Sunteți pe pagina 1din 77

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Introducere3

Capitolul 1

CUPRINS

Delimitări conceptuale privind rezultatul exerciţiului financiar

5

1.1 Noţiuni privind rezultatului contabil

6

1.2 Informaţia contabilă privind rezultatul entităţii

9

1.3 Abordări internaţionale privind rezultatul exerciţiului financiar

11

Capitolul 2 Principii implicate de definirea, recunoaşterea şi măsurarea rezultatului

15

Capitolul 3 Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

18

3.1 Structura cheltuielilor şi veniturilor în contabilitatea financiară

19

3.2 Scurt istoric şi evoluţia recentă a S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

23

3.3 Organizarea contabilităţii S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

27

3.4 Purtătorii de informaţii privind contabilitatea rezultatului

30

3.5 Determinarea rezultatului exerciţiului la S.C.COLLIE PRODCOM SRL

32

Capitolul 4

Analiza rezultatelor financiare ale S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

44

4.1

Contul de profit şi pierdere – instrument financiar de măsurarea performanţelor întreprinderii

44

4.2

Analiza performanţelor economico – financiare ale întreprinderii pe baza contului

de profit şi pierdere

48

4.2

Analiza rezultateloreconomico – financiare ale S.C. COLLIE

PRODCOM S.R.L

51

Concluzii şi propuneri

68

Bibliografie

71

Anexă

73

2

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

INTRODUCERE

Lucrarea ,,Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L” tratează problematica formării rezultatelor, a conţinutului acestora, a obţinerii veniturilor şi destinaţiei cheltuielilor precum şi analiza performanţelor economico-financiare ale întreprinderii pe baza contului de profit şi pierdere. Desfăşurarea activităţii de producţie sau comerciale ori a oricărei prestaţii este condiţionată de prezenţa celor trei factori: munca, natura şi capitalul. Prin combinarea lor în anumite proporţii şi după anumite reguli, se realizează producţia şi entităţile obţin produse şi/sau servicii. Pentru contribuţia lor, celor trei factori (muncă, pământ, capital) le revin următoarele recompense: salariul-factorului muncă, renta- factorului pământ, profitul şi dobânda-factorului capital. Rezultatele economice pot apărea sub formă de profit sau pierdere. Profitul reprezintă acele venituri care au depăşit cheltuielile, iar pierderile, cheltuielile care nu au fost acoperite din venituri. Din punct de vedere contabil rezultatul ectivităţii economice a unei entităţi este prezentat cu ajutorul Contului de profit sau pierdere numit şi cont de rezultate. Contul de rezultate reflectă beneficiul sau pierderea exerciţiului punând în evidenţă parametrii interdependenţi, de genul: preţul, volumul de activitate, factorii de producţie, concurenţa etc. Cu toate că performanţa unei întreprinderi are un caracter multidimensional, ea este cel mai adesea exprimată şi înţeleasă prin indicatorii financiari. Informaţiile astfel furnizate sunt necesare prin urmare conducerii întreprinderii, dar în egală măsură şi terţilor pentru a hotărâ asupra unei viitoare colaborări (posibili investitori, acţionari, bănci, furnizori etc.), fapt pentru care analiza financiară pe baza informaţiilor din contul de profit şi pierdere prezintă o deosebită importanţă, ea ajutând la evaluarea performanţelor unei firme în contextul obiectivelor şi strategiei pe care şi le-a stabilit. Contul de profit şi pierdere face posibilă compararea trendurilor diferitelor conturi, permiţând, în acelaşi timp, compararea diferitelor firme aparţinând aceleiaşi ramuri industriale. Analiza contului de profit şi pierdere permite analistului să răspundă la următoarele întrebări cum sunt:

3

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

1. Este rata profitului compatibilă cu strategia competitivă a firmei? De exemplu,

strategia de diferenţiere ar trebui să conducă la o rată a profitului brut mai mare decât în cazul strategiei reducerii costurilor.

2. Rata profitului suferă modificări? Din ce cauză? Modificarea profitului este determinată de cauze economice:

- creşterea concurenţei;

- creşterea costurilor materiilor prime;

- ineficienţa cheltuielilor generale?

3. Cât de bine sunt controlate cheltuielile generale şi administrative? Care sunt activităţile care influenţează aceste costuri? Sunt necesare aceste activităţi?

Lucrarea de faţă este structurată în patru capitole şi abordează în mod coerent şi unitar problematica veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor exerciţiului financiar atât din punct de vedere teoretic cât şi practic, analizându-se înregistrările contabile specifice angajării cheltuielor, realizării veniturilor şi determinării rezultatelor la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L din Tecuci. În prima parte a lucrării am tratat din punct de vedere teoretic noţiunile de venit, cheltuială şi rezultatul exerciţiului sub cele două componente: o componentă contabilă care

este reflectată prin rezultatul contabil al exerciţiului financiar; şi o componentă fiscală, care este reflectată prin rezultatul fiscal al exerciţiului. În capitolul doi prezint principii implicate de definirea, recunoaşterea şi măsurarea rezultatului cum sunt: principiul rezultatului conform căruia subiectivitatea rezultatului este dată de faptul că aceasta depinde de persoana în contul căreia se ţine contabilitatea, de principiile contabile agreate de un sistem contabil sau altul, precum şi de politica adoptată de întreprinderi în materie de evaluare patrimonială, şi principiul recunoaşterii rezultatelor. În capitolul următor tratez contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C.

În prima parte prezint structura cheltuielilor şi veniturilor în

COLLIE PRODCOM S.R.L

contabilitatea financiară, un scurt istoric şi evoluţia recentă şi organizarea contabilităţii la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L, purtătorii de informaţii privind contabilitatea rezultatului şi determinarea rezultatului întreprinderii. În ultima parte a lucrării analizez informaţiile oferite de contul de profit şi pierdere, informaţii care permit evaluarea performanţelor trecute ale intreprinderii dar şi o corelaţie raţională între acestea şi performanţele viitoare, estimarea rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie viitoare şi determinării riscului sau gradului de incertitudine a acestora.

4

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

CAPITOLUL 1

DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Luca Paciolo arăta în prima lucrare 1 de literatură contabilă (1494) că „scopul fiecărui negustor este de a dobândi câştig licit şi competent pentru subzistenta sa”. Dacă la sfârşitul Evului Mediu, când economia bazată pe capital era incipientă, măsura performanţei unei afaceri era câştigul, în secolul al XX-lea, marile companii pe acţiuni ce operau în industrie şi comerţ îşi măsurau şi analizau periodic performanţa prin profitul prezentat în contul de profit şi pierdere. Noţiunea de profit sau beneficiu nu este definită în acelaşi mod de economişti şi de profesioniştii contabili. Astfel, unii experţi contabili nu includ în beneficii anumite elemente care contribuie la creşterea generală şi la reuşita firmei. În schimb economistul J.R.Hicks (în „Value and Capital” Oxford, 1946) defineşte beneficiul ca „mărimea maximală pe care un individ poate să o cheltuiască în cursul unei perioade, fără ca situaţia financiară să se modifice”. Conform uneia dintre interpretările definiţiei lui Hicks, nu trebuie măsurat numai beneficiul monetar, ci şi beneficiul fizic, reprezentat de „măsura creşterii bogăţiei care provine din anumite calităţi particulare” ca, de exemplu, din creşterea gradului de pregătire profesională. Deşi experţii contabili recunosc utilitatea măsurării acestor elemente calitative, o astfel de evaluare prezintă un anumit grad de incertitudine datorat atât limitelor teoriilor economice actuale cât şi instrumentarului metodologic al contabilităţii.

Pentru sintetizarea şi centralizarea periodică pe cale contabilă a rezultatelor obţinute de agenţii economici, în Planul General de Conturi este prevăzut un cont numit 121 „Profit sau pierdere”.

1 Luca Paciolo, Tratat de contabilitate în partidă dublă, versiune românească de Dumitru Rusu şi Ştefan Cuciureanu, Ed. Junimea, Iaşi, 1991, p. 100

5

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

În lucrările de specialitate regăsim acest cont şi cu denumirile de cont de rezultate, sau rezultatul exerciţiului financiar, sau beneficii şi pierdere. Având în vedere că el prezintă situaţia analitică a cheltuielilor şi, respectiv, a veniturilor aferente unei perioade de gestiune, denumirea corespunzătoare este „rezultatul exerciţiului financiar”. Acest cont preia din conturile de venituri şi cheltuieli, veniturile încasate de agenţii economici şi cheltuielile efectuate de aceştia, corespunzătoare veniturilor, pe cele trei mari structuri:

activitatea de exploatare;

activitatea financiară;

activitatea extraordinară.

În funcţie de mărimea acestor structuri rezultatul exerciţiului poate fi profit, creat ca sursă de finanţare în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor sau pierdere, care exprimă bunurile economice consumate, nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

1.1 NOŢIUNI PRIVIND REZULTATULUI CONTABIL

Cea mai des utilizată definiţie a rezultatului este cea privind diferenţa între venitul total al întreprinderii şi costul total. Este o definiţie generală, care se nuanţează şi structurează în raport de naturile de venituri şi cheltuieli, respectiv funcţiile întreprinderii delimitate ca segmente compatibile la nivelul cărora se asociază venitul cu costul corespondent. 2

Măsurarea rezultatului poate fi abordată din trei unghiuri de vedere 3 :

- Patrimonial;

- Economic;

- Financiar. Din punct de vedere patrimonial rezultatul se defineşte ca fiind variaţia situaţiei nete a patrimoniului întreprinderii în cursul unui exerciţiu financiar determinată prin activitatea întreprinderii. Astfel, evaluarea şi calculul rezultatului trebuie să asigure menţinerea capacităţii de finanţare a capitalului ca sumă investită de către proprietar. Fondurile investite de

2 M. Ristea, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004, p. 11 3 N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 1998, p. 134

6

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

proprietar sub formă de capital trebuie astfel reconstituite încât acesta să-şi menţină în plan

monetar şi financiar capacitatea iniţială de finanţare la începerea unui nou exerciţiu. Orice

creştere-micşorare a acestei capacităţi se explica prin rezultatul pozitiv-negativ sau prin

aportul proprietarului. În aceste condiţii, rezultatul contabil se identifică cu variaţia

situaţiei nete a patrimoniului.

În definirea rezultatului prin prisma relaţiei venit total – cost total se porneşte de

la faptul că orice activitate este simultan consumatoare de resurse şi producătoare de

rezultate. Din punct de vedere contabil, consumul de resurse este definit în plan valoric

prin structura de cheltuieli, după cum „produsul” obţinut este delimitat prin structura de

venituri. Dar consumul de resurse şi rezultatul creat determină modificări în masa

patrimoniului. Astfel, cele două structuri trebuie analizate prin prisma raporturilor

patrimoniale. 4

Venitul total desemnează în expresie valorică raporturile patrimoniale cu privire

la constatarea, obţinerea şi realizarea (vânzarea) rezultatelor. Sursa reală a acestor rezultate

o reprezintă, după caz, producţia şi vânzarea de bunuri şi servicii, operaţiunile de finanţare

şi de plasamente ale întreprinderii, precum şi de operaţiuni extraordinare concretizate prin

aceea că nu sunt legate de activităţile curente ale întreprinderii.

Costul total delimitează toate cheltuielile proprii raporturilor patrimoniale cu

privire la angajarea şi consumarea resurselor în cadrul activităţilor „producătoare” de

venituri. De aceea, costul total este definit prin asociere şi corespondenţă cu structura de

venit. În cadrul acestui raport, veniturile antrenează o creştere a situaţiei nete a

întreprinderii, în schimb ce cheltuielile o diminuare a acestei situaţii.

