LP 5 FOSA TEMPORALĂ

FOSA TEMPORALĂ
LIMITE:
1.Superioară: linia temporală superioară;
2.Inferioară: creasta supramastoidiană a osului temporal, marginea superioară a
arcadei zigomatice şi planul orizontal care trece prin creasta infratemporală de la
nivelul aripii mari a sfenoidului şi arcada zigomatică;.
3.Posterioară: linia temporală inferioară;
4.Anterioară: procesul zigomatic al frontalului, procesul frontal al zigomaticului şi
faţa temporală a osului zigomatic.
PLANUL TEMPORAL (PLANUM TEMPORALE) este format din cinci oase
care participă la constituirea fosei.
1.Scuama osului temporal
2.Partea inferioară a osului parietal
3.Faţa temporală a osului frontal
4.Faţa temporală a aripii mari a osului sfenoid
5.Faţa temporală a osului zigomatic
SUTURILE:
Fosa temporală 1.Sutura scuamoasă este situată între scuama osului temporal şi osul parietal.
1. scuama temporală; 2. 2.Sutura coronală este situată între osul parietal şi scuama frontalului.
osul parietal; 3. faţa 3.Sutura sfeno-parietală este situată între osul parietal şi aripa mare a sfenoidului.
temporală a scuamei
osului frontal; 4. faţa 4.Sutura sfeno-scuamoasă este situată între scuama temporalului şi aripa mare a
temporală a aripii mari a osului sfenoid.
sfenoidului; 5. faţa 5.Sutura zigomatico-sfenoidală este situată între faţa temporală a osului zigomatic
temporală a osului şi aripa mare a osului sfenoid.
zigomatic; 6. sutura
scuamoasă; 7. sutura COMUNICĂRILE FOSEI TEMPORALE cu:
coronală; 8. linia 1.Fosa infratemporală-prin spaţiul dintre arcada zigomatică şi faţa temporală a
temporală inferioară; 9. aripii mari a osului sfenoid; acest spaţiu conţine muşchiul temporal.
linia temporală 2.Orbita-prin gaura zigomatico-temporală situată pe faţa temporală a osului
superioară; 10. procesul
zigomatic a osului zigomatic şi prin canalul zigomaticului. Prin acest orificiu intră în fosă nervul
frontal; 11. procesul zigomatico-temporal (ramură a nervului zigomatic).
frontal al osului 3.Regiunea zigomatică-prin gaura zigomatico-temporală şi prin canalul
zigomatic; 12. arcada zigomaticului.
zigomatică; 13. creasta
supramastoidiană; 14. CONŢINUTUL FOSEI TEMPORALE : muşchiul temporal şi fascia temporală,
sutura sfeno-parietală vasele temporale profunde şi nervii temporali profunzi.
FOSA
INFRATEMPORALĂ
Fosa infratemporală-vedere inferioară
1.corpul madibulei; 2. tuberozitatea
maxilară; 3. fisura orbitală inferioară; 4.
lama laterală a procesului pterigoid; 5.
gaura ovală; 6. spina sfenoidului; 7. gaura
spinoasă; 8. aripa mare a sfenoidului; 9.
creasta infratemporală; 10. tuberculul
articular; 11. porţiunea precondiliană a
scuamei osului temporal; 12. procesul
coronoid; 13. ramul mandibulei; 14.
antilingula; 15. gaura mandibulei
Fosa infratemporală-vedere
laterală
1. arcada zigomatică; 2. porţiunea
precondiliană a scuamei
temporale; 3. tuberculul articular;
4. fosa mandibulară; 5. gaura
spinoasă; 6. spina sfenoidului; 7.
