Sunteți pe pagina 1din 5

Intotdeauna inaintea deciziei de a introduce laptele praf este recomandat sa cereti parerea medicului

pediatru, pentru a va indica cea mai potrivita formula de lapte pentru bebelus.

In ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este variabil in functie de greutatea sugarului, de
tipul de alimentatie. Astfel pentru cei alaptati exclusiv este recomandata varsta de 6 luni. Se poate
incepe mai repede cu 1-2 saptamani mai ales daca sugarul are o greutate peste cea normala(daca
medicul pediatru constata ca este vorba despre paratrofie- mult peste valorile considerate normale)
sau are scaun doar la 3 – 4 zile si o alimentatie exclusiv artificiala-lapte praf(scaun emis cu dificultate
si de consistenta crescuta, dupa ce s-au epuizat alte masuri de stimulare a tranzitului intestinal). In
aceste cazuri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara de legume si apoi piureul de legume.

Pentru cei cu greutate sub medie(stabilita si investigata de catre medicul pediatru), se poate incepe cu
cereale(fara gluten sub varsta de 6 luni), fiertura de orez sau zeamil in lapte(toate aceste produse se
gasesc in comert, provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca produsul sa corespunda
varstei sugarului : cereale pentru 4 luni, 6 luni, etc).

Sunt cazuri cand diversificarea poate fi inceputa mai devreme(4-5 luni) cum este cazul copilasilor cu
scaune la cateva zile(de obicei cei alimentati mixt sau numai cu lapte praf) cand se pot administra
sucuri de fructe (cel mai frecvent mar,para,piersica). Se incepe in prima zi cu o lingurita de suc
proaspat pregatit(niciodata din comert oricat de ” natural” ar fi) si se creste progresiv cu cate o
lingurita in fiecare zi, pana se ajunge la 20 -30 ml(in general se administreaza la masa de ora 10 – 11 ;
intre mic dejun si pranz).Acestea sunt cazuri speciale si au menirea de a inlocui manevrele de
stimulare mecanica(supozitor, termometru) in vederea emiterii scaunului.La bebelusii alimentati
artificial(cu formule de lapte praf) sunt disponibile pe piata formule speciale pentru cei cu tulburari
de tranzit;se vor incerca intai aceste formule si doar in cazul refuzului sau al ineficientei se va incepe
diversificarea; se administreaza cantitatea minima ce regleaza tranzitul intestinal si NU SE CONTINUA
diversificarea(nu se creste cantitatea de suc, nu se diversifica alte mese); aceasta este o situatie
speciala si se aplica in cazuri foarte rare!!!!

In ceea ce priveste bebelusii alaptati, acestia pot avea 7-8 scaune pe zi, la fel cum pot avea scaune la
7-8 zile; daca consistenta scaunului este normala, nu exista disconfort si durere nu se recomanda
interventie nici alimentara(diversificare) si nici medicatie.

Daca s-a inceput administrarea sucurilor de fructe din considerentele enuntate mai sus, nu se
continua diversificarea(nu se creste cantitatea si nici nu se ofera alte alimente), indiferent de tipul
de lapte pe care il primeste;se va recurge la continuarea diversificarii abia in momentul implinirii
varstei de 6 luni.

Conditii de diversificare:

 sugar sanatos;
 bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati in pozitie culcata sau
semiinclinata;
 introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2 lingurite pe zi, la inceputul
mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese(in
cazul celor alaptati, este posibil ca, indiferent de cantitatea acceptata sa mai
doreasca si lapte de mama dupa); de preferat a se incepe diversificarea la masa de
pranz;
 nu se introduc simultan mai multe alimente noi;
 nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placere
deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului;intre doua alimente
nou introduse trebuie sa existe minim 24 de ore(ideal 2-3 zile) interval liber pentru
ca in cazul unei intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat
intoleranta;
 in preparerea alimentelor nu se adauga sare(pana la varsta de 1
an),vegeta,delikat(de evitat si dupa varsta de 1 an);se pot adauga insa ierburi
aromatice(patrunjel, marar, cimbru, leustean, busuioc,etc);
 alimentele vor fi pasate(folosind dupa caz furculita/razatoare) pana la aparitia
dintilor apoi triturate pentru favorizarea procesului de masticatie si dezvoltarea
maxilarului;
 toate alimentele se administreaza cu lingurita, biberonul ramane exclusiv pentru lapte;

