Sunteți pe pagina 1din 31

LIPOASPIRATIA

MOTTO:

“VIATA NU ARE NICI O VALOARE


DACA NU POTI SA
FI DE FOLOS ALTUIA”
Capitolul I

Introducere si istoric

“Frumusetea este un izvor nesecat de bucurie.


Ea iese din manile care modeleaza, care cioplesc
marmura, care spinteca si repara carnea omeneasca. O
putem gasi in arta sangeranda a marilor chirurgi, ca si in
cea a pictorilor, a muzicienilor, a poetilor. Si inca si mai
puternica frumusetea se afla in inexplicabila armonie a
creierului uman, un sufletul omului care se sacrifica
nestiut de nimeni pentru mantuirea celorlalti.
In oricare din formele ei, ea ramane oaspetele
necunoscut al substantelor celebrale creatoare a
infatisarii universului”
ALEXIS CARREL
(1873 – 1943)
Premiul Nobel pentru medicina

2
Unul din putinele lucruri pe care nu le putem
masura nici acum, in al treilea mileniu de cand existam,
este BUCURIA.
Sa asisti la bucuria cuiva, sa fii uluit de fericirea
altuia, sa constanti stupefiant ca nu-i deloc greu sa porti
pe umeri severitatea gestului profesional de a darui
sperante ce s-au implinit.
Sfatul lui Socrate: “ nu e voie sa tratezi corpul
fara a trata sufletul” se potriveste in cea mai mare
masura in chirurgie.
Interventia chirurgicala – chiar si estetica nu
poate fi considerata reusita daca psihicul ramane ranit.
Problematica imaginii corporale a fost sesizata la
sfarsitul secolului XIX, de catre gestraltristi, care
afirma rolul modelului pastural in structura psihicului.
Urmeaza intelegerea functiei vizuale in structura
perceptiei si referintelor spatiale.
In 1925 Lhernite vorbea deja de imaginea
corporala.
Autorul care s-a consacrat studierii acestei
probleme a fost Paul Ferdinand Schilder, publicand
doua monografii dedicate temei.
Este demonstrat ca exista o schema corporala la
nivel neurofiziologic, dar exista si o imagine a formei
corporale si a functionalitatii sale generale sau partiale,
care sa poata manifesta in plan constient sau
inconstient.
Dupa cum se vede avem aceiasi ascendenta
stratificata dinspre neuropsihologic spre psiho-social.
La nivelul cel mai de jos, neurologic, schema corporala,

3
deasupra imaginea corporala, care apoi este investita
simbolic cultural. Astfel o rotire a obrazului, un anumit
gest cu mana, o anumita potitie a corpului. Acestea
toate formeaza un bloc operational cu rol pivot in
structura psihismului, prin pozitionarea prospectiva a
corporalitatii, a motricitatii care constituie fundamentul
vietii de relatie.
Imaginea corporala joaca rol important si in
pozitionarea corporala a necesitatilor instinctuale, in
investirea cu simbol de tinta atractoare a unor parti
specifice din organism.
LIPOASPIRATIA – ca metoda terapeutica de
eliminare a excesului de grasime din depozite lipidice
se practica in Romania de aproximativ 12 ani.
La nivel mondial aceasta tehnica a fost
descoperita si dezvoltata de FOURNIER din Franta
incepand cu anii 1970.

4
Capitolul II

Definitie

LIPOASPIRATIA – este metoda terapeutica de


eliminare a depozitelor lipidice din anumite zone ale
corpului – prin aspiratie mecanica a celulelor grase –
avand ca rezultat reducerea dimensiunilor stratului de
grasime.

