el, t llDldmlMm
tala nu poţite t1 tt e.c l1psat l " ': 41n c~uza' pr f5I1aDt!1 t:r:'l.8(Il -
nului ~j~rt taVI. de e ~

~.
- La acordui r
u 8 t • tri onal 111-
nor rim!D pr f5P8D1i şl ln' r18t~ ='1., dea reoe 8e •
pune unui trl , n mlrit oare n-are pre8l1 i (n :v!D4
stabilitate) I ~ . _
~ ~ ... I1AI!UT

~l!~'
- ,La aoordal CII s t D1 1 Il 1>0 • ~
vorba , de impre li SODore diferite. in rbtumlr1,
re,ce toat stirile 8UDi. ~ t 1 (aht e:Da1W)D1 e) 1. •

Oel e ~t1'11 st cordurilor CL sept


fel I

- In stare directi . ..... s ept a cord


- In rlsturnarea 1 • • • • • • cv1ntsextaCOr4'
- In ,r list urna rea II • • • • • • t e rtcvartaco ţ"d
- In rlisturnarea ·III. • • • • • sec unCLaco rd
- 148 -

de septiml pot fi tn·.trei

Por . "'lItr~ ' .


\I(
agg ~=l
"t:T .:
7::T
'.

.
. . 1.
. '
• fd !' ItT, i I Z
er
I S I
,
La acord.urilede .saptiml oa re a~ labazl UD . t:r18Q1l
l' . .. .
'0'".

major .sau minor;; cel mai 'b iD ~ate . lip :1. o~ta aco r4al~ 1 . '

Majore Minore

Cu SSl!t1mll. mel
l
~ l'" 1 %!~ . ~ . ~ .
.Q ssRt1Jllll JDa.1'8 .~ .

De asemenea, poate lipsi şi terţa, .deoa reoe ..18 8cordt1ri18'


de septimlnu' are ~rtanţl prea mare teria (aşa cum 1'e la
trisonur i ) a .,,
«, Ou septiml mioă ,e u .8~pt1ml -it' "

":EE 19*'1;T
SI. fiti .~~
V'
lj51,l
, 6 ptima nu poate lipsi D1oioda1l1 0101, daol ..ar lips:l., oor.-
dul s-ar transforma tn trison I
, ta acordul de septimă de dominantA poate lipsi " uneori, şi
fundamentala. In acest caz, aOOrd.ul'dEtv1ne .un trisOD Dl1OI2Dt , . '
o re are o funcţie asemlnltoare oordului de s Pt1.ml de 'dovrt Dan1;l a

94.
- 149 -

2. La aoorduJ. mioso r at cu septiml micsoratA poate lipsi ,


deopot r i vl, te1'ţa sau cvinta, av!Dd in vedere 01 toate stirii.
u aceea şi s onor i t ate (desigur ci septima şi fun~ntala nQ·~'
l ipsi) I ,

" ' ~ I.~ @ee ;f@~ ~ ,13ig"! I}&i I


Este ins i neoesar s i apar i "i n~olya1'!l ,cordUlai,
01 altfel el se confundl '('Il tr1seJDtai. mi'oQOrat, •

~
:c
lipsi ,P'!'Nr:

'c
• formea.I1D~.:
" ... .

l ' r}! 3 1 et
li' tii ,
1 t
I
4.
,
nea , pum i tem

'," - ~" :.E "



s unetelor din acord se 1"a,oe astfel, 8;p111,
dUhleali1 nioiodatl (la n~ci Iln aoo1'4) '. 0.1 mai' 1»18. s, '4 Gb1eaal
f '&4aIll!Dt ! 1a (ou excepţia acorduri l or care au la, basl.1;risOD ai
,oa'b şi alritl , apo i gViBta '( cu aceeaşi 'Xoep~1e).' ~.~ S ,
II cel mai bin. la aoordurile oar e ati la..bad tZ"1aoD II1ofOftir
t.