gaura ovală; 8, 16. faţa
infratemporală a aripii mari a
sfenoidului; 9. fosa
pterigopalatină; 10. lama laterală a
procesului pterigoid; 11. gaura
sfenopalatină; 12. foramina
alveolaria; 13. tuberozitatea
maxilară; 14. şanţul nervului
maxilar; 15. fisura orbitală
inferioară; 17. creasta
infratemporală
FOSA INFRATEMPORALĂ
PEREŢII FOSEI INFRATEMPORALE:
1.Peretele superior este format din:
a.faţa infratemporală a aripii mari a osului sfenoid care este limitată
lateral de creasta infratemporală. Prezintă următoarele elemente:zona
anterioară unde au originea fibre ale muşchiului pterigoidian lateral, gaura
ovală, gaura spinoasă şi spina sfenoidului.
b.partea precondiliană a scuamei temporalului
c.planul orizontal ce trece prin creasta infratemporală şi arcada
zigomatică
*la nivelul peretelui anterior în partea superioară se află fisura orbitală
inferioară prin care fosa infratemporală comunică cu orbita.
2.Peretele anterior este format din faţa infratemporală a corpului osului
maxilar care prezintă: tuberozitatea maxilară, şanţul nervului maxilar şi
foramina alveolaria.
3.Peretele medial este format din:
a.lama laterală a procesului pterigoid şi rădăcina sa externă
b.fisura pterigomaxilară
4.Peretele lateral este format din:
a.faţa medială a ramului mandibulei,a colului mandibulei şi a procesului
condilar.
b.faţa medială a arcadei zigomatice (formată prin articularea dintre
procesul temporal al osului zigomatic şi procesul zigomatic al osului
temporal).
5.Peretele posterior este un plan frontal ce trece prin articulaţia temporo-
mandibulară sau planul tangent la marginea posterioară a ramului mandibulei.
6.Peretele inferior este un plan orizontal tangent la marginea inferioară a
corpului mandibulei.
COMUNICĂRILE FOSEI INFRATEMPORALE cu:
1.Fosa temporală-prin spaţiul dintre arcada zigomatică şi creasta
infratemporală;
2.Orbita-prin fisura orbitală inferioară ;
3.Fosa craniană mijlocie-prin găurile ovală şi spinoasă.
4.Regiunea maseterină-prin spaţiul dintre incizura mandibulei şi arcada
zigomatică;
5.Fosa pterigopalatină-prin fisura pterigomaxilară prin care trece artera
maxilară.
CONŢINUTUL FOSEI INFRATEMPORALE:muşchii pterigoidieni lateral
şi medial, nervul mandibular, artera maxilară şi plexul venos pterigoidian.
FOSA PTERIGOPALATINĂ
Fosa pterigopalatină
1. şanţul nervului maxilar; 2. fisura
orbitală inferioară; 3. gaura
sfenopalatină; 4. fisura pterigomaxilară;
5. lama laterală a procesului pterigoid;
Fosa pterigopalatină
1. gaura rotundă; 2. rădăcina anterioară
a aripii mici a sfenoidului; 3. corpul
sfenoidului; 4. canalul optic; 5. gaura
sfenopalatină; 6. lama verticală a
palatinului; 7. canalul palatin mare;
FOSA PTERIGOPALATINĂ
Fosa pterigopalatină are formă de piramidă patrulateră cu baza situată
superior.
PEREŢII FOSEI PTERIGOPALATINE:
1.Peretele superior (baza) este format din rădăcina anterioară a aripii
mari a osului sfenoid.
2.Peretele anterior este alcătuit din marginea posterioară a feţei
infratemporale a corpului osului maxilar şi din procesul orbital al osului
palatin.Pe această faţă se face comunicarea cu orbita prin fisura orbitală
inferioară.
3.Peretele medial este format din lama verticală (perpendiculară) a
osului palatin. În partea superioară se află gaura sfenopalatină care
stabileşte o comunicare cu cavitatea nazală şi conţine artera sfenopalatină şi
nervii nazali postero-superiori.