5
Capitolul III

Anatomie si Fiziologie

Tesutul adipos este constituit din vezicule


adipoase care sunt celulele diferentiate din tesutul
conjunctiv.
Continutul apa 30% si reziduu uscat 70%: saruri
minerale, protide (2-5%) si in special grasimi diferite:
colesterol, grasimi neutre in majoritate squalen,
pigmenti liposolubili (lipocroni) de tipul carotenoidelor,
tacoferoli (cu rol antioxidant).
Compozitia grasimilor este data in tabelul de mai
jos:
Valori % din Valori % din
Grasimile totale Acizii grasi
Insaponificabile 0.60 Acid palmitic 25
Colesterol 0.40 Acid stearic 7
Fosfolipide 0.20 Acid miristic 3
Trigliceride 99 Acid oleic 45
Acizi grasi 95 Acid palmitolic 6
Acid triemici 1
Acid tetraemici 2

Compozitia variaza cu varsta (creste cantitatea de


acizi grasi saturati) temperatura ambianta si foarte mult
cu alimentatia.
Experientele cu atomi marcati au aratat ca exista
un schimb metabolic continuu intre grasimile dintre
tesutul adipos si lipidele din celelalte tesuturi si celule.

6
Exista in acest tesut un metabolism intens de
neaformatiune a acizilor grasi din glucide.
Datorita continutului mare in grasimi, tesutul
adipos constituie o rezerva a organismului care poate fi
mobilizat la nevoie.
Prin lipoaspiratie numarul de celule grase se
reduce avand ca rezultat imaginea imbunatatita a
corpului.
In evolutiile ponderale viitoare, aceste zone nu se
vor mai ingrasa diferit fata de celelalte regiuni ale
corpului pastrandu-se aspectul armonios al siluetei.

7
Capitolul IV

Etilologie

Metabolism
Cauzele pot fi predipozante, in mod special sexual
(femeile) conditiile de viata → alimentatia nerationala.
Obezitatea – este o maladie de comportament care
actioneaza prin bulimie sau stari fiziologice de
parakiberare conditionata de aparare redusa, reactii
fata de un mediu ostil, o compensatie afectiva.
Etiologia obezitatii este greu de prevazut si pentru
o mai buna intelegere s-au sugerat cateva clasificari:
Obezitatea deriva din cuvantul de origine
“Obesitas” adica amanca in exces, a manca mult, a
manca lacom si este:
→ primara
→ secundara
→ forme posticulare
Formele primare cuprind doua grupari:
→ obezitate familiala – poligenica
→ obezitate non-familiala.
In tratarea cazurilor se disting doua circumstante
obezogene:
→ comportament alimentar abuziv;
→ prezenta sedentarismului;
→ comportament alimentar + sedentarism.
Formele secundare cuprind doua grupari:
→ obezitati endocrine:
→ sindromul suprarenometabolic;
→ insulinom;
→ ovar polikistic

8
→ obezitati hipotalamice:
→ tumori craniene
→ inflamatii craniene
→ traumatisme craniene
→ sindrom adiposo-genital (hipofizar).
Au aparut termeni ca:
→ greutate normala
→ greutate ideala
→ greutate relativa
→ greutate medie
O definitie uzitata este aceea care considera
obezitate ca pe o sporire a greutatii corpului cu peste
20% din greutatea ideala, cresterea cantitatii de tesut
adipos si grasimi cu peste 20% din greutatea ideala, cu
modificarea esteticii, afectarea psiho-sociala si
biologica a individului.
In compartamentul alimentar mai intervine
motivari senzoriale, motivari economice, motivari
mostenite (obiceiuri alimentare), motivari psiho-sociale
si chiar o serie de impulsuri exterioare care constituie
apanajul vietii moderne: educatia, diverse informatii,
publicitatea, sugestiile provenite de la ambalaje,
fotografii, reclame.
Complexitatea motivarilor comportamentului
alimentar, necesitatea punerii de acord a impulsului
spontan pentru consumul de hrana cu necesitatile
cantitative si, si mai ales cu cele calitative ale
organismului, in functie de conditiile fiziologice si cele
de lucru, fac tot mai necesara prezenta nutritionistului.
Rolul sau apre asfel tot mai conturat si ami
necesar in epoca actuala.
Greutatea “ideala” calculata in functie de normele
“Metropolitan life insurance company”