• OALIGRAFIA ,TIILQ!

~~~~ ' ~ I
- 150 -

AOORDURI l'B DE NONA

A. INTRODUOE§

Oind am studiat acorduril • in general. ~ ~ vl~:t; 'cl rapo~


t ur i l e de 1nllţime . clli;ltre s~eteJ. • w:ud. ~ord i~1 ~r~~e 1D llU
a rmoni ge l e superioar • " ..
Astfel. JlOrD1nd de la armD10."1. .nr.' 4, ' Pl1tll .~orma aco . 1
.
de cvint • 8ept1ml~ nonl, tmdec . ·.ş1 t rţ1a4eo
Pen'tir a ·f or . un 'acor d de DOnA. .t1t i lizbl -.rmon10 1 • 4, 5.
6, 7 ş1 9. ·Astf 1 's e :Cormeazl tm acord: ~r. ' 011 sept mici ' şi
n ni mare (acord de DOD 4e dom1nantl~ ce~ · 1 port~ . rd de
J"
nonl ) .•' =i;; ',
..
' -i ~ ~ ~ .7'j 8 .
"9
Mi i9

Prin I1rma~ . acordul ăe noul cODţ1ne, '


din Sl1pr ptmerea' a4
q
terta (mari 'sa u mioi) ,. '
1:, . ,
.
.
..
Aun, te • .r ezul t ind

li o t a' I Terţele 111 şorat " ş1 ~. e da , naşt8re , Gordurile


lt rat • p Oare nu ' 1 8:twiiem.

El 1. ,'PO t e fi 'numit pc oolj ,s a u ~~~=--ilC....:====z.:~


In practica Dluzioall. Q.1'4tl1, de . on a b :bi faşa CWl1
88tef1res. . 1 t;irzltl (apro:ldJlatly ~ " ec . · ~tI) . ,La !nc put ~
tost t ' lo s~:t; n 1 ocrdul co tru11; pe ; . , " apOi au aplrut
şi ce l e constrUite pe ~lte trepte ,a l e t~D l1t ~11.' ,
Tcat speciile ~ acorduri do DOn ' ~'fi oODstruite pe b za
nic lor ' uperioare. Astfel. da lu JiWllB1 p:n le 16 a1"DlO~
nic • putem construi u toarele acorduri de DOD ' I

~. . . . . ' ," .

N I Cele ins DlDate cu ' st luţl tni; i deDt i ce ca structuri. '

aci folosim şi 'armonicei i tnal t e decit 16. putem con-


lte specii' d,e acorduri de DODI.
- 151 -

B. ANALIZAREA ACORDURIUJR DE NONA

Oale oinci sunete ale acordului de nonl se numes c. f5ID4a-"


mentall, terti" cviDtă, sept1mA şi nonl• .
Primele treisllDete fo1"Jlieazi UD t:i-i op ,care poat e ti I
major, minor, micsorat sau mlrit.
)
SeptiJga poate ti I migj, !!!!.r.t sau inicso;ra,t p..
~ poate .fl t PWti, ~ sau mirUl•
. :B'lc!nd tot felul de eomb1Dat11 (btre felul. ' trl~n~ . al ,
septimei şi al DOna1), inseamni cI .pute" cODetrut mult. speoii
de acorduri de nonl. ,
In DIOd .pracţic, pentru a construi .toate speciil.• : de oo~
de nonl, pornim. de .la cele' 7 SpCiCU. de acOrduri de s J1t1Jll, -oia'
le adlug deasupra o terti mici sau' man.

La acorduri majore ' cu septiml m1QI .I ~ , . '

:~~~t·, 00 I1AJ,J'" g", .


~~t===qj I
Acestea s~t acordurile de noni de dgl! ant l (pr1lull pentm 'n
gamele majore armon1ce şi minore anlOn1ce, ,ia1' 1 doilea pen'trQ
gamele jore naturale ' şi minore melodice).

=R'acorduri majore
La
M=cu sept!. ma1."e
~.l 71'f 9"1 7'19.,.
I

.~ 1 ~ J "
La acorduri minore CU ' septimă !ici I
-
. : : 2 : m1 !tIN.7m 9", . iii /'fIN.
7n, 91'1

~ 'Ii · ~~I
acorduri minore cu se timl maN I
IZI !fIN, 7J1t191'1 /'flly 71'19.,.

' Ce l cu nonă măritl se exclude, deoarece 9 + est e "8DarsDnic


cu decima micI (adicl cu te$ mici care stI. la besa acordului>:
Daci, acorduJ. nu poate fi au~it ca un acord. de DOnl.
La acorduri mic60rate cu septiml micsorat l I

~- ~ 00. ~/c~" 7·9".,


