3.

STUDIUL SISTEMULUI DE INJECŢIE A BENZINEI

3.1. SCHEMA GENERALĂ A SISTEMULUI DE INJECŢIE A BENZINEI

Fig. 3.1. Schema funcţională a sistemului de injecţie MOTRONIC: 1 -

rezervor de recuperare a vapo rilor de combustibil; 2, 3- supapă; 4 - regulator de
presiune; 5 - injector; 6 - actuator; 7 – bobină de inducţie; 8, 13, 19, 20, 21, 24 -
senzori; 9 - pompă de vacuum; 10 - supapă de vacuum; 11 - senzor de debit aer; 12
- bloc electronic de control; 14 - senzor de turaţie constantă; 16 - actuator pentru
controlul emisiei de gaze arse; 17 -filtru de combustibil; 22 - inlerfaţă de diagnoză;
23 - lampă indicatoare; 25 - pompă electrică de alimentare.
 3.2. STUDIUL PENTRU ALEGEREA COEFICIENTULUI DE EXCES DE AER

Odată cu modificarea coeficientului de exces de aer  se modifică în mod

continuu cantitatea de carburant injectat în aşa fel încât este posibilă o ardere aproape
completă a amestecului carburant. Acest amestec este caracterizat prin coeficientul de
exces de aer , el fiind definit ca raportul dintre cantitatea de aer necesară arderii a un Kg
de combustibil şi cantitatea teoretică de aer necesară arderii a un Kg de combustibil.

Puterea, consumul, compoziţia gazelor arse ale unui motor depind foarte mult de
acest coeficient.

Pentru a oglindii dependenţa acestora se determină consumul orar de combustibil,

consumul de aer, puterea indicată, coeficientul de umplere, presiunea medie indicată, a
consumului specific indicat şi a randamentului indicat în funcţie de variaţia lui  între 0,9
şi 1.

Se exprimă consumul specific indicat de combustibil:

ci  3600 [Kg/KWh]
i Qi

unde: i - randamentul indicat

Qi - puterea calorică inferioară a combustibilui

Se exprimă randamentul indicat:

3600
 
i ci Qi [%]

Se exprimă consumul orar de combustibil:

C h  ci  Pi [Kg/h]

unde: Pi este puterea indicată

ci este consumul specific indicat

Se exprimă consumul orar de aer:â

 Ca  Ch    L0 [Kg/h]

unde:  - coeficient exces aer

L0 - cantitate teoretică de aer necesară arderii unui Kg de

combustibil

Ch - consumul orar de combustibil

Se exprimă coeficientul de umplere:

C
u  C a [%]
a0

unde: Ca - consumul orar de aer

Ca0 - aerul admis pe cilindreea unitară

Se exprimă presiunea medie indicată?

Q 
pi  L i  i  u   0 [N/m2 ]
0

unde: Qi – puterea calorică a combustibilului

L0 - cantitatea teoretică de aer

i - randament indicat

 - coeficient exces de aer

u - coeficient de umplere

 - densitatea aerului

Se exprimă puterea indicată:

p V ni
i s
Pi  30000
[KW]

unde: pi - presiunea medie indicată

 Vs - cilindreea unitară

n - turaţia

i - număr cilindri

 - densitatea aerului

 - numărul timpi motor

Îurma calculelor efectuate rezultă:

=0,9 =1,01

Pe [ KW] 55,1 53,2

Ch[Kg/KWh] 15,5 13,25

Ca[Kg/KWh] 229,4 198,06

În urma calculelor efectuate rezultă că compoziţia amestecului =1,01, se

numeşte compoziţia amestecului de economicitate maximă, iar =0,9 amestec de putere
maximă dar cu economicitate scăzută.

La amestecuri cu =0,85 – 0,9 arderea este incompletă apar pierderi de până la

20%, emisiile de oxid de carbon depăşesc normele impuse de Euro 2.

