Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Cuprins

Partea teoretică a lucrării

Argumet

1. Date generale
1.1. Importanţa creşterii cabalinelor
1.2. Evolutia calului
1.3. Mărime și măsurători
2. Rase de cabaline
3. Hrănirea şi ȋngrijirea cabalinelor
3.1.Hrănirea şi ȋngrijirea iepelor de reproducţie.
3.2.Hranirea si ingrijirea cailor de munca
4. Producţiile obţinute de la cabaline

4.1.Producţia de munca
4.2.Productia de carne

4.3.Productia de lapte

4.4.Servicii de agrement

Partea practică a lucrării

1
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

ARGUMENT

Agricultura este știința, arta sau practica care se ocupă cu procesul producerii de hrană
vegetală și animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a
anumitor plante și creșterea animalelor.
Creşterea animalelor este o ramură tradiţională datorită condiţiilor naturale deosebit de
favorabile, reprezentând totodată o ramură indispensabilă a agriculturii moderne ce duce în final
la o creştere a rentabilităţii agriculturii în ansamblul ei.
Creşterea animalelor are importanţă deosebită în primul rând prin produsele pe care
acestea le furnizează , produse ce sunt indispensabile vieţii omului. De la animale se obţin
produse alimentare valoroase, cum sunt: carne, lapte, miere, ouă, superioare celor vegetale.
Subprodusele ce se obţin de la animale (oase, intestine, sânge) se folosesc pentru producerea de
medicamente sau a unor nuterţuri concentrate.
De asemenea anumite animale, precum caii , se cresc și pentru muncă, pentru concursuri
și pentru echitație.
În această lucrare, am încercat să-mi expun cunoștințele dobândite timp de patru ani, cu
privire la calificarea mea profesională. Astfel, tema aleasă de mine, în acest sens, se referă la
valorificarea cabalinelor în agroturism.
Prin această lucrare doresc să pun în valoare potențialul zonei Ghimes-Făget cu privire la
creșterea şi valorificarea cabalinelor, precum și faptul că agricultura în general şi creşterea
animalelor în mod deosebit, este activitatea principală a sătenilor.
Creşterea cabalinelor poate reprezenta pentru săteni atât sursă de hrană cât şi o sursă de
venit prin comercializarea animalului în viu, sacrificat sau prin utilizarea lui la muncă sau în
utilizarea acestuia în serviciile de agreement (echitație, plimbare cu trăsura, plimbare cu sania).

2
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Valorificarea cabalinelor în agroturism

1. Date generale
1.1 Importanţa creşterii cabalinelor

Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind
una dintre cele șapte specii moderne ale genului Equus. Face parte
din ordinul Perissodactyla, familia Ecvidee. Originar din Europa și Asia, este răspândit în
prezent pe toate continentele; provine din trei strămoși: cal diluvial (Equus robustus), cal mongol
(Equus przewalski) și cal tarpanic (Equus gmelini). Există mai multe rase de cai: pentru călărie,
tracțiune și samar.

Anatomia cailor le permite să se folosească de viteză pentru a scăpa de prădători. Caii au un bine
dezvoltat simț al echilibrului și instinctul de a lupta sau a fugi în caz de pericol. Legată de
această necesitate de a scăpa de prădători în sălbăticie este o trăsătură neobișnuită: caii sunt
capabili de a dormi în picioare. Caii de sex feminin, numite iepe, au o perioadă de gestație de
aproximativ 11 luni (340 de zile), iar puiul, numit mânz, poate sta în picioare și alerga la scurt
timp după naștere. Cei mai mulți cai domestici încep pregătirea cu șa sau ham la vârste cuprinse
între doi și patru ani. Ei devin adulți la vârsta de cinci ani, și au o durată de viață medie între 25
și 30 de ani.

Corpul calului este zvelt, iar gâtul este puternic și poartă o coamă. Trunchiul, cu piept lat, se
sprijină pe patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu câte un deget învelit în
copită. Incisivii sunt îndreptați oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafața incisivilor apar
urme în relief, după care se apreciază vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini și
premolari se află bara cornoasă. Măselele sunt late, cu creste de smalț.

