Sunteți pe pagina 1din 952

T E O L O G IA

P R A C T IC A

1

LITURGICA

BISERICEl ORTODOXE

CURSURI

UNIVERSITARE

D E

Dr. VAS1LE M1TROFANOVICI

(ost profesor p. o. teologia practică la facultatea teologica din Cernâuţl

P R E L U C R A T E ,

C O M P L E T A T E

DE

Ş

l

E D IT A T E

Prof. Dr. TEODOR TARNAVSCH1

l

A C U M

D IN

N O U

E D IT A T

 

E

l

C O M P L E T A T E

 

D E

 

D r.

ÎN

T E O L O G IE

 

l

F IL O S O F IE

NECTARIE NICOLAE COTLARC1UC

A R H IE P IS C O P

fost profesor universitar pentru Teologia practică

Ş

l

M IT R O PO LIT

A L

BU C O VIN EI

E D IT U R A

C E R N

Ă

U

Ţ

I,

C O N S IL IU L U I

EP A R H IA L

1929

O RT-RO M . DIN

BUCO VINA

124Ю

Institutul dc Ane Grafice «I Editură „(Jla e il Bucovinei-, Cernăuţi

(TacultâtÎi de teologie lângă *7lnioersitatcQ din

Cernăuţi.

PKEFAŢA

Pământul moldovenesc răpit de Austrieci la I.ucov.nj cuprindea

Sucevei, apoi

Moldove, nu. ales

(inutul

1775

episcop

, ,,l,uti. care era in mtrcKime

pe

acest teritoriu şi o

 

p^e

1Ч

Hotmului. Numai

episcopia

Hotinului

a

fosl

чпн Imca. < unoscut g episcopul Neofit dela 1768— 1771

I

.

m .inul

1771,

dcci

numai 4

ani

înainte

de

detain^

1 IW ovin ei dela trupul Moldovei, aflăm iarăşi

prin

o

pastorali

arhiereasca

a

epar*

Mitropolitu*

I latinului

( 1.14 ril < alimah al Moldovei trecuta sub cârmuirea epis» : r.nliii de Rădăuţi Dositei Cherescul.

( 'andidaţii de preoţie din acele vremuri îşi făceau pre* '.lire.i in regiunile acestea prin cele mănăstiri sau în parftr

:

ir

pe

l.i

preoţi şi se prezentau apoi

episcopilor

lor

su»

,

unându*^* unei „ispitiri".

 
 

încă

dc

pe

timpul

domnilor

Moldovei,

mult înainte

j

lapirea

Bucovinei, exista o şcoala clericală

in

mânăsti*

1 Pufni.

Aice

se pregăteau candidaţii pentru starea preo»

:ie:.

\'>\u. ovinei

In această şcoală a urmat cursurile teologice episcopul

Isaia Baloşcscul.

Şcoala aceasta din Putna, cunoscută in arhivele buco·*

,i

numirea dc

„curs

teologic-, a

fost

strămutată

I

e.i-f.i mănăstire. I-а înfiinţarea Consistoriului in anul

” s|,

l nu

se mai aminteşte dc ca. Dar Episcopul

Rădăuti-

: I >·:«iţei Cherescul acum episcop al Bucovinei, îngrijorat

pregătirea

candidaţilor

1. т

е

I 7*4 No.

-1

cx

J

1783, un „Qerisey'Seminarium*

la

preoţie, ceru

cu

nota

de

ί inîime in*mănăstirca Horccca de lângă Cernăuţi. Aceasta

г preouipate cu organizarea învăţământului şi se discuta

«■vîv

tcku episcopul

cu

prilejul

când

cercurile

oficiale

'

'

· ··.1

μ ; Iilor

„normale“

din Suceava şi

i*·ч ernul M le it e i

( i.ilm.i

'

austriac 4 --! invita

чаи

era potrivnic idcci acestea * φ

pe acesta

ca

trimită

mai bine

la Carlovâj, ca

s⻺i iacă studiile acolo.

UU''···' -

ι»

o w iL i

^ E p L c o p u l

norm ală

cu

п

C

mu··!

s ju

г o n s is lo m il

м

л

,

λ

π

ι

ι

»

m e re u

с

clericalăsă E

<ub supnvcghicrcj lor noiink'ui.i D jr

muuu deb Succava la tank*.

abia

ca

in anul

.

,

şcoala

sa

fie

1(89.

duru mcortoj Ini R-ilci Cherescul S. d»pa cc Dam,I Via-

hovia a tost ales episcop, s a făcut această

mutare.

c o

f l

Ş

j rămas lot sub conducerea Episcopului Vlahovici

aice înainte îl ajutau doi „preparanţi". Limba dc ^ predare

dc

dar

era cea romăncască cu toate ca conducătorul era sârb.