4.Peretele posterior este format din marginea anterioară a procesului
pterigoid. Pe acest perete se află gaura rotundă şi orificiul anterior al
canalului pterigoidian (vidian).
5.Peretele lateral este un perete virtual format din fisura pterigomaxilară
care stabileşte o comunicare cu fosa infratemporală.
6.Vârful fosei se află la nivelul canalului palatin mare. Acesta se deschide
prin gaura palatină mare la nivelul palatului dur. Prin canalul palatin mare
coboară vasele palatine descendente şi nervul palatin mare.
COMUNICĂRILE FOSEI PTERIGOPALATINE cu:
1.Cavitatea nazală prin gaura sfenopalatină prin care trec artera
sfenopalatină şi nervii nazali postero-superiori;
2.Fosa craniană mijlocie prin gaura rotundă de la nivelul peretelui posterior
al fosei pterigopalatine;pe aici trec nervul maxilar şi vene emisare.
3.Gaura ruptă prin canalul pterigoidian (vidian);el conţine artera şi nervul
pterigoidian.
4.Palatul dur prin canalul palatin mare (care conţine vasele palatine
descendente şi nervul palatin mare) şi canalele palatine mici (ce conţin
vasele palatine mici şi nervii palatini mici).
5.Orbita prin fisura orbitală inferioară ;
6.Fosa infratemporală prin fisura pterigomaxilară prin care trec artera
maxilară şi plexul venos pterigoidian.
CONŢINUTUL FOSEI PTERIGOPALATINE: nervul maxilar, artera
maxilară şi ganglionul pterigopalatin;

ORBITA
Orbita
1. gaura/incizura frontală; 2. partea orbitală a osului frontal; 3.
gaura/incizura supraorbitală; 4,28. marginea supraorbitală; 5. fosa
glandei lacrimale; 6. canalul optic; 7. aripa mică a sfenoidului; 8.
fisura orbitală superioară; 9. procesul zigomatic al frontalului; 10.
aripa mare a sfenoidului; 11. faţa orbitală a aripii mari a
sfenoidului; 12. gaura zigomatico-orbitală; 13. procesul frontal al
osului zigomatic; 14. fisura orbitală inferioară; 15. şanţul
infraorbital; 16. procesul orbital al osului palatin; 17. gaura
infraorbitală; 18. marginea infraorbitală; 19. faţa orbitală a corpului
maxilarului, 20. impresiune determinată de originea muşchiului
oblic inferior; 21. lama papiracee; 22. creasta lacrimală anterioară;
23. creasta lacrimală posterioară; 24. osul lacrimal; 25. fosa sacului
lacrimal; 26. procesul frontal al maxilarului; 27. foseta trohleară;
PEREŢII ORBITEI
TAVANUL ORBITEI este format din:
1.Partea orbitală a osului frontal prezintă antero-lateral fosa lacrimală care conţine partea orbitală a
glandei lacrimale. Antero-medial se distinge foseta trohleară unde se inseră trohleea muşchiului oblic
superior. Anterior se află găurile frontală şi supraorbitală.
2.Aripa mică a osului sfenoid prezintă la bază canalul optic prin care trec nervul optic şi artera
oftalmică.
PODEAUA ORBITEI este formată din:
1.Faţa orbitală a corpului osului maxilar este traversată de şanţul infraorbital care se continuă cu
canalul infraorbital. Aceste două elemente conţin mănunchiul vasculonervos infraorbital. În partea
medială se află o mică depresiune determinată aria de origine a muşchiului oblic inferior.
2.Faţa orbitală a osului zigomatic
3.Faţa orbitală a procesului orbital al osului palatin
PERETELE MEDIAL este format din următoarele oase:
1.Faţa laterală a procesului frontal al osului maxilar pe care se observă creasta lacrimală
anterioară.
2.Faţa laterală a osului lacrimal,care prezintă creasta lacrimală posterioară. Zona situată anterior de
creasta lacrimală posterioară este concavă şi împreună cu procesul frontal al osului maxilar participă la
formarea fosei sacului lacrimal.