La amestecuri cu =1,1 scade consumul , scade puterea dar creşte valoarea

oxizilor de azot în gazele de evacuare, şi depăşesc normele Euro 2.

Aparatura electronică de injecţie este foarte sensibilă la variaţia coeficientului ,

el este conceput să funcţioneze cu dozaj stoechiometric 1 sau cu variaţii foarte
sensibile =0,99 – 1,01, cu un traductor lambda şi catalizator cu trei căi.
 Fig.3.2. Variaţia puterii şi randamentului în funcţie de lambda

3.3. CALCULUL PRESIUNII AERULUI ÎN MOMENTUL INJECŢIEI

Considerând procesul de admisie pe un interval redus de timp şi timpul de injecţie

1,0 – 1,5 ms se aplică curgerii gazelor ecuaţia lui Bernoulli scrisă pentru traseul de
admisie. În calculul teoretic al presiunii se neglijează viteza iniţială la intrarea în
conducta de admisie, diferenţa de înălţime şi variaţia densităţii încărcăturii pe traseul de
admisie.

2
 
P0 Pga W ga
Se obţine:  1   ga  2
a 0

unde: 0  a

P0 – presiunea din secţiunea de intrare în sistem

Pga – presiunea din galeria de admisie

Wga – viteza de curgere a aerului prin galeria de admisie

ga – coeficientul rezistenţelor gazodinamice ale galeriei de admisie

a – densitatea amestecului

Din relaţia lui Bernoulli rezultă:

Pga  P0  1   ga   2  Wga
 2
[ N/m2 ]

Aplicând ecuaţia continuităţii în secţiunile galeriei de admisie şi cilindru obţinem:

Wga  As  Wa  Ac

 d 02 V
As  [m2 ] Ac  Ss [m2 ]
4
unde: As – aria secţiunii libere pe lângă supapa de admisie

Wa – viteza aerului în cilindrii

Ac – aria secţiunii transversale a cilindrului

d0 – diametrul galeriei de admisie

Vs – cilindreea unitară

S – cursa pistonului

A
Wa  W pm S30n ; Wga  Wa Ac
s

V
Wga  304  s2  n
d 0

2
V 
Pga  P0  k1  1   ga    s2   n 2
d 
 0


 
k1  aer  304
2
2

unde: P0 – presiunea iniţială 1,02*105N/m2

 - coeficient de rezistenţă gazodinamică 32

aer – densitatea aerului aer=1,29 Kg/m3

n – turaţia motorului 850-5750 rot/min

Vs – cilindreea unitară Vs=3,4*10-9 m3

d0 – diametrul galeriei de admisie 32*10-3m

Pga  0.97  105 [N/m2 ]

 Presiunea din galeria de admisie este de 0,996*10 5 N/m2, el are o descreştere în
comparaţie cu cea iniţială 1,02*105N/m2, pe intervalul de turaţie 850 – 5750 rot/min.

Variaţia presiunii din galeria de admisie cu temperatura pe intervalul dat prezintă

o creştere liniară de la 0,97*105N/m2 până la 0,975*105N/m2.

3.4. CALCULUL TEMPERATURILOR PENTRU CICLUL UNUI M.A.S. CU

INJECŢIE DE BENZINĂ

PARAMETRII INITIALI:

- presiunea iniţiala p0 = 1,02  105 N/m2 (Bobescu Gh. s.a.,Motoare pentru

automobile şi tractoare vol.1 , pag. 235 , tab.

- temperatura iniţială T0 = 293K (Bobescu Gh. s.a., Motoare pentru automobile

şi tractoare vol.1 , pag. 235 , tab. 4

- temperatura gazelor reziduale Tr = 950K (In Bobescu Gh. s.a., Motoare pentru
automobile şi tractoare vol.1 , pag. 235 , tab. 4, se recomandă T r = 900…1000K .Se
alege Tr = 950K ) .

- preâncălzirea amestecului T = 30K (In Bobescu Gh. s.a., Motoare pentru

automobile şi tractoare vol.1 , pag. 235 , tab. 4, se recomandă T = 15 – 40K. Se alege
T = 30K.

