Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

,,VICTOR BABES„DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE MEDICINA

Departamentul Medicină Internă I

Disciplina Medicină Internă IV (CFR)

……………………

LUCRARE DE LICENTĂ

Coordonator stiinfic :

Sef Lucrări Dr………..

TIMISOARA

2018

1
ASPECTE TERAPEUTICE ACTUALE IN
BOALA CROHN

2
MOTTO :

"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o


pretuiasca desi aproape toti se nasc cu ea."

- Hipocrate-

3
CUPRINS

Memoriul explicativ

Capitolul I
Notiuni de nursing
1.1 Cadrul conceptual al procesului de nursing
1.2 Scopurile nursing-ului
Capitolul II
Boala Crohn
2.1 Definiţie
2.2 Clasificare
2.3 Etiologie
2.4 Simptomatologie
2.5 Examinări
2.6 Diagnostic
2.7 Evoluţie
2.8 Prognostic
2.9 Tratament

Capitolul III
Educatia pentru sănătate a pacientului cu boala

Capitolul IV
Monitorzarea bolnavilor cu Boala Crohn

6. Prezentarea cazului

7. Bibliografie

4
Motivatie

Secolul XXI este considerat de către majoritatea oamenilor, secolul vitezei. Din păcate
pentru noi oamenii, din această viteză cu care ne confruntăm zilnic, omitem să avem grijă de un
lucru, de cel mai important dintre toate, sănătatea noastră. O lăsăm de izbeliște, iar în loc să ne
ocupăm de prevenție, ne ocupăm mai mult de tratare.
Pentru lucrarea mea, am ales o boală care nu se tratează, ar fi mult mai bine și mai simplu
să o prevenim, și anume Boala Crohn.
Am ales această boală, întrucât nu este o boală simplă, ușor de tratat ci dimpotrivă nu se
tratează, iar acest lucru o face și mai greu de suportat. Eu am vrut să aprofundez studiul asupra
acestei boli, deoarece afectează populația, indiferent de vârsta acestora, fiind prezentă în viața
oamenilor încă de la vârste fragede 15- 30 de ani, acestea sunt obligate să trăiască tot restul vieții
cu această boală incurabilă.
”Îngrijirea pacientului cu Boala Crohn” a reprezentat pentru mine o provocare, am
încercat prin scrierea acestei lucrări să-mi aprofundez cunoștințele ca pe viitor, dacă o să mă
confrunt cu această boală de-a lungul carierei mele, să pot să ajut oamenii, să-i tratez și să-i pot
susține, atât din punct de vedere medicamentos cât și moral.

5
CAP I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE NURSING

Nursing-ul ( dupa O.M.S ) este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii care
cuprinde:

a. Promovarea sanatatii

b. Prevenirea imbolnavirilor

c. Ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, psihic,mental) de toaate varstele, in toate unitatile


sanitare,in comunitati si in toate formele de asistenta sociala.

Nursing-ul este o profesie si,ca orice activitate ce se doreste a fi profesionala,urmareste sa


se sprijine pe baze stiintifice.

Asistenta medicala-nursa-trebuie sa asigure implicarea activa a individului si a familiei


sale, a prietenilor , a grupurilor sociale si comunitatii,in toate aspectele de ingrijire a sanatatii ,
deci sa incurajeze autosprijinul si autodeterminarea.

Nursa lucreaza ca partenera cu membrii echipei de sanatate si cu cei ai altor profesii , in


asigurarea serviciilor de sanatate.

Functiile asistentei medicale deriva direct din misiunea de nursing in societate.Aceste


functii raman constante, indiferent cand si unde sunt efectuate ingrijirile ce asigura starea de
sanatate sau resursele corespunzatoare individului sau grupului.

Am putea rezuma patru functii majore ale asistentei medicale-nursei:

a) Asigura si organizeaza ingrijiri de sanatate, fie preventive, curative, de reabilitare sau de


sprijin pentru indivizi ( elaboreaza planuri de ingrijire) dupa standardele etice, culturale si
profesionale acceptate si potrivite.

b) Educa pacientul si personalul de ingrijire ( organizeaza si participa la campanii de educatie


sanitara, programe educationale,

obtinerea cunostiintelor si aptitudinilor noi, precum si evaluarea lor).

6
c) Participa ca membru activ al echipei de sanatate/colaboreaza cu indivizi, familiile si anturajul
acestora, precum si cu alti lucratori din sanatate la planificarea programelor in stabilirea
prioritatilor, dezvoltarea si alocarea resurselor.

d) Participa la dezvoltarea practicii de nursing prin gandire critica in cercetare; identifica


domenii de cercetare pentru a creste bagajul de cunostiinte si pentru a dezvolta practica de
nursing prin educatie si participa la cursuri si structuri adecvate; aplica standarde culturale, etice
si profesionale, pentru a indruma cercetarea in nursing conform sistemului de reglementari
existente.

1.1 Cadrul conceptual al procesului de nursing (de ingrijire)

Procesul de nursing se bazeaza pe credinte si valori importante care includ:

- recunoasterea si respectul pentru umanitatea fiecarei persoane

- credinta ca oamenii sunt entitati complexe (holism)

- recunoasterea factorilor care influenteza sanatatea sau bolile oamenilor ;

- recunoastera necesitatii de a promova sanatatea de-a lungul vietii;

- credinta ca oamenii au dreptul de a participa la decizii legate de ingrijirea lor.

De aceea ingrijirile de sanatate se definesc ca :,,un ansamblu de ipoteze, legi si reguli aplicate
in practica acestei profesiuni ".