9
FEMEI:
Inaltimea Greutatea in Kg (imbracaminte usoara**)
(cu pantofi*)
cm Schelet usor Schelet mediu Schelet greu

147 41.7 – 44.5 43.5 – 48.5 47.2 – 54.0

150 42.6 – 45.8 44.5 – 49.9 48.1 – 55.3

152 43.5 – 47.2 45.8 – 51.3 49.4 – 56.7

155 44.9 – 48.5 47.2 – 52.6 50.8 – 58.1

157 46.3 – 49.9 48.2 – 54.0 52.2 – 59.4

160 47.6 – 51.3 49.9 – 55.3 53.5 – 60.8


163 49.0 – 52.6 51.3 – 57.2 54.9 – 62.6

165 50.3 – 54.0 52.6 – 59.0 56.7 – 64.4

168 51.7 – 55.8 54.4 – 61.2 58.5 – 66.2

170 53.5 – 57.6 56.2 – 63.0 60.3 – 68.0


173 55.3 – 59.4 58.1 – 64.9 62.1 – 69.9
175 57.2 – 61.2 59.9 – 66.7 64.0 – 71.7

178 59.0 – 63.5 61.7 – 68.5 65.8 – 73.9

180 60.8 – 65.3 63.5 – 70.3 67.6 – 76.2


183 62.6 – 67.1 65.3 – 72.1 69.4 – 78.9

* inaltimea tocului 5 cm pentru femei


** imbracamintea permisa 1.8 – 2.7 kg pentru
femei

10
Greutatea medie in functie de talie si varsta:

Inaltimea VARSTA
(in pantofi)
cm * 20/24 25/29 30/39 40/49 50/59 60/69
147 46.3 48.5 52.2 55.3 56.7 57.6
150 47.6 49.9 53.1 56.2 57.6 58.5
152 49.0 53.3 54.4 57.6 59.0 59.4
155 50.8 52.6 55.8 59.0 60.3 60.8
158 52.2 54.0 57.2 60.3 61.7 62.1
160 53.5 55.3 58.5 61.7 63.5 64.0
163 54.9 56.7 59.9 63.5 65.3 65.8
165 56.7 58.5 61.2 64.9 67.1 67.6
168 58.5 60.3 63.0 66.7 68.9 69.4
170 59.9 61.7 64.4 68.5 70.8 71.2
173 61.7 63.5 66.2 70.3 72.6 73.0
175 63.5 65.3 68.0 72.1 74.4 74.8
178 65.3 67.1 69.9 74.4 76.7 X
180 67.6 69.4 72.1 76.7 78.9 X
183 69.9 71.7 72.4 78.9 81.6 X

* inaltimea tocului 5 cm

11
Capitolul V

Semiologia clinica

Primul aspect al faptului ca in anumite zone ale


corpului exista depozite excesive de grasime – asa
numitul semn de “coji de portocala”.

12
Capitolul VI

Investigatii clinice si paraclinice

Pregatirea pacientului cu prognostic operator bun


necesita efectuarea urmatoarelor analize:
→ TQ, TH
→ HLG
→ VSH
→ Examen de urina
→ uree
→ glicemie
→ probe de disproteinemie
→ EKG
→ Radioscopie pulmonara

13
Capitolul VII

Diagnostic – tratament

LIPODISTROFIE – localizata la nivelul zonelor:


1. lipodistrofie abdominala
2. lipodistrofie la nivelul flancurilor
3. lipodistrofie pertrohanteriala
4. lipodistrofie la nivelul regiunii interne a
coapselor
5. lipodistrofie la nivelul regiunii interne a
genunchilor

Tratamentul care se impune este cel chirurgical


prin lipoaspiratie.
Este un procedeu mecanic care consta in
introducerea canulei de lipoaspiratie. Se creeaza prin
stratul de tesut adipos tunele care se intersecteaza intre
ele.
Procesul de reducere al tesutului gras se
realizeaza prin doua mecanisme:
1 – scaderea numarului de celule grase
2 – procesul cicatrizarii tunelelor

Pregatiri preoperatorii:

Este o interventie chirurgicala neurgenta dar utila.


Pentru investigatia EKG se va pregati pacienta
prin explicarea tehnicii si desfasurarii examinarii.
Se adreseaza rugamintea de a sta relazata.
Contractia musculaturii genereaza biocurenti care apar
pe EKG sub forma unor vibratii neregulate care
ingreuneaza interpretarea. Nici o portiune a corpului nu
trebuie sa se atinga de zonele metalice ale patului.