3.Faţa laterală a labirintului etmoidal (os planum/lama papiracee)
4.Porţiunea prealară a feţei laterale a corpului osului sfenoid
*Găurile etmoidale anterioară şi posterioară se află la nivelul suturii fronto-etmoidală şi conţin
mănunchiurile vasculonervoase etmoidale anterior şi posterior.
PERETELE LATERAL este format din:
1.Faţa orbitală a aripii mari a osului sfenoid
2.Faţa orbitală a osului zigomatic prezintă gaura zigomatico-orbitală prin care intră nervul zigomatic.
ADDITUSUL ORBITEI este delimitat de următoarele elemente:
1.Marginea supraorbitală aparţine osului frontal.
2.Procesul zigomatic al osului frontal şi procesul frontal al osului zigomatic se articulează prin
sutura fronto-zigomatică şi delimitează lateral additusul orbitar.
3.Marginea infraorbitală limitează inferior additusul orbitar şi este formată din marginea orbitală a
osului zigomatic şi marginea infraorbitală de la nivelul osului maxilar.
4.Crestele lacrimale anterioară şi posterioară care delimitează între ele fosa sacului ce uneşte
găurile infraorbitală, mentală şi supraorbitală;prin ea trece mănunchiul vasculo-nervos supraorbital.
APEXUL ORBITEI se află la nivelul părtii mediale a fisurii orbitale superioare.
 COMUNICĂRILE ORBITEI se fac cu:
1.Fosa craniană anterioară prin gaura
optică (prin care trec nervul optic şi artera
oftalmică) şi canalele etmoidale anterior şi
posterior (prin care trec mănunchiurile
vasculonervoase etmoidal anterior şi
posterior).
2.Cavitatea nazală prin canalul lacrimo-
nazal.
3.Fosa temporală prin gaura zigomatico-
orbitală şi deci prin intermediul canalului
zigomaticului. 4.Fosa pterigopalatină prin
fisura orbitală inferioară; aceasta este
străbătută de mănunchiul vasculo-nervos
infraorbital, nervul zigomatic, ramuri orbitale
ale ganglionului pterigopalatin şi nervul
orbitociliar.
5.Fosa infratemporală prin intermediul
fisurii orbitale inferioare.
6.Fosa craniană mijlocie prin fisura orbitală
superioară străbătută de nervii IIII V, VI,
nazociliar, frontal, lacrimal, venele oftalmice
,anastomoza între artera lacrimală şi artera
meningee medie.
7.Regiunea frontală prin găurile
supraorbitală şi frontală.
8.Regiunea infraorbitală-prin canalul şi
gaura infraorbitală prin care trece
Orbita mănunchiul vasculo-nervos infraorbital.
1. gaura/incizura frontală; 2. partea orbitală a osului frontal; 3. gaura/incizura supraorbitală; 4,28. 9.Regiunea zigomatică prin canalul
marginea supraorbitală; 5. fosa glandei lacrimale; 6. canalul optic; 7. aripa mică a sfenoidului; 8.
fisura orbitală superioară; 9. procesul zigomatic al frontalului; 10. aripa mare a sfenoidului; 11.
zigomaticului.
faţa orbitală a aripii mari a sfenoidului; 12. gaura zigomatico-orbitală; 13. procesul frontal al osului
zigomatic; 14. fisura orbitală inferioară; 15. şanţul infraorbital; 16. procesul orbital al osului CONŢINUTUL ORBITEI:globul ocular,
palatin; 17. gaura infraorbitală; 18. marginea infraorbitală; 19. faţa orbitală a corpului maxilarului, muşchii extrinseci ai globului ocular, artera
20. impresiune determinată de originea muşchiului oblic inferior; 21. lama papiracee; 22. creasta
lacrimală anterioară; 23. creasta lacrimală posterioară; 24. osul lacrimal; 25. fosa sacului lacrimal;
oftalmică, nervul optic, nervii lacrimal,
26. procesul frontal al maxilarului frontal, nazociliar, venele oftalmice,
ganglionul ciliar, glanda lacrimală şi sacul
lacrimal.