Situaţia netă a patrimoniului este egală cu activele întreprinderii fără datorii.

Se desprind două relaţii privind calculul rezultatului 5 :

a) ecuaţia variaţiei situaţiei patrimoniului;

Rezultatul exerciţiului =

Situaţia netă finală a patrimoniului la închiderea exerciţiului financiar „N”

- Situaţia netă iniţială a patrimoniului la deschiderea exerciţiului financiar „N”

± Aportul proprietarului la capitalul propriu în exerciţiul„N”

b) ecuaţia activităţii consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate;

Rezultatul

=

Veniturile realizate

-

Cheltuielile exerciţiului „N”

exerciţiului

ale exerciţiului

corespondente veniturilor realizate

4 At. Pop, Bazele contabilităţii în partidă dublă, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2000, p. 132

5 M. Ristea, Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004, p. 19

7

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Prin combinarea ecuaţiilor de mai sus, relaţiile care definesc rezultatul se prezintă

astfel:

Creşterea/micşorarea Situaţiei nete

=

Rezultatul net

=

Venituri - Cheltuieli

= Rezultatul net = Venituri - Cheltuieli BILANŢ Prin reunirea structurilor patrimoniale, CONTUL DE

BILANŢ

Prin reunirea structurilor patrimoniale,

CONTUL DE REZULTATE

ACTIV + CHELTUIELI = PASIV + VENITURI

se dezvăluie o altă ecuaţie a rezultatului de forma:

ACTIV – PASIV = VENITURI – CHELTUIELI

Potrivit relaţiei, rezultatul este evidenţiat distinct de capitalurile proprii, iar relaţia

de echilibru este:

ACTIV = PASIV ± REZULTATUL

Punctul de vedere economic defineşte rezultatul ca diferenţă între venituri şi

cheltuieli:

VENITURI – CHELTUIELI = REZULTATUL EXERCIŢIULUI

Rezultatul poate fi o mărime pozitivă, denumită profit sau beneficiu, atunci când

veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă, denumită

pierdere, în situaţia inversă.

Din punct de vedere financiar, rezultatul exerciţiului apare ca variaţia trezoreriei

întreprinderii în cursul unei perioade, prin compararea fluxurilor de încasări cu cele de

plăţi 6 . Rezultatul întreprinderii impune delimitarea şi stabilirea veniturilor şi cheltuielilor

ca structuri calitative ale contului de profit şi pierdere prin regruparea şi prelucrarea

informaţiilor privind încasările şi plăţile.

Rezultatul se calculează astfel:

Rezultatul

         

Exerciţiului

=

Încasări

-

Plăţi ±

Variaţia activelor şi pasivelor generatoare de

încasări şi plăţi, implicit de venituri şi cheltuieli

6 M. Ristea, op. cit. , p. 23

8

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

1.2. INFORMAŢIA CONTABILĂ PRIVIND REZULTATUL ENTITĂŢII

Cadrul conceptual IASB privind elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare arată că „Informaţiile despre rezultatele unei întreprinderi, în special profitabilitatea acesteia sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale de resurse economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. Informaţiile despre variabilitatea rezultatelor sunt importante în această privinţă. Informaţiile despre rezultate sunt utile în a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de lichidităţi cu resursele existente. Sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.” 7 Într-o economie competitivă, activitatea unei întreprinderi urmăreşte atingerea a două obiective: realizarea de profit şi satisfacerea necesitaţilor unei anumite grupe de cumpărători. Pentru realizarea acestor două obiective este necesară o informaţie care să dezvăluie poziţia financiară a întreprinderii şi profitabilitatea acesteia.

Situaţiile financiare care consolidează şi comunică informaţia privind rezultatul sunt bilanţul si contul de profit si pierdere. Bilanţul constată rezultatul sub formă de profit sau pierdere, în calitatea sa de variaţie a bogăţiei întreprinderii determinată de activitatea sa în timpul unui exerciţiu financiar. Contul de profit si pierdere descrie şi explică rezultatul prin prisma structurilor de cheltuieli şi venituri care le-au determinat, implicit a activităţilor consumatoare şi producătoare de rezultat. Complementaritatea dintre cele doua modele de situaţii financiare, la care se adaugă şi situaţia modificării poziţiei financiare, sunt formulate în „Cadrul pentru elaborarea si prezentarea situaţiilor financiare” elaborat de IASB. Astfel „informaţiile despre poziţia financiară sunt, în primul rând, oferite de bilanţ. Informaţiile despre rezultate sunt oferite în primul rând de contul de rezultate. Informaţiile despre modificările poziţiei financiare sunt oferite de situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii separate. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelaţionează, deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceleiaşi operaţiuni sau alte evenimente. Deşi

7 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009

9

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

fiecare situaţie oferă informaţii diferite este posibil ca nici una să nu servească unui singur

scop sau să ofere toate informaţiile necesare pentru necesităţile specifice utilizatorilor. De

exemplu, contul de rezultate oferă o imagine incompletă a rezultatelor dacă nu este folosit

împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.”

Rezultatul exerciţiului are două componente 8 :

o

componentă

contabilă

care

exerciţiului financiar;

este

reflectată

prin

rezultatul

contabil

al

o componentă fiscală, care este reflectată prin rezultatul fiscal al exerciţiului.

Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderii exerciţiului

ce figurează în contul 121”Profit sau Pierdere”, înainte de impozitare.

Rezultatul contabil înainte de impozitare se determină după relaţia:

Veniturile recunoscute în contul de rezultate înainte de impozitarea profitului

Cheltuielile angajate pentru realizarea veniturilor

Rezultatul

contabil

=

-

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului,

stabilit potrivit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculează volumul impozitelor

exigibile (sau rambursabile) 9 .

Pe baza rezultatului contabil înainte de impozitare se determină rezultatul fiscal:

       

Elementele

 

Deducerile

Rezultatul

fiscal

=

Rezultatul contabil

înainte de impozitare

+

reintegrabile (cheltuielile nedeductibile fiscal)

-

fiscale la

impozitarea

profitului

Dacă acesta este cu semnul (+) îmbracă forma de profit impozabil, iar dacă este cu

semnul (-) reprezintă pierdere fiscală.

Conform standardelor contabile internaţionale relaţia dintre rezultatul contabil

înainte de impozitare şi rezultatul fiscal poate fi definită astfel:

Rezultatul

=

Rezultatul contabil înainte

±

Diferenţele

±

Diferenţele

fiscal

de impozitare

permanente

temporare

Diferenţele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse din rezultatul fiscal.

Diferenţele temporare sunt elemente neintegrabile în rezultatul fiscal al

exerciţiului dar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse din rezultatul

exerciţiului dar care vor fi impozabile ulterior.

8 C. Lefter, Curs complet de contabilitate şi fiscalitate, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p. 149

9 M. Ristea, C. G. Dumitru, Contabilitate financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2002, p. 365

10

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

După impozitarea profitului, recunoaşterea la cheltuieli a impozitului pe profit, se

calculează rezultatul exerciţiului sau rezultatul net contabil pe baza relaţiei:

Rezultatul net contabil (profit net sau pierdere)

=

Rezultatul contabil înainte de

-

Impozitul pe

impozitare (profit brut sau pierdere)

profit

1.3. ABORDĂRI INTERNAŢIONALE PRIVIND REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Organismul internaţional de normalizare contabilă (IASC) consideră contul de

rezultate ca un component al ansamblului de situaţii financiare destinate procesului de

informare financiară.

În “Cadrul de prezentare a situaţiilor financiare” denumit şi cadru conceptual, IASC

a definit elementele care măsoară performanţa întreprinderii: veniturile şi cheltuielile.

Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune

(exerciţiului financiar), sub formă de creşteri de active sau de diminuări de pasive, care au

ca rezultat creşterea capitalurilor proprii, sau alte forme decât noile aporturi de capital. Un

venit este orice creştere de capitaluri proprii, alta decât creşterea capitalului. 10

În această definiţie se cuprind veniturile care provin din activitatea curentă a

întreprinderii sau venituri propriu-zise (vânzări, onorarii, comisioane, dobânzi, dividende,

etc.) cât şi alte venituri şi plusuri de valori sau câştiguri (plusuri de valoare din reevaluarea

activelor, profiturile din cedarea imobilizărilor, etc.).

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuări de avantaje

economice, în cursul unui exerciţiu sub forma diminuării activelor sau creşterii pasivelor şi

care au generat o scădere de capitaluri proprii, alta decât distribuirile către proprietarii de

capital. Orice diminuare de capitaluri proprii, alta decât reducerea capitalului social sau

distribuirea de dividende, constituie o cheltuială.

Se disting cheltuieli propriu-zise, care rezultă din activitatea curentă (cum sunt

costul vânzărilor, cheltuielile de personal, amortizarea, etc.) şi pierderile şi minusurile de

valoare (rezultând din catastrofe naturale, din vânzarea activelor imobilizate, din variaţia

cursului valutar, etc.)

10 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009, p. 1487

11

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanţa întreprinderii este

necesară respectarea “principiul conectării cheltuielilor la venituri”, adică din momentul contabilizării unui venit în contul de rezultate trebuie să se contabilizeze şi toate cheltuielile care au contribuit la obţinerea acelui venit. În doctrina organismului internaţional de normalizare contabilă este definită noţiunea de rezultat net al exerciţiului, care cuprinde două categorii de elemente :

- rezultatul activităţilor ordinare;

- elementele extraordinare.

La determinarea rezultatului net al exerciţiului trebuie luate în calcul toate veniturile şi cheltuielile constatate în cursul exerciţiului, în afară de cazul când o normă contabilă internaţională dispune sau autorizează o altă soluţie contabilă. În categoria elementelor susceptibile să satisfacă definiţiile de venituri şi cheltuieli date de cadrul conceptual al IASC dar care sunt excluse de la determinarea rezultatului net al exerciţiului, sunt incluse diferenţele din reevaluarea imobilizărilor şi profiturile sau pierderile care rezultă din conversia situaţiilor financiare unei întreprinderi străine 11 . În accepţia IAS 8 distincţia între un element ordinar şi unul extraordinar se face mai mult după natura evenimentului sau operaţiei, decât după frecvenţa sa. Activitatea ordinară a unei întreprinderi cuprinde toate operaţiile efectuate

conform obiectului ei de activitate, fie cu titlu principal, fie cu titlu auxiliar. Aproape toate operaţiile şi evenimentele realizate sau suportate de întreprindere şi care formează activitatea ordinară nu fac obiectul unei publicităţi particulare prin contul de rezultate. Atunci când anumite venituri sau cheltuieli prezintă o importanţă, o natură sau o incidenţă, a căror menţionare este utilă pentru a explica performanţa întreprinderii în cursul exerciţiului, natura şi suma acestor elemente trebuie specificate separat în contul de profit si pierdere. 12 Exemple de situaţii care pot genera necesitatea prezentării separate în situaţiile financiare ale unei firme sunt următoarele:

- cedarea unor imobilizări corporale;

- cedarea unor investiţii financiare pe termen lung;

- soluţionări ale unor litigii anterioare;

- restructurare a activităţii unei întreprinderi.

