ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Administraţie şi Management Public

Deficitul bugetar privind datoria publică din România

-Bugetul de Stat, Bugete Consolidate, Principii şi Procese bugetare-

Bucureşti
2013

Cuprins
 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

I. Introducere ........................................................................ 2

II.Sistemul bugetar ..................................................................................................................... 4

1.1.Bugetul economiei naţionale ................................................................................................. 7
1.2.Bugetul general consolidat .................................................................................................... 8
1.3.Produsul Intern Brut (P.I.B.) ............................................................................................... 10
1.4Componentele PIB: .............................................................................................................. 11

III.Datoria publică guvernamentală ..................................... 13

IV.Deficitul Bugetar ............................................................... 14

4.1 Evolutia crizei in Romania .................................................................................................. 15

V. Bibliografie ......................................................................... 19

I. Introducere

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

Sarcinile principale ale României in condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor
schimbări de structura, stabilirea echilibrului bugetar si creşterea economică, ceea ce constituie
deziderentele de baza ale unor importante realizări social-economice. Prosperarea Romaniei
trebuie acompaniată de o creştere economică stabilă, de o îmbunătăţire a bunăstării populaţiei, de
onorarea tuturor obligaţiilor ce stau in fata unui stat modern si societăţii civilizate.
Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit
bugetar cronic de proporţii poate provoca creşterea ratei inflaţiei, criza valutară, dificultăţi la
achitarea datoriilor externe si alte fenomene nedorite ce influenţeaza negativ procesul de
stabilizare macroeconomica si respectiv progresul economic.
Scopul acestei lucrării este centrat asupra tratării unei problema actuale în care se află
ţara noastră şi anume influenţa deficitului bugetar asupra datoriei publice a României, începând
cu anumite aspecte teorerice cu privire la bugetul de stat, ce reprezintă acesta, cum este
repartizat, de asemenea lucrarea are şi consideraţii teoretice cu privire la bugetul consolidat,
cheltuielile şi veniturile ce îl compun, rolul acestuia şi un în ultimul rând princiipile bugetare şi
procesele bugetare. În continuare se prezintă date statistice relevante acestei teme pentru o
înţelegere mai bună a fenomenului descris. Tema lucrării este tratată şi prin prisma crizei globale
ce a afectat şi România, iar după analiza şi interpretarea datelor cunoscute lucrearea se încheie cu
câteva propuneri şi concluzii.

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

II. Sistemul bugetar

Având în vedere că bugetul reprezintă un tablou, o balanţă cu două părţi - venituri si

cheltuieli, detaliate pe capitole, care se stabileşte anticipat pe un an, in funcţie de evoluţia
estimată a economiei, potrivit dicţionarului economic şi financiar, observăm că bugetul unui stat
repreyintă o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelorla baya căreia avem două abordări, una
juridică şi alta economică. Sub aspect juridic, bugetul repreyintă un act prin care sunt prevăyute
şi autoriyate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului, de asemenea “prevede şi autoriyeayă, în
formă legislativă, cheltuielile şi resursele statului”1. De aice reiese faptul că este necesară
aprobarea parlamentară a indicatorilor bugetari, bugetul de stat având caracter obligatoriu. De
asemenea trebuie evidenţiat faptul că bugetul este un act de previyiune a resurselor publice şi a
modului de utiliyare a acestor resurse, bugetul de stat elaborându-se pentru o periodă de un an.
Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi execuşia veniturilor şi cheltuielilor publice
intervin anumite neconcordanţe care impun anumite corective şi aprobarea de către puterea
legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.
Se menţioneayă că legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice,
economice şi sociale specifice fiecărei perioade, ca şi de interesele grupurilor care exercită
puterea politică.
Abordarea economică a conceptului de buget arată corelaţiile macroeconomice şi, în
special, legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Se preciyeayă că în teoría
economică, bugetul “este considerat ca o variabilă esenţială în determinarea produsului intern
brut şi a nivelului folosirii resurselor”2. Referitor la acesta, política bugetară genereayă mai multe
dispute ce au, în general, efecte contradictorii.
Conform obiectivelor politicii economice, sociale şi de altă natura, bugetul de stat arată
relaţiile economice în forma lor bănească ce iau naştere în procesul de repartiyare a produsului
intern brut al României. Aceste relaţii se manifestă atât ca şi relaţii prin intermediul cărora se
mobiliyeayă resursele financiare la dispoyiţia statului cât şi ca relaţii prin care se repartiyeayă
aceste resurse.