 Cavitatea nazală este formată din două fose
CAVITATEA NAZALĂ nazale separate prin septul nazal.
Peretele lateral al cavităţii nazale-planul
profund
1. procesul frontal al osului maxilar; 2.
şanţul lacrimal; 3. gaura sfenopalatină; 4.
creasta etmoidală a lamei verticale a osului
palatin; 5. creasta concală a lamei verticale
a osului palatin; 6. lama verticală a osului
palatin; 7. lama medială a procesului
pterigoid; 8. lama orizontală a osului
palatin; 9. procesul palatin al osului
maxilar; 10. creasta concală a osului
maxilar; 11. creasta etmoidală a osului
maxilar;
Peretele lateral al cavităţii nazale-planul
mijlociu
1. procesul frontal al osului maxilar; 2.
osul lacrimal; 3. incizura sfenopalatină; 4.
procesul etmoidal; 5. lama verticală a
osului palatin; 6. procesul piramidal al
osului palatin; 7. lama orizontală a osului
palati; 8. cornetul nazal inferior; 9.
procesul palatin al osului maxilar; 10.
procesul lacrimal al cornetului nazal
inferior; 11. creasta etmoidală;
APERTURA PIRIFORMĂ
este deschiderea anterioară a
cavităţii nazale. Ea este limitată
superior de oasele nazale şi
infero-lateral de incizurile
nazale ale oaselor maxilare. În
CHOANELE sunt două orificii separate de
partea inferioară, pe linia
marginea posterioară a vomerului. Superior sunt
mediană se observă spina
limitate de corpul osului sfenoid, inferior de
nazală anterioară, o
marginea posterioară a lamei orizontale a osului
proeminenţă formată prin
palatin şi lateral de marginea posterioară a lamei
articularea extremităţilor
mediale a procesului pterigoid. Choanele
anterioare ale incizurilor nazale
stabilesc comunicarea între cavitatea nazală şi
ale oaselor maxilare.
nazofaringe.
PERETELE LATERAL este constituit din trei planuri osoase suprapuse:
1.Planul profund este format din faţa nazală a corpului osului maxilar, faţa
nazală a procesului frontal al osului maxilar şi faţa internă a lamei mediale
a procesului pterigoid.
2.Planul mijlociu este format anterior din osul lacrimal şi lama
perpendiculară a osului palatin.
3.Planul superficial este alcătuit din:
a.cornetul nazal inferior
b.masa laterală a osului etmoid (labirintul etmoidal) la nivelul căreia se
observă următoarele elemente: cornetul nazal suprem, cornetul nazal
superior, meatul nazal superior, cornetul nazal mijlociu şi meatul nazal
mijlociu.
*Meaturile nazale sunt spaţii situate între cornetele nazale şi peretele lateral al
cavităţii nazale:
-meatul nazal mijlociu este situat între peretele lateral al cavităţii nazale şi
cornetul nazal mijlociu. În acest meat la nivelul feţei mediale a labirintului
etmoidal se află următoarele elemente: bula etmoidală (proeminenţă determinată
de celulele etmoidale mijlocii), procesul uncinat, hiatusul semilunar (spaţiul
dintre bula etmoidală şi procesul uncinat prin care sinusul maxilar comunică cu
cavitatea nazală), infundibulul etmoidal (spaţiul la nivelul căruia se află
deschiderea inferioară a canalului frontonazal, care stabileşte o comunicare între
sinusul frontal şi cavitatea nazală). Partea anterioară a meatului nazal mijlociu se
numeste atrium şi prezintă inferior o proeminenţă numită agger nasi.