In centrul acestor ingrijiri sta individul ( fiinta umana ) care este ,,o entitate bio-psiho-
sociala, ce are necesitati fundamentale,comune tuturor indivizilor, cu manifestari speciale, pe
care si le satisface singur daca se simte bine ".

Individul ( omul holistic) trebuie privit ca o entitate functionala formata din trei elemente
fundamentale:

1) Mintea ( rol de coordonare, elaborare decizii)

( genereaza obiective cognitive ) ;

7
2) Spiritul (insertie sociala, stare afectiva )

( genereaza obiective spirituale ) ;

3) Corpul ( anatomia si fiziologia aparatelor si sisteme ce alcatuiesc corpul omenesc)

( genereaza obiective somatice )

De aici s-au creat cele trei dimensiuni sub care trebuie privit individul, asemanatoare unui
triunghi echilateral in care nici o dimensiune nu poate fi ignorata pentru ca fiecare are o relatie
cu procesul de nursing:

1) Dimensiunea biofiziologica

2) Dimensiunea psihologica

3) Dimensiunea socio-culturala

Principiul ce sta la baza acestor ingrijiri deriva din nevoile fiintei umane, analizate si
prezentate de psihologul american Abraham Maslow, care a afirmat ca motivatiile umane
corespund cu cel putin cinci categorii de nevoi fundamentale comune tuturor indivizilor,
prezentate sub forma unei piramide ce-i poarta numele ,,piramida lui Maslow"

1) Nevoi fiziologice ( hrana, somn, miscare, lipsa durerii )

2) Nevoi de securitate ( ordine, stabilitate, structura )

3) Nevoi de apartenenta ( afectiune, comunicare, familie, apartenenta la un grup )

4) Nevoi de consideratie ( realizare, recunostiinta, respect fata de propria persoana si de altii )

5) Nevoi de depasire ( autorealizare )

8
Atingerea performantei

Exista mai multe modele teoretice a codurilor de aplicare a ingrijirilor de nursing,


datorita carora asistenta medicala-nursa- nu trateaza boli, ci ingrijeste bolnavi; pe baza acestor
concepte se stabilesc coduri de principii, aplicate universal ingrijirilor de nursing, dar principiul
de baza consta in satisfacerea nevoilor fundamentale ale individului, pentru ca, nevoia de nursing
este universala, nu are restrictii pe considerente nationale, statut social sau politic; fiecare
persoana are valoare intrinseca, fiecare pacient este individual si asistentele medicale -nursele-
sunt obligate sa respecte secretul profesional, sa se comporte conform codului de etica
profesionala si sa respete drepturile individului.

1.2Scopurile nursing-ului :

-sa ajuti pe indivizi, familii si grupuri sa stabileasca si sa atinga sanatatea si bunastarea fizica,
mentala si sociala in cadrul contextului mediilor lor sociale si ecologice;

9
- Promovarea si mentinerea unei societati pozitive maximalizarea potentialului de autoingrijire al
oamenilor;

- prevenirea unei sanatati precare;

-usurarea si minimalizarea efectelor negative ale sanatatii precare si a imbolnavirilor;

-satisfacerea necesitatilor pentru ingrijire fizica,emotionala si sociala in cazuri de sanatate


precara, incapacitate si moarte.

Conceptul privind sanatatea nu se limiteaza la absenta bolii, de aceea, sanatatea, poate fi definita
ca :o stare in care necesitatile sunt satisfacute autonom , o stare de bine fizic, mental si social ,
ansamblul fortelor vii, fizice, afective,psihice si sociale, mobilizate pentru a infrunta,
compensa si depasi boala sau a-i face fata.

Sanatatea este considerata o proprietate a fiintelor biologice,existenta sanatatii este recunoscuta


cand toate componentele organismului individual functioneaza cum trebuie.Sanatatea se
considera pierduta cand apare boala.

Boala poate fi definita ca: o modificare a functiilor organice cauzata de scaderea potentialului
sau scurtarea duratei vietii.Boala este cauzata de factori specifici/procese interne, fiziologice,
agenti externi ce tulbura functiile fiziologice ale organismului sau invazia lui cu agenti patogeni,
etc.

De aceea tratamentul medical se adreseaza bolilor si nu cazurilor ce au determinat-o.

Pentru a apara si mentine sanatatea, un rol important ii revine asistentei medicale - nursei -, prin
indeplinirea sarcinilor pe care individul le-ar indeplini singur, daca ar avea vointa, posibilitatea
sau cunostiintele necesare, astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede(
Virginia Henderson - definitia nursei ).

Nursing-ul isi trage radacinile din nevoile fundamentale aleindividului, pentru ca orice
fiinta umana sanatoasa sau bolnava este animata dae dorinta vitala de a manca, a bea, a avea
adapost, de a se imbraca, de nevoia de afectiune, de apreciere, de sentimentul de utilitate, de
ingrijire mintala in relatiile sociale.

10
Codul de principii elaborat de Virginia Henderson este bazat pe satisfacerea celor 14 nevoi
fundamentale ale individului sanatos sau bolnav :

1. Sa respire normal ;

2. Sa manance si sa bea ;

3. Sa elimine pe toate caile ;

4. Sa se miste, sa-si mentina o buna postura a corpului, in mers,asezat, culcat, sau cand trece de
la o pozitie la alta;

5. Sa doarma si sa se odihneasca ;

6. Sa aleaga imbracamintea necesara , sa se imbrace si sa se dezbrace ;

7. Sa-si pastreze temperatura corpului in limite normale ;

8. Sa pastreze curatenia corporala, sa aiba o aparenta decenta si sa-si protejeze tegumentele ;

9. Sa evite riscul de acomodare al bolnavului in mediul sau, si riscul ca aceasta sa fie cauza
accidentarii altora ;

10. Sa comunice cu alte persoane, pentru a-si exprima emotiile, nevoile, temerile, etc.;

11. Sa-si practice religia sa ;

12. Sa aiba o ocupatie care sa-i dea sentimentul de a fi util ;

13. Sa participe la diferite forme de recreere ;

14. Sa invete, sa se informeze, sa descopere sau sa-si satisfaca curiozitatea care conduce la
dezvoltare normala si sanatoasa.