1
Henrz Sempé, Budget et trésor, p.102
2
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul, p. 515

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

Figura nr. 1 Mobilizarea şi repartizarea resurselor prin buget

Servicii publice
Societăţi generale
Veniturile
comerciale
statului
Apărare, ordine publică
şi sigutanţă naţională
Destinaţia
Regii veniturilor
autonome Cheltuieli social-
statului
culturale

Servicii de dezvoltare
Alte
publică, locuinţe,
categorii
mediu şi ape
de agenţi
economici
Acţiuni
economice
Instituţii
publice
Alte
acţiuni

Populaţie
Străinătate
Transferuri
din bugetul de
stat

Împrumuturi
acordate

Sursa: Finanţe Publice, Iulian Văcarel şi colectivul, Fig. 19.1., p. 516

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

Din punct de vedere economic, bugetul un este un simple document unde se înscriu
veniturile şi cheltuielile probabile ale statului, ci repreyintă un plan financiar la nivel
macroeconomic, astfel bugetul este un instrument pe termen scurt (1 an) dar şi pe termen mediu
prin elaborarea bugetelor pe programe.
În ţările cu economie de piaţă deyvoltată, sfera de cuprindere a noţiunii de buget a fost
extinsă, astfel, în afară de bugetul de stat în forma sa clasică, poate fi elaborat şi un alt instrument
mai cuprinyător numit “buget al economiei naţionale” (În Franţa) sau “buget economic” (în
Marea Britanie şi S.U.A.).
Activitatea economică a fiecărei ţări se desfãşoară potrivit unui mecanism economic, în
care principala funcţie este cea de conducere şi reglare a proceselor economice. Un rol important
în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se regleazã raportul de interese
prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfãptuirea lor şi a
echilibrului economic. În acest context, statul participă atât ca agent economic, cât şi ca
autoritate publică, prin funcţia acestuia de a crea şi exercita cadrul legislativ. Statul influenţeazã
derularea proceselor economice prin pârghiile economico-financiare la care poate apela: pârghia
fiscală, pârghia vamală, cea a cheltuielilor publice. Piaţa generează, la rândul ei, factori de
influenţã precum preţul, costul, profitul, dobânda etc. Cuantificat în formă monetară, acest
mecanism financiar îl reflectă, de fapt, pe cel economic. Bugetul de stat deţine în cadrul
sistemului financiar, 25-30%.3
Din punct de vedere juridic, cum s-a menţionat anterior bugetul de stat reprezintã o lege,
un act normativ (necesită aprobarea în parlament) cu caracter previzional (prevăzut pentru o
perioadă de timp în viitor) şi obligatoriu, care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile
statului, pe durata unui an. Aşadar bugetul de stat reflectă opţiunile de politică economică,
socială şi financiară ale statului, referitoare la o perioadă de un an.4

3
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul, p. 520
4
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul, p. 525

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

1.1 Bugetul economiei naţionale

“Bugetul economiei naţionale” reprezintă un instrument cu ajutorul căruia guvernul se
informeayă asupra situaşiei económico-financiare a ţarii, cu ajutorul acestuoa guvernul poate
identifica efectele directe şi indirecte produce în economie prin aplicarea unor măsuri care
viyeayă creşterea economică.5

Sursa: INS

Cheltuielile bugetare au totalizat 201,9 miliarde lei, fiind cu 4,2% mai mari decat cele din
2009, si cu 6% mai mari decat cele in 2008. In luna decembrie insa, cheltuielile au totalizat 24,5
miliarde lei, cu 23% mai mult decat in decembrie 2009, aceasta suma fiind de departe cea mai
mare suma alocata lunar de la bugetul de stat in ultimii ani.