Importanta cresterii cailor consta in importanta sociala si in importanta economica, dupa cum
urmeaza:
A. Importanta sociala
Calul a fost domesticit cu aprox. 6000-7000 ani inaintea EN, domesticirea constituind una
3
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

dintre primele indeletniciri ale omului.

Calul a jucat un rol important in dezvoltarea social-istorica a popoarelor. A fost folosit in
lupte, raboaie, agricultura, exploatatii forestiere, transport si astfel a contribuit la intensificarea
legaturilor dintre popoare, iar din secolul XVIII este crescut ca animal de agrement .
B. Importanta economica a cresterii cabalinelor este data de productiile obtinute, dupa cum
urmeaza :
-capacitatea energetica (forta de tractiunea) - este mai eficienta utilizarea fortei pe
terenuri accidentate, in panta, la lucrari care necesita opriri si intoarceri frecvente, mici
gospodariri, etc.
- productia de carne - carnea de cal este dietetica pentru ca are un continut lipido-proteic
favorabil, iar grasimea are un continut mare in acizi grasi saturati care reduc riscul aparitiei
ateroslerozei. Carnea de cal contine cca 68% apa, 20,5 % proteine si 10 % grasimi, 0,5% glucide
1% saruri, valoare energetica 1171 kcal/kg. Carnea are gust placut pentru ca grasimea se topeste
la o temperatura mai mica (35-37 grade Celcius ) comparativ cu grasimea din carnea altor
specii.
- productia de lapte- laptele de iapa contine: 10,7 % SU, 1,6 % grasime, 2,5 % proteine,
6,1 % lactoza, 0,5 % cenusa. Laptele este un aliment indispensabil in alimentatia manjilor, mai
ales pana la intarcare ( 6 luni) .
Laptele este folosit in alimentatia omului sub forma unei bauturi acidulate dietetice numita
KUMIS, care semnifica „apa vie” si poate trata tuberculoza, afectiuni digestive, tetanosul, etc.
Producerea Kumisul se bazeaza pe continutul mare al laptelui in lactoza, iar prin fermentatie
alcoolica laptele dobandeste un gust placut.
Subprodusele de abator :
- pielea este folosita in industria imbracamintei, incaltamintei, marochinariei
- parul de protectie (coama, coada): arcusuri de vioara, pensule
- sangele, oasele, copitele: fainuri proteice, cleiuri, uleiuri speciale, gelatina
- sangele se preteaza cel mai bine pentru prepararea serurilor imune si a preparatelor din
serodiagnostic
- volumul sangvin reprezinta 10-15 % din greutatea animalului
- capacitatea mare de regenerare a sangelui – astfel incat de la un cal pot fi recoltati 5-10 l sange
saptamanal, timp de 4-5 ani.

4
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

- gunoiul de grajd – folosit in cultivarea ciupercilor si

pregatirea rasadurilor de legume
- de la un cal de obtin anual cca 6 tone de gunoi de
grajd.

a. Evolutia calului

Strămoșul îndepărtat al calului, Propalaeotherium, era un animal de mărimea unui câine, având
mai multe degete la picioare decât calul actual (care are numai unul, celelalte fiind atrofiate), ce
trăia în păduri, hrănindu-se cu frunze. Într-o perioadă de timp de aproximativ 50 de milioane de
ani, calul devine animalul erbivor, cu forma și mărimea din zilele noastre, atrofierea degetelor de
la picioare fiind o adaptare la fugă. Evoluția calului s-a putut urmări în mod deosebit în America
de Nord. Această evoluție are loc treptat, fiind documentată de fosilele descoperite. Astfel,
procesul de evoluție a calului începe din perioada eocenă, cu aproximativ 555 de milioane de ani
în urmă. Strămoșul calului din aceea perioadă era Hyracotheriumnumit de unii și Eohippus, care
se hrănea cu frunze și fructe din pădure. Mărimea sa era de 20 de cm înălțime la
umăr. Hyracotheriumse deosebea mult de calul de azi: era de mărimea unei vulpi sau căprioare,
avea spinarea încovoiată, gâtul, botul și picioarele erau scurte, piciorul era asemănător labei de
câine (cu degete), craniul și creierul erau mici.

