Conservarea biodiversitatii

Capitolul 1. Conservarea biodiversitatii

Conservarea biodiversitatii este o problema globala de mare actualitate care urmareste :
investigarea si descrierea diversitatii lumii vii , intelegerea efectelor activitatii umane asupra
speciilor , comunitatilor si ecosistemelor , protejarea si restaurarea diversitatii biologice.

1.1. Conceptul de biodiversitate

Biodiversitatea reprezinta o problema de mare actualitate iar conservarea ei a devenit o
problema prioritara la nivel international . La conferinta de la Harvard Forest s-a precizat ca “
biodiversitatea trebuie inteleasa ca un vast , esential si semnificativ proces al vietii terestre ce se
manifesta in toate nivelurile de organizare si integrare ale sistemelor vii , incepand cu virusurile
si sfarsind cu biosfera “ . Conservarea diversitatii biologice are trei scopuri : investigarea si
descrierea diversitatii lumii vii ; intelegerea efectelor, activitatilor umane asupra speciilor ,
comunitatilor si ecosistemelor ; dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru protejarea
si restaurarea diversitatii biologice . Exista categorii diferite de comunitati biologice , de la cele
neafectate de activitatile umane , cum ar fi comunitatile de pe fundul oceanelor sau din cele mai
izolate zone ale padurii tropicale umede , pana la unele puternic modificate de activitatea umana
. Habitatele cu un nivel de afectare intermediar prezinta unele din cele mai interesante provocari
si oportunitati pentru conservarea diversitatii biologice , deoarece ele ocupa arii extinse.
1.2. Tipuri de biodiversitate
Diversitatea genetica : se refera la diversitatea genofondurilor populatiilor care alcatuiesc o
specie . Particularitatile genelor indivizilor dintr-o specie ii fac sa arate foarte putin diferiti unul
de celalalt. Diferentele (varietatea de gene) dintr-o specie poarta numele de diversitate genetica.
Diversitatea specifica : reprezinta totalitatea speciilor cunoscute pe plan local, regional si
global. In acest sens vorbim de diversitate specifica locala, regionala si globala. Una din
principalele greutati intervenite in studiul diversitatii specifice este identificarea unitatilor
operationale, a speciilor.
Diversitatea ecosistemelor : ecosistemul cuprinde atat comunitatea biologica cat si biotopul
impreuna cu relatiile inter si intraspecifice ce se stabilesc intre acestea . Diversitatea
ecosistemelor ne furnizeaza o „asigurare naturala”, protejandu-ne impotriva schimbarilor
necunoscute din natura, datorate climei sau altor evenimente. O alta activitate importanta,
furnizata de ecosisteme, consta in valoarea culturala a peisajelor naturale pentru diferite credinte
religioase sau activitati recreative.
Diversitatea peisagistica : se referă la diferite tipuri de peisaj în structura spatiala,
mecanisme functionale si dinamica timp de diversitate și variabilitate. Peisajul reprezinta un
ansamblu de ecosisteme existente in anumite biotopuri , un mozaic de ecosisteme naturale si
antropice.
Diversitatea cultural-umana : factorii de cultura umana reprezinta un sistem de convietuire
cu un mediu dat .
1.3.Politica si strategia Romaniei privind biodiversitatea
 Incepand cu secolul al XV-lea s-au manifestat in Romania primele activitati cu privire la
protectia mediului . Pana in secolul al XIX-lea tara noastra a fost supusa unei legislatii ce
includea masuri stricte ce vizau ocrotirea naturii . Din secolul al XX-lea se remarca o preocupare
intensa in ceea ce priveste conservarea biodiversitatii . Legea pentru protectia monumentelor
naturii a fost adoptata in anul 1930 si a reprezentat o noua etapa pentru protectia mediului din
tara noastra.
Planul National de dezvoltare 2007-2013 este un document de programare financiara si de
planificare care are rolul de a orienta si impulsiona economia si dezvoltarea sociala . Principala
prioritate o constituie conservarea sau imbunatatirea calitatii mediului , ceea ce duce la cresterea
nivelului de trai.

1.4.Biodiversitatea in Romania
Romania este situata la o distanta egala intre Oceanul Atlantic si Muntii Urali cat si intre
Ecuator si Polul Nord fiind considerata o tara europeana de dimensiuni medii . Formele de relief
de pe teritoriul tarii sunt in proportii aproximativ egale lucru unic in Europa si foarte rar intalnit
la nivel mondial : 28% munti , 30% campii si 42% dealuri.