Acest fapt a dus la modificarile aparute din punct de vedere al ingrijirilor profesionale, dar
si al noii viziuni ce trebuie sa o avem asupra planului de ingrijire , pe care il putem defini ca un
cod teoretic sau metoda sistematica, organizata, prin care se acorda ingrijiriindividualizate, ce au
in vedere identificarea raspunsurilor unice ale individului sau comunitatii vis-a-vis de alterarea
starii de sanatate actuala sau potentiala.

11
Identificarea problemelor de ingrijire constituie principala faza a planului de ingrijire.

Efectuare ingrijirilor trebuie sa se bazeze pe toate acele considerente ce formeaza baza


actiunilor asistentei medicale - nursei. Astfel se introduce in cadrul ingrijirilor conceptul de ,,
muncametodica ", munca desfasurata intr-o maniera bine gandita, pentru a atinge intr-un mod cat
mai eficient scopul propus.

Ansamblul acestor activitati de nursing ( de ingrijiri ) se desfasoara metodic ca o structura a unui


proces cunoscut sub denumirea de:

PLAN DE INGRIJIRE ( DE NURSING ) ce cuprinde cinci etape :

1. Culegerea datelor si aprecierea lor.

2. Identificarea problemelor de ingrijire.

3. Planificarea ingrijirilor :

a ) fixarea scopurilor si obiectivelor ;

b ) determinarea interventiilor.

4. Aplicarea in practica a planului de ingrijire - nursing :

- interventii : ~ autonome ;

~ delegate .

5. Evaluarea ingrijirilor

12
CAP II .BOALA CROHN

Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor
inflamatorii intestinale - BII), care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. Poate
afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predilectie pentru partea terminala a intestinul
subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului
digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel.

Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere
genetica). Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala, insa exista studii medicale de
specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori (triggeri), ce pot declansa
boala prin diferite mecanisme imune.

S-a dovedit faptul ca boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal
impotriva bacteriilor intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului
gros) sau prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau
virusuri (Mycobacterii tuberculoase, Yersinia enterolitica, E.coli, B. fragilis). Se stie, de
asemenea, ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. Fumatorii au un risc crescut
de a dezvolta boala.

Simptome

Datorita faptului ca boala Crohn are o componenta imuna, exista o afectare si a altor
organe, precum ochii (tulburari vizuale), articulatiile (dureri articulare), rash cutanat (eruptii
cutanate) sau ficatul (inflamatia tesutului si cailor biliare). Exista mai multe afectiuni cu
simptome asemanatoare bolii Crohn, cele mai des intalnite in clinica medicala fiind diverticulita
si abcesele intestinale.

13
Simptomele bolii Crohn includ urmatoarele:

- dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense si


intermitente. Durerea abdominala poate varia de la un caz la altul, intre o durere difuza si mai
putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva. Abdomenul pacientilor cu boala Crohn,
poate fi sensibil la palpare;

- diareea, cu un numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de scaune moi,
mucoase, mai rar mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori pacientul relateaza aparitia
unor scaune nocturne;

- scaderea apetitului alimentar, anorexie;

- febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei). Febra ridicata poate
semnifica aparitia unor complicatii, precum infectia ulceratiilor intestinale sau formarea de
abcese (colectii purulente);

- scaderea in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare;

- anemia (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare secundar pierderilor
de sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul ulceratiilor) si inflamatiei caracteristice bolii.

Pacientii cu boala Crohn pot prezenta si urmatoarele simptome:

- usturimi la nivelul cavitatii bucale, asociate cu leziunile caracteristice din boala Crohn (in
cazuri mai rare, leziunile pot aparea si la nivelul mucoasei bucale);

- deficiente nutritionale, precum deficitul de vitamina B12, deficitul de acid folic si fier precum
si deficitul de vitamine liposolubile. Aceste deficiente apar secundar slabei absorbtii intestinale
de alimente, datorata inflamatiei si leziunilor intestinale;

- ocluzia intestinala (obstructia intestinului), o complicatie a bolii considerata o urgenta


medicala.

14
Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul anusului includ:

- fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor traiecte anormale intre intestin si
organele invecinate). Aceste fistule sunt cauzate de inflamatia si ulcerarea straturilor peretelui
intestinal. Fistulele se pot forma intre 2 portiuni diferite a intestinului (fistule entero-enterice) sau
intre intestin si organele invecinate (entero-vaginala, entero-rectala, entero-vezicala). In unele
cazuri, fistula poate fi primul semn clinic al bolii Crohn;

- abcese intestinale (colectii purulente);

- fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale);

- formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de inflamatia mucoasei anale.

Boala Crohn poate cauza simptome si inafara tubului digestiv:

- artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea, inflamatia articulatiilor), uneori
independent de boala initiala, putand aparea artrita reumatoida

- irita, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a ochiului), care pot cauza
tulburari vizuale grave

- rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la nivelul cavitatii bucale

-boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor biliare)

- tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor sanghine).

Trebuie sa mentionam ca toate aceste simptome au o etiologie (cauza) de natura imuna.

