CURS Ergonomie anul I ISSM _Master

Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

PRINCIPIILE ILUMINĂRII ERGONOMICE

Măsurarea luminii şi a surselor de lumină

Pentru a înţelege acest capitol, în continuare vom defini
principalii termeni implicaţi în domeniul iluminării. Iluminarea este
cantitatea de lumină care cade pe o suprafaţă. Lumina poate proveni
de la soare, de la becurile din cameră, sau de la alte surse de lumină.
Unitatea de măsura a iluminării este lux-ul definit ca şi: 1 lux (lx) =
1lumen (lm)/metru pătrat, lumenul fiind unitatea de măsura a
fluxului luminos. Ochiul uman răspunde unei game largi de nivele de
iluminare. Începând de la câţiva lucşi într-o cameră întunecată, şi
până la câteva sute de mii de lucşi, în exterior, la lumina soarelui de
la amiază.
Potrivit datelor de la CNPPM circa 20% din accidentele de muncă sunt
din cauza iluminatului necorespunzător.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Nivelele de iluminare în exterior pot varia între 2000 şi 100.000

de lucşi în timpul zilei, iar în timpul nopţii, sursele de lumină artificiale
produc o iluminare între 50 şi 500 de lucşi.
Luminozitatea este cantitatea de lumină reflectată sau emisă de
o suprafaţă, unitatea ei de măsură fiind cd/m2 (candela/m2). În SUA,
pentru măsurarea luminozităţii, se utilizează termenii mililambert (mL) şi
footlambert (ftL).
Lumina pe care noi o sesizăm pe pereţi, mobilă sau alte obiecte,
depinde de proprietăţile de absorbţie sau reflexie ale suprafeţei
respective. Pe de altă parte, luminozitatea lămpilor este măsura exactă a
căldurii pe care ele o emit.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Câteva exemple, în cele ce urmează, ilustrează luminozitatea

aproximativă produsă de câteva obiecte comune dintr-un birou
iluminat cu 300 de lucşi:

Suprafaţa geamului 1000 – 4000 cd/m2

Hârtia albă pe o masă 70 – 80 cd/m2
Suprafaţa mesei 40 – 60 cd/m2
Monitor calculator deschis 70 cd/m2
Monitor calculator închis 4 cd/m2

O lampă fluorescentă cu o putere de 65 watt, are o luminozitate

de 10.000 cd/m2.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Reflectanţa
Suprafeţele absorb cantităţi diferite de lumină. O suprafaţă de
culoare închisă absoarbe multă lumină şi din această cauză
reflectă mai puţin decât suprafaţa deschisă la culoare.

Energia luminoasă influenţează procesele fiziologice din

organism . Ea modifică metabolismul substanţelor, frecvenţa
pulsului, ritmul somnului, activitatea respiraţiei iar pe perioada
de întuneric activitatea organismului se încetineşte.
În organizarea şi proiectarea locurilor de muncă trebuie
să se studieze şi coeficienţii care influenţează luminozitatea
suprafeţelor de lucru. Aceştia sunt:
- coeficient de reflexie (r) care exprimă fluxul luminos
reflectat de un corp;
- coeficient de absobţie (a) reprezintă fluxul luminos
absorbit de suprafaţa unui corp;
- coeficient de transmisie (t) reprezintă raportul dintre
fluxul luminos al unei surse de lumină şi fluxul de lumină al
suprafeţei de lucru. Între aceşti coeficineţi există relaţia:
r+a+t=1
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Iluminarea directă şi indirectă

Dintre numeroasele tehnici, metode sau tehnologii de iluminare,
putem distinge pentru început:
- iluminarea directă şi cea indirectă.
Iluminarea direcţională se obţine atunci când o suprafaţă este
iluminată de o rază de lumină care provine direct dintr-o sursă, de
exemplu:
O lampă poate ilumina 90% din lumina sa către o sursă plană sub
forma unui con de lumină. O asemenea lumină poate să genereze
iluminare locală puternică precum şi umbră puternică în spatele
obiectelor care se află în calea luminii. Luminozitatea excesivă
poate să producă strălucire care este dificil de tolerat pentru ochi.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Sistemele de iluminare directă pot fi recomandate în două