1.4.1.Diversitatea ecosistemelor si a habitatelor

Suprafata Romaniei este impartita astfel : 8% constructii si infrastructura , 45% reprezinta

ecosisteme agricole si 47% ecosisteme seminaturale si naturale. Romania contine urmatoarele
tipuri de ecosisteme :
- ecosisteme forestiere : suprafata forestiera a tarii a crescut in mai multe etape: in anii 1990-
2008 , 30.000 ha de padure s-au adaugat suprafetei forestiere existente la acea perioada ; iar intre
2000-2004 suprafata impadurita a crescut cu aproximativ 16.000 ha.
Biodiversitatea Romaniei se remarca printr-o particularitate speciala care consta in existenta
padurilor virgine intinse pe o suprafata de 225.000 ha.
- Pajistile : in Romania au fost incluse in sistemul national de arii protejate , circa 2000 km^2 de
pajisti . Cele mai multe pajisti sunt intalnite in zone de deal si de munte , in jur de 74%.
- Ecosisteme subterane : din cele 12.500 de pesteri existente in tara noastra doar 134 de pesteri
au fost declarate arii protejate.
- Ecosisteme de coasta si marine : cu o lungime de 244 km , litoralul romanesc contine dune de
nisip .
- Habitate natural si seminaturale : caracterizat de mediul terestru , subteran si acvatic .
- Ecosisteme de apa salmastra si dulce.

1.4.2.Diversitatea speciilor
Pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate 3795 de specii si subspecii de plante superioare ,
965 de specii briofite , peste 600 de specii de alge din care 35 de specii marine . Au fost
identificate 33.802 specii de animale dintre care 33.191 nevertebrate si 611 vertebrate . Dintre
speciile de vertebrate au fost identificate 103 specii de pesti , 364 specii de pasari , 23 specii de
reptile , 19 specii de amfibieni si 102 specii de mamifere.

Capitolul 2. Conservarea biodiversitatii in arii protejate

2.1. Clasificarea ariilor protejate.

Parcurile nationale : reprezinta un areal relativ intins in care speciile de plante si animale ,
habitatele sunt de un interes stiintific deosebit , iar activitatile umane sunt strict reglementate . In
cadrul unui parc national sunt interzise : exploatarea miniera si forestiera , vanatoarea si
pescuitul , pasunatul animalelor domestice , practicarea agriculturii , industriei , construirea de
locuinte , cai de comunicatie. La nivel planetar exista un numar de aproximativ 4000 de parcuri
nationale.
Rezervatii naturale : sunt spatii in care natura este protejata integral sau partial . In cadrul
acestora sunt interzise activitatile care ar dauna echilibrului ecologic .
Rezervatiile stiintifice : protejeaza suprafete , terestre sau acvatice care sunt destinate
cercetarii stiintifice in scopul conservarii genofondului autohton.
Parcurile naturale : sunt areale cu dimensiuni mai reduse comparativ cu parcurile nationale ,
sunt partial locuite si exploatate economic rational fiind permise activitati stiintifice.
Rezervatii ale biosferei : sunt arii protejate care cuprind ecosisteme majore ale planetei . Ele
formeaza o retea mondiala pentru cercetarea si monitorizarea ecologica.
Zonele umede de importanta internationala : sunt acele arii naturale protejate al caror scop
este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica
zonelor umede.

2.2. Arii protejate pe Terra

Ariile protejate reprezinta zone naturale de pe glob , zone in care interventia omului este foarte
mica sau inexistenta.

Uniunea Mondiala pentru Conservarea Naturii defineste aria protejata astfel : aria protejata
este “ un spatiu geografic clar delimitat , recunoscut , desemnat si administrat in baza unor acte
legate sau prin alte mijloace eficiente , au scopul de a realiza conservarea pe termen lung a
naturii si a serviciilor de mediu si a valorilor culturale asociate. “