11 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009, p. 1491

12 N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I.,Ed. Economică, Bucureşti, 1998, p. 146

12

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Elementele extraordinare apar în momentul în care avem venituri şi cheltuieli rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care, teoretic, nu se aşteaptă să se repete în mod frecvent sau regulat. Elementele extraordinare sunt rare şi scapă de sub controlul întreprinderii:

exproprierea activelor sau un cutremur sau alt dezastru natural. În ceea ce priveşte termenul de “eroare”, prevăzut în titulatura acestui standard, reprezintă un calcul matematic greşit, o interpretare a unui eveniment sau pur şi simplu o fraudă sau o omisiune. 13 Corectarea erorilor aferente unei perioade va avea în vedere profitul net sau pierderea netă aferentă acelei perioade. Profitul contabil este reprezentat de profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade înainte de deducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit. Impozitul pe profit este reglementat de IAS 12 “Impozitul pe profit” care detaliază cheltuiala cu impozitul pe profit în: impozit curent şi datorii privind impozitul amânat. Impozitul curent este determinat de valoarea impozitului pe profit, care trebuie plătită în raport cu profitul impozabil, pe o perioadă de timp. Datoriile privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe

profit, plătibile în perioade contabile viitoare, în ceea ce priveşte diferenţele temporare impozabile. Termenul de diferenţe temporare semnifică diferenţa dintre valoarea contabilă a unui activ sau datorie din bilanţ şi baza fiscală a acestora. Aceste diferente pot fi 14 :

- diferenţe temporare impozabile, adică, acele valori ce vor determina

creşterea masei impozabile a unei perioade viitoare;

- diferenţe temporare deductibile, adică, acele diferenţe temporare care determină valori ce pot fi deduse la calculul impozitului pe profit.

În normele contabile americane (USGAAP) contul de rezultate este construit pe baza a două tipuri de rezultate generate de activitatea firmei: un rezultat curent care grupează operaţiile cărora li se aplică principiul continuităţii activităţii şi trei categorii de rezultat noncurent. Rezultatul activităţii curente din practica contabilă americană corespunde, aproximativ, cu rezultatul exploatării din accepţiunea contabilă românească.

13 S. Busuioceanu, A. Dăneţ , Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p. 57 14 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009

13

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Categorii de rezultat noncurent sunt 15 : rezultatul activităţilor abandonate; rezultatul elementelor extraordinare şi rezultatul schimbărilor în principiile contabile aplicate. Rezultatul activităţilor abandonate. Doctrina contabilă americană stipulează că nu este posibilă includerea în rezultatul curent a cheltuielilor şi veniturilor generate de închiderea unei activităţi a întreprinderii. Astfel, se vorbeşte de o activitate abandonată, numai atunci când există o activitate completă, bine delimitată de alte activităţi. Formarea rezultatului din activităţile abandonate intervine din momentul când administraţia întreprinderii a stabilit un plan precis de închidere a unei activităţi, fiind necesară

delimitarea a două tipuri de rezultat: rezultatul (exploatării) din această activitate, între data începerii planului de abandon şi închiderea efectivă; rezultatul vânzării acestei activităţi. Rezultatul activităţilor abandonate este prezentat în valoare netă, după impozitare. Rezultatul elementelor extraordinare. Elementele extraordinare sunt definite prin intermediul a două criterii 16 :

- au o natură neobişnuită, adică elementul considerat are un grad ridicat

de anormalitate în raport cu activitatea ordinară a întreprinderii şi a mediului său;

- au o frecvenţa slabă, adică elementul trebuie să aibă o probabilitate

scăzută de a surveni în viitor, ţinând cont de mediul întreprinderii. Sunt considerate elemente extraordinare :

- cazurile de forţă majoră, cum sunt cutremure de pământ şi alte cataclisme naturale;

-

consecinţele unei interdicţii provenind dintr-o reglementare

nouă;

-

pierderi din exproprieri de active aflate într-o ţară străină.

Dacă operaţiile nu îndeplinesc decât unul din cele doua criterii, ele sunt considerate doar “excepţionale” şi trebuie înscrise în rezultatul operaţiilor curente. Rezultatul schimbărilor în principiilor contabile aplicate. Schimbările în principiile contabile sunt cele care rezultă din adoptarea unui nou principiu sau o nouă metodă pentru aplicarea unui principiu vechi ca de exemplu: schimbarea unei metode de evaluare a stocurilor, înlocuirea amortizării liniare cu cea degresivă şi invers, modificarea metodei de contabilizare a contractelor pe termen lung, etc.

15 N. Feleagă, I. Ionaşcu, op. cit., p. 150

16 Belverd E. Needles, s.a., Principiile de bază ale contabilităţii, ed. a V-a, Ed. Arc, Chişinău, 2002, p. 639

14

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

CAPITOLUL 2

PRINCIPII IMPLICATE DE DEFINIREA, RECUNOAŞTEREA ŞI MĂSURAREA REZULTATULUI

1. Principiul rezultatului

Beneficiul este măsurat prin compararea veniturilor obţinute cu cheltuielile absorbite. Toate veniturile şi cheltuielile trebuie să facă obiectul contului de profit şi pierdere, deoarece numai astfel acest cont poate să exprime, în mod complet, întreaga evoluţie a rezultatului pe o perioadă de mai mulţi ani. Pentru orice exerciţiu, contul de profit şi pierdere trebuie să reflecte toate veniturile realizate şi toate cheltuielile înregistrate pe durata perioadei respective, indiferent dacă provin sau nu din operaţii curente. 17 Beneficiul se referă la întregul proces de activitate al întreprinderii. Orice regulă sau procedură care imputa beneficiul numai unei părţi a acestui proces trebuie să fie revizuită în mod constant, pentru a determina în ce măsură aceasta modifică mărimea beneficiului fiecărui exerciţiu. Dacă se doreşte un beneficiu exact, trebuie să se aştepte dizolvarea societăţii. Pentru stabilirea unui beneficiu la nivel de exerciţiu, trebuie aplicate anumite principii şi reguli, care relativizează exactitatea acestuia. Subiectivitatea rezultatului este dată de faptul că aceasta depinde de persoana în contul căreia se ţine contabilitatea, de principiile contabile agreate de un sistem contabil sau altul, precum şi de politica adoptată de întreprinderi în materie de evaluare patrimonială. Dacă analizăm conceptul de rezultat din perspectiva persoanei în contul căreia se ţine contabilitatea se constată că 18 :

17 vezi Belverd E. Needles, op. cit., p. 436

18 vezi N. Feleagă, I. Ionaşcu, op. cit., p. 416

15

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

pentru proprietarii unei întreprinderi, rezultatul reprezintă diferenţa dintre venituri şi toate cheltuielile, inclusiv cheltuielile financiare şi cheltuielile de personal, necesare obţinerii şi vânzării producţiei;

pentru ansamblul investitorilor întreprinderii, rezultatul este diferenţa dintre venituri şi masa cheltuielilor, din care au fost excluse dobânzile plătite creditorilor ; literatura de specialitate numeşte această formă de exprimare a rezultatului ca fiind rezultat economic;

pentru ansamblul părţilor participante la viaţa întreprinderii (aportori de capitaluri şi salariaţi), rezultatul este dat de valoarea adăugată, adică de diferenţa dintre venituri şi masa cheltuielilor, din care sunt excluse cheltuielile financiare şi salariile, acestea fiind considerate venituri.

Din perspectiva acţiunii diferitelor principii contabile, se poate constata că agrearea prudenţei şi a costurilor istorice conduce la un rezultat, în timp ce practicarea unei contabilităţi de inflaţie conduce la un rezultat diferit. La nivelul unei întreprinderi, se poate vorbi de trei rezultate: două calculate de contabilitatea financiară (unul, din raţiuni legate de analiza financiară, şi celălalt, din raţiuni fiscale), iar un al treilea, determinat de contabilitatea de gestiune, pentru măsurarea corectă a performanţelor întreprinderii, compartimentelor, funcţiilor şi produselor acesteia.

Din perspectiva politicii adoptate de întreprindere, în materie de evaluare patrimonială, pot fi determinate mărimi diferite ale rezultatului. Întreprinderea va alege acea combinaţie de opţiuni care să corespundă cel mai bine intereselor sale. De exemplu, pentru evaluarea ieşirilor din stoc în perioada de creştere a preţurilor: dacă interesul este de a maximiza profitul, în vederea constituirii de rezerve şi a repartizării de dividende mai atractive, se va alege metoda FIFO care diminuează mărimea cheltuielilor; dacă interesul însă, este de a minimiza impozitul pe profit ce urmează a fi vărsat la buget, întreprinderea va alege metoda LIFO, care conduce la o maximizare a volumului cheltuielilor (în prezent utilizarea ei este interzisă).

2. Principiul recunoaşterii rezultatelor

Rezultatul poate fi înregistrat în diferite puncte ale ciclului afacerilor 19 :

- în momentul lansării comenzii de producţie (înregistrarea unui rezultat viitor);

19 vezi C. Colette, J. Richard, op. cit, p. 142

16

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- în momentul cumpărării elementelor destinate fabricaţiei

(începutul ciclului);

-

în momentul producţiei (pe măsura avansării în procesul de

producţie);

-

în momentul stocării produselor finite;

-

în momentul facturării;

-

în momentul livrării;

-

la expirarea garanţiei privind bunurile livrate;

-

în momentul încasării.

Contabilitatea financiară operează, astăzi, cu două logici (teze) principale :

a) teza conform căreia rezultatul ar trebui să fie contabilizat în mod progresiv, pe tot

parcursul ciclului de producţie, pe măsura avansării produselor şi lucrărilor în curs de execuţie.

b) teza conform căreia rezultatul nu trebuie să se înregistreze decât într-un punct al

ciclului, atunci când există o mare probabilitate privind obţinerea rezultatului. Un astfel de

moment este cel al “realizării” şi face recurs la principiului prudenţei . Din punct de vedere istoric, prudenţa s-a nuanţat de la ţară la ţară, generând trei practici de recunoaştere a rezultatelor :

- fie la vânzare (varianta cea mai răspândită, acreditată şi de actualul sistem contabil românesc);

- fie la încasare (varianta utilizată în practica veche românească);

- fie la expirarea termenului de garanţie acordat beneficiarilor (varianta ultraprudenţă).

Spre exemplu, doctrina şi practica internaţională (IAS 11 Contracte de construcţii), în materie de contracte pe termen lung, recunosc două metode de contabilizare a veniturilor şi rezultatelor :

metoda terminării lucrărilor: metoda de contabilizare a veniturilor, conform căreia acestea nu sunt constatate decât atunci când vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, care fac obiectul contractului, s-a încheiat, moment în care se determină şi rezultatul;

metoda avansării lucrărilor: metoda de contabilizare a veniturilor conform căreia acestea sunt constatate pe baza proratei gradului de avansare a lucrărilor relative la

17

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

bunurile sau serviciile ce fac obiectul contractului; tot pe măsura avansării se determină şi rezultatul.

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI FINANCIAR LA S. C. COLLIE PRODCOM S.R.L.

Având în vedere faptul că activitatea economică a întreprinderii produce bunuri şi servicii pentru piaţă, ea poate fi considerată şi centru de calcul economic care presupune compararea a două elemente 20 :

- valori produse şi vândute clienţilor, numite şi venituri;

- valori utilizate pentru a obţine veniturile, numite cheltuieli.

Diferenţa dintre aceste două structuri se defineşte ca fiind rezultatul din activitatea economică desfăşurată. Se înţelege deci, din cele prezentate că, desfăşurarea oricărei activităţi tehnic-economice de producţie, prestaţii comerciale, bancare, etc. implică în mod inevitabil consumarea anumitor resurse în vederea obţinerii de bunuri şi servicii. Acestea consumate reprezintă din punct de vedere financiar, veniturile ca unica sursă de acoperire a cheltuielilor şi de realizare a unui profit suficient pentru a asigura dezvoltarea şi mărirea capitalului. 21

20 Pântea I. P., Bodea Gh., Contabilitatea românească armonizată cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003, p. 245

21 A. Duţescu, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de contabilitate, Editat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Bucureşti, 2001, p. 62

18

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

3.1 STRUCTURA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ

În contabilitate, cheltuielile se află în conexiune cu veniturile deja recunoscute,

proces cunoscut ca “matching”. Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor realizate sunt recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerciţii. Se poate aprecia că în contabilitatea financiară, cheltuielile se grupează din punct de vedere al perioadei în care se realizează în:

- cheltuieli curente;

- cheltuieli înregistrate în avans;

- cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii;

- cheltuieli de plată.