5
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul, p. 548

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

1.2 Bugetul general consolidat

În România nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţiile de acoperire a acestor

nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat.
Legea privind finanţele publice preciyeayă faptul că gestionarea resurselor financiare
publice se realizeză printr-un sistema unitar de bugete ce cuprinde:
 Bugetul de stat
 Bugetul Asigurărilor sociale de stat
 Bugetul fondurilor speciale
 Bugetul trezoreriei statului
 Bugetul instituţiilor publice finanşate integral sau parţial din bugetul de
stat
 Bugetele fondurilor speciale
 Bugetele instituşiilor publice finanţate integral din veniturii proprii
 Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate
de stat
 Bugetul fondurilor nerambursabile
Acest sistem unitar şi corelat de fonduri formează Bugetul General Consolidat rezultat prin
eliminarea transferurilor dintre bugete şi prin care se dimensionează şi se compară, la nivelul
unui an, veniturile şi cheltuielile statului şi ale celorlalte instituţii publice.
Bugetul general consolidat reflectă, aşadar, fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale, precum
cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional şi evidenţiază dimensiunile efortului
financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru.
În bugetul de stat, ca principală componenţă a sistemului bugetar, se reflectă resursele financiare
mobilizate la dispoziţia statului, repartizate în principal pentru realizarea acţiunilor social-

6
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul, p. 545-560

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

culturale, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, refacerea mediului înconjurător, asigurarea
măsurilor de protecţie social a populaţiei, realizarea programelor naţionale de cercetare şi
investiţii publice.
Cheltuielile sunt structurate după destinaţia lor, pentru a reflecta alocarea fondurilor
publice către activităţi sau obiective care definesc nevoile publice.
Veniturile sunt evidenţiate pe surse de provenienţă, venituri curente fiscale şi nefiscale, cu
precizarea veniturilor provenind din impozite, taxe, contribuţii şi vărsăminte, precum şi venituri
din capital.7

Figura nr. 2

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT AL

STATULUI

Fonduri Transferuri intre

Bugetul public
extrabugetare bugete
national
Fondul pentru ajutorul
Buget de stat
de somaj

Bugete locale Fond special pentru

asigurari de snatate

Bugetul asigurarilor Alte fonduri

sociale de stat

Sursa: Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul,Editia a IV-a, Editura Didactica si

Pedagogica,2007

7
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul, p. 545-560

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

1.3 Produsul Intern Brut (P.I.B.)

Produsul intern brut (prescurtat PIB) reprezintă un indicator macroeconomic acesta reflectând
suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în
toate ramurile economiei în interiorul unei ţări în decurs de un an. Acesta se poate calcula si la
nivelul unei regiuni sau localităţi.

Produsul Intern Brut reprezintă suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private si a
organizaţiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiţii, a cheltuielilor statului, a
investiţiilor în scopul depozitării ca şi câştigurile din export din care se scad cheltuielile pentru
importuri.
Ca formulă, P.I.B.ul se poate nota astfel : PIB = consum + investiții + exporturi − importuri
Economiştii (pornind de la Keynes) au împărţit termenul de consum general în două părţi:
consumul privat şi cheltuielile sectorului public. Două avantaje ale împărțirii consumului total în
acest mod în teoria macroeconomică sunt:8

 Consumul privat este o preocupare centrală a economiei bunăstării. Investiţiile private şi

subdiviziunile comerciale ale economiei sunt direcţionate ultimativ (în curentul principal al
modelelor economice) înspre creşterea pe termen lung a consumului privat.
 Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi
considerat exogen, astfel încât diferite niveluri ale consumului sectorului public pot fi
considerate ca făcând parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei.
Astfel PIB poate fi exprimat:
PIB = consum privat + consumul statului+ investiţii + (exporturi − importuri)

Evoluţia anuală a PIB-ului României

Anul Volum( mld. euro) Variatia (%)
1990 35.7 -5.6
1991 25.1 -12.9
1992 15.1 -8.7
1993 22.6 1.5
1994 25.3 3.9
1995 27.4 7.1
1996 28.2 3.9
1997 31.3 -6

8
http://www.conso.ro/glosar/produs-intern-brut/244/2

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

1998 37.4 -4.8

1999 33.5 -1.1
2000 40.3 2.9
2001 44.9 5.5
2002 48.5 5
2003 52.6 5.2
2004 60.8 8.5
2005 79.3 4.1
2006 97.2 7.9
2007 112.1 6.2
2008 137.0 7.1
2009 116.3 -7.1
2010 119.8 -1.2
2011 136.6 +2.5
2012 135.89 +0.3
Sursa: INS (http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/pib.ro.do)
1.4 Componentele PIB:

 Consumul privat - este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând
cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în : bunuri durabile,
bunuri perisabile şi servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.

 Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor
guvernamentale pentru bunuri finite şi servicii. Include salariile angajaţilor din sectorul
public, cumpărarea de armament etc
 Investiţiile - includ investiţii în fabrici, echipamente, inventar şi nu include schimburile de
active existente. De exemplu: construcţia unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea de
maşini şi echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuinţe fac parte din investiţii.
 Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei ţări, incluzând bunuri şi servicii, destinate
consumului într-o altă ţară
 Importurile - reprezintă importurile brute.
Notă: În calculul PIB se iau în considerare doar bunurile şi serviciile destinate consumului final.
Exemplu: un calculator = bun finit, un microprocesor este un bun intermediar.
Dacă din PIB se scad deprecierile se obţine produsul intern net.
PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul împărţit la numărul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca
ajustat, însemnând că este astfel calculat încât nivelurile diferitelor preţuri sunt mascate în
diferite ţări. Astfel poate fi comparată eficienţa diferitelor ţări.
Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităţilor care se pot evalua în bani şi nu a folosinţei
acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiţionat de măsurare a bunăstării şi a

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

calităţii vieţii. Pentru acest scop se recomandă alte metode de calcul, cum ar fi Human
Development Index (HDI).

Figura nr. 3

Sursa: INS

Anul 1971 s-a înregistrat o valoare semnificativă a produsului intern brut, reprezentand 13%.
Observăm că pe parcursul trecerii anilor rata începe să scadă tot mai mult, ajungand în anul 1995
să înregistreze valori cu minus si anume -0.1%.
Cea mai mică valoare a produsului intern brut se situează în anul 1991 si reprezintă -12, 9
procente.

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

III. Datoria publică guvernamentală

Obiectivele si strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale

„In procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei si
Finantelor are ca obiectiv asigurarea necesitatilor de finantare guvernamentala in conditiile
minimizarii costurilor pe termen lung si limitarii riscurilor implicate.
Instrumentele utilizate de Ministerul Economiei si Finantelor in scopul atingerii
obiectivelor privind administrarea datoriei publice guvernamentale se stabilesc prin norme emise
in aplicarea prezentei ordonante de urgenta. La definirea instrumentelor de datorie se vor avea in
vedere reglementarile in materie ale institutiilor europene abilitate.
In cazul operatiunilor de administrare a riscurilor aferente obligatiilor de natura datoriei
publice guvernamentale, Ministerul Economiei si Finantelor poate incheia acorduri cu institutiile
financiare, in vederea utilizarii de instrumente specifice, care pot prevedea compensarea
bilatarela a obligatiilor rezultate intre partile participante, astfel incat sa rezulte periodic o
singura obligatie finala neta a uneia dintre parti, in conformitate cu legislatia in materie in
vigoare si in baza normelor emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta.
Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza, cu consultarea Bancii Nationale a
Romaniei, strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale, pe
care o inainteaza spre aprobare Guvernului si spre informare Parlamentului Romaniei; strategia
este revizuibila anual sau ori de cate ori conditiile de piata si/sau necesitatile de finantare o
impun.”9

9OUG nr. 64/2007, Ordonanta de urgenta privind datoria publica

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

IV. Deficitul Bugetar

Unul din principiile de bazã ale elaborării bugetului de stat (ca de altfel a oricãărui tip de
buget) este echilibrul bugetar, dar acesta din urmă nu se realizează, de cele mai multe ori, în mod
automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, în astfel de situaţii spunem
că bugetul se elaborează cu deficit de finanţare, care poartă numele de deficit de bugetare.
Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci când veniturile fiscal
depăşesc cheltuielile publice .

Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu

plăţile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor
fiscale este considerat deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi
aferente împrumutului de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuialã publică, se obţine
deficitul total.