Mecanism fiziopatogenic

Boala Crohn este o afectiune cronica, cu acutizari si remisiuni care poate dura toata viata.
Gravitatea afectiunii difera de la un pacient la altul, unele persoane relateaza simptome usoare,

15
pe cand altele prezinta simptome si complicatii grave. In unele cazuri rare, simptomele pot
evolua si pot determina decesul persoanei (de obicei prin complicatii locale-fistule, ocluzii
intestinale, necroze intestinale).

Deoarece in boala Crohn este afectata absorbtia normala a nutrientilor alimentari, in timp
pot aparea diferite deficiente nutritionale (vitamine liposolubile, vitamina B12, acidul folic),
anemia (prin pierdere de sange de la nivelul ulceratiilor intestinale, prin deficit de vitamina B12,
acid folic si prin inflamatie). De asemenea, persoanele cu boala Crohn, au o predispozitie
crescuta pentru aparitia litiazei biliare si litiazei renale (pietre la nivelul colecistului, respectiv a
rinichiului).

In boala Crohn cu o evolutie trenanta, indelungata, poate aparea inlocuirea tesutului


inflamat sau ulcerat cu un tesut de granulatie (cicatrice), favorizand astfel aparitia obstructiei
intestinale (blocaje intestinale). Aceasta complicatie este destul de des intalnita in aceasta
afectiune si stopeaza tranzitia fiziologica (normala) a alimentelor. Ocluziile intestinale pot fi
determinate si de inflamatia accentuata a intestinului, care insa poate fi ameliorata prin
administrarea medicatiei antiinflamatorii. Majoritatea cazurilor de ocluzie intestinala necesita
insa tratament chirurgical. In cazul in care boala se complica prin aparitia fistulelor, exista un
risc mare de infectie la acest nivel (peritonite, infectia peretelui abdominal, etc).

Boala Crohn cu o evolutie mai indelungata de 8-10 ani, creste riscul aparitiei
neoplasmului intestinal. Riscul de aparitie al cancerului colorectal este mai mare in randul
pacientilor cu rectocolita ulcerohemoragica decat in cazul celor cu boala Crohn. Este foarte
important screeningul (detectarea precoce) a cancerului colorectal , deoarece in stadiile
incipiente acesta poate fi tratat cu succes.

Dintre complicatiile mai rare, dar grave a bolii Crohn, amintim, pancreatita si pericardita
(inflamatia foitei care inveleste inima).

Majoritatea femeilor cu boala Crohn, pot ramane insarcinate si nasc copii sanatosi, insa
simptomele bolii se pot agrava in primele 3 luni de sarcina (primul trimestru). De asemenea,

16
majoritatea medicamentelor folosite in tratamentul bolii Crohn, pot fi utilizate si pe parcursul
sarcinii.

Factori de risc

Factorii care pot agrava simptomele bolii Crohn si pot duce la complicatii sunt urmatorii:
- administrarea anumitor medicamente
- infectii
- tulburari hormonale (este mai frecventa in randul femeilor)
- stresul accentuat
- fumatul.
Factorii de risc in aparitia bolii Crohn sunt urmatorii:
- istoric familial de boala Crohn. Rudele de gardul I, ale bolnavilor cu boala Crohn (copii, frati,
surori) au un risc crescut de a dezvolta si ei boala;
- fumatul;
- populatiile de evrei Ashkenazi.

Consultul de specialitate

Orice pacient diagnosticat cu boala Crohn, trebuie sa efectueze un consult medical de specialitate
de urgenta, in cazul in care apar urmatoarele simptome:

- febra, frisoane;
- ameteli asociate cu pierderi ale constientei (sincope) sau cu tahicardie accentuata (mai mult de
100 de batai cardiace pe minut);
- scaune cu sange;
- deshidratarea severa;
- durere abdominala severa cu sau fara balonare;
- prezenta secretiei purulente la nivelul leziunilor anale sau inflamatia accentuata la acest nivel;
- varsaturi repetate;
- oprirea tranzitului intestinal, cu lipsa scaunului sau a gazelor (suspiciune de ocluzie intestinala).

17
Persoanele diagnosticate cu boala Crohn si care prezinta unul sau mai multe din
simptomele mentionate mai sus, necesita un consult medical de specialitate de urgenta, deoarece
este foarte posibil ca starea initiala sa se fi agravat si sa apara diferite complicatii grave. Unele
simptome pot, de asemenea, sa semnifice aparitia megacolonului toxic, o complicatie grava a
bolii Crohn, care poate sa provoace decesul pacientului daca nu este tratata urgent.

In timp, pacientii cu boala Crohn incep sa-si cunoasca bine boala astfel incat stiu sa se prezinte la
medic atunci cand:

- simptomele initiale se agraveaza;


- apare diareea cu o durata mai mare de 2 saptamani;
- se evidentiaza o scadere mai mare in greutate.

Investigatii

Diagnosticul bolii Crohn se realizeaza pe baza anamnezei si examenului clinic general si


este confirmat de biopsia intestinala.

Colonul si rectul pot fi examinate decat prin efectuarea unei colonoscopii sau
sigmoidoscopii. Aceasta metoda consta in introducerea prin anus a unui aparat alcatuit dintr-un
tub lung, flexibil, prevazut cu fibre optice si care este conectat la un monitor capabil sa redea
imagini din interiorul intestinului.

Colonoscopia este mai eficienta in acest caz, deoarece poate examina intreg intestinul gros
(colonul), rectosigmoidoscopia in schimb, poate examina doar portiunea terminala a tubului
digestiv (ultimii 60 de centimetri). Ambele metode permit efectuarea unei biopsii care este
necesara pentru confirmarea diagnosticului de boala Crohn.