În urmă cu circa 50 de milioane de ani urmează un proces lent de evoluție, perioada de trecere de
la Hyracotherium la Orohippus. Aceasta se produce prin hrănirea mai variată, ce determină o
modificare a dentiției. Din Orohippus ia naștere forma următoare a calului (ca.47 miloane de
ani) Epihippus.

Dinții devin mai tari și mai bine fixați, fapt explicat prin schimbarea hranei datorită schimbării
climei din America de Nord (climă uscată), prin reducerea zonei pădurilor și apariția stepei,
strămoșul calului adaptându-se la vegetația specifică de iarbă a stepei.

Mesohippus (Heinrich Harder, 1920)

5
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Faza următoare de evoluție a calului Mesohippus a apărut în urmă cu 40 de milioane de ani.

Acest strămoș al calului era mai mare, înălțimea la greabăn fiind de 60 cm, spinarea mai puțin
încovoiată, gâtul, picioarele și botul mai lungi, numărul degetelor de la picior redus la 3 degete.

În urmă cu cca. 35 milioane de ani apare Miohippus, care era mai mare și cu craniul mai lung
decât forma precedentă.

În urmă cu 24 milione de ani, în familia calului se diferențiază forme variate, dar unele forme
dispar, incapabile să se adapteze la noile condiții de mediu. Linia care a supraviețuit, adaptată la
hrănire cu frunze și cu iarbă (greu digerabilă fiind bogată în silicați) a fost Opalphytolith, la care
în evoluția dinților, apar dinți robuști, mai rezistenți la tocire. Aceste animale au picioare mai
lungi și pot să alerge mai repede pe vârfurile degetelor pe zonele întinse de stepă.

Varianta următoare în evoluția cabalinelor este Parahippus, ce apare în urmă cu 23 miloane de

ani: animalul are încă trei degete, posedă însă dinți mai lungi ca predecesorii lui.

Calul domestic (Equus caballus)

Urmașul său, Merychippus, apare în urmă cu 18

milioane de ani. Cu toate că are tot trei degete, calcă
numai pe vârfurile lor; dinții capătă o formă tot mai
rezistentă, apropiindu-se de forma dentiției actuale a
calului.

Din linia Merychippus iau naștere un număr mare de variante, printre care și varianta foarte
asemănătoare calului de azi, cu o dentiție rezistentă.

În urmă cu 15 milioane de ani apare Pliohippus, cal cu trei degete la picior, asemănător calului
actual, urmat de succesorul săuDinohippus. Tipul calului de azi, Equus, apare în urmă cu cca. 4
milioane de ani.

Calul din America de Nord dispare acum câteva mii de ani, fiind readus de către europeni, în
procesul de colonizare a Americii, în secolul al XVI-lea. Calul readus în America se sălbăticește
din nou, apărând mustangul, calul indienilor din America; un proces asemănător se produce

6
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

în Australia cu calul și măgarul. Calul de sex masculin este numit armăsar, femela fiind numită
iapă. Aceasta poate să aibă un mânz pe an, perioada de gestație la iapă având o durată de 11 luni.

Durata de viață și etape

Depinzând de rasă, îngrijire și mediu, calul modern domestic are speranță de viață cuprinsă între
25 și 30 de ani. Sunt și care trăiesc peste 40 de ani și mai mult, dar aceștia sunt rarități. Cel mai
bătrân cal cunoscut a fost „Old Billy”, din secolul al XIX-lea, care a trăit până la 62 de ani. În era
modernă, Sugar Puff, care a intrat în Guinness Book of World Records ca cel mai bătrân ponei în
viață, a murit în 2007 la vârsta de 56 de ani.

Indiferent de data nașterii a unui cal sau ponei, în multe concursuri vârsta crește pe data de 1
ianuarie în emisfera nordică și pe 1 august în emisfera sudică. Excepții se fac în cursele maraton,
unde vârsta minimă pentru a concura este bazată pe vârsta reală și precisă a animalului.

b. Mărime și măsurători

Mărimea variază printre rasele de cai, ca între acest cal și poneiul din fața sa.

Înălțimea cailor este măsurată de la sol până la cel mai înalt punct al greabănului, unde gâtul se
unește cu spatele. Este utilizat acest punct pentru că este un punct stabil al anatomiei, spre
deosebire de cap și gât, care se mișcă sus și jos în același timp cu corpul calului.