- fazele distribuţiei la un motor in patru timpi.

La motorul Dacia SuperNova pe benzină unghiurile de deschidere şi inchidere a

supapelor sunt:

1 = 10 RAC ; 2 = 40 RAC ; 3 = 50 RAC ; 4 = 20 RA

3.4.1. DETERMINAREA TEMPERATURII LA SFARŞITUL ADMISIEI

Relaţia de calcul a temperaturii la sfârşitul admisiei este :

 T0  T   r  Tr
Ta  [K ] ;
1  r

Din Baţaga N. s.a. Motoare cu ardere internă ,pag.30 , relatia 2.11 .

T0 – temperatura iniţială :T0=293K;

T – preâncălzirea amestecului : In Bobescu Gh. s.a., Motoare pentru

automobile şi tractoare vol.1 , pag. 235 , tab. 4, se recomandă T = 15 – 40K. Se alege
T = 30K.

Tr – temperatura gazelor reziduale: In Bobescu Gh. s.a., Motoare pentru

automobile şi tractoare vol.1 , pag. 235 , tab. 4, se recomandă Tr = 900…1000K . Se
alege Tr = 950K .

 - raport de comprimare :  = 9,5;

r = 0,06 ; Valorile în care se poate încadra coeficientul gazelor reziduale sunt:

r = 0,06… 0,18; (Baţaga N. s.a. Motoare cu ardere internă ,pag.31 , tab. 2.2 );

Ta = 358,49K ; Conform Bobescu Gh. s.a., Motoare pentru automobile şi tractoare

vol.1 , pag. 44 ,tab.2.2. Ta = 340…400K . Valoarea obţinută pentru temperatură se
incadrează in valorile recomandate .

3.4.2. DETERMINAREA TEMPERATURII LA SFARŞITUL

COMPRIMĂRII

Durata acestui proces este din momentul în care se închide supapa de admisie şi
până la producerea scânteii electrice, la motoarele cu aprindere prin scânteie.

La calculul procesului de comprimare se adoptă un coeficient politropic de

comprimare. În cazul acestui motor se adoptă nc =1,32. De asemenea se consideră
cunoscute , temperatura la sfârşitul admisiei
 Ta =358,49K. Se calculează temperatura Tc la sfârşitul acestui proces. Calculul
temperaturii la sfârşitul procesului de comprimare

Tc  Ta   nc 1 [K] unde :

Tc – temperatura la sfârşitul comprimării;

Ta – temperatura la sfârşitul admisiei;

 - raportul de comprimare;

nc – coeficient politropic de comprimare;

În urma calculelor rezultă:

Tc = 724,16 K , valoare care se încadrează în intervalul de variaţie al temperaturii la

sfârşitul comprimării ,care este intre 600 şi 750 K (Baţaga N. Motoare cu ardere internă,
pag. 46 , tab. 2.5).

3.4.3. DETERMINAREA TEMPERATURII LA SFARŞITUL ARDERII

Arderea,- reacţie chimică cu degajare de căldură produsă prin oxidarea cu viteză

ridicată a elementelor combustibilului – are loc din momentul producerii scânteii
electrice, care asigură aparitia nucleului de flacară şi răspândirea flăcării în toate
direcţiile, până în punctul z pe diagramă, când presiunea în cilindru are valoarea maximă
(m.a.s.)

Motorul al cărui calcul termic se efectuează foloseşte ca şi combustibil benzina

cu cifra octanica CO 95.

 - coeficient de exces de aer . Se alege  = 1 ştiind că domeniul de variaţie este

intre 0,85 şi 1 (Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi tractoare vol. 1 pag. 235, tab.
4)

Temperatura la sfârşitul procesului de ardere se va calcula cu relaţia (conform

Bobescu Gh, vol.1 cap.Arderea).
   Qai
 c mv
'
 Tc'  c mv
''
   Tz ; in care:
(  Lmin  M c )(1   r )

 - coeficient de utilizare al câldurii,conform Bobescu Gh. motoare pentru

automobile şi tractoare vol.1 pag. 235 se alege  = 0,90 din intervalul 0,85 – 0,95.