Examenele complementare precum tranzitul baritat, computer tomografia (CT) sau rezonanta
magnetica nucleara (RMN), pot fi utilizate cu succes in diagnosticul unor complicatii a bolii
Crohn, precum fistulele enterale.

18
Un examen de laborator al scaunului este util pentru identificarea unor produse patologice de la
nivelul intestinului (sange, leucocite-globule sanghine albe, care apar in infectii, puroi, bacterii
sau paraziti).

1. Testele coprocitologice (identifica celule anormale in scaun) sau examenul


coproparazitologic (identifica agenti patogeni in scaun) sunt utile in diagnosticul diferential al
bolii Crohn, deoarece exclude alte afectiuni intestinale cu simptome asemanatoare (sindromul
colonului iritabil). Prezenta leucocitelor in scaun indica inflamatia intestinului si o posibila
infectie cu aceasta localizare si exclude diagnosticul de colon iritabil. Sindromul colonului
iritabil este o afectiune de ordin functional si care are simptome mai putin grave decat boala
Crohn.
2. Examenul scaunului se poate realiza ori de cate ori exista acutizari a bolii si poate fi preluat
si pe parcursul efectuarii colonoscopiei sau sigmodoscopiei.

Diagnostic precoce

Boala Crohn poate fi uneori greu de diagnosticat. Simptomele incipiente pot fi


nespecifice si se pot prezenta sub forma unor artralgii (dureri articulare) usoare insotite de
fatigabilitate (oboseala).

In unele cazuri, diagnosticul este confirmat doar dupa ani de la debutul real, deoarece
simptomele apar gradat, nu sunt grave la inceput si nu afecteaza decat portiuni mici ale
intestinului. In timp, apar leziunile intestinale caracteristice (granulomul sarcoid), rezultate din
inflamatia cronica a intestinului si care duc la aparitia ulcerelor de la acest nivel.

In prezent, nu exista nici o metoda de screening (detectie precoce) pentru boala Crohn. Este
recomandat insa, ca orice persoana diagnosticata cu aceasta afectiune si care are o evolutie mai
indelungata de 8-10 ani sa efectueze teste screenig regulate pentru cancerul colorectal. In acest
caz, screeningul consta in preluarea unor biopsii de la nivelul intestinului gros, pe parcursul
efectuarii unei colonoscopii sau sigmoidoscopii.

19
Alte examinari utile in diagnosticul bolii Crohn si al complicatiilor acesteia sunt
reprezentate de urmatoarele:

- radiografia abdominala, care poate oferi imagini ale intestinului si organelor invecinate.
Aceasta examinare este utila in diagnosticul unor complicatii grave ale bolii Crohn, precum
ocluzia intestinala;

- tranzitul baritat, care consta in administrarea orala a unei substante de contrast, urmand ca
apoi sa se efectueze mai multe radiografii, in functie de pasajul acesteia prin tubul digestive

- endoscopia digestiva superioara, care consta in introducerea prin cavitatea bucala a unui tub
prevazut cu fibre optice, capabil sa redea imagini video ale esofagului, stomacului si primei parti
a duodenului;

- irigografia, care este o metoda de investigatie care consta in efectuarea unei clisme baritate, ca
apoi sa se realizeze radiografii care ofera imagini ale intestinului gros. Aceasta tehnica permite
investigarea colonului si rectului, fiind folosita frecvent in patologia intestinala;

- tomografia computerizata (CT), care se realizeaza cu ajutorul unui aparat care foloseste raze
X si care poate reda imagini detaliate ale intestinului si celorlalte organe abdominale;

- rezonanta magnetica nucleara (RMN), care foloseste un camp electromagnetic in combinatie


cu unde radio, capabile sa ofere imagini ale tuturor organelor si tesuturilor intraabdominale;

- videocapsula endoscopica, care este o tehnica noua si consta in inghitirea unei camere video
mici, capabile sa preia imagini din interiorul tractului digestiv, de pe tot traiectul acestuia.

Capsula parcurge intreg tractul digestiv in aproximativ 10-48 de ore si este apoi
eliminata la nivelul anusului. Imaginile inregistrate sunt apoi transferate intr-un calculator care
poate identifica diferite anomalii de la nivelul tubului digestiv. Testele sanguine standard si
testele urinare pot identifica prezenta anemiei, inflamatiei sau malnutritiei. In functie de
simptomele prezente, se pot efectua anumite teste precum rata de sedimentare a eritrocitelor
(VSH) sau titrul proteinei C reactive (PCR), care pot semnala prezenta unei infectii sau
inflamatii.

20
Biopsia este un alt test extrem de important in diagnosticul bolii Crohn. Aceasta se
poate efectua in timpul unei colonoscopii sau sigmoidoscopii, cand sunt preluate fragmente mici
din mucoasa intestinala si care sunt apoi analizate microscopic in cadrul laboratorului de
anatomo-patologie.

Biopsia intestinala este efectuata si atunci cand se suspicioneaza prezenta unui proces
neoplazic al intestinului (tumori intestinale). Persoanele cu boala Crohn cu o evolutie
indelungata (8-10 ani), trebuie sa fie integrate intr-un program de screening (depistare precoce) a
cancerului intestinal, datorita faptului ca pacientii cu aceasta afectiune au un risc mai mare de a
dezvolta astfel de complicatii. Trebuie sa mentionam ca biopsia intestinala este o procedura
nedureroasa (poate determina usor disconfort abdominal) si este extrem de importanta in
diagnosticul si urmarirea evolutiei bolii Crohn.

Tratament

Tratamentul bolii Crohn are scopul de a preveni acutizarile si de a mentine cat mai mult
perioadele de remisiune. O parte dintre pacienti au simptome mult mai grave si necesita terapii
comlementare, precum chirurgia. Terapia corecta a bolii Crohn se realizeaza in functie de tipul si
gravitatea bolii.