cazuri: fie când iluminarea generală este suficientă
pentru a evita strălucirea relativă, fie în cazul în care este
nevoie de o iluminare mai intensă a unei părţi a mediului
de lucru.
În birourile cu calculatoare, acest tip de iluminare este
folosit atunci când iluminarea generală este insuficientă
pentru a citi documente cu eligibilitate redusă.
Iluminarea indirectă generează lumină difuză şi practic nu
produce umbre. De obicei ea produce un nivel de
iluminare ridicat fără riscul apariţiei strălucirii. Dar în
cazul birourilor care folosesc monitoare de calculator,
tavanul şi pereţii strălucitori pot produce reflecţii pe
ecrane, care dau o strălucire relativă îngreunând
vizibilitatea. Foarte des este utilizată o combinaţie între
iluminarea directă şi cea indirectă.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Cercetările experimentale au demonstrat că acțiunea luminii asupra

organismului uman influenţează direct metabolismul și circulația
sângelui, iar solicitarea îndelungată și intensă, în condiții
necorespunzătoare de iluminat, obosește ochii, ducând la apariția
fenomenelor de oboseală oculară și oboseală nervoasă.

Oboseala oculară reprezintă ansamblul fenomenelor care rezultă de

pe urma solicitării intense a funcțiilor specifice aparatului vizual,
ca de exemplu:

- oboseala mușchilor datorată unei fixări asupra unor

obiecte prea mici, situate la mică distanță;
- efectele pe care le au asupra retinei contrastele de
lumină, în timp, suportate pe durată mare.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Oboseala oculară se manifestă prin:

- dureri sau arsuri ale globului ocular;

- lăcrimare;
- dureri de cap;
- vedere dublă (diplopie);
- scăderea capacității de acomodare la
lumină;
- reducerea vitezei de percepere;
- reducerea sensibilității la contraste;
- slăbirea acuității vizuale (capacitatea
ochiului de a distinge detaliile obiectelor).
Factorii ce influențează acuitatea vizuală sunt:
contrastele, nivelul de iluminare și timpul de expunere.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Oboseala nervoasă este rezultatul fenomenelor ce conduc la

o solicitare intensă a percepției vizuale dar nu și a aparatului optic
sau a retinei. Oboseala nervoasă se manifestă prin:

- diminuarea preciziei și reducerea vitezei mișcărilor;

- scăderea capacității de percepție vizuală;
- apariția senzației de indispoziție și scăderea
capacității de reacție;
- dureri de cap;
- amețeală și insomnie.

Oboseala oculară și oboseala nervoasă sunt greu de

deosebit în practică dar trebuie ținut cont de ele deoarece
influențează negativ cantitatea și calitatea muncii, frecvența erorilor
și accidentelor de muncă.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

În proiectarea sau organizarea locurilor de muncă pentru

iluminatul clădirilor este necesară luarea în considerare a
următoarelor aspecte:

- uniformitatea luminii pe suprafața de lucru;

- direcția luminii și a umbrelor;
- culoarea luminii;
- sensibilitatea la contraste;
- viteza de percepție.

Cantitatea de lumină necesară diferă de natura muncii și de

condițiile de muncă (valorile sunt mari în cazul prelucrării obiectelor
mici sau pentru activități de precizie mare și mici în cazul unor
precizii mici și manipulări de obiecte) de aceea, la stabilirea
nivelurilor de iluminare trebuie luați în considerare cel puțin doi
factori:
- cerințele activității desfăşurate la locul de muncă;
- cerințele economice.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Tabelul 1. Nivele de iluminat la diferite activităţi

 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

După natura surselor de lumină și modul de distribuire a luminii,cele

mai des întâlnite situații sunt:
- lumină naturală cu distribuire directă sau indirectă;
- lumină artificială cu distribuire (fig.1):

Fig.1. Modalităţi de distribuire a luminii artificiale

 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

- directă când lumina cade direct pe suprafața de lucru ;

- semidirectă când cea mai mare parte din lumină cade pe
suprafața de lucru și numai o mică parte este direcționată în alte
părți;
- indirectă când o mică parte din lumină cade direct pe
suprafața de lucru și cea mai mare parte este direcționată pe
suprafețe care o reflectă;
- semiindirectă când lumina este îndreptată spre locul de
muncă prin intermediul unor suprafețe care o reflectă.