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în douã componente:

1. Deficitul structural, care are loc atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit şi
2. Deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural.
Deficitele bugetare au devenit, în societatea modernă, un fenomen cvasiobişnuit, pe fundalul
amplificării cheltuielelor publice şi deteriorării situaţiei financiare a multor state, mai mult sau
mai puţin dezvoltate.
Figura nr. 4

Deficitul public al Romaniei (ponderea PIB)

3.1
4
2 1
0
-2 -0.4
-4 -2 -2.6 -2 -1.2 -0.8 -1.6
-2.6 -2.3 -2.3
-6 -4.6 -3.9 -3.6 -3.3 -3.7 -3.3
-4.8
-8
199 199 199 199 199 199 199 199 199 199 200 200 200 200 200 200 200 200 200
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Pondere PIB 1 3.1 -4.6 -0.4 -2 -2.6 -3.9 -3.6 -3.3 -2 -3.7 -3.3 -2.6 -2.3 -1.2 -0.8 -1.6 -2.3 -4.8

Sursa: INS

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

În graficul Deficitul public al României cu privire la ponderea produsului intern brut,

între anii 1990-2008 se observă o fluctuaţie a acestuia. Între anii 1990-1991 se constată faptul că
valorile erau pozitive, deci un se poat vorbi despre un déficit bugetar, dimpotrivă despre un
excedent bugetar, însa după anul 1991 se observă o scădere considerabilă a ponderii P.I.B. în
deficitul bugetar cu o valoare de 4.6 procente. Se observă de asemenea că valorile acestuia au
rămas sub linia de echilibru a valorii 0.

Figura nr.5

50 Principalii indicatori bugetari in perioada 2008-2013

-procente din PIB-
39.4 39.1
40 37 36.8 35.8 34.8
32.2 32 32.3 32.4 32.8 32.3
30

20

10

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
-3 -2.5
-4.8 -4.4
-10 -7.4 -6.8

Venituri bugetare totale Cheltuieli bugetare totale Sold

Sursa: INS

În perioada 2008-2010 veniturile bugetare au înregistrat ponderi în PIB care s-au situat în jurul a
32% în timp cecheltuielile au înregistrat ponderi în PIB din ce în ce mai mari, situate între 37-
39,0%.

4.1 Evolutia crizei in Romania

Actuala criza economica, care a inceput inca din annul 2007, este cunoscuta ca fiind cea
mai grava criza din ultimii 80 de ani. La sfarsitul crizei, atat Europa cat si restul lumii s-ar putea
sa aiba consecinte dramatice.

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

Putem spune ca un exemplu crizei economice il reprezinta Uniunea Europeana. Partea de

sud s-a indatorat partii de nord. Acum, partea de sud trebuie neaparat sa isi plateasca datoriile,
deoarece partea de nord nu mai vrea sa ii finanteze. Deoarece parte de sud nu poate sa isi
plateasca datoriile, situatia va deveni extreme de rericuloasa si va avea urmari profunde asupra
Europei.

Figura nr. 6

Sursa: INS, BNR, Eurostat, Banca Mondiala

Pentru ca tarile din sud sa-si revina economic, o metoda buna ar fi devalorizarea monedelor
pentru a face tarile din acea parte sa fie mai competitive. Insa singura solutie in acest moment
este acceptarea unei inflatii mai mari, deoarece devalorizarea monedei unicenu poate fi facuta
din cauza monedei unice. Astfel sar puteareporni economia in Europa si creaconditiile unei
relansari.

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

Economia Romaniei a ratat tintele impuse de autoritati si convenite cu creditorii

internationali, dar a reusit sa isi revina din loviturile primate in timpul apogeului crizei, in
perioada 2009-2011.
In ultimii 3 ani, in Romania, datorita trecerilor frecvente din teriitoriul pozitiv in cel negative ale
produsului intern brut, s-a constatat o evolutie a preturilor la nivelul intregii economii.
Singura modalitate de realizare a prosperitatii in Romania este prin sacrificiu si dreptate. Ori noi
alegem opusul. Noi alegem hotia si minciuna. Impostura ne caracterizeaza. Alegerile noastre
sunt proaste. Nu va fi prosperitate, ci saracie.
Rata somajului in Romania, la finalul anului trecut, a fost una din cele mai mici la nivelul
Uniunii Europene, in luna decembrie, a fost estimata la 6,5%, aflandu-se in scadere cu 0,2 puncte
procentuale fata de luna anterioara si cu 1,0 puncte procentuale fata de nivelul inregistrat in luna
decembrie 2011, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS).
Moneda nationala a pierdut 4,5% fata de euro, in ciuda interventiilor BNR si ale
Ministerului Economiei si Finantelor. La inceputul anului 2008, Banca Nationala a considerat ca
trebuie sa retraga 30 miliarde de lei pentru a tempera variatiile monedei nationale.
Interventia BNR s-a facut din ce in ce mai rar. Banca central a reusit sa stranga 4,78 miliarde lei,
in ziua in care BNR a majorat dobanda de politica monetara. Astfel interventiile BNR nu au
reusit sa impiedice scaderii leului, asa ca moneda nationala a pierdut cate cinci bani, adica peste
un procent, iar peste cateva zile, moneda leul a reusit sa piarda inca sapte bani.
Pierderi asemanatoare au suferit si monedele din regiune. Pe 22 ianuarie, cand bursele
mondiale au pierdut in medie, sase procente, iar un euro a ajuns la 3,7619 lei.
Scaderi masive inregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar
suspendareatranzactiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la usa gigantilor financiari si
statul pepost de salvator care intervine si rezolva probleme economice pe ultima suta de metri –
asa reprezinta in cateva cuvinte harta economica a lumii.Anul 2008 a debutat cu o evolutie
descendenta a principalelor burse din lume, cuprecadere in America, dar nici bursa de la
Bucuresti nu a ramas neutra la fluctuatiile si scaderilemasive de pe bursele internationale,
inregistrand si ea pierderi, chiar daca nu a fost afectatadirect.Astfel ca, in martie 2008, Bear
Stearns, a treia mare bancă de investiţii din lume, a fostpreluată de JP Morgan printr-o tranzactie
in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata,Bear Stearns a primit o linie de credit de 30 de