Cheltuielile curente cuprind cheltuielile angajate şi recunoscute de rezultatul exerciţiului curent sau în curs. Cheltuielile înregistrate în avans şi cele de repartizat pe mai multe exerciţii sunt, după caz, cheltuieli constatate sau angajate în exerciţiul “N”, dar recunoscute de rezultatul

exerciţiului ”N+1” sau exerciţiul “N+ ”( =1,…n).

Cheltuielile constatate în avans, prin natura lor reprezintă: chiriile plătite în avans, abonamentele, taxele de locaţie, primele de asigurare şi dobânzile plătite anticipat. Cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii cuprind:

- cheltuielile pentru reparaţii capitale neprevizibile;

- cheltuieli pentru reparaţii curente şi revizii tehnice;

- cheltuieli amânate (cheltuieli iniţiale ale unor instalaţii pentru punere

în funcţiune, cheltuieli privind organizarea şi funcţionarea şantierelor de lungă durată). În ceea ce priveşte cheltuielile de plată sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit până la includerea exerciţiului documentele de constatare (de exemplu:

19

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

drepturile cuvenite angajaţilor la închiderea exerciţiului cu titlu de concedii de plătit, impozite şi taxe datorate, dobânzi datorate).

La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se ţine seama de unele din principiile de organizare a contabilităţii şi anume 22 :

- potrivit principiului independenţei exerciţiului toate operaţiile care determină

cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor fără a ţine seama de

data plăţii lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente;

- principiul prudenţei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi

provizioanele indiferent de existenţa unor rezultate financiare favorabile;

- principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli şi venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.

Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile într-o clasificare corespunzătoare naturii activităţilor pe care le desfăşoară întreprinderea (exploatare, financiară şi extraordinară) şi naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizări). 23 În contabilitatea financiară cheltuielile sunt definite prin conţinutul clasei 6 ,,Conturi de cheltuieli”. Sunt conturi de procese economice, cu funcţie contabilă de activ. Se debitează cu eforturile facute de întreprindere, după natura lor şi de creditează cu ocazia închiderii prin contul 121 Profit sau pierdere. Nu prezintă sold final.

1. Cheltuieli din activitatea de exploatare, respectiv cheltuielile ocazionate de

desfăşurarea activităţii înscrise în obiectul firmei, legate de producţie, prestări servicii şi operaţii comerciale. Din această categorie fac parte:

- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare; combustibilul;

ambalajele, piesele de schimb, seminţele şi materialele de plantat, furajele şi alte materiale consumabile, costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate, costul de achiziţie al animalelor şi păsărilor şi costul mărfurilor vândute.

- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, întreţinere şi reparaţii, redevenţe,

locaţii de gestiune şi chirii, studii şi cercetări inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane, onorarii,

22 M. Ristea, Contabilitatea întreprinderii, vol. I, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2001, p. 275

23 E. Horomnea, Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde. Aplicaţii. Vol. I. Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p. 48

20

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele).

- cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate de unitatea

patrimonială ca: impozitul suplimentar pe salarii, impozit pe clădiri, taxe şi vărsăminte

asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport, cotele pentru constituirea fondului special de cercetare-dezvoltare) şi altele.

- cheltuieli cu personalul ca: salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi

protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuielile cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială.

- alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare.

2. Cheltuieli din activitatea financiară cuprind:

- dobânzile curente aferente împrumuturilor primite;

- pierderi din creanţe legate de participaţii;

- pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;

- diferenţe nefavorabile de curs valutar, din operaţiile curente şi disponibilităţi în devize;

- sconturile acordate clienţilor;

- alte cheltuieli financiare (pierderi din creanţe de natură financiară şi altele).

3. Cheltuieli din operaţii extraordinare - reprezentând acele cheltuieli care nu sunt

legate de activitatea normală, curentă a activităţii patrimoniale.

4. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare.

5. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite reprezentând impozitul calculat

asupra profitului impozabil potrivit legii. Ceea ce este caracteristic pentru întregul model de contabilizare financiară a cheltuielilor este aducerea lor la un anumit nivel de compatibilitate şi comparabilitate cu veniturile, încât rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea) să încorporeze toate eforturile

financiare ale agentului economic, toate efectele exploatării, dar şi toate influenţele conjuncturale sau accidentale, interne sau externe, în limita unui segment de gestiune foarte clar delimitat. 24

24 Moisescu Florentina, Bazele contabilităţii – note de curs, Editura Europlus, Galaţi, 2007, pag 48

21

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

În contabilitatea financiară veniturile sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor din clasa

7 Venituri. Sunt conturi de procese economice, cu funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu realizarea veniturilor şi se debitează cu ocazia închiderii, în corespondenţă cu 121. Nu prezintă sold final. Veniturile se împart din punct de vedere al perioadei în care se realizează în:

- venituri curente;

- venituri înregistrate în avans;

- venituri de realizat.

Veniturile curente sunt constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului curent. Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul “N” dar încorporate în

rezultatul exerciţiului “N+1”. Aceste venituri cuprind toate veniturile provenite din încasarea anticipată a unor lucrări şi servicii (chirii, taxe, dobânzi pentru bonurile de trezorerie). Veniturile de realizat sunt veniturile realizate efectiv în exerciţiul “N” şi încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare (de exemplu: vânzări de produse, lucrări şi servicii pentru care nu s-au întocmit şi depus documente de încasare, veniturile de primit de la buget). Contabilitatea financiară reflectă veniturile din momentul angajării lor. Conform acestei concepţii sunt considerate componente ale veniturilor următoarele 25 :

- Toate încasările din vânzarea produselor fabricate, mărfurilor vândute,

lucrărilor executate şi serviciile prestate din momentul naşterii dreptului de a le

încasa. Sunt asimilate acestora şi variaţia stocurilor de produse fabricate şi

comenzi în curs de execuţie de la finele exerciţiului financiar faţă de cele de la începutul acestuia.

- Alte venituri generate de activitatea de exploatare curentă, din participarea la tranzacţii financiare sau din activităţi excepţionale.

- Diminuări ale provizioanelor create în exerciţiul financiar anterior în măsura

în care acestea au rămas fără obiect. Veniturile reprezentate prin contul de rezultate pot fi grupate după diverse criterii. Din această diversitate două criterii pot fi reţinute de bază: cel al naturii veniturilor şi respectiv cel al destinaţiei veniturilor.

25 C. Staicu, Contabilitatea financiară armonizată cu Directivele Europene, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2002, p. 125

22

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

În contabilitatea financiară veniturile se grupează în funcţie de natura activităţii producătoare de rezultate (activitatea de exploatare, activitatea financiară, activitatea

extraordinară), iar în cadrul fiecărei activităţi, veniturile se delimitează în funcţie de natura rezultatelor obţinute. 1. Venituri din exploatare, care cuprind:

- Venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi din servicii prestate. Ele se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, a livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.

- Veniturile din producţia stocată,

- Veniturile din producţia de imobilizări,

- Venituri din subvenţii de exploatare

- Alte venituri din exploatare curentă cuprinzând veniturile din creanţe

recuperate şi alte venituri din exploatare. 2. Venituri financiare cuprind: venituri din participaţii; venituri din alte imobilizări financiare; venituri din creanţe imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi; venituri din sconturi obţinute; alte venituri financiare. 3. Venituri extraordinare, reprezentând acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unităţii patrimoniale. 4. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

3.2 SCURT ISTORIC ŞI EVOLUŢIA RECENTĂ A S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L a luat fiinţă în anul 1992 cu numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului J17/611/1992, avand codul fiscal RO 4650936. Încă de la început s-a declarat ca societate comercială plătitoare de TVA. Durata dse funcţionare a societăţii este nelimitată, cu incepere de la data înregistăarii la Camera de Comerţ şi Industrie iar modificările de capital şi forma de proprietate se fac în conformitate cu legislaţia din Romania.

23

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

În prezent îşi desfaşoară activitatea de producţie şi vânzare în localităţile Tecuci şi Luduş, îndeplinînd cu succes obiectivele stabilite de patronat.

îndeplinînd cu succes obiectivele stabilite de patronat. Fig.5 Site-ul firmei S.C. Collie Prodcom S.R.L Actul

Fig.5 Site-ul firmei S.C. Collie Prodcom S.R.L Actul constitutiv al societăţii S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L cuprinde:

Forma juridică: Subscrisa COLLIE PRODCOM persoană juridică de naţionalitate română, îşi desfaşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu statutul societăţi. Forma juridică a societăţi este de societate cu răspundere limitată. Denumirea societăţii: COLLIE PRODCOM Sediul social: Sediul social: str.Galati, nr.26, loc. Tecuci, Jud. Galaţi Durata societăţii: Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată în timp, cu începere de la dată înmatriculării acesteia la Registrul Comerţului. Obiectul societăţii: Activitatea principală a societăţii este: 4799 – Comerţ cu amănuntul în magazine specializate Capitalul social: Capitalul subscris şi vărsat este de 10.000 RON . Administrarea şi prezentarea: Societatea este administrată, pe durată nelimitată de o persoana fizică, cetăţean român. Beneficii şi pierderi: Asociatul unic încasează în totalitate beneficiile şi suportă în totalitate eventualele pierderi.

24

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Forţa de muncă: Societatea va putea angaja personal cu contract de muncă, cu repectarea prevederilor Codului Muncii şi regimului de Asigurări Sociale. Are în prezent 9 salariaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Necesarul de personal angajat pe bază de contract de muncă în condiţiile codului muncii este stabilit de către conducerea firmei.

Dizolvarea şi lichidarea: Societatea se dizolvă prin voinţa asociatului unic, imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment sau micşorarea capitalului sub limita legală.

Cu o experienţă de 6 ani în domeniul decorării ferestrelor cu perdele, draperii, draperii storuri romane, diverse orrnamente, firma s-a axat în principal pe satisfacerea nevoii tot mai mari de produse diversificate pentru ferestre şi asigurarea serviciilor aferente de calitate. Firma este specializata pe următoarele domenii:

Execuţia completă a lucrărilor de decorare a ferestrelor la care se pot adăuga şi altele (ex. cuverturi, perne, etc) din materiale importate de firma din Spania şi Olanda (inclusiv materiale ignifuge);

Confecţionarea la comandă de feţe de masă şi huse scaune, diverse modele pentru restaurante din materiale importate de firma din Spania şi Olanda (inclusiv materiale teflonate);

Producţie de şine din aluminiu (inclusiv curbarea acestora) cu manevrare normală, cu şnur sau electrică (inclusiv telecomandă) şi mecanisme pentru storuri romane, din materiale importate de firma din Spania şi Italia;

Import şi distribuţie la comandă către diferite firme specializate de materiale textile (Spania şi Olanda), rejanse (Italia) şi greutăţi de şnur design (Olanda).

Produse pentru retaileri/colaboratori - şine aluminiu drepte sau curbe - cu sau fără acţionare, galerii curbe, materiale textile.