Vorbitorii de limba engleză măsoară înălțimea cailor în hands și inchi: un hand este egal cu 4
inches (101,6 mm). Înălțimea este exprimată ca numărul total de hands, urmată de un punct
radix, apoi de numărul de inci adiționali, și terminând
cu abrevierea „h” sau „hh” (pentru „hands high”). Deci,
un cal care are "15.2 h" are 15 hands plus 2 inci, pentru
un total de 62 inches (157,5 cm) în înălțime.

Mărimea cailor variază de la rasă la rasă, dar este

influențată și de nutriție. Caii de rase ușoare au deobicei

7
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

o înălțime cuprinsă între 142 și 163 cm și pot cântări între 380 și 550 kg.Caii de rase grele au o
înălțime cuprinsă între 157 și 173 cm, cântărind între 500 - 600 kg.Caii pentru muncile grele au
cel puțin 163 cm înălțime (putând ajunge pînă la 183 cm) și au o greutate cuprinsă între între 700
- 1000 kg.

Cel mai mare cal cunoscut din istorie a fost probabil un cal din rasa Shire (cal) pe
nume Sampson (sau Mammoth), care era născut în 1848. Avea înălțimea de 220 cm și greutatea
de 1500 kg.Actualul deținător al recordului pentru cel mai mic cal este Thumbelina, un cal-
miniatură matur, afectat de nanism. El măsoară 43 cm în înălțime și cântărește doar 26 kg.

Ponei

Poneii sunt taxonomic aceleași animale ca și caii. Distincția dintre un cal și ponei este de obicei
întocmită pe baza înălțimii, în special pentru competiții. Cu toate acestea, înălțimea singură nu
este singurul criteriu, diferențele dintre caii și poneii pot include, de asemenea, aspecte ale
fenotipului, inclusiv conformație și temperament.

Standardul tradițional pentru înălțimea unui cal sau a unui ponei la maturitate este de 14.2 inci
(58 mâini, 147 cm). Un animal 14.2h sau peste este de obicei considerat a fi un cal și unul mai
puțin decât 14.2 ha ponei,, dar există multe excepții de la standardul tradițional. În Australia,
poneii sunt considerate a fi cei sub 14 mâini (56 inchi, 142 cm),Pentru competițiile din Vest
organizate Federatia Ecvestra din Statele Unite, unul de 14,1 mâini (57 inchi, 145 cm), iar
Federația Internațională de Sporturi Ecvestre, organismul mondial de conducere pentru sporturi
cu cai, folosește măsurători metrice și definește un ponei ca fiind un cal care măsoară mai puțin
de 148 centimetri (58.27 in) la greaban, fără încălțări, care este doar putin peste 14.2 h, precum și
149 cm (58.66 in), sau pur și simplu peste 14.2 ½ h, cu încălțări.

Înălțimea nu este singurul criteriu pentru a distinge caii de ponei. Registrele pentru rase de cai,
care produc de obicei indivizi atât sub cât și peste 14.2 h iau în considerare toate animalele de
rasă, din acea rasă de cai, indiferent de înălțimea lor. În schimb, unele rase ponei pot avea
caracteristici în comun cu caii și animalele individuale se poate maturiza, ocazional, la peste 14.2
h, dar sunt în continuare considerate a fi ponei.

8
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Poneii au oase mai groase, gâturi scurte și subțiri, și capete mici cu frunți late. Pot avea
temperament mai cald decât caii și un nivel mai mare de inteligență ecvestră, care poate sau nu
poate fi utilizat pentru a coopera cu dresorii.Mărimea, nu este considerată un factor determinant.
De exemplu, poneiul de Shetland care are în medie Format:Hands, este considerat un ponei.La
fel, rase ca Falabella și alți cai miniaturali, care nu poate fi mai înalți de 30 inches (76 cm), sunt
clasificați în registrul de rase ca si cai foarte mici, nu ponies.

2. Rase de cabaline

Sub raportul aptitudinilor productive, rasele de cai crescute in tara noasta\ pot fi grupate in
urmatoarele categorii:

- Rase usoare: Araba, Pur sânge de galop, Calul Gidran, Hutul, Calul românesc;

- Rase intermediare: Calul Nonius, Calul Furioso North-Star, Rasa Lipitana;

- Rase grele: Ardeneza, Calul Semigreu românesc.