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

miliarde de dolari de la Banca Federala a NewYork-ului, pentru a rezolva problemele de

lichiditate.In iulie, IndyMac Bancorp, una dintre cele mai mari instituţii de credit ipotecar
dinSUA, a intrat în faliment. Falimentul a batut si la usa bancilor ipotecare Fannie Mae şi
FreddieMac, ce finanteaza circa 40% din creditele ipotecare din Statele Unite, dar ambele au
fostsalvate de catre Banca Centrala Americana – Federal Reserve (FED), punandu-le sub
controlfederal. Salvarea celor doua banci a presupus injectarea de catre guvernul american a unei
sumede aproximativ 200 miliarde dolari.Dar preluarile si falimentele marilor grupuri financiare
mondiale nu se termina aici. Oalta banca americana Merrill Lynch a fost preluata la jumatatea
lunii septembrie de catre Bank of America printr-o tranzactie in valoare de 50 de miliarde de
dolari.Alte doua mari grupuri financiare americane, Goldman Sachs si Morgan Stanley au
fosttransformate de catre Banca Centrala Americana – Federal Reserve (FED), din banci
deinvestitii in holdinguri bancare. Cele doua banci vor fi reglementate de FED si vor avea acces
laimprumuturi cu dobanzi reduse si depozite garantate de Rezerva Federala.5
Nu la fel de norocoasa a fost Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banciamericane
care a ajuns in stare de faliment, guvernul american neintervenind s-o salveze.În februarie 2007,
viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiarăamericană. Şi asta pentru că
din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitatcreditele ipotecare cu grad
ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate.În
luna august a aceluiaşi an, bursele americane încep declinul iar băncile centraleintervin pe pieţe
cu lichidităţi.Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele
crizeifinanciare se fac simţite atât în Europa cât şi în România.

Administraţie şi Management Public

 Deficitul Bugetar Privind Datoria Publica din Romania

V. Bibliografie

Henrz Sempé, Budget et trésor, Editions Cujas, París, 1988

www.mfinante.ro, ultima accesare 25.05.2013, ora 19.25
Finanţe Publice, Iulian Văcărel şi colectivul,Editia a IV-a, Editura
Didactica si Pedagogica,2007
http://businessday.ro, ultima accesare 22.05.2013, ora 21.20
http://anaf.mfinante.ro/public/wps/portal/ANAF, ultima accesare
22.05.2013, ora 19:45
OUG nr. 64/2007, Ordonanta de urgenta privind datoria publica
Legea nr. 273 din 29/06/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 618 din 18/07/2006 privind finanțele publice locale
Legea bugetului asigurăriloe sociale de stat pe anul 2013
 VIABILIDAD FINANCIERA Y REFORMAS DE LOS
SISTEMAS DE PENSIONES EN LA UNIÓN EUROPEA, A.J.R.
Llanos , Revista de Estudios Empresariales, 2012,
http://revistaselectronicas.ujaen.es/index.php/REE/article/view/581
, ultima accesare 26.05.2013, ora 18:20

Administraţie şi Management Public