Tratament initial

Boala Crohn poate fi usoara, moderat-severa, severa sau inactiva (in remisiune clinica).
Afectiunea poate fi de asemenea definita si dupa sediul afectarii intestinale si anume, boala
perianala (in cazul in care este interesat ultimul segment al tubului digestiv) sau boala ileocecala
(cand este afectat ileonul si portinunea care il leaga pe acesta de colon). Unii pacienti pot
prezenta elemente comune intre boala Crohn si colita ulcerativa sau alte tipuri de boli
inflamatorii intestinale (BII).

Tratamentul initial al bolii Crohn se instituie dupa confirmarea diagnosticului. In cazul in


care tratamentul de prima linie este insuficient (persista simptomele sau chiar se agraveaza), este
necesara introducerea altor metode terapeutice suplimentare.

21
Formele usoare de boala Crohn raspund bine la medicatia antidiareica precum
Loperamidul (Imodium). Acest medicament amelioreaza spasmele intestinale (crampele),
incetineste tranzitul intestinal si scade numarul scaunelor diareice.

Formele medii de boala Crohn, cu simptome persistente, necesita administrarea unor


medicamente din linia a II-a, precum Sulfasalazina si Mesalazina (aminosalicilati). Aceste
medicamente sunt foarte eficiente in majoritatea cazurilor de boala Crohn, in special in cele cu
leziuni intestinale prezente la nivelul colonului si ariei ileocecale (zona care face legatura intre
intestinul subtire si cel gros).

Corticosteroizii (Hidrocortizon, Prednison), pot fi administrate oral pentru mai multe


saptamani in scopul reducerii inflamatiei intestinale. Nu este recomandat insa ca aceste
medicamente sa fie administrate pentru un timp indelungat (luni, ani), deoarece au efecte
secundare nedorite (hipertensiune arteriala, osteoporoza, infectii, infertilitate, diabet zaharat).

Complicatiile bolii Crohn, precum fistulele intestinale (formarea unor traiecte anormale
intre un segment al intestinului si altul sau intre intestin si un organ invecinat), necesita
administrarea de antibiotice pentru a preveni infectiile grave de la acest nivel. Dintre
antibioticele mai frecvent utilizate amintim Ciprofloxacin si Metronidazol.

Formele grave ale bolii Crohn cu simptome grave, persistente si complicatii, necesita
administrarea medicatiei imunosupresive (care inhiba sistemul imun). Dintre imunosupresoarele
utilizate in boala Crohn, mentionam Azatioprina (AZT), 6-mercaptopurina (6-MP) si
Metotrexatul (MTX). Aceste medicamente se administreaza doar in cazul in care aminosalicilatii
nu sunt suportati de catre pacient sau sunt ineficienti in ameliorarea simptomelor sau atunci cand
intreruperea tratametului cu corticosteroizi determina recidiva simptomelor. Mentionam ca
medicatia imunosupresiva are de asemenea reactii adverse grave (infectii grave, aparitia unor
tumori).
Formele grave de boala Crohn pot fi, de asemenea, tratate cu corticosteroizi cu administrare
injectabila.

22
Un medicament relativ nou, folosit in tratamentul bolii Crohn este Infliximabul (Remicade -
anticorpi monoclonali). Acesta este introdus in schema de tratament atunci cand nu se obtine
ameliorarea simptomelor dupa utilizarea celorlalte tratamente medicamentoase, in cazul
pacientilor tineri sau in cazurile grave de boala Crohn.

Tratament de intretinere

Tratamentul de intretinere consta in gasirea unei scheme de tratament care sa mentina


pentru cat mai mult timp remisiunea si sa stopeze aparitia recidivelor.

In cazul in care aminosalicilatii (Sulfasalazina si Mesalazina) si medicatia


imunosupresiva (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrexatul) mentin remisiunea, este indicat
sa se pastreze in cotinuare acelasi tratament. Este indicat sa se efectueze controale medicale
regulate (la fiecare 6 luni), iar la 2-3 luni sa se efectueze un set de analize de laborator pentru a
identifica eventualele reactii adverse la tratamentul medicamentos. Corticosteroizi
(Hidrocortizonul, Prednisonul) se pot administra pentru o perioada indelungata pentru a mentine
cat mai mult timp remisiunile.

Administrarea corticoterapiei pe o perioada lunga necesita monotorizare adecvata, pentru


reactiile adverse care pot fi grave. Este indicata profilaxia osteoporozei postcorticoterapie, prin
administrarea de calciu, vitamina D si preparate speciale pentru prevenirea osteoporozei (acid
alendronicum).
Infliximabul (Remicade) si antibioticele (Ciprofloxacina, Metronidazolul) sunt folosite in
tratamentul bolii Crohn complicata prin fistule intestinale si care nu raspunde la alt tratament
medicamentos.

Tratament in cazul agravarii bolii

Tratamentul chirurgical devine necesar in momentul in care medicatia nu este eficienta


in ameliorarea simptomelor sau in cazul in care apar complicatii care nu pot fi tratate medical.
Complicatiile care necesita tratament chirurgical sunt urmatoarele:

23
- fistulele intestinale, traiecte anormale intre 2 portiuni ale intestinului sau intre intestin si alte
organe invecinate (entero-enterale, enterovezicale, enterovaginale, enterorectale)
- abcesele intestinale (colectii purulente)
- ocluzia intestinala (intreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale)
- peritonite (infectia foitei peritoneale).