Servicii de măsuratoare şi montaj oferite de S.C. Collie Prodcom S.R.L:

a. Pentru distante D ≤ 25 km în jurul unui showroom – măsurare + transport + montaj sunt executate gratis

b. Pentru 25 km < D < 100 km - măsurare + transport + montaj - gratis pentru comenzi mai mari de 1500 EURO, iar pentru comenzi mai mici măsurarea şi montajul sunt gratis, iar transportul se calculează conform formulei: preţ transport

25

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

= 4 x D x 0.3 lei (doua drumuri dus-întors), unde D reprezintă distanţă de la showroom la client.

c. Pentru D>100km – măsurare + transport + montaj - gratis pentru comenzi mai mari de 3000 EURO, iar pentru comenzi mai mici măsură toarea şi montajul sunt gratis, iar transportul se calculează cu acelaşi algoritm de calcul ca la punctul 2. Specialiştii din firma pot veni în ajutor, arătând felul în care se fac măsurătorile şi dimensiunile de care are firma nevoie pentru a putea fi executate comenzile şi a evalua aproximativ preţurile totale ale unei lucrări, înainte de a efectua ei măsurătorile (mai ales în cazul clienţilor finali aflaţi la distanţă de show-room).

Echipa “La Fereastră” este formată din arhitecţi, designeri, ingineri, manageri. Atuurile echipei “La Fereastră” sunt urmatoarele:

- asigurarea serviciilor complete la cerere;

- creativitatea;

- experienţă, competenţă în a decide folosirea produsului potrivit sau combinarea reuşită a produselor.

Personalul specializat al firmei oferă servicii pentru:

- Servicii pentru designeri/alţii: consultanţă, expertiză sisteme de prindere, furnizare materiale textile, accesorii, sisteme de prindere, perdele, decoruri şi ornamente confecţionate la comandă din materialele noastre, livrarea produselor la destinatar.

- Servicii/ produse pentru clienţi finali: proiectare, consultanţă, măsurătoare, transport şi montaj pentru perdele , decoruri, ornamente origInale - confecţionate la comandă din materialele alese - şi/sau pentru produse de protecţie solară.

- Produse pentru retaileri/colaboratori: şine aluminiu drepte sau curbe - cu sau fără acţionare, galerii curbe, materiale textile.

26

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

3.3 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Compartimentul financiar–contabilitate din cadrul S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L este subordonat directorului economic şi constituie îndeplinirea sarcinilor stabilite de conducerea unităţii în domeniul financiar-contabilitate. Biroul financiar are ca obiective următoarele:

- asigurarea capitalului şi a fondurilor necesare desfăşurării unei activităţi normale şi evidenţei acestora;

- planificarea, urmărirea şi evidenţa mijloacelor şi valorilor de trezorerie;

- conduce evidenţa veniturilor grupate pe activităţile de bază (exploatare, financiare, extraordinare) şi furnizează informaţiile privitoare la acestea în vederea întocmirii contului de profit şi pierdere;

- efectuarea la timp şi în bune condiţii a tuturor operaţiilor de încasări şi plăţi;

- calcularea şi evidenţa drepturilor băneşti ale personalului;

- ţine evidenţa împrumuturilor ,creditelor, a decontărilor cu terţii;

- asigură încasarea obiectelor de orice natură;

Biroul Contabilitate are ca principale atribuţii:

- înregistrarea corectă şi la timp, în mod cronologic şi sistematic, pe baza documentelor justificative a tuturor operaţiilor patrimoniale;

- controlul asupra operaţiilor patrimoniale efectuate;

- inventarierea patrimoniului;

- întocmirea registrului inventar;

- întocmirea lucrărilor de sinteză, bilanţ şi anexa la bilanţ, contul de profit şi pierdere, raportul de gestiune;

- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor privind patrimoniul şi rezultatele obţinute;

- evidenţa şi calculaţia costurilor;

- determinarea şi analiza rentabilităţii pe produse şi lucrări.

În cadrul Biroului Contabilitate sunt organizate mai multe compartimente de lucru care execută lucrări omogene:

27

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- compartimentul contabilitatea imobilizărilor ţine evidenţa sintetică şi analitică a imobilizărilor, stabileşte metodele de evaluare şi de contabilitate a stocurilor, participă la evaluarea stocurilor constatate la inventar în vederea întocmirii bilanţului;

- compartimentul contabilitatea cheltuielilor conduce evidenţa cheltuielilor grupate pe activităţile generatoare ale acestora (exploatare, financiare, extraordinare), iar în cadrul acestora pe feluri de cheltuieli, asigură articularea cu contabilitatea de gestiune, participă la întocmirea documentului de sinteză “Cont de profit şi pierdere” furnizând informaţii privind rubricile de cheltuieli;

- compatimentul inventarierea şi evaluarea patrimoniului realizează cu celelalte compartimente şi servicii inventarierea patrimoniului, coordonează ansamblul lucrărilor efectuate în acest scop, evaluează la sfârşitul exerciţiului toate elementele patrimoniale în vederea stabilirii mărimii reale a acetora, cu această ocazie estimându-se deprecierile în scopul calculării şi înregistrării amortismentelor şi provizioanelor.

Biroul contabilitate de gestiune are ca obiective:

- elaborarea bugetelor de gestiune pe activităţi, sectoare, produse;

- fundamentarea costurilor;

- colectarea şi repartizarea cheltuielilor efective pe destinaţii;

- efectuează calculul costului de producţie efectiv al produselor fabricate, inclusiv al producţiei neterminate;

- asigură contabilitatea producţiei prin evidenţa decontărilor interne privind costul producţiei obţinute în cursul lunii;

- stabileşte abaterile de la costurile prestabilite şi ia măsuri de remediere a deficienţelor. În exercitarea funcţiilor ce-i revin, Compartimentul financiar-contabilitate colaborează cu celelalte birouri şi compartimente, cu secţiile de producţie, cu băncile unde societatea are conturi deschise, cu Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice precum şi cu compartimentele de contabilitate din cadrul societăţilor comerciale sau regiilor autonome cu care unitatea are relaţii.

28

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Evidenţa contabilă informatizată se realizazează cu ajutorul aplicatiilor economice integrate din sistemelul PLATPHORMA, varianta EXPERT. Această variantă permite lucrul in sistem multi-valută şi deschiderea unui număr nelimitat de gestiuni, ce pot fi organizate după orice metodă de descarcate (FIFO, LIFO, Preţ mediu, Preţ mediu pe unitate, Preţ cu amanuntul, custodie, trasabilitate). In cadrul fiecarei gestiuni se pot urmări un număr nelimitat de tipuri de articole. Sistemul permite interconectarea cu programul BANI pentru evidenţa personal - salarizare, şi cu sistemul POS - CODEBAR, sistem ce permite vânzarea on-line în unităţile cu desfacere en-detail (emulare de tastatură pentru casele de marcat). Din punct de vedere tehnic, sistemul PLATPHORMA este o aplicaţie Windows de retea realizată într-o tehnologie modernă. Sistemul respectă principiul introducerii unice a datelor şi oferă o flexibilitate deosebită în simularea situaţiilor speciale. Sistemul este înzestrat cu mecanisme puternice de selecţie şi sortare, şi dispune de un generator performant de situaţii. Produsul este înzestrat cu un mecanism ce permite modificarea formatelor de imprimare (în ceea ce priveşte atât conţinutul, cât şi în ceea ce priveşte antetul şi subsolul listelor). De asemenea utilizatorul va putea modifica pentru fiecare tip de raport culoarea şi marimea fontului, spaţierea dintre rânduri precum şi fundalul de imprimare. Se asigură calculul automat de totaluri sau subtotaluri în funcţie de anumite informaţii cheie ce pot fi definite de utilizator. In această versiune se asigură generarea de grafice evolutive pentru orice listă, precum şi exportul acestora pentru orice program de calcul tabelar (MS Excel, Free Office, 602 Tab, Lotus 1-2-3, etc), exportul în format PDF precum şi trimiterea pe email, direct din program, a anumitor documente.

29

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L Sursa: Cartea tehnică a programului „Platforma” 3.4.

Sursa: Cartea tehnică a programului „Platforma”

3.4. PURTĂTORII DE INFORMAŢII PRIVIND CONTABILITATEA REZULTATULUI

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitate se realizează pe baza documentelor primare, documente ce corespund naturii şi felului cheltuielilor. În ele se consemnează consumul de factori de producţie (materiale, salarii, consumul de imobilizări) sau modalitatea de plată a obligaţiei faţă de terţi. 26 Cele mai importante documente în care se consemnează cheltuielile unităţii patrimoniale, documente utilizate şi la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Documente privind cheltuielile cu activele imobilizate:

- situaţia de calcul şi repartizare a amortizării;

- proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declarare unor bunuri materiale;

- facturi şi situaţii de lucrări.

a

Documente privind cheltuielile cu materii prime, materiale şi mărfuri:

- bon de consum (colectiv);

- fişă limitată de consum (colectivă);

- fişa de calcul a uzurii obiectelor de inventar;

- centralizatorul vânzărilor zilnice (mărfuri);

26 Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I., Contabilitate financiară, Editura de Vest, Timişoara, 1998, p. 79

30

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- foaia de parcurs.

Documente privind cheltuieli cu mijloace băneşti şi din decontări:

- chitanţa (pentru operaţii în valută);

- chitanţă fiscală;

- proces verbal de plăţi;

- dispoziţie de plată-încasare către casierie;

- decontări de cheltuieli.

Documente privind cheltuielile cu salariile şi alte drepturi de personal:

- stat de salarii;

- situaţii de calcul, decontare şi repartizare a contribuţiei la asigurări sociali şi la constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj;

- situaţii de calcul pentru constituirea fondurilor de cercetare, a fondurilor de risc şi accidente;

- decont de cheltuieli (pentru deplasări externe);

- decont pentru cheltuieli valutare (transporturi internaţionale).

Documentele primare utilizate pentru consemnarea operaţiilor procesului de desfacere se creează începând cu faza de planificare şi continuă cu angajarea livrării, expedierea şi încasarea valorii produselor. Desfăşurarea procesului de desfacere a produselor are loc în conformitate cu planul de desfacere, corelat cu celelalte secţiuni ale planului economic şi financiar al unităţii patrimoniale. 27 Angajarea livrărilor se face prin comenzile beneficiarilor şi contractele economice încheiate cu aceştia. La termenele de livrare, prin grija compartimentului de desfacere, se întocmeşte dispoziţia de livrare în baza căreia depozitul pregăteşte expedierea produselor finite la beneficiari şi înregistrează cantităţile livrate în fişa de magazie. Avizul de însoţire a mărfii constituie un document însoţitor al transportului în cazul când factura se întocmeşte ulterior. Factura emisă se înregistrează în jurnalul pentru vânzări pentru stabilirea TVA colectată în perioada respectivă, în registrul-jurnal ca document obligatoriu de înregistrare cronologică a mişcării elementelor patrimoniale şi în jurnalul pentru vânzarea produselor (sau mărfurilor) şi alte ieşiri.

27 M. Epuran, op. cit., p.80

31

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Registrul pentru evidenţa veniturilor reprezintă documentul contabil utilizat de

unităţile patrimoniale care practică forma de contabilitate pe jurnale, care au un volum

mare de operaţiuni, unde veniturile sunt înregistrate pe activităţi după natura lor.

Ca document de transport a produselor se utilizează dupa caz, buletinul de

mesageri, scrisoarea de trăsătură sau conosamentul, iar pentru garantarea calităţii

produselor livrate certificatul de calitate şi certificatul de garanţie.