14
Relaxare, repaus inainte cel putin 10 – 15 minute la o
temperatura de 20 –22 o C.
Pacienta nu trebuie sa ia Digitala, Kinidina care
poate influenta examenul.
Prin aceste examen se pot depista:
→ tulburari coronariene
→ tulburari miocardice
→ tulburari pericardice
Se recunosc aritmiile permitand uneori chiar
localizarea leziunii.
In perioada spitalizarii pacienta va fi
supravegheata si insotita la investigatiile paraclinice ce
urmeaza a se desfasura.
Astfel, ii va fi explicata radioscopia pulmonara si
va fi examinata.
Sub recomandarea medicala, asistenta medicala va
recolta sange pentru determinarea TH, TQ, HLG, VSH,
uree, glicemie, probe de disproteinemie si urina pentru
examenul de sumar de urina, va tine evidenta
rezultatelor si le va atasa la foia de observatie a
pacientei.
De asemeni, pacienta va fi cantarita, ii vor fi
masurate functii vitale: pulsul, tensiunea arteriala,
respiratia, temperatura care vor fi si ele notate in foai
de temperatura.

Pregatirea locala – presupune spalarea si


degresarea tegumentelor – raderea pilozitatilor din zona
respectiva chiar izolarea prin pansament steril a zonei
operatorii.
Asistenta medicala este raspunzatoare de
constientizarea pacientei ca este necesara stergerea ojei
de pe unghii – cianoza unghiilor, a rujului de pe buze,
farduri – coloratia tegumentelor.
La femei se va tine cont de menstruatie datorita
emotiei poate aparea mai devreme, se va anunta medicul

15
care va decide daca intervine sau amana (sangerarea
este mare Tc – modificat).
Daca se constata ca pacienta este febrila
dimineata se va anula interventia chirurgicala, nu se va
face preanestezie.

Pregatirea preanestezica – se face in ziua sau


zilele precedente interventiei si consta in:
1. pregatirea psihica, in vederea cresterii
increderii in chirurg si anestezist
2. pregatirea de rutina a bolnavului coincide cu
pregatirea preoperatorie
3. se va evita postul prelungit, fiind suficiente
6-8 ore pentru alimente si lichide inainte de
operatie
4. golirea colonului nu este necesara, daca
acestia au scaun normal sau nu sunt constipati
5. igiena gurii este absolut necesara, spalarea
dintilor, scoaterea protezelor eventual
6. igiena corporala – prin spalarea cu apa si
sapun sau baie generala
7. administrarea de medicamente care sa asigure
un somn bun si linistit in seara premergatoare
interventiei: Ciclobarbital, Diazepam,
Extraveral.

Preanestezia – reprezinta medicamentele


administrate, cu circa 30 minute inainte de inceperea
anesteziei, si deci, a interventiei si cuprinde:
1. sedarea si linistirea pacientei: Fenobarbital,
diazepam
2. scaderea iritabilitatii reflexe vegetative:
Distonocalm, Atropina
3. diminuarea secretiilor salivare si respiratorii:
Atropina, Efedrina
4. evitarea vomei postanestezice: Atropina

16
5. potentarea anesteziei, in vederea reducerii
cantitatii de anestezic si obtinerii anesteziei
obtime: Mialgin, Diluden, Atropina
Parcurgerea corecta, a acestor etape, asigura
anestezia cu cele mai bune rezultate si evita, in
totalitate, complicatiile anestezice eventuale, precum si
efectuarea, in conditii optime, a interventiei
chirurgicale.
Anestezia generala este cea mai bine suportata de
pacienti. Aceasta asigura conditiile optime de anestezie,
analgezie, hipnoza, relaxare musculara, controlul
functiilor vitale si mentinerea hemostazei. Ea necesita
aparatura si instalatii complexe.
Se administreaza, intravenos, Thiopental – care
are efectul de a adormi profund pacientul.
Se monteaza sonda ureterala – asepsie riguroasa,
concomitent se administreaza pe masca protoxid de
azot, in amestec cu oxigenul si apoi se administreaza,
intravenos, un miorelaxant, de scurta durata: succinol
colina.
Controlul anesteziei generale, pe toata durata, se
face prin controlul oxigenarii bolnavului, de catre
anestezist si cadrele medii.
Mentinerea coloratiei normale a fetei, controlul
tensiunii arteriale, urmarirea volumului respirator care
trebuie sa fie de 10 – 15 ml/kg corp, cu o frecventa de
12 –14 ventilatii/minut, se asigura prin instalatii de
monitorizare.
In general, pentru mentinerea volemiei normale,
se administreaza perfuzii cu lichide izotone – glucoza
5%, ser fiziologic, intr-un ritm de 700 ml/ora.
Trezirea din anestezie trebuie facuta odata cu
terminarea interventiei chirurgicale.
Pentru aceasta se actioneaza prin doua mijloace:
a. oprirea administrarii de substante anestezice si
eliminarea acestora din sangele pacientei.
Eliminarea este rapida in cazul protoxidului