În funcţie de dispunerea corpurilor de iluminat, iluminatul se

clasifică în:
- iluminat general;
- iluminat local;
- iluminat combinat sau mixt;
- sistem de iluminat paralel ( iluminatul de siguranţă.,
iluminatul exterior pe timpul nopţii).
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Iluminatul general:
- asigură o iluminare uniformă a întregului spaţiu de lucru;
- corpurile de iluminat sunt instalate în zona superioară a
încăperii sau pe tavan;

- Iluminatul local se realizează prin fixarea corpurilor de

iluminat în imediata apropiere a suprafeţelor de lucru în aşa fel încât
să nu existe umbre.
Iluminatul local nu se poate folosi simplu, ci numai împreună
cu iluminatul general din cauza diferenţei de iluminare dintre
suprafeţele de lucru.
Iluminatul local se recomandă să se folosească pentru
locurile de muncă unde:
- obiectele muncii sunt de culoare închisă;
- iluminarea suprafeţelor verticale sau secţiuni;
- pentru executanţii mai în vârstă.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Iluminatul combinat realizează o iluminare mai intensă a

unei suprafeţe prin combinarea iluminatului local cu cel general
Iluminatul combinat asigură:
- o iluminare mai bună a spaţiilor de lucru;
- înlătură umbrele;
- permite economisirea energiei electrice prin
întreruperea iluminatului la locurile de muncă unde nu se lucrează.

Iluminatul de siguranţă reprezintă un sistem paralel de

iluminat care funcţionează în mod automat în cazul întreruperii
voite sau accidentale a iluminatului normal, din cauze excepţionale
(incendii, explozii, alarme aeriene).
Alimentarea cu energie electrică se face dintr-o sursă
independentă şi are rolul de evacuare a angajaţilor şi de prevenire a
avariei.
Iluminatul de evacuare trebuie să asigure ieşirea din clădire ,
rapid, în ordine a muncitorilor.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

- Iluminatul exterior în timpul nopţii. În afara clădirilor

industriale există spaţii de producţie, de depozitare, spaţii de
circulaţie, care trebuie să fie luminate în mod diferit. Toate
iluminările exterioare trebuie să fie difuze (să nu producă orbirea).

La amplasarea clădirilor industriale , este necesar să se ţină

seama de poziţia şi traiectoria razelor solare pentru a beneficia de
cât mai multe ore din zi de lumina naturală.

Criterii de alegere a sistemelor de iluminat în diferite tipuri

de încăperi industriale
Principalele criterii sunt:
- înălţimea;
- lungimea;
- lăţimea.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Există trei tipuri de clădiri mai frecvent folosite în funcţie de

dimensiuni:
- hale cu înălţime mică şi suprafaţă mare;
- hale înalte şi înguste;
- hale înalte cu suprafaţă mare.

Pentru halele cu înălţime mică şi suprafaţă mare se

recomandă un iluminat general direct sau semidirect realizat cu
corpuri de iluminat cu distribuţie largă a luminii. Calitatea
iluminatului se măreşte în cazul în care tavanul şi pereţii sunt vopsiţi
în culori deschise.
Pentru hale înalte şi înguste este recomandat iluminatul
direct realizat cu corpuri de iluminat cu distribuţie centralizată a
luminii.
Hale înalte cu suprafaţă mare se alege din cauza înălţimii un
iluminat direct . Acest iluminat se foloseşte în încăperile unde există
degajări mari de fum, praf.
 CURS Ergonomie anul I ISSM _Master
Anul universitar 2018-2019, semestrul II.

Pentru a realiza iluminarea optimă a locurilor de

muncă trebuie respectate următoarele condiţii:
- asigurarea unui nivel de iluminare ridicat care să asigure
vizibilitatea necesară la locul de muncă;
- sursele de lumină să nu proiecteze umbre pe câmpul
vizual;
- materialele şi suprafeţele din câmpul vizual să nu reflecte
lumina;
- să se elimine trepidaţiile aparatelor de măsură şi control ce
trebuie urmărite cu privirea;
- în încăperile în care lumina naturală este completată de
cea artificială sau unde activitatea începe în lumină naturală şi se
continuă cu lumină artificială , se recomandă aceeaşi culoare a
luminii.
Pentru creşterea eficienţei muncii şi pentru menţinerea
sănătăţii anagajaţilor în funcţie de specificul muncii trebuie asigurată
cantitatea optimă de lumină şi a unui mod de iluminare
corespunzător.