Legumele:

 sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si


grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si fibre;
 se pot oferi:morcovi,telina,patrunjel,pastarnac,fasole verde,galbena,mazare,
spanac(de la 7 luni, oparit, nu fiert), dovlecel,cartof dulce, cartoful “romanesc” in
cantitate mai mica(se poate creste progresiv dupa varsta de 8 luni), salata, ardei
gras,conopida,brocoli(dupa 7 luni daca tolereaza conopida), gulie, sfecla rosie;cel
putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza. Initial se
administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1 – 3 ml ulei
vegetal(masline, rapita, floarea soarelui); la piureul de legume se adauga 1g unt(un
varf de cutit) si putin lapte(lapte de mama, formula de lapte sau lapte de vaca
3,5%); se poate incepe si direct cu piure, personal prefer tranzitia usoara de la lichid
la solid, bebelusii accepta mai bine schimbarile daca acestea nu sunt produse
simultan;
 dupa 8 luni pot fi oferite si legume crude, sub stricta supraveghere, “controland”
muscatura;

Carnea:

 foarte importanta in alimentatie datorita continutului crescut de proteine de


inalta valoare biologica, necesarul de proteine la bebelus fiind foarte ridicat
datorita procesului accelerat de crestere;
 se introduce dupa varsta de 6 luni, incepand cu carnea de pui,gaina, vita, apoi
dupa 7 luni curcan,ficat de pui, peste alb pentru ca dupa 8 luni sa poata fi
introdus si somonul, foarte bogat in acizi omega;se poate folosi si carnea de
iepure daca aceasta provine din surse sigure;
 se poate introduce in supa de zarzavat initial, ulterior mixata in piureul de fructe; e necesara o
cantitate de 30-50 g carne administrate zilnic; dupa varsta de 9 luni se pot administra
perisoare de carne; chiftelute de carne sau legume insa preparate la cuptor nu prajite;
 mezelurile, conservele de carne, pate-ul nu constituie variante optime de a inlocui carnita
in alimentatia copiilor datorita procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe
care le contin.
 atarg atentia in special asupra consumului de cremvrusti la copii; acestia nu
sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 1 an, cu atat mai mult bebelusilor;
doar pentru ca sunt acceptati cu placere(datorita aditivilor si potentiatorilor de
gust) nu trebuie inclusi deloc in alimentatia copiilor;

Oul:
 se poate introduce in alimentatie dupa varsta de 6 luni; e necesara fierberea timp de
10 minute si se administreaza numai galbenusul(initial 1/8 din galbenus, apoi se
creste progresiv) pana la varsta de 10 luni(daca nu sunt antecedente de alergii) cand
se poate administra si albusul ; se ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de
pui,de 2-3 ori pe saptamana, inglobat in piureul de legume sau folosit la prepararea
perisoarelor, chiftelutelor;
 se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate
termic;

Fructele:

 se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri simple(varianta


recomandata) sau in combinatie cu branza de vaci,iaurt, cereale, seminte(in,
canepa, dovleac crud,etc) si reprezinta baza gustarilor dintre cele trei mese
principale;
 in primul an se pot oferi:mere, pere,piersici,caise,nectarine, banane, prune, gutui,
avocado,mango, papaya, kaki, citrice, pepene galben, cirese, visine, pepene
verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura, afine,kiwi,etc) se pot
oferi inainte de varsta de 1 an, cu multa precautie la cei cu antecedente de alergii in
familie;studii recente au demonstrat ca nu exista niciun beneficiu daca introducerea
acestora este amanata dupa varsta de 1-2 ani; singura conditie este de a respecta
intervalul liber intre doua noi alimente si de a le oferi in cantitati mici la inceput care
pot fi crescute progresiv in functie de complianta si toleranta;
 varianta cea mai optima de consum este sub forma de piure, proaspat preparat(se
foloseste razatoarea de sticla pentru a preveni oxidarea); piureul comparativ cu sucul
de fructe ofera o cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de
digestie;

Branza de vaca :

 se prepara in casa din lapte de vaca proaspat(3,5% grasime) la care se adauga calciu lactic(la 200 ml lapte
se adauga doua tablete de calciu lactic( 2x500g/tb sau zeama de lamaie), se incalzeste laptele intr-un vas iar
cand apar “grunji” se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserul; se strecoara dupa care se poate
servi singura sau in combinatie cu fructe, biscuiti(fara zahar), cereale, seminte; se poate administra ca si
gustare;