17
b. neutralizarea substantelor restante, cu ajutorul
unor antidoturi.
Pentru decularizare, se adminisreaza Miostin si
Atropina. Pentru neutralizarea analgeticului Fentanyl –
se administreaza Nalorpina.
Succesul interventiei presupune prevenirea
socului operator.
Se acorda ingrijiri medicale inca din sala de
operatie, chiar prin pregatirea salonului, a patului, a
medicatiei.
In timpul transportului la reanimare asistentul
medical are obligatia de a verifica permeabilitatea
perfuziei – mentinand in pozitie corecta, acul sau
cateterul i.v. – eventual flaconul este fixat in stativ.
La pacientii inca sub anestezie se va asigura
libertatea cailor respiratorii prin pipa faringiana
(montata din sala de operatie) in caz contrar pot aparea
accidente respiratorii – asa numitul fenomen “de a uita
sa respire”.
Se verifica respiratia in timpul transportului.
I se va aminti tot timpul pacientei sa respire.
Cand are respiratia incarcata de secretii i se va
sugera sa tuseasca.
Poate sa apara hipoventilatia, si spasm gastric,
spasm bronsic → stop respirator.
Pot aparea accidente digestive → varsaturi (se va
intoarce capul intr-o parte, vor fi captate intr-o tavita).
Va sterge cu o compresa pacienta, se va schimba
cearsaful, daca este necesar.
In perioada post-operatorie rolul asistentei
medicale este de a supraveghea – respiratia, tensiunea
arteriala, pulsul – masurate si notate in foia de
temperatura la un interval de 15-30 minute.
Va fi masurata temperatura, se va verifica starea
tegumentelor, mucoaselor, coloratia patului unghial.
Perfuzia va fi si ea verificata. Se fac de obicei
hidratari cu solutii care parasesc rapid patul vascular –

18
solutie glucozata 5% ritmul fiind reglat in functie de
puls si tensiune arteriala.
Ritmul nu trebuie sa fie prea rapid 40-60
picaturi/minut pentru a mentine hidratarea pacientei cat
mai mult timp post-operator, in caz contrar a doua zi
dupa interventie pacinta va fi deshidratata si cu
tensiunea arteriala scazuta.
Hidratarea orala este permisa la 6-8 ore dupa
interventia chirurgicala.
Tot in rolul asistentei medicale este si verificarea
pansamentului – care trebuie sa fie curat – in caz
contrar se va anunta medicul. Acesta va fi compresiv
(se mentine 8-10 zile).
Se va urmai si nota exact diureza – la ce ora a
avut loc mictiunea de la interventie chirurgicala si
cantitatea. Daca nu poate urina – va fi determinat – i se
poate prescrie de medic un tratament injectabil.
Asistenta medicala are rolul de a efectua
tratamentul prescris, modul de administrare, doza,
ritmul, evitand eventualele incompatibilitati in amestec.
Astfel pacientei cu lipoaspiratie i se prescrie de
medic urmatoarea medicatie, calmante la durere:
Algocalmin, Piafen, sedative usoare: Diazepam – seara,
antiguagulante in seringi preumplute: Clexan, Heparina,
Fraxiparina, Clivarin – ce se administreaza subcutan in
doze si ritm la indicatia medicului.
Se mai administreaza antibiotic: Cefobid – dupa o
testare intradermica in doza prescrisa de medic.
Prima zi dupa interventie va avea in regim hidrio-
zaharat – care este hipocaloric, hipoproteic,
normoglucidic.
Alimentele componente sunt reprezentate de –
ceai indulcit, zeama de compot, sucuri de fructe
indulcite, zeama de orez cu zahar.
Dupa reluarea peristaltismului, a tranzitului
intestinal pacienta va consulta nutritionistul pentru
regimul alimentar hipocaloric; poate contine:

