Sunteți pe pagina 1din 8

Dieta şi microbiomul intestinal

Autor:

Roxana Mihăilescu, Ing. Chim., Doctor în Farmacie


Dieta este un factor cheie pentru specificitatea şi individualitatea compoziției microbiomului.


Dovezi preliminare sugerează că obișnuințele alimentare sunt asociate cu combinații distincte
de bacterii (enterotip), constituienții alimentari având capacitatea de a influența semnificativ
creșterea și funcționalitatea bacteriilor benefice în intestin.
Bacteriile sunt specializate în fermentarea diferitelor substraturi, astfel încât dietele complexe
pot oferi o serie de factori esențiali pentru inhibarea sau dezvoltarea acestora. În plus,
produsele finale ale metabolismului bacterian, în special acizii grași cu lanț scurt (SCFA),
sunt vitale pentru sănătatea umană.
Bacteriile cele mai numeroase şi rolul lor

Populația bacteriană (în număr de 1014 indivizi aparținând la cca 500-1.000 specii distincte)
este clasa de microorganisme dominante în colon. Dintre cele 70 de grupe distincte, 3 grupe,
respectiv Bacteroidetes (gram-negative), Firmicutes (gram-pozitive) şi Actinobacteria (gram-
pozitive), reprezintă cca 90-95% din populația bacteriană.
Clasa Bacteroidetelor include genurile Bacteroides și Prevotella, organisme care posedă
capacitatea de a utiliza o gamă foarte largă de substraturi și care produc preponderent
propionat de etil. Deoarece sunt mai puțin specifice pentru digestia grăsimilor, se consideră
că pot proteja împotriva obezității.
Firmicutele includ mai multe specii care degradează polizaharidele nedigerabile şi produc
predominant butirat. Raportul crescut de Firmicutes este asociat unui risc mai mare de
obezitate, ca urmare a creșterii absorbției grăsimilor.
Alte clase precum Actinobacteriiile (care includ Bifidobacterium spp.), Proteobacteriiile
(inclusiv Escherichia coli) și Verrucomicrobii (inclusiv Akkermansia muciniphila) sunt de
obicei prezente în număr mai mic în microbiomul intestinal sănătos, dar au un potențial
considerabil de a influența sănătatea.
Numărul Actinobacteriilor este important pentru menținerea sănătății microbiomului
intestinal. Astfel s-a constatat că pacienții cu psoriazis au o populație scăzută, în timp ce la
persoanele cu colite ulcerative aceste bacterii sunt în număr crescut.
Pe lângă SCFA, din procesul de fermentație bacteriană a substraturilor zaharidice rezultă
CO2 şi H2, produşi utilizați de alte specii (de exemplu Archaea) pentru a produce metan sau
acetat.
Prin fermentația bacteriană a proteinelor şi aminoacizilor sunt produşi acizi graşi cu lanț
ramificat.

De ce sunt esențiali pentru sănătate acizii graşi cu catena scurtă (SCFA)?

Butiratul este utilizat în principal ca sursă de energie pentru celulele din colon; în proporție
de 70-90% este oxidat în acetil-CoA, compus care generează ATP (adenozin trifosfat), ceea
ce duce la creşterea activității mitocondriilor; crește consumul de energie, prin îmbunătățirea
funcției mitocondriale, reduce obezitatea, crește funcția de barieră intestinală, prevenind
trecerea toxinelor în fluxul sangvin, are potențial antiinflamator, protejează împotriva
obezității induse de dietă, fără a provoca în mod necesar o reducere a aportului caloric
(mediat prin hormonii intestinali), crește sinteza leptinei (care reduce pofta de mâncare),
previne activarea producției de glucoză intestinală, îmbunătățește sensibilitatea la insulină.
Propionatul ajunge în ficat prin circulația portală și produce glucoză, influențează obezitatea
(are efect atât pro-, cât și antiobezitate, dar în general se pare că protejează împotriva
obezității, deoarece reduce pofta de mâncare prin creșterea sintezei de leptină), diminuează
sinteza colesterolului (prin inhibarea acetil-CoA sintetazei, enzima care transformă acetatul
de la acetil-CoA), este precursor pentru producerea glucozei de către ficat (ceea ce scade
sinteza colesterolului), inhibă rezistina în țesutul adipos uman.
Acetatul acționează ca un combustibil pentru crearea de grăsime și sinteza colesterolului în
ficat și în alte țesuturi. Studiile la om au arătat că administrarea lactulozei (substanța
metabolizată de microbiom pentru a produce cantități mari de acetat) la voluntari, timp de 2
săptămâni, a provocat o creștere semnificativă atât a colesterolului total și LDL-ului, cât şi a
nivelurilor de apoproteină ApoB și de acetat în sânge.
Corelația între dietă şi microbiom