-meatul nazal superior este un spaţiu situat între peretele lateral al cavităţii
nazale şi cornetul nazal superior; la nivelul acestui meat se află deschiderile
celulelor etmoidale posterioare.
-meatul nazal inferior reprezintă un spaţiu dintre cornetul nazal inferior şi
peretele lateral al cavităţii nazale; în partea sa anterioară se deschide canalul
lacrimonazal prin care se stabileşte comunicarea între orbită şi cavitatea nazală.
*Cornetele nazale sunt lame osoase suprapuse în aşa fel încât fiecare dintre ele
este situat deasupra jumătăţii posterioare a cornetului subiacent:
-cornetul nazal suprem
-cornetul nazal superior
-cornetul nazal mijlociu aparţine împreună cu cele precedente masei laterale
a etmoidului ; cornetul nazal mijlociu se ataşează în partea anterioară de creasta
etmoidală a osului maxilar; în partea posterioară se articulează cu creasta
etmoidală a osului palatin.
-cornetul nazal inferior
*Recesul sfeno-etmoidal este un spaţiu situat între cornetul nazal superior şi faţa
anterioară a corpului sfenoidului.

Peretele lateral al cavităţii
nazale-planul superficial
1. procesul frontal al osului
maxilar; 2. deschiderea canalului
frontonazal; 3. bula etmoidală; 4.
masa laterală a etmoidului; 5.
cornetul nazal superior; 6.
cornetul nazal suprem; 7, 10.
deschiderile celulelor etmoidale
posterioare; 8. gaura
sfenopalatină; 9. lama medială a
procesului pterigoid; 11. cornetul
nazal mijlociu; 12. deschiderile
celulelor etmoidale mijlocii; 13.
hiatusul semilunar; 14. procesul
uncinat al etmoidului; 15.
deschiderile celulelor etmoidale
anterioare; 16. deschiderea
lacrimonazal; 17. cornetul nazal
inferior;
SEPTUL NAZAL este format în principal
din osul vomer, lama perpendiculară a
osului etmoid şi din cartilajul septal
nazal.
*alte elemente osoase care participă la
formarea septului nazal sunt:
-marginea medială a oaselor nazale
-spina nazală a osului frontal
-creasta sfenoidală şi rostumul sfenoidal
-crestele nazale ale oaselor maxilare şi
palatine
Septul nazal şi tavanul cavităţii nazale
1. lama perpendiculară a etmoidului; 2. vomerul; 3.
osul nazal; 4. scuama osului frontal; 5. lama ciuruită a
etmoidului; 6. faţa anterioară a corpului sfenoidului;
7. faţa inferioară a corpului sfenoidului;
Peretele lateral al cavităţii nazale
1. procesul frontal al osului maxilar; 2. celule etmoidale anterioare; 3.
lama ciuruită a etmoidului; 4. cornetul nazal superior; 5. cornetul nazal
suprem; 6,8; deschiderile celulelor etmoidale posterioare; 7. corpul
sfenoidului; 9,10. deschiderile celulelor etmoidale mijlocii; 11. lama
medială a procesului pterigoid; 12. gaura sfenopalatină; 13. lama
verticală a osului palatin; 14. lama orizontală a osului palatin; 15.
procesul etmoidal al cornetului nazal inferior; 16. procesul lacrimal al
cornetului nazal inferior; 17.orificul inferior al canalului lacrimonazal;
18. procesul palatin al osului maxilar; 19. cornetul nazal inferior; 20.
hiatusul semilunar; 21. orificiul inferior al canalului frontonazal; 22.
cornetul nazal mijociu; 23. deschiderile celulelor etmoidale anterioare

PERETELE SUPERIOR este format din :
1.Oasele nazale
2.Lama ciuruită a osului etmoid
3.Procesul etmoidal al osului sfenoid
4.Faţa anterioară a corpului osului sfenoid care
prezintă deschiderile sinusurilor sfenoidale.