19
→ 0 calorii – 1500 ml/zi ceai neindulcit
→ 240 calorii – 300 g branza de vaci
→ 400 calori – lapte, branza de vaci, carne alba,
legume, mere
→ 600 calori – lapt, branza de vaci, carne alba,
legume
Se mai recomanda: semilichid – este hipocaloric,
hipoproteic, normoglucidic si hiposodat.
In constitutia sa intra:
→ supe crème de legume
→ supe crème de fainoase
→ piureuri de legume
→ fructe coapte
→ sufleuri de branza de vaci sau fainoase
Orarul si repartizarea meselor:
→ intervalele trebuie stabilite in functie de starea
pacientei
→ micul dejun se serveste cat mai devreme
→ ultima masa se serveste cu doua ore inainte de
masa
Orarul face parte din programul sectiei si va fi
aplicat tuturor pacientilor consemnate in foaia de
observatie.
Pregatirea servirii mesei:
→ toate mesele vor fi servite inaintea aplicarii
tratamentului (in anumite cazuri tratamentul se
administreaza pe nemancate)
→ orele de dupa masa de pranz sunt rezervate
odihnei
→ investigatiile medicale se fac inaintea meselor
→ saloanele vor fi aerisite si se vor indeparta toti
factorii dezagreabili.

20
Capitolul VIII

Evolutie – Prognostic

Evolutia pacientei dupa interventia chirurgicala –


lipoaspiratie – este foarte buna.

Prognosticul este foarte bun.


Se va externa din spital la 3 zile de la interventia
chirurgicala cu recomandarile urmatoare:
1. va reveni la control dupa 6 saptamani
2. regim hipocaloric
3. va mentine pansamentul compresiv 2 saptamani

21
Capitolul IX

Profilaxie
Rolul asistentei medicale

Prin surplus intelegem un consum exagerat atat


din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Consumul exagerat de alimente nutritive, peste
necesitatile energetice ale organsimului, are ca rezultat
cresterea greutatii corporale, care, daca depaseste 20%
din greutatea individului, conduce la instalarea
obezitatii.
Pentru recuperarea bolnavului cu alimentatie
exagerata, asistenta medicala isi propune o serie de
obiective ce vor fi indeplinite pe baza interventiilor
executate de aceta:
1. stabilirea unui echilibru intre: greutatea
corporala, varsta, sex
→ reducerea aportului de alimente printr-un
regim hipocaloric
→ respectarea stricta a orarului meselor
pricipale, fara a consuma nimic intre acestea
→ interzicerea consumului de alcool si
diminuarea celui de sare
→ urmarirea periodica greutatii corporale
2. sustinerea unei activitati fizice dinamice
→ stabilirea unui program de exercitii fizice
in functie de starea generala, greutate, varsta, sex.
→ aplicarea unor tehnici de relaxare.

Sfaturi pentru a slabi:

→ a se manca de mai multe ori pe zi


→ a se manca regulat, insistati pe un regim copios
→ a se insista pe un regim echilibrat, fara grasimi
→ a se reduce consumul de tutun sau a nu fuma
deloc

22
→ bautura va consat in apa, lapte, suc de fructe
→ a se insista pe lapte, cereale de lapte, cartofi,
legume, ou fiert
→ regimul sa fie bogat in lapte si fructe
→ regimul sa fie sarac in sare
→ a se insista pe condimente aromate natural –
patrunjel, marar, cimbru.