Pe baza analizelor metagenomice se consideră că predominante în comunitatea intestinală


umană sănătoasă sunt Prevotella, Bacteroides și Ruminococcus spp.
În studiile pe animale şi pe oameni care au urmărit corelația dintre microbiom şi obezitate s-a
constatat că persoanele obeze au o diversitate scăzută a microbiomului, un procent ridicat de
Firmicute şi Actinobacterii şi un procent scăzut de Bacteriodes, Verrucomicrobia şi
Faecalibacterium prausnitzii.
Studiile au arătat că aportul alimentar influențează semnificativ compoziția microbiomului.
Astfel s-a constatat că persoanele ale căror fecale conțin mai multe Prevotella au tendința de
a consuma mai multe fibre, în timp ce cele care au predominant Bacteroides tind să consume
mai multe proteine și grăsimi.
Câteva studii observaționale au investigat diferența de compoziție a microbiomului (conținut
în fecale) între vegetarieni și omnivori. Rezultatele acestor studii indică faptul că
microbiomul omnivorilor este bogată în bacterii din genul Clostridium (bacterii care produc
butirat), aceştia având şi un nivel crescut de butiril-CoA CoA-transferază. În grupul
vegetarienilor s-a raportat existența proporțiilor crescute ale grupului Bacteroidetes
(Prevotella, Bacteroides thetaiotaomicron, Clostridium clostridioforme și Faecalibacterium
prausnitzii).

Consumul de fibre alimentare

Studiile ce au urmărit influența consumului de fibre alimentare asupra organismului au


evidențiat o gamă largă de beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea homeostaziei
glucozei, profilurilor de lipide din sânge, a greutății corporale, precum şi un risc redus de
cancer de colon. Fibrele alimentare, amidonul, oligozaharidele constituie principalele
substraturi pentru dezvoltarea bacteriilor în colon, dat fiind metabolizarea acestora şi
producerea de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), precum şi de alți metaboliți, cum ar fi lactat,
piruvat, etanol, hidrogen și succinat.
În majoritatea cazurilor, produsele rezultate din metabolismul unei specii bacteriene servesc
ca substrat de creştere pentru o altă specie. Cele mai mari consumatoare de polizaharide sunt
bacteriile din genul Bacteroides, dar studiile au evidențiat şi dezvoltarea specii de
Bifidobacterium, Ruminococcus, Eubacterium, Lactobacillus și Clostridium.
Cerealele integrale conțin o cantitate mare de fibre alimentare. Organismul uman nu are toate
enzimele necesare digerării acestor structuri şi prin urmare, fibrele ajung la colon, unde sunt
metabolizate de microbiom, afectând creșterea diferitelor grupuri de bacterii.
Un studiu controlat a arătat că, după 3 săptămâni de consum de cereale pe bază de porumb, la
micul dejun, nivelurile de bifidobacterii au fost crescute în fecalele voluntarilor.
Creşterea speciilor de Bifidobacterium și a grupului Lactobacillus/Enterococcus a fost
evidențiată a fi mult mai pregnantă după consumul de cereale integrale, față de cel de tărâțe
de grâu. În ceea ce priveşte diferența microbiomul după consumul de pâine albă de grâu şi
pâine de secară, un studiu comparativ a evidențiat scăderea numărului de Bacteroidetes şi
creşterea nivelului de Clostridium, Collinsella și Atopobium spp.
Cercetări similare au urmărit influența consumului zilnic de orez brun sau fulgi de orz, toate
studiile conluzionând că administrarea cerealelor integrale creşte diversitatea microbiomului
intestinal, favorizează creşterea Firmicutelor și reducerea Bacteroidetelor.
În ceea ce priveşte influența dietelor conținând fibre alimentare (amidon, inulină, celuloză,
fructo-oligozaharide, galacto-oligozaharide, beta-glucani etc.), dat fiind interacțiunile
complexe determinate atât de prezența unui anumit substrat de fibre (cu un anumit grad de
polimerizare), cât şi a diversității microbiene existente şi a timpului de tranzit intestinal, rata,
raportul şi amploarea producției de SCFA sunt variate.
Studii recente au arătat că ingerarea unor oligozaharide, cum ar fi fructo-oligozaharidele, ar
putea modifica compoziția bacteriană a florei dominante prin creșterea bifidobacteriilor
(bacterii care hidrolizează polizaharidele, transformându-le în zaharuri simple precum:
glucoză, galactoză, fructoză).