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii ( IUNC-ul ) , a publicat in anul 1978

raportul CNPPA “ Categorii , obiective si criterii pentru ariile protejate “ in acest raport realizat
de comitetul CNPPA asupra criteriilor si nomenclaturii prezentat de Dr. Kenton Miller au fost
identificate 10 categorii :
- Rezervatii Stiintifice
Este o arie in care intregul cadru natural sau anumite exemplare floristice , faunistice sau
geologice sunt ocrotite de lege . Sunt protejate , pentru conservarea lor , ecosisteme , specii de
plante sau de animale , elemente geologice de interes stiintific sau peisagistic.
- Parc National
Este un teritoriu delimitat clar , prin lege , unde se respecta anumite reguli impuse , cu scopul de
a proteja mediul natural de activitatile omului . Scopul este deci protejarea biodiversitatii , nu
turistic .
- Monument Natural
Este o arie naturala protejata a carei valoare deosebit de insemnata sau unica , este supusa unui
regim strict de protective si conservare , cu scopul de a asigura pastrarea trasaturilor naturale
specifice .
- Rezervatie de Conservare a Naturii
- Peisaj protejat
Este o arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului terestru , peisajului
marin si recreere.
- Rezervatie de Resurse
- Arie Naturala Biotica
Sunt zone destinate special pentru protectia si mentinerea diversitatii biologice , a resurselor
naturale cat si a celor culturale asociate .
- Arie Gestionata pentru Utilizari Multiple
- Rezervatie a Biosferei
Este o arie naturala protejata careia I se atribuie un calificativ international conform cu
necesitatile privind scopul de protectie si conservarea a unei zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice a acesteia , in cadrul programului “ Omul si Biosfera “ .
- Sit al Patrimoniului Mondial Natural .
2.3. Arii protejate in Romania
Romania prezinta urmatoarele categorii de arii naturale protejate , definite in functie de
obiectivele de management atribuite : rezervatie stiintifica , rezervatie naturala , parc national ,
parc natural , monument al naturii , rezervatie a biosferei, zona umeda de importanta
internationala , sit al patrimoniului mondial natural.
In acest moment in tara noastra sunt constituite 693 de rezervatii naturale si monumente ale
naturii , avand o suprafata de 102.434 ha in plus , fata de cele 134 care sunt intalnite in interiorul
parcurilor nationale natural si a rezervatiilor biosferei.
Dintre ariile protejate din Romania cea mai valoroasa si mai intinsa ca suprafata este Delta
Dunarii , care are un triplu statut international : este rezervatie a Biosferei .
2.3.1. Parcuri nationale din Romania
Parcurile nationale din Romania cuprind 3 zone distincte : zona rezervatiei stiintifice propriu-
zisa , zona tampon care are rolul de a proteja rezervatia stiintifica , zona preparc , cu functie
turistica , in care urmareste o reconstructie ecologica.
Conform datelor furnizate de Ministerul Mediului si a Padurilor intra in aceasta categorie :
Parcul National Retezat
Este o arie protejata de interes national , situata in sud-vestul tarii , pe teritoriul judetului
Hunedoara. Retezatul este cel mai complex si mai grandiose masiv montan din toate sectoarele
geografice ale Carpatilor . Originalitatea sa consta in existenta unor spectaculoase creste alpine
care depasesc 2000 m inaltime si un relief sculptural in care s-au imprimat urmele a doua mari
glaciatii , facandu-se remarcata existenta unei puternice modelari climatice , sub forma de trepte .
Parcul National Retezat s-a infiintat in anul 1935 la initiativa profesorului Alexandru Borza ,
fondatorul Gradinii Botanice din Cluj. In prezent parcul are statut de arie naturala protejata de
interes national si international , fiind recunoscut ca Rezervatie a Biosferei din anul 1979 . Prin
construirea acestui parc se urmareste protectia si conservarea unor esantioane reprezentative
pentru spatiul biogeografic national , cuprizand elemente naturale cu valoare deosebita sub
aspect fizico geografic . Flora parcului national este constituita din specii vegetale distribuite
etajat , in corcodanta cu structura geologica , caracteristicile solului si climei , structurii
geomorfologice sau altitudinii . Fauna parcului este una diversificata si reprezentata de mai multe
specii de mamifere , pasari , pesti , amfibieni si reptile , unele protejate prin lege si aflate pe lista
rosie a IUCN.
Parcul National Muntii Rodnei
Este o arie protejata de interes national , situata in nordul Romaniei , pe teritoriile judetelor