Exemplu de dieta hipocalorica – 600 calorii

Micul dejun:
→ ceai sau cafea fara zahar + 3 ligurite de
lapte praf

Pranz:
→ salata verde asezonata cu ulei de parafina
→ 100 g carne sau peste slab
→ legume verzi 200g
→ iaurt
→ apa

Cina:
→ 100 g carne
→ 200 g legume verzi
→ 50 g branza

Proteine 55 g
Lipide 30 g
Glucide 25 g

23
Dieta de 800 calori

Micul dejun:
→ ceai sau cafea
→ 200 ml lapte sau iaurt
→ 150 g fructe

Pranz:
→ salata verde
→ 100 g carne slaba sau peste
→ 300 g legume verzi
→ 25 g branza
→ apa

Cina:
→100 g carne sau peste
→ 2 oua
→ 300 g legume verzi
→ 25 g branza
→ apa

Proteine 60 g
Lipide 25 g
Glucide 50 g

Dieta de 1000 calori

Micul dejun:
→ ceai sau cafea
→ 200 ml lapte sau iaurt
→ 150 g fructe – banane sau fructe seci

Pranz:
→ salata verde cu mustar sau otet
→ 150 g carne
→ 300 g legume verzi
→ 30 g branza

24
cina:
→ 125 g carne sau peste
→ 300 g legume verzi
→ 30 g branza
→ apa

Proteine 60g
Lipide 30 g
Glucide 100g

25
Capitolul X

Procesul de nursing – plan de ingrijire

Pacienta in varsta 36 ani, cu domiciliul in


Bucuresti, se prezinta la Spitalul Universitar CF2,
sectia Ortopedie – unde solicita eliminarea depozitelor
lipidice excedentare din regiunile pertrohanteriene prin
lipoaspiratie.
Dupa complectarea foi de observatie de catre
medic, pacienta ete primita in salon, fiind pregatita
pentru interventia chirurgicala.
Fiind o interventie chirurgicala estetica, utila si
neurgenta pacienta nu implica o pregatire psihica
speciala.
Se va asigura un climat adecvat prin salon si pat,
prin asiguraea unui somn fiziologic odihnitor.
Se va cantari pacienta; se masoara temperatuara
0
(36.8 C) si tensiunea arteriala (140/70 mmHg) si se
noteaza in foia de temperatura.
Pacientei i se aduce la cunostinat ca i se va
recolta sange pentru urmatoarele analize de laborator:
→ timp de sangerare
→ timp de coaguare
→ HLG
→ VSH
→ VDRL
→ glicemie
→ examen de urina
→ precum si investigatiile paraclinice:
radioscopie pulmonara, EKG.
Dupa recoltarea produselor biologice, acestea vor
fi trimise la laborator de catre asistenta medical corect
inscriptionate.
In ziua interventiei chirurgicale pacienta va avea
un regim absolut.

26
Asistenta medicala este raspunzatoare de
constientizarea pacientei ca este necesara stergerea ojei
de pe unghii – cianoza unghiilor, a rujului de pe buze,
farduri, pentru a observa coloratia tegumentelor.
Pregatirea locala presupune spalarea si degresarea
tegumentelor, raderea pilozitatilor din zona respectiva
(daca exista) chiar izolarea prin pansament steril a
zonei operatorii.
Valorile analizelor de laborator sunt in limite
normale:
→ Ts = 2’31’’
→ Tc = 11’
→ Hct = 42.2%
→ VSH = 3/1 h
→ fibrinogen = 300mg%
→ glicemie = 30 mg/dl
→ Hgb = 14.8 g/dl
→ Rbc = 4.68 m/ml
→ sumar urina = densitate 1.017
Pacienta va fi transportata la sala de operatie
pentru interventia chirurgicala.
Se practica abord venos pentru sedare, hidratare
parenterala.
La celalalt brat se aplica mansonul aparatului de
masurat tensiunea arteriala.
De asemeni se monteaza sonda urinara pentru
evitarea globului vezical.
Se vor respecta masuri de asepsie riguroasa
evitandu-se astfel o infectie urinara ascendenta.
Anestezia este generala.
Se monteaza sonda nazala pentru oxigen.
Prognosticul operator este foarte bun.
Perioada postoperatorie reprezinta ansamblul
tulburarilor dupa interventie.
Asistenta medical acorda ingrijiri medicale inca
din sala de operatie, chir prin pregatirea salonului, a
patului, a medicatiei.