Consumul de fructe şi nuci

În ceea ce priveşte consumul de fructe şi de nuci, studiile au evidențiat că fructele de pădure


(care conțin antociani) determină creşterea Bifidobacterium spp. (în special Lactobacillus
acidophilus), dar nu au nici un efect asupra Bacteroides spp., Prevotella spp., Enterococcus
spp.
După consumul de vin roșu și must din struguri negri s-a evidențiat abundența de
Bifidobacterium şi Enterococcus, mult mai pronunțată fiind creşterea determinată de
consumul vinului, fapt ce a fost explicat prin sinergismul de acțiune între alcool şi ceilalți
constituenți din vin.
Consumul de fistic a avut un impact mai puternic asupra compoziției microbiotei decât
consumul de migdale, o mai mare capacitate de producție de butirat.
Consumul de găsimi
Datele preliminare din studiile pe subiecți umani sugerează că grăsimile alimentare
modulează indirect compoziția microbiomului intestinal prin efectul său asupra secreției şi
compoziției acizilor biliari.
Este bine cunoscut faptul că aportul crescut de grăsimi stimulează secreția acizilor biliari și a
crește concentrațiile fecale ale acizilor biliari secundari, cum ar fi acidul dezoxicolic (DCA).
Datorită activității antimicrobiene selective, aceştia pot determina modificări ale
microbiomului intestinal.
Wu și colab. au concluzionat că creşterea populației de Bacteroides este corelată proporțional
cu aportul de grăsimi saturate, în timp ce grăsimile alimentare totale scad Prevotella. Într-un
studiu recent pe termen scurt, dieta bogată în grăsimi de origine animală a crescut în mod
semnificativ concentrațiile de DCA (în fecale) și a determinat modificarea compoziției
microbiomului, prin creşterea bacteriilor tolerante la acizii biliari. Aceste rezultate confirmă
legătura dintre grăsimile alimentare, metabolismul acizilor biliari și modificările
microbiomului intestinal.

Consumul de proteine

Efectul proteinei asupra compoziției microbiomului uman este mai puțin studiat. O dietă
bogată în proteine şi săracă în carbohidrați s-a dovedit a afecta microbiomul intestinal. Astfel,
rezultă creșterea acizilor grași cu catenă ramificată, scăderea producției de butirat, creşterea
microorganismelor rezistente la acizii biliari (Alistipes, Bilophila și Bacteroides) şi
descreşterea nivelului de Firmicutes, care metabolizează polizaharidele (Roseburia,
Eubacterium rectale şi Ruminococcus bromii). Creșterea abundenței și activitatea crecută a
Bilophila wadsworthia asociată dietei pe bază de produse animale susține legătura între
grăsimile alimentare, acizii biliari și creșterea excesivă a microorganismelor capabile de
declanșarea bolii inflamatorii intestinale.
Dietă vegetariană sau dietă cu produse din carne