Qai – căldura specifică degajată de arderea incompletă;

 - coeficient de exces de aer;

Lmin – aerul minim necesar arderii a 1 Kg de combustibil;

Mc – masa molară a combustibilului (Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi

tractoare pag.222, Mc = 1/114);

r – coeficientul gazelor reziduale;

'
cmv - căldura specifică molară medie a amestecului;

- căldura specifică molara medie a gazelor de ardere pentru <1;

''
cmv

Tc' - temperatura la sfarşitul procesului de comprimare;

 - coeficientul real de variaţie molară;

c = 1,051 pentru  = 1;

Tz - temperatura la sfârşitul procesului de ardere Tz = 2949,85K.

Valoarea obţinută depaşeşte cu putin intervalul de variaţie al temperaturii la

sfârşitul arderii, care este conform Baţaga N. Motoare cu ardere interna pag.78 tab.2.10
intre 2400 – 2900 K , deoarece la acest motor

raportul de comprimare este mai mare decât cel prevazut pentru motoare cu ardere prin
scânteie in general.
 3.4.4. DETERMINAREA TEMPERATURII LA SFARŞITUL DESTINDERII

Teoretic, destinderea se numeşte timp motor şi corespunde cu deplasarea pistonului între

punctul mort superior şi punctul mort inferior.

Din punct de vedere al studierii proceselor de lucru, apare mai convenabil a

considera că destinderea durează din momentul în care presiunea din cilindru are valoarea
maximă la motoarele cu aprindere prin scânteie , şi se termină în momentul în care se
deschid organele de evacuare

Vom calcula parametrii procesului de destindere la motorul Dacia SuperNova de

1390 cm3 pe benzină cu admisie normală cu injecţie multipunct.

Pentru acest calcul se va adopta un exponent politropic al destinderii nd = 1,29

.Valorile între care variază acest exponent sunt conform Bobescu Gh. Motoare pentru
automobile şi tractoare vol.1 pag 235 de la 1,23 la 1,30.

Se calculează temperatura la sfârşitul destinderii cu relaţiile din Bobescu Gh.

Motoare pentru automobile şi tractoare vol.1 pag. 224.

Tz
Td  [K]
 n d 1

În această formulă avem:

Td – temperatura la sfârşitul destinderi;

 - raport de comprimare;

nd – exponent adiabatic.

In urma efectuării calculelor se obţine:

 Td – temperatura la sfârşitul procesului de destindere. Conform Bobescu Gh.
Motoare pentru automobile şi tractoare vol.1,pag.237, tab.8, intervalul de variaţie al
temperaturii Tz, este intre 1200 şi 1700K.Se obţine Tz = 1560,76K valoare ce se
încadrează cu succes in limite.

3.5. CALCULUL PRESIUNII MEDII TEORETICE ŞI A RANDAMENTULUI

TEORETIC PENTRU CICLUL UNUI M.A.S. CU INJECŢIE DE BENZINĂ

În vederea calculării acestor parametrii principali ai motorului(presiunea medie a

ciclului teoretic , randamentul indicat al motorului, presiunea medie efectivă a motorului,
etc.) se vor adopta următoarele valori pentru:

- coeficientul de rotunjire al diagramei r; Din Bobescu Gh. Motoare pentru

automobile şi tractoare vol.1, pag.235, tab.4 rezulta că intervalul în care variază r este
între 0,94 şi 0,98.Se alege r = 0,96.

- randamentul mecanic m ; Din Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi

tractoare vol.1, pag.238, tab.9 avem intervalul de variaţie a lui m între 0,75 – 0,85. Se
adoptă m = 0,8.