Interventia chirurgicala consta in extirparea portiunii intestinale afectate, pastrand pe loc


cat mai mult din intestinul sanatos, pentru mentinerea unei functii de digestie si absorbtie
normale. Din nefericire, boala Crohn recidiveaza postoperator in regiunile intestinale anterior
sanatoase, fiind necesare noi interventii chirurgicale.

Exista cazuri in care este necesar tratamentul chirurgical cu rezectie intestinala si


indicatie de colostomie (realizarea unui orificiu abdominal prin care materiile fecale sunt
evacuate intr-un recipient special). Colostomia poate avea un impact negativ asupra vietii
pacientului, datorita faptului ca acesta nu isi mai poate desfasura in mod normal activitatile
cotidiene. Multi pacienti considera ca viata dinaintea operatiei era mai buna si majoritatea nu
cunosc implicatiile medicale si sociale ale colostomiei.

Profilaxie

Nu se poate realiza profilaxia bolii Crohn deoarece pana in prezent nu se cunoaste cauza exacta a
bolii.

Exista insa anumiti factori care pot determina ameliorarea simptomelor, reducand astfel
severitatea afectiunii:

- administrarea corecta si regulata a medicatiei prescrise de medicul curant poate reduce numarul
recidivelor si pot mentine perioade lungi de remisiune (cand boala este inactiva clinic)
- disconfortul si durearea asociata bolii Crohn poate fi tratata cu acetaminofen (Paracetamol). Nu
este recomandata administrarea medicatiei antiinflamatorii nonsteroidiene (Ibuprofen,
Naproxen), deoarece aceste medicamente au fost asociate cu un risc crescut de aparitie a
recidivelor.

24
- stoparea fumatului aduce un beneficiu in evolutia bolii Crohn
- alimentatia rationala si excluderea din dieta a glucidelor concentrate (bomboane, dulceturi,
serbet, ciocolata), prajelilor, snaksurilor poate ameliora simptomele digestive caracteristice bolii
Crohn
- utilizarea rationala a antibioticelor. Nu este indicata administrarea empirica (fara recomandarea
medicului) a nici unui antibiotic

- exercitiul fizic regulat si evitarea stresului emotional.

Tratament ambulatoriu al copiilor cu boala Crohn

Copii cu boala Crohn au nevoie de o atentie speciala in ceea ce priveste ingrijirea lor.
Boala Crohn poate cauza malnutitie (deficiente nutritionale) si tulburari de crestere. Este foarte
important ca parintii copiilor care au fost diagnosticati cu aceasta afectiune sa incurajeze
efectuarea cat mai corecta a tratamentului medicamentos. De asemenea, copii trebuie incurajati
sa duca o viata normala, sa mentina o dieta sanatoasa si sa faca sport. Unii copii cu boala Crohn
necesita si suport psihologic, datorita faptului ca ei dezvolta mult mai usor diferite complexe
legate de boala.

Tratament medicamentos

Medicatia in boala Crohn se stabileste in functie de tipul si gravitatea afectiunii.


Aminosalicilatii sunt folositi in formele medii de boala Crohn si au ca efect reducerea inflamatiei
intestinale.
Corticosteroizii pot fi adaugati in schema de tratament pentru a atenua simptomele si pentru
a mentine pentru un timp cat mai indelungat remisiunile. Medicamentele mai puternice, precum
imunosupresivele sunt necesare in cazurile grave, complicate (pe langa Azatioprina, 6-
mercaptopurina si Metotrexatul, se poate administra si Ciclosporina).

25
Medicamentele administrate in boala Crohn, scad inflamatia intestinala si ajuta la:

- ameliorarea simptomelor
- cicatrizarea leziunilor intestinale
- pastrarea unei remisiuni de lunga durata si scad riscul de aparitie al recidivelor
- amanarea tratamentului chirurgical.

In cazul in care boala Crohn nu are simptome clinice, nu este necesar nici un tratament
medicamentos. Simptomele usoare raspund favorabil la medicatia antidiareica sau la dieta
corespunzatoare recomandata de medicul curant sau de nutritionist.

Mentionam ca medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene nu sunt recomandate


pacientilor cu boala Crohn, deoarece exista mai multe studii medicale care au aratat faptul ca
aceste medicamente pot determina acutizari si recidive.

Optiuni de medicamente

Medicatia suplimentara a bolii Crohn, consta in adimistrarea de Infliximab (Remicade) si


este indicata mai ales in cazul unor complicatii, precum fistulele intestinale. Infliximab este un
medicament care poate fi folosit un timp indelungat in tratametul bolii Crohn, insa exista unele
studii medicale care nu recomanda folosirea lui in cazul tuturor pacientilor (poate da
imunosupresie severa si poate predispune la infectii severe precum tuberculoza pulmonara).
Antibioticele sunt utilizate in tratamentul antiinfectios al complicatiilor aparute in boala Crohn
(fistule, abcese) sau in tratamentul adjuvant al complicatiilor oculare asociate bolii Crohn
(conjunctivite, iridociclite, uveite).

Alte tratamente medicamentoase aflate in studiu urmand a fi folosite in boala Crohn sunt
urmatoarele:

- Etanerceptul
- Interleukina 10 si 11

26
- Talidomida (care are insa efecte puternice teratogene, determinand malformatii ale fatului fiind
contraindicata in tratamentul femeilor insarcinate)

- CDP571, care este un compus medicamentos care conform unor studii medicale de specialitate
este extrem de eficient in tratamentul formelor grave si al complicatiilor aparute in boala Crohn.
Totusi, nu exista suficiente studii care sa dovedeasca eficienta pe termen lung sau sa evidentieze
eventualele efecte secundare.