1.1. Rasele usoare de cai

Rasa Araba. Este originara din Platoul Asiei Centrale de unde a fost adus in peninsula Arabiei.
In procesul de formare s-a aplicat o selectie riguroasa, cresterea in rasa curata, uneori
consangvinitatea moderata, hranirea rationala precum si gimnastica functionala a aparatului
locomotor. Insusiri morfo-productive. Are capul bine proportionat, cu profil drept, gâtul este
frumos arcuit, greabanul inalt, spinarea scurta, dreapta si larga iar crupa potrivit de musculoasa si
orizontala. Culoarea predominanta este murga si mai rar roiba sau neagra. Talia este de 148- 152
cm, iar greutatea corporala de 450 kg. Este un cal de viteza cu temperament vioi, miscarile fiind
energice, largi si elastice. Aliura obisnuita este galopul pe distante lungi. Parcurge un km intr-un

9
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

minut si 11 secunde. In tara noastra, primele importuri s-au facut spre sfâr[itul secolului al XIX-
lea.

Perspective. Se creste la hergheliile Jegalia si Mangalia si se utilizeazs la ameliorarea raselor

locale din sud-estul tarii.

Pur sânge englez . Rasa s-a format in Anglia in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, prin
incrucisarea armasarilor din rasele Araba, Berbera si turceasca cu iepele englezesti locale, prin
aplicarea unei selectii riguroase, alimentatii normale si gimnastica functionala.

Insusiri morfo-productive. Are capul fin cu profilul drept iar gâtul este lung si purtat oblic.
Greabanul este inalt, iar spinarea si salele sunt drepte. Toracele este profund, adânc insa relativ
strâmt, iar abdomenul este supt. Talia variaza intre 155-165 cm. Se caracterizeaza prin constitutie
fina si temperament vioi. Aptitudinea principala este viteza la galop. Poate parcurge distanta de 1
km intr-un minut.

10
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Rasa Hutula s-a format in zona Carpatilor

Nordici din Moldova. Se creste la herghelia
Lucina, judetul Suceava.

Insusiri morfo-productive. Conformatia

corporala este armonioasa, având trunchiul
lung, larg si adânc, iar membrele relativ
scurte cu articulatii puternice. Talia variaza
intre 137 - 140 cm iar greutatea corporala
este de 400 kg. Culoarea este diferita,
neagra, murga, roiba si sarga. Este un cal cu
temperament vioi, rezistent si foarte docil.
Se utilizeaza la tractiune si la port-samar. Se
foloseste la ameliorarea calului de munte.

11
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Rase grele

Rasa Ardeneza - s-a format in zona muntilor Ardeni din Belgia.

Insusiri morfo-productive. Conformatia este specifica raselor de tractiune grea. Are gât scurt si
gros de forma piramidala. Spinarea, salele si crupa sunt duble si musculoase. Talia variaza intre
150 si 170 cm, iar greutatea corporala este de 650-750 kg. Are temperament linistit. Culoarea
este roiba si murga . Perspective. Se creste la hergheliile din Izvin judetul Timis, Slobozia si
Jegalia judetul Ialomita si se foloseste la incrucisarile industriale.

12
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

3. Hrănirea şi ȋngrijirea cabalinelor

3.1.Hrănirea şi ȋngrijirea iepelor de reproducţie. Ȋntrucât în perioada de alaptare, iepele

sunt si in primele 4-5 luni de gestatie, trebuie hranite rational. Furajele indicate sunt: fânul de
leguminoase, de graminee, apoi grauntele de ovaz si orz, iar vara nutreturi verzi semanate si
perene. In timpul gestatiei greutatea iepei creste cu circa 15% . In timpul gestatiei hrana
administrata trebuie sa asigure cerintele de principii alimentari atât pentru cresterea fatului cât si
pentru producerea laptelui necesar mânzului, precum si pentru intretinerea functiilor vitale ale
iepei. O atentie deosebita se va acorda igienei alimentatiei. Nutreturile alterate, mucegaite sau
inghetate provoaca avortul. In perioada de gestatie avansata, cantitatea de nutreturi fibroase se
reduce, iar cu 2-3 saptamâni inainte de fatare, nu se administreaza fân de leguminoase petnru a
evita indigestiile (colicile). Cantitatea de nutreturi din ratie se reduce treptat, ajungând la 1/3 cu
24 zile inainte de fatare. Adaparea se face cu apa potabila la temepratura de 12-14°C. O atentie
deosebita se va acorda igienei corporale si igienei adaposturilor. Iepele de munca vor fi scutite de
efotuir prea mari cu doua luni inainte de fatare.