5.Faţa inferioară a corpului sfenoidului pe care se
află chonca sfenoidală.
*Alte elemente care participă la formarea tavanului
cavităţii nazale sunt: spina nazală a osului frontal,
aripile vomerului, procesele vaginale ale proceselor
pterigoide şi procesele sfenoidale ale oaselor
palatine
PERETELE INFERIOR este format în 2/3
anterioară din procesele palatine ale oaselor
maxilare şi în 1/3 posterioară din lamele orizontale
ale oaselor palatine.În partea anterioară se află, de o
parte şi de cealaltă a septului nazal, orificiile
superioare ale celor două canale incisive (prin care
Peretele lateral al cavităţii nazale trec nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei
1. meatul nazal inferior; 2. meatul nazal mijlociu; 3. meatul nazal superior; 4. palatine mari). Posterior între lamele orizontale ale
scuama osului frontal; 5. lama ciuruită a etmoidului; 6. faţa anterioară a oaselor palatine şi procesele palatine ale oaselor
corpului sfenoidului; 7. faţa inferioară a corpului sfenoidului; 8. palatul dur; 9.
cornetul nazal inferior; 10. cornetul nazal mijlociu; 11. cornetul nazal superior;
maxilare se află sutura palatină transversă.
12. osul nazal; 13. sinusul frontal; 13. sinusul sfenoidal
COMUNICĂRILE CAVITĂŢII NAZALE se fac cu:
1.Fosa pterigopalatină prin gaura sfenopalatină prin care trec artera sfenopalatină şi nervii nazali postero-superiori.
2.Sinusul maxilar prin hiatusul semilunar.
3.Palatul dur prin canalele incisive străbătute de nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari. 4.Fosa
craniană anterioară prin lama ciuruită a etmoidului prin care trec filetele nervilor olfactivi,ramuri ale arterei etmoidale
anterioare şi nervul etmoidal anterior.
5.Sinusul frontal prin canalul frontonazal,care se deschide în meatul nazal mijlociu.
6.Celulele etmoidale prin deschiderile acestor celule la nivelul meaturilor nazale superior (celulele etmoidale posterioare) şi
mijlociu (celulele etmoidale mijlocii şi anterioare).
7.Sinusul sfenoidal prin deschiderile sinusurilor în recesul sfeno-etmoidal care separă cornetul nazal superior de faţa
anterioară a corpului sfenoidului.
8.Orbita prin canalul lacrimonazal care se deschide în meatul nazal inferior.
9.Nazofaringele (în cazul craniului cu părţi moi) prin choane.
10.Vestibulul nazal şi exteriorul (în cazul craniului cu părţi moi) prin intermediul aperturii piriforme.
SINUSURILE PARANAZALE sunt:
sinusurile frontale, sinusurile
maxilare, celulele etmoidale şi
sinusurile sfenoidale.
Sinusurile frontale sunt două cavităţi
simetrice situate în partea inferioară a
scuamei osului frontal. Fiecare sinus
comunică cu cavitatea nazală prin
canalul frontonazal care se deschide în
meatul nazal mijlociu.
Sinusul maxilar este o cavitate situată
în corpul osului maxilar. Pe peretele
medial al sinusului maxilar se află
hiatusul semilunar prin care sinusul
comunică cu cavitatea nazală (meatul
nazal mijlociu).
Celulele etmoidale sunt cavităţi
situate în masele laterale ale osului
etmoid (labirintul etmoidal). Ele sunt
grupate în celule etmoidale anterioare,
mijlocii şi posterioare. Celulele
etmoidale posterioare se deschid în
meatul nazal superior şi cele mijlocii
şi anterioare în meatul nazal mijlociu.
Sinusurile sfenoidale sunt două
cavităţi situate în corpul osului sfenoid
care comunică anterior cu cavitatea
nazală prin deschiderile sinusurilor.