Bistrita-Nasaud si Maramures , in zona centrala a muntilor. Importanta acestui parc se datoreaza
atat geologiei si geomorfologiei muntilor , cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora .
A fost organizat in anul 1990 atunci cand Ministerul Apelor , Padurilor si Protectia Mediului a
emis un ordin cu
privire la constituirea unui numar de 13 parcuri nationale printer care si Parcul National Muntii
Rodnei . In acest parc se afla mai multe arii naturale de un deosebit interes stiintific , geologic ,
peisagistic , floristic , faunistic si speologic . Flora parcului national este constituita din specii
vegetale distribuite etajat , in corcodanta cu structura geologica , caracteristicile solului si climei
, structurii geomorfologice sau altitudinii . Fauna parcului este una diversificata si bine
reprezentata de mai multe specii de mamifere , pasari , pesti , reptile si amfibieni .
Parcul National Calimani
Este o arie protejata de interes national , situata in partea central-nordica a Romaniei , pe
teritoriul administrative al judetelor Mures , Suceava , Harghita si Bistrita-Nasaud . Prima
propunere de instituire a parcului a avut loc in anul 1975 . Parcul reprezinta o zona montana cu
forme de relief diversificat : varfuri , chei , vai , poiene , cu suprafete naturale acoperite cu paduri
, pasuni si pajisti . Flora ariei protejate are in component specii vegetale , distribuite etajat , in
concordanta cu structura geologica si geomorfologica , caracteristicile solului , climei sau
altitudinii unde acestea sunt intalnite . Fauna parcului este una diversificata si bine reprezentata
de mai multe specii .
Parcul National Ceahlau
Este o arieprotejata , de interes national , situat in nord-estul Romaniei pe teritoriul vestic al
judetului Neamt. A fost declarat arie protejata in anul 2000 si reprezinta un areal montan cu mare
diversitate reliefala , cu paduri , pajisti si fanete. Situat in arealul Carpatilor Orientali si localizat
la nivelul zonei centrale , acesta ocupa o suprafata de 8.396 ha si include arii protejate Polita cu
Crini.Fauna parcului este una diversa si bine reprezentata din mai multe specii de mamifere ,
pasari , reptile si amfibieni . Flora parcului este alcatuita din arbori si arbusti cu specii de brad ,
tisa , pin , jneapan , ienupar , fag .
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas
Este o arie protejata de interes national , aflat in Romania , in arealul grupei centrale a
Carpatilor Orientali , in muntii Hasmas , pe teritoriul administrativ al judetelor Harghita si Neamt
. Are o suprafata de 6575 ha in care sunt protejate valoroase elemente geologice ,
geomorfologice , palentologice , botanice si peisagiste , precum si faunistice.
Parcul National Cheile Nerei-Beusnita
Este o arie protejata de interes national , situata la limita sud-vestica a tarii , in sudul muntilor
Aninei din judetul Caras-Severin . Parcul a fost declarat arie protejata in anul 2000 , urmand ca
in anul 2003 sa se restabileasca limitele si suprafata parcului . Acesta cuprinde zona carstica de
pe cursul mijlociu al raului Nera si cursul paraului Beu spre amonte .
Parcul National Cozia
Se gaseste in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali. Limitele parcului se suprapun
peste partea de est a Muntilor Capatanii intregul masiv al Masivului Cozia si peste partea de sud-
est a muntilor Lotrului . Intreaga suprafata de 17.100 ha a parcului se afla in judetul Valcea .
Prima propunere de constituire a Parcului National Cozia a avut loc in anul 1966 , acesta urmand
sa fie declarat arie protejata in anul 2000. In 2003 se restabilesc limitele si suprafata acestuia .
Parcul National se suprapune sitului de importanta comunitara , la baza desemnarii caruia
aflandu-se cateva specii faunistice si floristice .
Parcul National Semenic-Cheile Carasului
Este o arie protejata de interes national , situata in partea sud-vestica a Romaniei , pe teritoriul
judetului Caras-Severin . Prima propunere de instituire a Parcului National Semenic a avut loc in
anul 1982 , acesta urmand sa fie declarat arie protejata in anul 2000 . In anul 2003 urmeaza sa se
restabileasca limitele si suprafata acestuia . Fauna parcului este una diversificata si reprezentata
de mai multe specii de mamifere , pasari , pesti , amfibieni si reptile , unele protejate prin lege si
aflate pe lista rosie a IUCN . Flora parcului national este constituita din specii vegetale distribuite
etajat , in concordanta cu structura geologica , caracteristicile solului si climei , structurii