27
Urmeaza transportul pacientei, asezarea in pat
(decubit dorsal), verificarea perfuziei, in functie de
interventia chirurgicala si de anestezie.
Asistenta medicala de salon preia pacienta si o
supravegheaza.
Va masura T.A. 140/70 mmHg, puls 78
batai/minut, respitatia 18 respiratii/minut, temperatura
corporala este in limite normale 36.6 0 C.
Frecventa masurari acestora a fost individualizate
de medic la un interval de 30 minute. Vor fi notate in
foaia de temperatura. Se va nota si diureza.
Pacienta este hidratata parenteral cu solutie de
glucoza 10% - tamponata cu 8 u.i Insulina, se mai
administreaza si ser fiziologic 9%.
Ritmul nu trebuie sa fie prea rapid 40-60
pic/minut pentru a mentine hidratarea pacientei cat mai
mult timp posibil – postoperator, in caz contrar a doua
zi dupa interventie pacienta este deshidratata si cu T.A.
scazuta.
La aproximativ 1 ora dupa instalarea in salon
pacienta varsa. Este anuntat medicul care prescrie 1 f
Metoclopramid in injectie intramusculara.
Pacientei i se va administra urmatorul tratament
prescris de medic – in doza si ritm evitand estfel
eventualele incompatibilitati in amestec.
1. Cefohid 2 g – 1 g la 12 ore
→ este o cefalosporina de generatia a Iia si se
administreaza pentru prevenirea infectiei. Mai intai se
face testarea intradermica – se injecteaza pe fata
anterioara a antebratului intradermic antibioticul
respectivsi se urmareste reactia timp de 30 minute –
timp in care pacienta este supravegheata de asistenta
medicala.
2. Ketonal – 2 f – se administreaza seara si
dimineata fiind un sedativ usor
3. Algocalmin – 3 f – se administreaza in injectie
intramusculara la nevoie pentru calmarea durerilor.

28
4. Diazepam – 1 f – seara – pentru un somn
linistit, odhnitor
5. Metoclopramid – 3 f – se administreaza la 8 ore
pentru combaterea starilor de voma – in injectie
intramusculara.
6. Glucoza 10% 1500 ml – tamponata cu 8 u.i.
insuluina pe 500 ml in perfuzie cu ritm da 50-
60pic/minut
7. Ser fiziologic 9% - 1500 ml – in perfuzie 50-60
pic/min
8. Fraxiparina 0.4 – antiguagulant – administrat
subcutan
Fraxiparina se prezinta in seringi preumplute cu
administrare subcutana.
La terminarea perfuziei cu seruri, pacienta va
avea indicatia de regim hidric, ceai neindulcit sau
indulcit cu zaharina, zeama de orez, supe limpezi cu
legume, supe diluate de carne si degresate, apa fiarta si
racita.
La reluarea tranzitului intestinal regimul va fi
semilichid: supe crème de legume, supe crème de
fainoase, piureuri de legume, fructe coapte, sufleuri de
branza de vaci sau fainoase.
Starea pacientei fiind buna – aceasta va fi
externata a treia zi de la interventie cu urmatoarele
recomandari:
1. de a reveni la control peste 6 saptamani
2. mentinerea pansamentului compresiv 2
saptamani
3. regim de viata echilibrat – exercitii fizice,
regim alimentar hipocaloric, hiposodat, hipoglucidic,
normoproteic – fructe si legume prospete.

Capitolul XI

Bibliografie

29
1. Manual Chirurgie – Dr Mircea Constantinescu

2. Genetica Embriologica – Valeriu Anca Bistriceanu

3. Anatomia si fiziologia omlui – Roxana Maria Albu

4. Biochimie medicala – Eugenia Soru

5. Medicina interna – Nicolae Crangulescu

6. Bazele psihologice ale practicii medicale – Gavril


Cornetiu

Cuprins

1. Introducere si istoric …………………………3

30
2. Definitie ………………………………………6

3. Anatomie si fiziologie ……………………….7

4. Etiologie ………………………………………9

5. Semiologie clinica ………………………….13

6. Investigatii clinice si paraclinice ………….14

7. Diagnostic si tratament ……………………..15

8. Evolutie – prognostic ……………………….22

9. Profilaxie – rolul asistentei medicale


in ingrijirea pacientilor……………………23

10. Procesul de nursing – plan de ingrijire …..27

11. Bibliografie …………………………………31

31