Hranirea si ingrijirea armasarilor de reproductive. Armasarilor de reproductie li se administreaza

in hrana nutreturi cu un continut bogat in substante proteice si vitamine. Cele mai indicate
nutreturi sunt: fânul de graminee, de leguminoase, paiele de ovaz de buna calitate, fânul de
borceag, grauntele de ovaz si orz etc

3.2.Hranirea si ingrijirea cailor de munca. In vederea producerii de energie necesara

desfasurarii efortului de munca, organismul animal are nevoie de anumite cerinte in principii
nutritivi si anume: glucide, proteine, vitamine si saruri minerale. Glucidele constituie sursa de
energie necesara. In vederea desfasurarii efortului de munca. Ca urmare, petnru caii de munca
cele mai indicate furaje sunt cele cu continut ridicat in glucide si anume: fânul de graminee,
paiele de ovaz, cocenii de porumb, grauntele de orz si ovaz, sfecla furajera etc. Ratia se
administreaza in tainuri, la ore fixe. Adaparea se face inainte de administrarea concentratelor.
Caii transpirati, sau incaziti in urma efortului depus se adapa numai dupa restabilirea starii
fiziologice normale. Cantitatea necesara unui cal pe zi este de 40-50 l.

13
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

4. Producţiile obţinute de la cabaline

4.1.Producţia de munca
Capacitatea de munca a unui cal este influenţată de numeroşi factori si anume: talia si greutatea
corporala, vârsta, conformatia corporala, temperamentul, starea de intretinere, dresajul si
antrenamentul, factorii pedoclimatici etc. Talia si greutatea. Un cal mic si usor are o forta de
tractiune mai redusa in comparatie cu un cal de talie mare si cu o greutate corporala mai mare.
Vârsta. Este cunoscut faptul ca intre 6-14 ani caii au cea mai mare forta de trac]iune. Dupa vârsta
de 14 ani forta de munca scade treptat.
Regimul de munca trebuie in asa fel organizat, incât calul sa fie zilnic in stare de munca. Pentru a
realiza acest scop, orele de munca vor alterna cu orele de repaus. Dupa fiecare ora de munca se
face o pauza de 10 minute, iar la amiaza o pauza de 2-3 ore pentru administrarea tainului de
hrana. Daca animalele sunt supuse la un efort de munca neintrerupt timp de 4-5 ore de resimt,
intrucât organismul epuizeaza toate rezervele de energie, iar randamentul in munca scade.
Utilizarea la munca a cailor se face numai când au realizat 75% din dezvoltarea de adult. Durata
zilei de munca este in medie de 10 ore.

14
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

4.2. Productia de carne

Atât in unele tari din Europa cât si in Asia, carnea de cal se consuma pe scara larga.
Valoarea nutritiva a carnii de cal este asemanatoare cu a carnii de taurine. Cresterea cailor
pentru productia de carne este neeconomica.

15
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

4.3.Productia de lapte. Laptele de iapa se foloseste in alimentatia unor popoare din Orient.
Productia de lapte a iepelor variaza intre 1300-1600 litri/cap, intr-o perioada de lactatie (5-6
luni).

16
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

4.4.Servicii de agrement

Plimbari cu trasura sau cu sania - Printre activitățile de agrement propuse în aer liber,
plimbările cu trăsura, sau cu sania sunt apreciate de public în mod deosebit. Pe lângă plăcerea
utilizării unui mijloc de transport tradițional, care ne transpune parcă într-o altă dimensiune
temporală, plimbările ne oferă și posibilitatea unor noi perpective, mai dinamice, asupra satului
tradițional, vizitatorii putând admira peisajul muzeal - monumentele, dar și bogăția naturală într-
o relaxare totală.