geomorfologice sau altitudinii .
Parcul National Piatra Craiului
Este o arie protejata de interes national , situat pe teritoriile judetelor Arges si Brasov . Aria
naturala a parcului a fost infiintata in anul 1938 , urmand ca de-a lungul timpului aceasta sa-si
mareasca suprafata in mai multe etaje . Parcul National Piatra Craiului reprezinta o zona cu
varfuri abrupte , stanci calcaroase , chei , pesteri . Flora parcului este constituita din specii
vegetale distribuite etajat , in concordanta cu structura geologica , caracteristicile solului si
climei , structurii geomorfologice sau altitudinii . Fauna acestuia este una diversificata si
reprezentata de mai multe specii de mamifere , pasari , pesti , amfibieni si reptile , unele protejate
prin lege si aflate pe lista rosia a IUCN .
Parcul National Muntii Macin
 Este o arie protejata de interes national , situate in partea sud-vestica a Romaniei , pe teritoriul
nord-vestic al judetului Tulcea . Aceasta a fost constituit in scopul conservarii si valorificarii
stiintifice si turistice a zonei , dat fiind faptul ca Muntii Macin reprezinta cea mai veche
formatiune geologica din tara . Prima propunere de instituire a Parcului National Macin a fost
facuta in anul 1998 , acesta urmand sa fie declarat arie protejata . In anul 2003 , urmeaza sa se
restabileasca limite si suprafata acestuia . Fauna parcului este una diversa si are in componenta
mai multe specii de mamifere , pasari , reptile , amfibieni si insecte protejate la nivel european .
Flora ariei protejate este una diversificata , alcatuita din specii de arbori , arbusti , ierburi si flori
distribuite etajat , in concordanta cu structura geologica , caracteristicile solului si climei ,
structurii geomorfologice sau altitudinii , printer care unele ocrotire prin lege .
Parcul National Domogled-Valea Cernei
Este o arie protejata de interes national , situat in partea sud-vestica a Romaniei , pe teritoriile
judetelor Caras-Severin , Mehedinti si Gorj . Prima propunere de instituire a Parcului National
Domogled a vaut loc in anul 1990 , acesta urmand sa fie declarat arie protejata . In 2003 se
restabilesc limitele si suprafata acestuia . Parcul National se suprapune atat sitului de importanta
comunitara cat si ariei de protectiei speciala avifaunistica omonime , la baza desemnarii carora
aflandu-se cateva specii faunistice si floristice .
Parcul National Buila-Vanturarita
Este o arie protejata de interes national , situata in Subcarpatii Getici , pe teritoriul
administrativ al judetului Valcea . In arealul parcului national se afla si Manastirea Patrunea cu
biserica veche avand hramul “ Cuvioasa Parascheva “ . Parcul are o suprafata de 4186 ha a fost
declarat arie protejata in 2004 . Aria protejata reprezinta o zona montana ce adaposteste o gama
floristica si faunistica variata . Flora ariei protejate are in componenta specii vegetale distribuite
etajat corespondente cu structura geologica , caracteristicile solului si climei , structurii
geomorfologice sau altitudinii .
Parcul National Defileul Jiului.
Este o arie protejata de interes national , situata in sud-vestul tarii , pe teritoriile judetelor Gorj
si Hunedoara . A fost declarat arie protejata in anul 2005 si are o suprafata totala de 11.127 ha .
Parcul este acoperit in proportie de peste 80% de paduri de fag si gorun , in asociere cu carpen
sau frasin . Flora stratului ierbos are in componenta peste 550 de specii cormofite si peste 140 de
talofite . Fauna este bine reprezentata de mamifere , pasari , amfibieni , reptile , pesti si insect.
3.Conservarea biodiversitatii in arii protejate din judetul Neamt
3.1. Date generale cu privire la judetul Neamt
3.1.1. Relieful judetului Neamt
Judetul Neamt este situat in partea central-estica a tarii si se invecineaza la sud cu judetul
Bacau , la nord cu judetul Suceava , la vest cu judetul Harghita si la est cu judetul Iasi si Vaslui .
Din punct de vedere geografic , judetul Neamt , este incadrat in nord-vestul Moldovei , fiind
judetul cu cea mai mare incarcatura istorica din aceasta regiune a tarii.
Relieful se compune din Podisul Moldovei , Subcarpatii Moldovei si Carpatii Orientali .
Asadar judetul are un relief predominant muntos unde o mare suprafata este acoperita de Carpatii
Orientali care se intind pe 278.769 ha. In judet Carpatii Orientali , sunt reprezentati de
urmatoarele masive muntoase : muntii Bistritei , muntii Ceahlau , muntii Tarcau , muntii
Stanisoarei si muntii Hasmas.
Lacurile judetului Neamt , sunt artificiale . Acestea au fost create in diferite scopuri : rezerve