3.5 DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI LA S.C.COLLIE PRODCOM SRL

Societatea comercială COLLIE PRODCOM SRL înregistrează în contabilitate în

anul 2010, următoarele operaţiuni:

- se înregistrează factura de la S.C. Apă Canal S.A. cu nr.15930, pentru consumul de apă

în valoare de 3.500 lei, TVA 24%.

- se înregistrează facturăa primită

%

=

401.0088

43.000

605

3.500

4426

800

de la S.C. Rosal Grup S.R.L.,nr.25102, factură de

prestaţie salubritate, în valoare de 2.466 lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0007

3.058

605

2.466

4426

592

Ulterior se face plata prin casă :

 

401.0007

=

5311.1

3.058

- înregistrăm factură de la E-ON GAZ ROMANIA S.A. cu nr. 10307564774, factură de gaz

de la punctul de lucru Luduş, în valoare de 469,58 lei, TVA 24%.

%

=

401.0008

582,28

605

469,58

4426

112,70

- se înregistrează factura ROMTELECOM S.A., nr.366341, factură de telefonie fixă de la

Luduş, în valoare de 105,15 lei TVA 24%.

%

=

401.0006

130,39

626

105,15

32

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- Ulterior se face plata prin bancă:

4426

401.00016

=

5121.2

25,24

130,39

- se primeşte factura de la CHEQUE DEJEUNER ROMANIA S.A., nr. 84741, în valoare

de 1859,69 lei din care 1822,48 lei reprezentând valoarea tichetelor de masă, şi

comisionul de 30.00 lei cu TVA 24%.

 

5328

=

401.0013

1822,48

%

=

401.0013

37,20

627

30,00

4426

7,20

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0013

=

5121.2

1859.69

- se înregistrează o factură de la ALSA GRUP S.R.L. cu nr. 34380, factură de piese de

schimb în valoare de 108,87lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0037

135,00

6024

108,87

 

4426

26,13

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0037

=

5311.1

135,00

- se înregistrează o factură primită de la KELION ONLINE S.R.L., nr.697 reprezentând

obiecte de inventar în valoare de 1342,17 lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0096

1664,29

 

303

 

1342,17

4426

322,12

-

se

înregistrează

factura

primită

de

la

C.N.

POŞTA

ROMANA

S.A.,nr.

3359

reprezentând cheltuieli cu servicii la terţi în valoare de 399lei, TVA24%.

 
 

%

=

401.0097

495

628

399

 

4426

 

96

- se înregistrează factura de la COATS ROMANIA IMPEX SRL, nr.70764 , factură de

materiale auxiliare în valoare de 393,34lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0098

487,74

6021

393,34

 

4426

94,40

- se înregistrează factura de la TCE TRANSEXPRESS SRL cu nr. 29262, factură de

transport în valoare de 490,30lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0048

607,97

624

490,30

4426

117,67

33

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- se înregistrează factura primită de la ORANGE ROMANIA SA, nr. 8369, factură de

telefonie mobile în valoare de 4.288lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0018

5.317

626

4.288

4426

1.029

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0018

=

5121.2

5.317

- se înregistrează factura de marfă primită de la SC TEHNOLOGIC GRUP SRL, nr.64397

în valoare de 7914.3lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0021

9813.7

371

7914.3

4426

1899.4

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0021

=

5121.2

9813.7

- se înregistrează factura de

4615508 , în valoare de 433,00 lei, TVA 24%.

transport primită de la

SCHENKER ROMTRANS SA, nr.

 

%

=

401.0054

536,92

624

433,00

4426

103,92

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0054

=

5121.2

536,92

Ulterior se face plata prin bancă:   401.0054 = 5121.2 536,92 Fig.1 Fisa de consum la

Fig.1 Fisa de consum la productie

34

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- se înregistrează factura primită de la BRANDINAMICS – AGENŢIE SRL cu nr. 328,

factură de servicii la terţi în valoare de 1220,00lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0087

 

1512,80

628

1220,00

 

4426

292,80

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0087

=

5121.2

1512,80

- se înregistrează factura de

energie

electrică

primită

de

la

ELECTRICA

S.A.,

nr.194693956, în valoare de 224,53 lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0005

278,42

605

224,53

4426

53,89

Ulterior se face plata prin bancă:

 

401.0005

= 5121.2

278,42

- se înregistrează fondul de salarii şi cotele sferente acestora:

 

641

=

421

76.168

6451

=

4311

25.484

6452

=

4371

3.797

6453

=

4313

5.464

635

=

4471

1.587

635

=

4472

2.380

- se înregistrează

materiale consumabile în valoare de 52,00 lei, TVA 24%.

factura primită de la MIGAMI COM SRL, nr.368873 , factură de

 

%

=

401.0095

64,48

6028

52,00

4426

12,48

= 401.0095 64,48 6028 52,00 4426 12,48 Fig.2 Operatiuni de plata prin casa Ulterior se face

Fig.2 Operatiuni de plata prin casa

Ulterior se face plata în numerar:

401.0095 =

35

5311.1

64,48

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- se înregistrează o factură de marfă primită de la S.C. TEHNOLOGIC GRUP S.R.L., nr.

64447 în valoare de 119,06 lei, TVA 24%.

 

%

=

401.0021

147,64

371

119,06

4426

28,58

Ulterior se face plata prin bancă:

= - se înregistrează factura primită de la SATI GRUPO TEXTIL S.A. cu nr. 90474807 în

401.0021

5121.2

147.64

valoare de 182,70euro, la un curs euro = 4,2923lei din ziua curentă.

182,70 euro x 4,2923lei = 784,20lei

301 =

401.0030

784,20

182,70 euro x 4,2923lei = 784,20lei 301 = 401.0030 784,20 Fig.3 Operatiuni de intrare a facturilor

Fig.3 Operatiuni de intrare a facturilor externe la S.C. Collie Prodcom S.R.L.

- se înregistrează factur primită de la VRIESCO INTERNATIONAL FABRICS, cu

nr.G672719 în valoare de 542,33 euro la curs euro = 4,2923lei din ziua curentă.

542,33euro x 4,2923lei = 2327,84lei

301 =

401.0028

2327,84

se înregistrează factura primită

de la VRIESCO INTERNATIONAL FABRICS cu

-

nr.G676358 în valoare de 207,00euro la un curs euro = 4,2997lei.

207,00euro x 4,2997lei = 890,04lei

301 =

401.0028

890,04

- se înregistrează factura primită de la SATI GRUPO TEXTIL S.A. cu nr. 90477342 în

valoare de 688,41euro euro la un curs euro = 4,2892lei.

688,41euro x 4,2892lei = 2952,73lei

36

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- se înregistrează factura primită

401.0030

=

301

2952,73

de la VRIESCO INTERNATIONAL FABRICS cu nr.

C076425 în valoare de -20,73euro la un curs euro = 4,2901lei.

-20,73euro x 4,2901lei = -88,93lei

301

=

401.0055

88,93

- se înregistrează factur primită

de la VRIESCO INTERNATIONAL FABRICS cu nr.

C076426 în valoare de -35,65euro la un curs euro = 4,2901lei.

-35,65euro x 4,2901ei = -152,94lei

 

301

=

401.0055

152,94

-

se înregistrează facturarea produselor finite catre clienţi

 

4111.0002

=

%

4.765,45

 

701

3.843,00

4427

922,34

clienţi   4111.0002 = % 4.765,45   701 3.843,00 4427 922,34 Fig.5 Nomenclator 37

Fig.5 Nomenclator

37

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- se înregistrează valoarea ambalajelor ieşite din gestiune prin vânzare către terţi odată

facturii emise către

clienţi.

cu mărfurile pe care le conţin – pe baza avizului de expediere

şi

608 =

381

3.200

- se înregistrează valoarea ambalajelor restituibile dar nerestituite furnizorului, datorită

degradării la client:

608

=

409

234

- înregistrarea facturii de reparaţii emise de furnizori pentru reparaţii curente:

%

=

401

1664,29

611

1342,17

4426

322,12

- se înregistrează factura de la furnizor pentru chirii facturate de terţi pentru deţinerea de

spaţii de exploatare:

%

=

401

1.240

612

1.000

4426

240

- se achită direct cu numerar asigurarea bunurilor:

 

613

=

401

1.145

- se înregistrează comisioane cuvenite terţilor pentru onorarii aferente jurişti şi experţilor

contabili şi facturate de aceştia.

 

%

=

401

744

622

600

4426

44

- se înregistrează factura de la furnizor, pentru cheltuielile de protocol:

 

623.1

=

401

567,78

-

înregistrarea facturii de la furnizor pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate:

 

%

= 401

372

623.2

300

4426

72

- plata din cont a comisioanelor bancare:

 

627

= 5121

236,04

- se înregistrează lunar amortizarea (deprecierea ireversibilă) a imobilizărilor corporale,

calculate conform planurilor de amortizare:

6811

=

281

2.344

- se înregistrează constituirea de provizioane pentru litigii:

6812

=

1511

1.500

- donaţiile şi subvenţiile acordate altor societăţi, pe bază de proces verbal:

38

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

 

6582

=

345

1.000

sau imobilizări corporale amortizabile:

 

%

=

213

2.200

281

1.800

6582

400

În ambele cazuri se înregistrează TVA colectată aferentă :

 

635

=

4427

48

-

se înregistrează plata datoriilor şi scurt pe baza de OP şi facturi iniţiale:

 

%

=

5124.2

17.989,93

401.0055

16.194,24

665

1.795,69

-

se înregistrează dobânzile datorate aferente împrumuturilor:

 

666

=

168.2

125,72

-

se calculează sconturile acordate clien ților prin aplicarea procentului prevazut în

contract la valoarea netă financiară:

 

667

=

411

200

sau odată cu încasarea:

 

%

=

411

200

5121(5311)

185

667

15

- veniturile din vânzarea semifabricatelor care se înregistrează cu ocazia vânzării lor, pe

baza facturii emise către clienţi :

411.1

=

%

135,00

 

702

108,87

4427

26,13

- veniturile din vânzarea produselor reziduale care se înregistrează cu ocazia vânzării

lor, pe baza facturii emise către clienţi:

411.1

=

%

37,20

 

703

30,00

4427

7,20

- veniturile din prestări servicii care se înregistrează pe baza facturii emise către

clienţi cu ocazia efectuării diverselor lucrări :

411.1

=

%

582,28

 

704

469,58

4427

112,70

- înregistrarea facturii emise către chiriaşi:

461

=

%

163,37

 

706

131,75

4427

31,62

- înregistrarea fără factură:

418

=

%

163,37

39

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

 

706

131,75

4428

31,62

- înregistrarea şi încasarea facturii în avans:

461

=

%

135,00

 

472

108,87

4427

26,13

şi lunar:

472

=

706

21,5

- înregistrarea chiriilor datorate de angajaţi societăţii:

 

4282

=

%

681,86

 

706

549,89

4427

131,97

- înregistrarea veniturilor din producţia de imobilizări corporale terminate:

2112

=

722

20.000

- producţia neterminată la sfârşitul anului:

231

=

722

4.500

- şi ulterior, cu ocazia finalizării imobilizărilor şi recepţiei acestora:

212

=

%

24.500

 

231

4.500

722

20.000

- înregistrarea subvenţiei de primit, pe baza avizării de la bugetul statului:

445

=

741

3.450

- anularea provizioanelor rămase fără obiect în situaţiile litigiilor:

1511

=

7812

1.500

- plata datoriilor pe termen scurt:

401

=

%

1.954

 

5124

1.864

765

90

- încasarea creanţelor de la debitorii diverşi:

5124

=

%

1.567

 

461

1.455

765

112

- se înregistrează dobânzile de încasat de la bănci:

5121

=

766

34

- se înregistrează reduceri financiare acordate de furnizor:

401

=

%

867,45

 

5121

800,00

767

67,45

În vederea stabilirii rezultatului exerciţiului financiar aferent lunii ianuarie 2010, se

vor închide conturile de venituri şi cheltuieli în corespondenţă cu contul 121 Profit sau

pierdere.