~:r,p~t
- 152 -

Oel ou • nl .loş ~.t S8 exolu&e d1B cauza enar..e.lel 'cu


oota,. perfecti.
aici a

Dia'" a•••t.
1 .~ •• •
Cbel UatN ao. t. .OONUri. .!.Dt ~i!!!:twWi&' "'01 ••
'.lo.ia"
• erio

,.
.•
nDaai t '. t .
~~
.

0.1 1a11l_
t.:N~~ •
. .
e, S~ . IL! SI :POZBIIL1Ii AOORDULtJI DB HOD
.loozrdaril e do Doni . . Uloi boi. ,tare d1!'!c!i' f1 pa1lft .

~ :Nt~c. 1'I.IItIU'D ril


s 1& A!lbl!H>gtul· 11_1 dzJ
e obţ1D prin ri41c rea ,
I
etald 4e

~ :Rn i i~m R][

In aoe t fel. dacl!n t re direotl aool"dlll ' e ti 111 polit1


str!nsl. 1n rl&turnare 1 pare!n pozitii min i.
In praoticl 1n&1. el po t apirea t şi in l' tUman", 'l;ot !Il
.cx.:::=;x=I=--=~r!D=.:lD.I.Jlxe plfl • .

In telul acesta apar al~turăr1 de 3 8 U ~ SUD ta.


De asemenea . el poate ap~rea !n foarte mult variante de
;eoz1t1 mlxtl .
- 153 -

Pozitia, larg (intr bUinţatl !Dsl mai P .ViD) D c


firare foarte mare sunetelor (de ace a convin b
rilor instrumentale) • Exemplu I
,f) .

.. -,

D. ELIIIINARBA. SI DUBLAREA StJ1Q'J!l!iIQR D .AOQIDUL


.. »1
'
mg.
I n general. acordul de Donl poate pbe (h' pan l 1) S:
ou
'

tru lmete. - el1miD!DdJ1-se terţ&t o"f'1ata


.

il." .•ept;1a . 1
1 •

, l ' l i Ei- ~ .
Uneori (in zur:1 xc pţt:ODal ) ti llpa1 . 1 • • • ,.
(4 exe lu, in c zt1rile an . blur11oi- p i;re1 ftcl) • . ..'

*: ~tl;- ~
eneral , , .~'. tA .n u
m.i12:l • a.
t~ 8.0"._
, . .. . ~ ,

()

(St 1"8 di 01;, ~Id. ",-',


i c t . 1& lai;

B.' CALIGRAlI'U AMERA.TIILQR

J)M(!nvll1O /Wqr
U U AA/A L6QNTI
Cl1prinsql volumului 1
J2!!S.

1. Arta muzicii şi 1eglltur ei cu cel lte art ••• 1


2 . Sti1nţa muzicii fii legltura i cu celelalte fiti1nţ ,8

• ; . Sunetul muzical ••.•••••••.• ~ •••• •• .•••• • • ••••••• ~~. l.S ,


- 4. Organizarea materialului sonor •••••••••••••••••••.
f • P •• • ~ : \ .
19
S. Notaţia uzicall; notaţia duate! ••• ~ •• '. • • • • • • • .'~ 2';
..
- 6. Notaţia . tDllV1m1::l
.
- .1 . Notaţia inten8i~~~11
.
••• ••
..
••••••••
.
•••••••••••'•••••.•••
:
. . 36'1
'• • • • • ~ • • • • • •• ~ • .-
8. Notaţia timbrului ••••.'. .•••••••
,~ . '•••• • •••• • • • •.••,•••. ' ,,a
9. Abreviaţii (presourtlri) in not ţia
lD. OrnaiosD'bele ~1 ~ •••••••••••• '•••••••••••••••• .~ ••'• •' ••' •
lUllcall •••••
4'
4fl
11 . ~ranspoz1ţ1a • •••••••••••• ~ ••••••••••••• ~ ••••••••• ·76
12. Ritmul m~zic~l ' • • ••• • ~ • • •••••• • •• : •••••••••••• •••
1;. Metrul, clasificarea mlsurilor ••••••••••• ~ .•• ~ •• "."
14. Grupar~a valorilor !Il l1rl., core8~nd.nţa
surilor . .. . .. . •• . . . •".•.•.•• . ••••• ~ .••••••••••.•• 104
l~ . Pol1metria, . t ct ~a, tempoal· •••••••••••••• '• •••• 108
~ 16. Oonf:ictul metro-ritmic, !1ncopa •••••••••••• ~ ••• ll4
1 'J 17. Oontratimpul şi aDacruza • ' '•• 122
18. Intervalele • •• •••••••••••••••••••••••••••••••••• 129
y 19. Acordurilel studiu acordurilor de ovintl ••••••• 136
20. cordurile de s ptiml ••• •• ••••••••••••••••••••••. 14::5
21. Acordurile de nonl ••.••••••••••••••••••••••••••• 150

• 0 0 0 000 000 •