de apa ,atenuarea viiturilor , hidroenergie , irigatii , agrement , piscicultura . Dintre lacurile
artificiale cel mai important este lacul Izvorul Muntelui. Acesta are o suprafata de 3120 ha si un
volum de apa aproximativ 1251 milioane de m^3.
Cele mai importante rauri din judetul Neamt , din punct de vedere al debitelor sunt Siret ,
Moldova si Bistrita . Din punct de vedere al regimului de alimentare , apele provenite din topirea
zapezii au o pondere de 30-40% iar apele subterane au o pondere de 15-30%.
3.1.2. Clima judetului Neamt
Clima judetului Neamt este una temperat continentala . Caracteristicile climei sunt determinate
de variatiile de altitudine si de particularitatile circulatiei atmosferice.
In vestul judetului temperatura medie a verii este de 22 grade , in timp ce iarna temperatura
medie este de -5 grade. Precipitatiile se apropie de 550ml fiind specifice pentru climatul de
padure.
Temperatura medie anuala variaza intre 8,5 grade in zona de deal si 2 grade in zona de munte .
In ceea ce priveste maximele termice , temperatura maxima absoluta de 38,6 grade a fost
inregistrata in august 1959 la Piatra Neamt , iar minima absoluta de -33,2 grade a fost inregistrata
la Roman in luna februarie 1954.
3.1.3. Populatia judetului Neamt
Judetul Neamt are o densitate a populatiei de 94loc/km^2 . Densitatile cele mai mari sunt
intalnite in municipiile Piatra Neamt si Roman.
La sfarsitul anului 2006 , Directia Regionala de Statistica Neamt a emis un bilant statistic
conform careia populatia judetului numara 568.808 de locuitori dintre care 280.670 barbati si
288.138 femei.
3.2. Categorii de arii protejate in judetul Neamt
Pe teritoriul judetului Neamt se gasesc 38 arii protejate dintre care : 12 rezervatii floristice ,
acvatice , faunistice , peisagiste si mixte ; 10 rezervatii forestiere : “Codrii de arama” , “ Padurea
de argint” ; 5 rezervatii geologice : “Cascada Duruitoarea “ , “Cheile Bicazului” ; 5 monumente
ale naturii ; un ulm si 4 stejari seculari ; 3 rezervatii paleontologice : Muntii Pietricica , Cozla si
Cernegura din Piatra Neamt.
Suprafata totala a acestora este de 44.196,92 ha ceea ce reprezinta 7,49% din suprafata totala a
judetului.
3.2.1. Parcul Natural Vanatori Neamt
3.2.1.1. Scopul si obiectivele infiintarii parcului
Parcul Natural Vanatori Neamt este o arie naturala protejata constituita in anul 1999 , cu statut
de parc natural , destinata protejarii mostenirii naturale , spirituale si culturale a zonei ,
gospodaririi durabile a padurilor , conservarii peisajului si traditiilor locale.
 Principalele obiective ale administratiei parcului sunt mentinerea biodiversitatii prin
conservarea speciilor si ecosistemelor cheie , precum si a peisajelor din cuprinsul parcului ,
realizarea unui centru de crestere a zimbrului , dezvoltarea ecoturismului si promovarea valorilor
naturale ale regiunii.
3.2.1.2. Date geografice , geologice si hidrologice
Parcul Natural Vanatori Neamt se afla situat in nordul judetului Neamt , in raza comunei
Agapia , Baltatesti , Brusturi , Cracaoani , Vanatori Neamt , Raucesti , Pipirig si a orasului Targu
Neamt.
Limita de nord corespunde granitei dintre judetul Neamt si Suceava. Aceasta limita porneste
din varful Chitigaia Rea si se continua spre est pe interfluviul ce desparte bazinele superioare ale
Neamtului si Rascai , prin culmea Neamtului.
Limita de est incepe pe limita fondului forestier si se continua pe la vest de comuna Brusturi
pana la confluent vaii Brusturi cu paraul Maicilor.
Limita de sud continua pe interfluviul dintre bazinele Cracaului si Almasului pe Culmea
Cracaoanilor .
La nivelul formelor medii ale reliefului domina versantii , care in general se caracterizeaza
prin valori ridicate ale plantelor la nivelul ariei montane si prin valori mai coborate de 3-7 grade
in aria subcarpatica.
3.3. Parcul National Ceahlau
3.3.1. Caracteristici geografice a Masivului Ceahlau
Carpatii Orientali reprezinta cea mai mare arie muntoasa ca si intindere din Carpati .
Se impart in trei grupe :
• Grupa Sudica
• Grupa Centrala
• Grupa Nordica
Muntele Ceahlau face parte din grupa central a Carpatilor . Este desprins cu exactitate de
muntii invecinati si se remarca prin unicitate si masivitate.
Structura geologica si relieful Masivului Ceahlau este scluptat in roci foarte variate insa toate
apartinand aceleasi clase mari de roci sedimentare care poarta denumirea de “flis”
Duritatea rocilor a facut din acesta un important punct turistic dat privelistii de pe Varful
Toaca.