40

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- închiderea conturilor de cheltuieli:

121

=

%

162.286,52

 

601

74.367,80

6021

5.614,92

6022

1.595,32

6024

518,17

6028

398,05

605

1.073,55

607

60.412,50

624

3.618,19

626

1.303,67

627

655,15

628

1.271,97

635

44,00

641

5.804,00

6451

1.265,00

6452

44,00

6453

302,00

665

47,81

666

112,27

6811

3.727,15

691

110,00

- se înregistrează închiderea conturilor de venituri:

 

%

=

121

183.015,75

701

101.405,02

707

1.616,13

711

79.965,38

766

29,22

Rezultat = Total venituri – total cheltuieli = 1.593,41 lei

Rezultatul brut = Venituri - Cheltuieli = 183.015,75 – 173.879,93 = 32.322,64 lei

Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 32.322,64 – 5.171,62 lei

Profitul net = 27.151,02 lei

Impozitul pe profit = 16 % * 32.322,64 = 5.171,62 lei

- închiderea contului de cheltuili cu impozitul pe profit:

Repartizarea rezultatelor

691

=

441

5.172

Conform legislaţiei în vigoare, prin hotărârea AGA, profitul net se va repartiza pe

următoarele destinaţii:

- construirea rezerve legale (5% din profitul brut contabil, anual, până la atingerea

sumei de 20% din capitalul social);

129 Repartizarea profitului

=

1061 Rezerve legale

41

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

-constituirea rezervelor statutare şi altor rezerve:

129

Repartizarea profitului

=

%

 

1063

Rezerve statutare

1068

Alte rezerve

- repartizarea pentru participarea personalului la profit:

129 Repartizarea profitului

=

424 Prime reprezentând participarea personalului la profit

- repartizarea de dividende de plată cuvenite acţionarilor/asociaţilor.

129 Repartizarea profitului

=

457 Dividende de plată

Dividendele se plătesc asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social.

- creşterea capitalului social:

129 Repartizarea profitului

=

1012 Capitalul subscris vărsat

-acoperirea de pierderi din anii anteriori:

129 Repartizarea profitului

=

107 Rezultatul profit

Repartizarea cotei managerului din profitul net se înregistrează:

129 Repartizarea profitului

Suma se impozitează:

462Creditori diverşi

=

=

462 Creditori diverşi

444 Impozitul pe salarii

şi se virează impozitul pe salarii la bugetul statului:

444 Impozitul pe salarii

=

5121 Conturi la bănci în lei

Dacă din suma netă, o parte se investeşte în capitalul societăţii (cel puţin 50% din cota brută):

462 Creditori diverşi

=

456 Decontări cu asociaţii privind capitalul

- Restul sumei se achită managerului prin casierie:

462 Creditori diverşi

=

5311 Casa în lei

- suma nerepartizată se raportează în anul următor ca profit nerepartizat:

 

129 Repartizare profit

=

117 Rezultatul raportat

- ulterior acesta se poate repartiza:

 

107

Rezultatul raportat

=

%

 

1012

- creştere de capital social

1068-constituire de alte rezerve

457-dividende de plată

 

42

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- După aprobarea bilanţului anual:

121 Profit şi pierdere

=

129 Repartizare profit

Dacă total venituri (R c 121)< total cheltuieli (R D 121), soldul debitor reflectă pierderea

obţinută. Ea se raportează în anul următor ca pierdere neacoperită:

117 Rezultatul raportat

=

121 Profit şi pierdere

- Ulterior pierderea se va acoperi din diverse surse , prin hotărârea adunării generale a asociaţilor astfel:

% =

1061 Rezerva legală 1068 Alte rezerve 129 Repartizare profit 1012 Capital subscris vărsat

43

117 Rezultatul raportat

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

CAPITOLUL 4

ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ALE S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Contul de profit şi pierdere furnizează investitorilor şi creditorilor informaţii necesare previziunii valorilor şi capacităţii intreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie. În felul acesta, investitorii pot să evalueze cu mai mare exactitate valoarea economică a întreprinderii, iar creditorii pot să determine măsura în care întreprinderea va fi capabilă să-şi ramburseze datoriile.

4.1 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE – INSTRUMENT FINANCIAR DE MĂSURAREA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII

Întrucât contul de profit şi pierdere oferă informaţii care să permită evaluarea performanţelor trecute ale intreprinderii, el permite şi cel puţin o actualizare şi extrapolare a celor mai importante tendinţe din trecut. Atunci când există o corelaţie raţională intre performanţele trecute şi cele viitoare, estimarea rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie viitoare va fi aproape de realitate. Pe de altă parte contul de profit şi pierdere oferă utilizatorilor informaţia necesară determinării riscului sau gradului de incertitudine, în legătură cu fluxurile de trezorerie viitoare 28 . Pentru cǎ, furnizând informaţiile care explică compoziţia beneficiilor - venituri, cheltuieli, câştiguri şi pierderi - el scoate de fapt în evidenţă relaţiile care există între aceste elemente. De exemplu, clasificarea rezultatelor în cele trei genuri de activitate: exploatare, financiare şi extraordinare, permite să se separe ceea ce se obtine din activităţile normale, rezultate care au o semnificaţie mai mare, de rezultatele activităţilor ocazionale şi evenimentelor neobişnuite. Contul de profit şi pierdere este util şi altor categorii de utilizatori:

28 Georgescu N., „Analiza bilanţului contabil”, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2002, p. 138-140

44

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

- clienţii, asupra măsurii în care întreprinderea le poate furniza bunurile şi

serviciile de care au nevoie;

- sindicatele, asupra nivelului rezultatelor în vederea negocierii de noi

convenţii colective;

- guvernele, la rândul lor utilizează informaţiile privind rezultatele, pentru

fundamentarea politicilor economice şi fiscale.

Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere sunt considerate cele mai importante

documente de raportare financiară, cel puţin din prisma producătorilor (profesioniştilor

contabili). De asemenea, au fost întreprinse o serie de studii pentru a se putea acorda un

scor importanţei celor două documente. Astfel, s-a constatat că în sistemele contabile

naţionale, bazate pe implicarea majoră a statului în activitatea de normalizare 29 , accentul

cade asupra bilanţului, ca principal document de raportare. În ţara noastră s-a introdus

modelul contului de profit şi pierdere care are la bază clasificarea după natura veniturilor

şi cheltuielilor. Forma de prezentare a structurilor în cadrul contului este cea de listă.

Prezentarea contului de rezultate în format “listă”

Venituri din vânzarea de mărfuri (ct.707)

Valoarea netă a cifrei de afaceri

Producţia vândută (ct. 701 la 708)

Cifra de afaceri (rd 1+2)

 

Venituri din producţia stocată (ct. 711)

solduri creditoare

Variaţia stocului de produse finite şi de produse în curs de fabricaţie

solduri debitoare

Venituri din producţia imobilizată (ct. 721 + 722)

Lucrari efectuate de întreprindere pentru ea însăşi

Producţia exerciţiului (rd 2 + 4 - 5 + 6)

Alte venituri din exploatare

Venituri din subvenţii de exploatare (ct. 741)

 

Alte venituri din exploatare (ct. 754 + 758)

 

Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (ct. 781)

 

I. VENITURI DIN EXPLOATARE – Total (rd 3 + 4 - 5 + 6 + 8 la 10)

 

Cheltuieli privind mărfurile (ct 607)

a)Cheltuieli cu materiile prime b)Alte cheltuieli externe

Cheltuieli cu materii prime (ct 601)

 

Cheltuieli cu materii consumabile (ct. 602)

 

29 Drehuţǎ E., „Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat”, Ed. Agora, Bacǎu, 2002, p. 96

45

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Cheltuieli cu energia şi apa (ct 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602 + 603 +604 + 606 + 608)

Cheltuieli materiale - total (rd 13 la 16)

Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi (ct 611 +

628)

Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct 635)

Cheltuieli de personal (a + b)

Cheltuieli cu remuneraţiile personalului (ct 641)

a) Salarii b) Cheltuieli sociale (cu menţionarea separată a celor care se referă la pensii)

Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială (ct 645)

Cheltuieli cu personalul - total (rd 20 + 21)

Alte cheltuieli de exploatare (ct 654 + 658)

Alte cheltuieli de exploatare

Sursa: Georgescu N., „Analiza bilanţului contabil”, Ed. Economicǎ, Bucureşti, 2002, p. 167

Varianta structurării cheltuielilor şi veniturilor după natura lor a fost preferată

întrucât s-a pornit de la ideea că structurarea după destinaţia cheltuielilor întreprinderii

prezintă numeroase inconveniente în analiza economico-financiară şi în formarea

indicatorilor macrocontabili.

De asemenea, delimitarea funcţiunilor (destinaţiile) este de natură subiectivă şi

uneori destul de dificil de realizat, având în vedere complexitatea şi varietatea activităţilor

ce se desfăşoară într-o întreprindere.

Acesta oferǎ avantajul că permite delimitarea rezultatului curent (provenit din

activităţile de exploatare şi financiară), de rezultatul excepţional, ştiind că acesta din

urmă prezintă o variaţie semnificativă de la un an la altul şi de la o întreprindere la alta.

De asemenea, această delimitare este necesară şi pentru faptul că rezultatul curent

este un indicator important în aprecierea performanţelor activităţii oricărei întreprinderi.

După cum am arătat anterior, Directiva a IV-a dă posibilitatea optării pentru o

variantă din patru-vertical, orizontal, după destinaţie, după natură - în ceea ce priveşte

contul de profit şi pierdere.

Structura contului de profit şi pierdere adoptată de ţara noastră comparativ cu

structura recomandată de Directiva a IV-a a C.E.E. este prezentată anterior.

În Franţa, contul de rezultate, ca parte componentă a documentelor de sinteză, se

poate prezenta sub formă tabelară sau sub forma de listă, iar principiul de clasificare a

veniturilor şi cheltuielilor este în funcţie de natura lor. Oricare ar fi prezentarea, sub formă

tabelară sau de listă, cheltuielile şi veniturile sunt clasificate în trei categorii după cum sunt

legate de activitatea industrială şi / sau comercială curentă (cheltuieli şi venituri de exploatare),

46

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

de operaţiuni financiare (cheltuieli şi venituri financiare) sau de operaţiuni excepţionale (cheltuieli şi venituri excepţionale). În Regatul Unit al Marii Britanii, Legea societăţilor comerciale propune 30 ca din punct de vedere a modului de prezentare a contului de profit şi pierdere, să existe patru modele, rezultate din combinarea celor două moduri de analiză a cheltuielilor, după funcţie sau după natură, cu cele două forme de prezentare, în listă sau în cont (vezi anexa). Cele patru modele au urmatoarele caracteristici generale: clasificarea cheltuielilor şi veniturilor în cheltuieli şi venituri din activităţi ordinare şi cheltuieli şi venituri din operaţii extraordinare; cheltuielile şi veniturile ordinare cuprind atât elemente ale activităţii de exploatare, cât şi elemente financiare. Cu toate acestea nu apare distinct un rezultat al activităţii de exploatare respectiv un rezultat financiar. De asemenea, în toate cazurile, impozitarea profitului activităţii ordinare se prezintă distinct de impozitarea rezultatului din operaţii extraordinare.