În ceea ce priveşte stabilitatea compoziției microbiomului intestinal, studiile observaționale


indică faptul că aportul alimentar obișnuit de grăsimi și fibre este asociat cu apariția unor
tulpini bacteriene specifice. Dietele pe termen scurt (10 zile), bogate în grăsimi şi cu conținut
scăzut de fibre sau cele cu conținut scăzut de grăsimi, dar cu aport ridicat de fibre au dus la
schimbări în compoziția microbiomului începând din primele 24 de ore, dar magnitudinea
efectului a fost relativ mică.
La vegetarienii care au început să consume produse din carne s-a constatat că bacteriile
intestinale au modificat expresia genetică (au activat gene) care să permită fragmentarea
proteinelor. În schimb, bacteriile intestinale ale grupului de consumatori de carne care au
ținut o dietă bazată exclusiv pe plante au activat gene care au permis fermentarea
carbohidraților. Diferențele dintre bacteriile intestinale ale persoanelor ce au diete vegetariene
şi diete bazate pe proteine şi grăsimi animale reflectă de fapt diferențele dintre mamiferele
erbivore și carnivore.
Totodată, studiile au evidențiat că la vegetarieni sunt mai puține schimbări în ceea ce priveşte
abundența speciilor bacteriene din intestine, decât la persoanele care au o dietă pe bază de
proteine şi grăsimi animale. Acest lucru ar putea fi justificat prin faptul că oamenii produc
acizi biliari ca răspuns la consumul de produse de origine animală și acizii biliari, la rândul
lor, influențează dezvoltarea bacteriilor.
Davenport și colab. au observat că compoziția microbiomului suferă fluctuații sezoniere.
Astfel, în timpul verii a crescut raportul de Bacteroidetes şi a scăzut raportul de
Actinobacteria și Firmicute, ceea ce poate fi atribuit consumului de fructe şi legume
proaspete.
În prezent sunt folosite două strategii principale pentru a manipula compoziția microbiană
intestinală şi a stimula selectiv creșterea și activitatea anumitor specii şi anume administrarea
de suplimente alimentare conținând prebiotice (inulină, fructo-oligozaharide, galacto-
oligozaharide, glucomanani, beta-glucani etc.) şi probiotice (bacterii vii).

În mod concertat, aceste rezultate demonstrează că microbiomul intestinal poate răspunde


rapid la schimbările de dietă şi că o cunoaştere profundă a mecanismelor care influențează
balanța bacteriană și o înțelegere a importanței menținerii echilibrului dintre speciile
bacteriene pot să conducă la utilizarea dietelor individualizate ca mijloc de modulare a
microflorei bacteriene în scopul profilaxiei sau tratamentului pentru o serie largă de afecțiuni.

Sursa:

/pmc/articles/PMC3827442/

 journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0035240
 medicaldaily.com/gut-bacteria-rapidly-changes-diet-gut-microbiome-more-sensitive-
previously-believed-264899
 sciencenews.org/blog/scicurious/low-fiber-diets-make-gut-microbes-poop-out
 nature.com/nature/journal/v529/n7585/full/nature16504.html
 foodandnutritionresearch.net/index.php/fnr/article/viewFile/1801/1708
 lifeextension.com/magazine/2015/11/the-microbiome-of-aging-and-age-related-
disease-conference/page-01
 fasebj.org/content/29/1_Supplement/1006.1
 nature.com/ijo/journal/v39/n9/full/ijo201584a.html
 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304394016300775
 ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4756104/
 microbewiki.kenyon.edu/index.php/Firmicutes_and_Obesity

 Etichete:
 bacterii
 dietă
 dietă vegetariană
 ediție print
 microbiom
 microbiom intestinal
 Nr. 4 ediție print
 recomandare

DISTRIBUIȚI


Articolul precedentAlergie sau intoleranță la histamină?


Articolul următorFibrele alimentare și rolul lor în protejarea colonului

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

Nutriție

Carnea separată mecanic, sigură pentru consum?

Nutriție

Ce se întâmplă când consumi prea multă fructoză?


Nutriție

Curcubeul din farfurie pentru mai multă sănătate și energie zilnică

Nutriție

Iaurtul preparat în casă, remediu pentru intestinul iritabil

Nutriție

Top 8 alimente tonice pentru memorie și atenție

Nutriție

Ce se întâmplă când mănânci coajă de ou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Evaluare