• Clima si reteaua hidrografica a masivului Ceahlau
Mai multi factori concureaza la punerea in evidenta a conditiilor climatic actuale din Ceahlau .
Dintre acestia cea mai mare influenta o au pozitia masivului in calea maselor de aer , natura
foarte diversificata a suprafetei subiacente active si altitudinea.
Din punct de vedere climatic , masivul Ceahlau se incadreaza in tinutul climatic de munte (
munti josi cu altitudine intre 800-1900 m ) , subtinutul climatic al Carpatilor Orientali.
Temperatura aerului variaza cu altitudinea. Acest lucru este evident la nivelul valorilor medii
lunare si anuale. Diferenta termica intre Varful Toaca si satul Ceahlau la nivelul temperaturii
medii anuale este de 6.5 grade.
 Masivul Ceahlau este drenat de sistemul hidrografic al Bistritei . Afluentii directi sunt :
Izvorul Alb , Izvorul Muntelui , Secu . Majoritatea raurilor sunt alimentate de panze subterane
situate la baza conglomeratelor acesteia insumand o lungime de 80 km.
Precipitatii atmosferice pe Ceahlau se manifesta in 208,8 zile/an , din care 50% ninsori.
• Aspectele biogeografice ale Parcului National Ceahlau
Speciile de plante din cadrul parcului au diferite origini : alpine , circumpolare , euroasiatice ,
central-europene. Covorul de vegetatie este divizat in etaj altitudinal datorita amplitudinii
ridicate a reliefului. Aceasta divizare consta in trei etaje forestiere ce cuprind aproximativ 80%
din suprafata parcului.
Etajul padurilor de foioase este situat la baza muntelui si este alcatuit din fag si carpen ce nu
ating o altitudine mai mare de 650-700 m. Urmatorul etaj este reprezentat de padurile amestecate
de fag si conifere. De-a lungul vailor , spatiul forestier face loc fanetelor si pajistilor care vara
iau aspectul unor veritabile gradini . Tranzitia spre etajul alpin inferior , ultimul din Ceahlau ,
este realizata de o fasie ingusta de exemplare de molid care se caracterizeaza prin coroana in
forma de pipernicitate. Pe langa dispozitia plantelor in conformitate cu etajele climatice , in
cadrul parcului exista plante raspandite in functie de alte conditii locale. Turbariile sunt specific
zonelor umede si joase ale platoului superior formand un strat de 30-40 cm de pernite
semisferice.
• Flora Parcului National Ceahlau
Primele studii botanice in Moldova s-au efectuat in muntii Ceahlau . Cercetarile botanice
ulterioare au evidentiat existent in muntii Ceahlau a 2944 specii cu 66 subspecii , 117 varietati ,
31 forme si 18 hibrizi apartinand unui numar mare de genuri . Printre acestea se intalnesc 1250
taxoni de plante inferioare si 1540 taxoni de plante superioare . In muntii Ceahlau exista circa
36% din flora vasculara a Romaniei si circa 65% din flora judetului Neamt.
Vegetatia muntelui Ceahlau este deosebit de deversificata , ea apartinand la trei etaje de
vegetatie :
• Etajul nemoral : subetajul fagului si amestecului de fag cu rasinoase , ocupa treapta cea
mai de jos a reliefului unde formeaza fagete pure , fageto-carpinete si bradeto-fagete.
• Etajul boreal : ocupa cea mai mare parte a masivului , reprezentat prin molidisuri pure ,
molidiso-bradete si insule de laricete si de pajisti de festuca nigricans.
• Etajul subalpin : limitat la platou , in care se afla insule de jneapan.
Din masivul Ceahlau au fost descrise peste 60 fitocenotaxoni . In masivul Ceahlau s-au
identificat 72 de asociatii vegetale , raspandite in trei etaje de vegetatie :
• Etajul padurilor de foioase : se intinde de la 530 la 1000-1300 m altitudine , in cadrul
acestui etaj existand doua tipuri de paduri .
Paduri de foioase pure , dispuse fragmentar , continuitatea lor fiind intrerupta prin defrisare
pentru constituirea asezarilor omenesti . Padurile de foioase sunt alcatuite in principal din fag ,
carpen si mai putin din mesteacan .
Paduri de amestec de foioase si conifere , care au o mare raspandire in masiv . Ele sunt paduri
de fag in amestec cu molid , mai putin brad.
 • Etajul padurilor de conifere : se intind de la 1000-1300 m la 1700 m altitudine . In
acest etaj , padurile dominante sunt cele de molid. La 1400 m 1941 , care este constituita
din arborele de larice .
• Etajul subalpin : se afla intre 1700-1907 m altitudine. Aici domina tufarisuri de jnepeni
si ienuperi ca si pajisti subalpine.
Desi , in ansamblu , vegetatia masivului s-a pastrat destul de bine , totusi impactul asupra
acesteia a fost si este destul de puternic si anume au fost defrisate insemnate suprafete pentru a fi
create asezari omenesti , pentru terenuri de cultura si pentru pajisti.