17
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Echitatie

Acest sport nobil a devenit din ce în ce mai apreciat de turiști fiind un mod plăcut de petrecere a
timpului liber. După cum se remarca, cerințele manifestate de turiști au devenit tot mai
diversificate, aceștia dornid trasee tot mai atractive, cai ușor mai nervoși, îmbunătățirea traseelor
prin popas la stânile din zonă, ori chiar rămânerea peste noapte în natură( campare ).

18
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Partea practică a lucrării

Echitația, sport nobil a devenit din ce în ce mai apreciat de turiști fiind un mod plăcut de
petrecere a timpului liber. După cum se remarca, cerințele manifestate de turiști au devenit tot
mai diversificate, aceștia dorind trasee tot mai atractive, cai ușor mai nervoși, îmbunătățirea
traseelor prin popas la stânile din zonă, ori chiar rămânerea peste noapte în natură ( campare ).

Persoanelor începătoare le sunt recomandate traseele mai scurte care însumează 45 de minute și
se învârt undeva pe deasupra orașului. De asemenea avem un traseu de creastă, de două ore cu
porțiuni mai combinate ( urcare, coborâre, prin pădure, afiniș, etc.), dar și un traseu de trei ore –
cu popas la stâna (opțional). În vreme ce primele două trasee se pot face cu persoane începătoare,
traseele de o zi sau de mai multe necesită îndemânări specifice din partea participanților.

Ținând cont de cele mențtionate am conceput următorul traseu turistic:

1. Am plecat de la punctul de cazare ( pensiunea Bradul Argintiu ), ne-am îndreptat către

vechea graniţă dintre Austro-Ungaria şi România, aflată actualmente între localităţile
Ghimeş-Făget şi Palanca (ambele situate în judeţul Bacău).

În Ghimeș Făget, judetul Bacau, intre pod, calea ferata si scarile de piatra ce urca catre
ruinele Cetatii Rakoczi, se afla, intre peretii Cantonului 30, un muzeu cu totul deosebit, cu o
colectie speciala.

Construit langa calea ferata si soseaua ce facea legatura intre Moldova si Transilvania, cantonul
avea rolul de a supraveghea si proteja, fiind dotat cu aparate de semnalizare. Totodata servea si
drept locuinta pentru cantonier si familia lui si era cel mai estic canton de cale ferata austro-
ungar. Cantonul a fost vandut de catre SNCFR unui localnic, profesorul Deaky Andras, care l-a
donat Consiliului Local. Cantonul a fost renovat recent. Langa canton este inca vizibila granita
de o mie de ani a Ungariei Mari.
Trecerea romanilor in Austro-Ungaria si invers se facea prin punctele de granita situate de-a
lungul lantului carpatic. Ghimes Faget era unul dintre ele. La intrarea in Pasul Ghimes, inaintea

19
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

podului, se afla o bariera. Gara din Ghimes, la randul ei, a avut un rol important in stabilirea
legaturii dintre Moldova si Transilvania. Cladirea garii si-a mentinut rolul de punct vamal pana
la formarea Romaniei Mari, in 1918.
De cativa ani s-a instituit traditia ca, de Sfanta Sarbatoare a Rusaliilor, mii de pelerini unguri, dar
si romani de etnie maghiara, sa vina in aceste locuri, spre a-si aminti de vechiul punct de granita
al Imperiului Austro-Ungar cu Romania. Ei participa la slujba de la biserica Kontumac, viziteaza
Cantonul 30, dar si ruinele aflate in dreapta acestuia, un vechi punct de observatie, cunoscut sub
numele de Cetatea Rakoczi.

2. Muzeul de etnografie și antropologie Ghimeș

20
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

3. Biserica romano-catolică

4. Vizită și masă la păstrăvărie

5. Întoarcere la punctul de plecare.

21
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

22
Valorificarea cabalinelor în agroturism Liceul Tehnologic Făget

Bibliografie

Gh. Georgescu şi colab.- TEHNOLOGIA CREŞTERII ANIMALELOR DOMESTICE, Editura

Ceres, Bucureşti, 1989

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cal

www.agroinfo.ro
www.fermierul.ro
www.ghidul-fermierului.ro
www.revista-ferma.ro
www.zootehnie.ro

23