Majoritatea medicamentelor mentionate mai sus pot fi utilizate si in tratamentul copiilor cu boala
Crohn.
Femeile insarcinate pot urma un tratament care sa includa aminosalicilatii sau corticosteroizii,
insa sunt contraindicate alte medicamente precum imunosupresivele sau Talidomida. Femeile
insarcinate diagnosticate cu boala Crohn, trebuie sa consulte medicul specialist ori de cate ori
necesita o schimbare in schema de tratament.

Metotrexatul (medicament imunosupresiv) este contraindicat pe tot parcursul sarcinii deoarece


poate sa provoace grave malformatii ale fatului sau chiar pierderi ale sarcinii. Nu exista nici un
tratament chirurgical curativ (care poate sa vindece boala), aceasta metoda fiind folosita doar in
cazul unor complicatii (fistule, ocluzii intestinale, peritonite), in scopul prezervarii cat mai bune
a functiei intestinale. Boala Crohn poate sa recidiveze postoperator in segmentele intestinale
anterior sanatoase.

In cazul in care simptomele bolii Crohn nu se amelioreaza sau se inrautatesc dupa


utilizarea medicatiei imunosupresive (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrexat) sau daca
intreruperea tratamentului cu corticosteroizi determina recidiva simptomelor, se poate incerca
administrarea de Infliximab (Remicade).

Cazurile grave sau complicate de boala Crohn pot necesita internarea pacientului. Se poate
institui alimentatia enterala (sonda nozogastrica) sau tratamentul parenteral (intravenos).
Pacientii subnutriti, in special copii cu boala Crohn, care sunt in crestere necesita suplimentarea
parenterala cu componentele nutritionale care sunt deficitare in acest caz (vitamine, minerale).
Alimentatia parenterala ajuta la vindecarea adecvata a intestinului si atenueaza simptomele
produse de boala. In unele cazuri, intreruperea tratamentului nutritional cu instituirea alimentatiei

27
orale poate determina recidiva simptomelor. Terapia nutritionala nu influenteaza prognosticul pe
termen lung al pacientilor cu boala Crohn.

Alte tratamente

Terapia complementara include:

- diete speciale si suplimente nutritionale, precum probioticele, extractul de ciubotica cucului si


uleiul de peste (acizi grasi gasiti in ton si somon)
- suplimente vitaminice, precum vitamina D si vitamina B12
- extracte din ierburi speciale, precum ginsengul
- masajul
- reflexoterapia (stimularea anumitor parti a corpului pentru ameliorarea simptomelor
determinate de boala Crohn).

Alimentatia suplimentara este necesara in cazul in care survin urmatoarele:


- controlul inadecvat al simptomelor bolii Crohn, care predispune la malnutritie cu deficite
nutritionale
- sindromul intestinului scurt, care apare datorita faptului ca a fost extirpata chirurgical o
portiune prea mare din intestinul subire, astfel ca digestia si absorbtia alimentelor devine
deficitara
- apare ocluzia intestinala.

Consiliere si psihoterapie

Boala Crohn este o afectiune cronica, incurabila care poate influenta in mod negativ viata
persoanelor cu aceasta boala. Pacientii se simt deseori deprimati si izolati de restul societatii.
Exista mai multe metode de imbunatatire a statusului psihologic (psihoterapie, terapie familiala).
Mai multe studii medicale care au aratat faptul ca sprijinul social necesar reduce stresul
emotional si scade riscul de recidiva al bolii.

28
Majoritatea pacientilor cu boli inflamatorii intestinale (rectocolita ulcerohemoragica, boala
Crohn), considera util tratamentul complementar si nontraditional. Acesta trebuie insa
obligatoriu asociat tratamentului clasic medicamentos. Multi pacienti se simt descurajati cand
realizeaza ca boala Crohn este incurabila, avand perioade de recidiva si alternanta cu perioadele
de remisiune clinica, astfel ca ajung sa apeleze la astfel de metode terapeutice nontraditionale.

Medicina traditionala ajuta in urmatoarele cazuri:

- ameliorarea simptomelor date de efectele secundare ale tratamentului medicamentos


- sprijinul psihic necesar sustinerii intr-o boala cronica
- imbunatatierea calitatii vietii.

Terapia nutritionala este foarte importanta in randul copiilor cu boala Crohn, deoarece
aceasta afectiune predispune la o intarziere a dezvoltarii si cresterii fizice normale. Tratamentul
nutritional este necesar in cazul copiilor cu episoade indelungate de diaree sau in cazul celor care
necesita interventie chirurgicala terapeutica (pentru cresterea rezistentei organismului).

Suplimente nutritionale

Unii pacienti cu boala Crohn necesita suplimente nutritionale, datorita faptului ca in


aceasta afectiune este afectata absorbtia normala a alimentelor (datorita leziunilor si inflamatiei
de la nivelul intestinului). In cazul in care pacientul este intr-o stare grava si nu se poate hrani
normal, este necesara instituirea alimentatiei enterale (prin sonda nazogastrica) sau parenterale
(prin perfuzii intravenoase).

Suplimentele nutritionale ajuta pacientii sa-si procure nutrientele esentiale, insa sunt
relativ scumpe si necesita o administrare indelungata.

Alimentatia prin sonda nazogastrica si alimentatia parenterala sunt eficiente in cazul


pacientilor cu forme grave de boala Crohn, insa predispun la infectii si dezechilibre nutritionale.
De asemenea, alimentatia artificiala poate cauza in timp probleme hepatice grave (insuficienta
hepatica).

29
Trebuie sa mentionam ca nu exista studii medicale suficiente care sa demonstreze
eficienta terapiei complementare in boala Crohn (cu exceptia antibioticelor).

30