IAS 1, Prezentarea situaţiilor financiare, cere ca cel puţin următoarele elemente- rânduri să fie incluse în contul de profit şi pierdere 31 :

a.venitul;

b.

rezultatele din activitatea de exploatare;

c.costurile de finanţare;

d. partea din profituri şi pierderi aferentă întreprinderilor asociate şi

asocierilor în participaţie contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă; e.cheltuielile fiscale; f. profitul sau pierderea din activităţile curente;

g. elemente extraordinare;

h. interesul minoritar;

i. profitul net sau pierderea netă a perioadei. Alte elemente-rânduri, titluri şi subtotaluri să fie incluse în contul de profit şi pierdere dacă este necesar să se explice elementele de performanţă ale întreprinderii. Conformitatea cu formatul contului de profit şi pierdere stabilit în volumul de Reglementări contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE şi cu IAS va asigura în mod normal satisfacerea acestor cerinţe. Informaţii ce trebuie prezentate fie în contul de profit şi pierdere, fie în note

30 *** Revista „Tribuna Economicǎ”, nr. 124/2009, p. 9 31 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) – Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Editura CECCAR, Bucureşti, 2009, pag. 75

47

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

IAS 1 cere ca o întreprindere să prezinte fie în contul de profit şi pierdere, fie în note o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinaţia lor în cadrul întreprinderii. Volumul de Reglementări contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE şi cu IAS cere ca această analiză să se facă în funcţie de natura cheltuielilor şi să fie inclusă în contul de profit şi pierdere.

4.2 ANALIZA PERFORMANŢELOR ECONOMICO – FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Starea de performanţă economico-financiară a unei întreprinderi constituie o problemă deosebit de importantă în general şi cu atât mai stringentă pentru întreprinderile româneşti aflate într-o anumită penurie de capital şi de lichidităţi. De starea de performanţă economico-financiară pe care o realizează la un moment dat o întreprindere este interesată însăşi firma în cauză 32 , pentru a putea analiza cauzele generatoare ale unor slabe performanţe şi de a întreprinde măsurile necesare pentru a ieşi din această stare, eliminând în acest fel posibilitatea falimentului. Analiza orientată spre studiul performanţelor economico-financiare ale întreprinderii, evoluţia şi perspectivele acestora furnizează informaţii utile managerilor, dar şi partenerilor externi interesaţi de rezultatele viitoare ale întreprinderii. Cunoaşterea capacităţii beneficiare a întreprinderii, prezentă sau viitoare, serveşte şi deţinătorilor de valori mobiliare sau potenţialilor investitori, deoarece garantează distribuirea dividendelor şi realizarea plusvalorilor de capital. Pentru realizarea obiectivelor sale, întreprinderea consumă resurse materiale, financiare şi umane, a căror utilizare implică un cost. Analiza îşi propune să determine modul în care au fost utilizate respectivele resurse, în scopul justificării costurilor pe care le-au ocazionat. Desfăşurarea oricărei activităţi degajă, inevitabil, resursele care asigură finanţarea creşterii sale şi rambursarea în viitor a datoriilor contractate. În acest sens, analiza se îndreaptă către evaluarea aptitudinii întreprinderii de a genera surplusuri monetare care îi garantează echilibrul financiar şi dezvoltarea. Starea de performanţă economico-financiară poate fi considerată un element cheie urmărit de orice potenţial sau real creditor. Creditorii pot bloca orice acces al întreprinderii

32 Cǎlin O., Ristea M., „Contabilitate generalǎ”, Ed. Independenţa Economicǎ, Brǎila, 2002, p. 37

48

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

la finanţare, iar în situaţii deosebite pot chiar să ceară declararea falimentului, atunci când starea de performanţă financiară este considerată ca fiind total necorespunzătoare. Menţinerea unei stări de performanţă economico-financiară cât mai bună şi, respectiv, îmbunătăţirea acesteia trebuie să constituie o preocupare esenţială a întreprinderii în vederea continuării desfăşurării activităţii în condiţii de profitabilitate şi lichiditate. Scopul analizei financiare pe baza informaţiilor din contul de profit şi pierdere este de a evalua performanţele unei firme în contextul obiectivelor şi strategiei pe care şi le-a stabilit. Contul de profit şi pierdere face posibilă compararea trendurilor diferitelor conturi, permiţând, în acelaşi timp, compararea diferitelor firme aparţinând aceleiaşi ramuri industriale. După cum am arătat anterior, rezultatul exerciţiului caracterizează toate laturile activităţilor economice şi financiare ale unei societăţi comerciale, întreprinderi, etc. Mărimea acestui indicator este direct influenţată de strategiile de aprovizionare (forma de aprovizionare, structura şi ritmicitatea intrărilor), şi vânzare, de asigurarea şi eficienţa folosirii resurselor materiale şi umane, de politica financiară. Maximizarea profitului constituie premisa realizării obiectivului strategic de perspectivă al oricărei firme – sporirea valorii patrimoniale. Identificarea posibilităţilor de creştere a profitului necesită o investigare aprofundată a acestuia în dinamică, faţă de obiectivele stabilite şi în raport cu realizările firmelor concurente. Ca orice fenomen economic, profitul poate fi analizat: structural şi factorial. Analiza contului de rezultate urmăreşte să se înţeleagă de ce într-un anumit sector,

o întreprindere înregistrează rezultate mai bune sau mai slabe decât media sectorului. Prin urmare, pot fi cunoscute punctele forte şi punctele slabe ale întreprinderii şi. implicit, cauzele acestor abateri de la medie. Deşi o rentabilitate ridicată, la un moment dat, reprezintă un avantaj pentru unitatea care o înregistrează, ea trebuie interpretată cu prudenţă. La termen, o rentabilitate importantă va atrage noi concurenţi, determinând o reducere a acesteia. De regulă, poziţiile strategice dobândite de o întreprindere nu pot fi menţinute o perioadă îndelungată, ele având un caracter temporar. În esenţă, analiza contului de rezultate are ca obiectiv aprecierea poziţiei strategice

a unităţii, care determină direct mărimea rezultatelor şi rentabilităţii. Astfel, s-ar putea aprecia că o întreprindere fără forţă strategică va avea mai devreme sau mai târziu rezultate

49

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

mediocre sau negative, în timp ce o unitate care dispune de o strategie adecvată va fi mai profitabilă decât alte întreprinderi din sectorul ei de activitate. 33 Indicatorii financiari calculaţi pe baza informaţiilor conţinute în conturile anuale au ca obiect măsurarea performanţelor economice şi financiare ale întreprinderii. Aprecierea performanţelor financiare se fundamentează, în principal, pe contul de profit şi pierdere, pe analiza soldurilor intermediare de gestiune. Rezultă că analiza contului de rezultate se bazează mai mult pe aspectele calitative şi mai puţin pe cele cantitative ale activităţii unei unităţi. Ţinând cont de componenţa Contului de profit sau pierderi care prezintă structura cheltuielilor (consumurilor), veniturilor şi rezultatelor obţinute - acest tip de analiză îşi propune sa determine modul în care veniturile obţinute acoperă cheltuielile, respectiv modul în care rezultatele obţinute justifică consumurile efectuate. 34 Preocuparea esenţială a întreprinderii trebuie să o constituie menţinerea unei stări de performanţă economico-financiară. prin desfăşurarea unei activităţi rentabile În acest scop. se au în vedere: cifra de afaceri obţinută, marjele de acumulare şi capacitatea de autofinanţare, pe care le vom prezenta detaliat în continuare.

Soldurile intermediare de gestiune (SIG) se mai numesc şi „marje de acumulare” şi reprezintă o serie de indicatori calculaţi „în cascadă” cu ajutorul informaţiilor furnizate de Contul de Profit şi pierderi. Indicatorii exprimă modul de formare a rezultatului exerciţiului pe etapele parcurse, calculându-se ca diferenţe (solduri) între venituri şi cheltuieli 14 .

În funcţie de natura informaţiilor utilizate în calculul ratelor, acestea ar putea fi structurate în; - rate de marjă: se caracterizează prin compararea unui indicator ce reflectă rezultatul obţinut cu volumul de activitate al întreprinderii. Ele permit să se aprecieze eficacitatea activităţii desfăşurată de unitate într-o anumită perioadă de timp. Ratele de marja pot viza numai activitatea de exploatare sau întregul volum de activitate. În general, calculul ratelor se bazează pe informaţiile furnizate de tabloul soldurilor intermediare de gestiune. - rate de randament şi rentabilitate: se determină prin raportarea unui indicator de rezultat la mărimea capitalului economic utilizat de întreprindere pentru obţinerea lui.

33 Neculai Tabără, Emil Horomnea, Constantin Toma – Conturile anuale în procesul decizional, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2001, pag. 196

34 Violeta Isai – Teoria şi practica bilanţului contabil,. Editura Valinex,. Chişinău, 2002, pag. 268

50

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Venituri

Cheltuieli

Solduri intermediare de gestiune

Vânzări de mărfuri

Costul de cumpărare al mărfurilor vândute

Marja comercială

Producţia stocată Producţia imobilizată Producţia vândută

Descreşterea de stocuri de :

Producţia exerciţiului

producţie

Producţia exerciţiului Marja comercială

Consumurile exerciţiului provenind de la terţi

Valoarea adăugată

Valoarea adăugată Subvenţii de exploatare

Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu personalul

Excedent brut (insuficienţă brută) de exploatare

Excedent brut de exploatare Venituri din exploatare privind amortizările şi provizioanele Alte venituri de exploatare

Sau insuficienţă brută de exploatare Amortizări şi provizioane Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere)

Rezultatul exploatării (profit) Cote-părţi de rezultat pe operaţiuni făcute în comun Venituri financiare

Rezultatul exploatării (pierdere) Cote-părţi de rezultat pe operaţiuni făcute în comun Cheltuieli financiare

Rezultat curent al exerciţiului (profit sau pierdere)

Venituri excepţionale

Cheltuieli excepţionale

Rezultatul excepţional (profit sau pierdere)

Rezultat curent al exerciţiului (profit) Rezultat excepţional (profit)

Sau rezultat curent înaintea impozitării (pierdere) Sau rezultat excepţional (pierdere) Participarea salariaţilor Impozit pe profit

Rezultatul net al exerciţiului (profit sau pierdere)

4.3 ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO – FINANCIARE ALE S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

În perioada 2005 - 2010, S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L a obţinut rezultate

pozitive, cu atât mai mult de apreciat cu cât ele au fost realizate în contextul

macroeconomic nefavorabil cunoscut (recesiune economică, scăderea investiţiilor capitale,

inflaţie, şomaj, deficite mari ale bugetului naţional inclusiv ale balanşei de plăţi externe,

scăderea puterii de cumpărare a societăţilor comerciale româneşti, blocaj financiar, etc.) 35 .

Indicatorii economico-financiari

35 Datele au fost furnizate de departamentul financiar-contabil de la S.C. COLLIE-PRODCOM SRL

51

Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar la S.C. COLLIE PRODCOM S.R.L

 

Tabelul nr1

Indicatori

2009

2008

2007

2006

2005

Cifra de faceri

478,807

417,810

357,527

269,580

165,752

Profitul net

16,041

16,877

5,801

11,452

10,717

Profit brut

20,374

21,140

5,801

13,767

12,758

Salariaţi

6

8

8

6

5

Datorii Total

384,772

295,806

241,564

111,447

19,390

Cheltuieli totale

648,553

541,588

352,388

257,446

153,015

Venituri totale

668,927

562,728

358,189

271,213

165,773

Active imobilizate TOTAL

45,349

32,729

37,681

34,912

20,264

Active circulante TOTAL

415,055

322,668

246,597

113,448

24,587

TOTAL Active

460.404