Iaurtul natural :

 se poate administra dupa varsta de 7 luni, simplu sau cu adaos de biscuiti(fara zahar), fructe,
cereale, seminte; se evita iaurturile cu fructe din comert;
 ideal continutul de grasimi al iaurtului trebuie sa fie mare(4-6% sau chiar 7-10%), sistemul
nervos care se afla intr-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grasimi;

Astfel, practic, la varsta de:

6 luni :

 4 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)


 o masa diversificata:- cantitatile sunt variabile, la fel, consistenta: supa de zarzavat ( 80 – 100 ml) +piure de
legume ( 75 – 100 g) + carne mixata 20 – 30 g

7 luni:
 3 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)
 2 mese diversificate

– ora 13 -14 : la piure se poate adauga ficat sau galbenus de ou, peste(salau, stiuca, somn, pastrav,
cod)

– ora 10 – 11– suc de fructe, piure de fructe(de preferat);

8 luni :

 2 mese de lapte(dimineata si seara);


 ora 9 -10 – piure de fructe in diverse variante;
 ora 12 – 13 – supa zarzavat, piure cu carne(pui, vita, curcan, gaina, iepure de casa) mixata,
ficat(de pui, galbenus ou; poate fi introdus somonul;
 ora 16 – 17 – cereale(de recomandat cele brute: malai, orez, gris, mei, amaranth, hrisca,
quinoua,etc), branza de vaci cu fructe si/sau cereale, seminte;

Cantitatile sunt estimative; foarte importanta este complianta bebelusului si toleranta la noile
alimente. Diversificarea trebuie sa fie un joc, placere pentru cei mici si nicidecum o presiune si
un continuu chin, atat pentru mamica cat si pentru bebelus.

 Pana la varsta de 1 an dar si dupa aceea numarul de mese recomandat este de 5, dintre care
trei principale si doua gustari. Mesele de dimineata si seara raman pe baza de lapte;
 O importanta deosebita trebuie acordata carnitei(30-50 g zilnic) care nu
trebuie sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa datorita
continutului mare in proteine si aminoacizi esentiali .Trebuie evitate prajelile,
mezelurile(cremvrusti, salam),carnea afumata, zaharul, siropurile, dulciurile,
la fel rontaitul intre mese(articol detaliat:Alimente Interzise Bebelusului,
Spune NU Mezelurilor);
 Catre varsta de 2 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios(refuza alimente pe
care le primea cu placere) insa, important e sa se mentina orarul meselor
principale(Alimentatia copilului mic– articol detaliat);
 Cantitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta tuturor principiilor si evitarea
supraalimentarii sugarului. In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste
nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina
modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea
la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au
demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar
supraponderal(diagnostic stabilit de medicul pediatru in urma evaluarii bebelusului
si calculului indicilor de dezvoltare) are toate sansele sa ajunga un adult obez. De
aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent
monitorizate de catre mama. In cazul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii
sunt sfatuiti sa hraneasca bebelusul normal din punctul de vedere al principiilor
alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate
normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. Problema kilogramelor in
plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie
adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci cand este posibil) ci in special
de cantitatea lor. Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu
medicul pediatru acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de
alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate,
greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psiho-somatica.
 In primele 24 luni de viata se va adauga suplimentar Vitamina D(Vigantol, Vitamina D3)
2 picaturi zilnic(doza profilactica); nu se creste doza de vitamina D decat in urma unor
investigatii medicale si la recomandarea medicului pediatru sau ortoped; este indicata
administrarea si dupa 2 ani in sezonul rece(lunile care au “ R”) pana la varsta de 7 ani si
ulterior la pubertate.Articol detaliat:Profilaxia Rahitismului;
 Pentru o dezvoltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plimbarile in
aer liber. Astfel incepand cu varsta de 1-2 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si
toamna , respectiv 2-3 saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea afara care,
initial se va face pentru perioade scurte 10 -15 minute, care se cresc progresiv, pana se
ajunge la minim 3 ore zilnic. De asemenea trebuiesc evitate zonele aglmerate, in special
Mall–urile care, din pacate au inlocuit aleile din parc.

In concluzie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele 6 luni si


o diversificare corespunzatoare va asigura o dezvoltare armoniosa ce se va mentine si dupa
varsta de 1 an fiind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de
nutritie a copilului.