• Fauna Parcului National Ceahlau

Masivul Ceahlau se remarca si prin bogatia si varietatea faunei pe care o detine , asupra careia
, de-a lungul timpului , a actionat factorul antropic prin : vanatoarea necontrolata , turismul care
devine tot mai intens , modificarea structurii ecosistemelor si alte interventii ale omului.
Nevertebratele studiate din masivul Ceahlau sunt reprezentate de aproximativ 1100 de specii
clasificate in numeroase ordine apartinand claselor de viermi , moluste , crustacee , miriapode ,
arahnide si insecte . Peste 1000 de specii dintre nevertebrate apartin insectelor care alcatuiesc
marea majoritate a acestei lumi.
Fauna vertebratelor din zona cercetata este foarte variata datorita multitudinii biotopurilor
existente si este constituita din : 17 specii de pesti , 10 specii de amfibieni , 8 specii de reptile ,
121 specii de pasari si 30 specii de mamifere.
Dintre speciile de pesti intalnite in apele curgatoare din Parcul National Ceahlau putem
enumera : zglavoaca , rasariteana , porcusorul , moioaga , grindelul , care se adaposteste sub
pietrele din cursul paraielor , cleanul care se intalneste in portiunile de ape cu scurgere mai lenta
, pastravi , boisteanul.
Dintre amfibienii identificati in aceasta zona amintim : salamandra , tritonul de munte ,
tritonul cu creasta , izvorasul cu burta galbena si broasca rosie de munte.
In Ceahlau se intalnesc 8 specii din cele 26 specii de reptile din fauna tarii . Lumea pasarilor
este elemental faunistic cel mai interesant , adapostind peste 60 de specii . Prin diversitatea
elementelor floristice si vegetale care compun padurea mixta .
In etajul subalpine intalnim : brumarita de munte . Abrupturile stancoase sunt populate de
brumarita de stanca , codrosul de munte , fluturasul de stanca . Pentru zona forestiera : cocosul
de munte , rapitoare de zi : sorecarul , uliul porumbar ; rapitoare de noapte: bufnita , cucuveaua ,
huhurezul.
In molidisuri intalnim : pitigoiul de bradet , pitigoiul motat , corbul . In padurile de fagi batrani
: ciocanitori de munte , ciocanitoarea neagra . In lungul apelor curgatoare , cum ar fi Valea
Bicazului , se remarca prezenta mierlei de apa , ce se scufunda in micile bulboane in cautare de
hrana , si a codobaturelor albe si cenusii , pescarelul negru .
Mamiferele sunt reprezentate prin aproximativ 45 specii apartinand a 6 ordini. Predominante
sunt speciile ordinului Rodentia , in numar de 17 , dupa care urmeaza ordinal Carnivora cu 11
specii , Chiroptera cu 7 specii , insectivora cu 5 specii , artiodactyla cu 4 specii si lagomorpha cu
o specie.
Fauna de mamifere mici este bine reprezentata inca insuficient cunoscuta . In partea superioara
a padurii de fag si in cea de conifere , ajungand pana in zona inepenilor , traiesc chitcanul de
padure . Pe langa speciile de soareci si parsi , se mai intalnesc o serie de lilieci , localizati mai
mult in zona Duraului. In afara de cateva specii indiferente fata de altitudine , relief si biotope ,
cum sunt lupul , vulpea si iepurele .
Multe dintre speciile de vertebrate din Parcul National Ceahlau au statut special privind
protectia lor , 23 specii necesita desemnarea ariilor de protectie speciala aviafaunistica , 16 specii
de interes comunitar si 28 de specii de interes national necesita o protective stricta , 4 specii de
interes comunitar si 6 specii de importanta nationala fac obiectul masurilor de management.