Având aceste valori se poate trece la calculul efectiv al parametrilor principali ai

motorului.

3.5.1 CALCULUL PRESIUNII MEDII A CICLULUI TEORETIC

Presiunea medie a ciclului teoretic se calculează cu formula ( Bobescu Gh. Motoare

pentru automobile şi tractoare vol.1, pag.224):

pc    1  1  1 
pi'   1  nd 1   1  nc 1 
  1  nd  1    nc  1   

pc - presiunea la sfârşitul procesului de comprimare;

  - raport de comprimare;

nd - exponent politropic al destinderii;

nc - exponent politropic al comprimării;

 - gradul de creştere al presiunii.

După inlocuire în formula şi calcul , vom obţine: pi  10,27  10 N/m2.

' 5

Ţinând cont de coeficientul de rotunjire al diagramei r = 0.96 ,rezulta presiunea

medie a ciclului teoretic, cu formula:

pi   r  pi'

Dupa efectuarea calculului se obţine: pi  9,86  10 N/m2.

5

Valoarea calculată pentru pi se incadrează in intervalul de la 8,5 la 12 daN/cm 2 dat

în ( Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi tractoare vol.1, pag.224):

3.5.2. CALCULUL RANDAMENTULUI TEORETIC

Formula de calcul a randamentului teoretic al motorului este :

t  1  1
 n 1

în aceasta relaţie avem:

 - raportul de comprimare =9,5

n – exponentul politropic n=1,4

t=0,594
3.6. CALCULUL PRESIUNII, RANDAMENTULUI, PUTERII ŞI CONSUMULUI
DE COMBUSTIBIL PENTRU MOTORUL STUDIAT

3.6.1. CALCULUL PRESIUNII MEDII EFECTIVE pe A MOTORULUI

Formula de calcul a presiunii medii efective este:

pe  m  pi

m – randamentul mecanic; Din Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi

tractoare vol.1, pag.238, tab.9 avem intervalul de variatie a lui m intre 0,75 – 0,85.Se
adopta m = 0,8.

pi – presiunea medie a ciclului teoretic.

Valorile recomandate pentru presiunea medie efectivă pentru un motor cu aprindere

prin scanteie sunt conform Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi tractoare vol.1,
pag.238, tab.9, între 6,7 şi 11,5 daN/cm 2, iar valoarea obtinuta de 7,408daN/cm 2
se
incadrează intre aceste limite.

3.6.2. CALCULUL RANDAMENTULUI EFECTIV AL MOTORULUI  e

Acest parametru se calculeaza cu formula:

e  m  i in care avem:

m - randamentul mecanic;

i - randamentul indicat

În urma calculului rezultă valoarea pentru randamentul efectiv de e=

0,2928.Această valoare se incadrează în intervalul de variaţie al randamentului efectiv,
care este dupa Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi tractoare vol.1, pag.238,
tab.9,intre 0,20 şi 0,29.

3.6.3. CALCULUL CONSUMULUI SPECIFIC EFECTIV DE COMBUSTIBIL ge

AL MOTORULUI

Consumul specific efectiv al motorului se calculeaza cu relatia:

3600
ge 
e  Qi

e - randamentului efectiv;

Qi – puterea calorica inferioara.

Se obtine o valoare de ge = 282 g/kWh,care se incadreaza in intervalul de 280 –

350 g/kWh (Bobescu Gh. Motoare pentru automobile şi tractoare vol.1, pag.238, tab.9).

Se va obţine pi = 10.43daN/cm2. Se calculează presiunea efectivă cu relaţia:

pe = 0,8pi

Rezultă presiunea efectivă pe = 8,34daN/cm2.

Cu această valoare se va calcula puterea efectivă a motorului cu relaţia:

pe  Vt  n
Pe  relaţie în care avem :
30000i

pe – presiunea efectivă calculată pe baza diagramei indicate;

Vt – cilindreea;

n – turaţia;
i – numărul de cilindrii.

După efectuarea calculului vom obţine Pe = 55 KW