^j

Această şcoală a fost transformata in anul 1826 intr'un .Institut Teologic” numit *i „Seminar Teologic-. Institutul teologie considerat acum şcoală de studii superioare tcolo*· gicc, a înlocuit la cursuri şi examene, limba româneasca cu limba latină. Din acest institut a cşit un numâr însemnat

dc clerici distingi.

La anul

18Γ5 se înfiinţa la

C ernăuţi

universitatea

şi

atuncia «Seminarul teologic" care avea profesori foarte bine pregătiţi pentru cancra lor, a fost încadrat acestei universi*

tăţi ca J

germană, guvernul austriac a admis previzor până la noi dispo*

zitiuni, la Facuitatea de 1eologie limba română ca limbă de predare. Totuşi la 2 catedre sa introdus cu timpul limba germană şi o catedră a fost dublata făcându^sc la ea şi cursun ucrainene. Dar in toiul acestor frământări politice,

acuitate de 1eologie Ortodoxa-. Universitatea fiind

' ί pu,ut fl. *£*** nici Acuitatea noastră, prudenţa

or^t uca*°“ ?r d.°i:4,c‘ 1'acuităţi j

făcut ca provizoratul

se

S

*

*

*

,n z')c^c

*n

cjrc

Dumnezeu

ne*a

ajutat

trea 'j

2 Г

?

.

P

tria, mjm^· când sa românizai şi

in*

felul acest, п Г .« ;„1 ^

и1“

П° ‘1;,'гЛ .,ео1ое сЛ ■'

M"MS

în

.*. ««.ми cuibunie. Lhn dictatele acestea se formau caietele

examinaţi

t prclegen ale elevilor cari la finele anului, erau

VII

marc parte, dândume posibilitatea dc a cunoaşte din cuvânt

cursurile ţinute de profesorii „Institutului Teologic-.

) aivânt

1 iui dintre profesori şi*au complectat aceste prelegeri ч k-ou publicat. Mai ales după ce Institutul dc Tcolo* к -'.ι to-t transformat in Facultate, profesorii ca să со*

, -puiidă nonei situaţii, au compus manuale din disciplinile \ dorice. Aşa astăzi avem manuale foarte valoroase aproape ,j I. toak ştiinţele teologice, dacă nu tipărite cel puţin lito» jr.ifiak·. Mc acumulează eforturi de decenii in continuă dc*

şi

,ι\.ti şire a Ştiinţei teologice cultivate la Institutul teologic i .unitatea de teologie din Cernăuţi.

Noi,

la timpul său profesor

pentru

Teologia practică

limba de predare română, la Facultatea de Teologie pe

ι ilv I Universitatea din Cernăuţi nc*am fost făcut plamil să edi» mi·, an -urile şi manualele din toate disciplinile Teologiei prac* •:.,, ,idec a odigetica, catehetica pentru care compusesem ca parte

şi

i i peimergătoare, o pedagogie creştină, apoi omiletica

liturgica. în scopul acesta revedeam cursurile mereu, cerce*

:.i .d .-L şi complectându'le, facându-le modificările, cari к impun şi coordonându*le şi aşa speram să aduc toate aceste di upline intr’un sistem şi să le public. Provcdinţa nu nc*a

şi

с iiem.it la scaunul episcopal apoi Mitropolitan, nu педат

putut realiza planul. Ce am lucrat vom căuta, cu timpul, să vJiMm. De atunci datează şi rezultatul lucrării de faţă.

.ι-at >ă ne continuăm frumoasa

profesiune

de

profesor

Teologia practică a

fost predată

in

Institutul teologic şi

limba română, şi „prelegerile- s'au tot amplificat. Accst

manualelor,

a-ta/.i M int tipărite in toate ramurile Teologici practice.

Aşa

incâ

dela Institutul Teologic, de un profesor Iamovieţchi. Aceste

şi

ublicatc de docentul Arhimandrit Iuvcnal Stefanelli. Pre»

niikrial a servit

sunt

Prelegeri"

ca

baze

şi

la

compuncrca

„Prelegeri- manuscrise din

catehetică

au fost apoi continuate, prclucratc, compuse

I- ^ rile ·' '-ml

mintelc ei, nu avem

Tot

>'

din

Omiletică au fost compuse şi

tipărite

dc

\ «isilc

bună.

Mitrofanovici şi până astăzi, cu toate

la

Români o

omiletică

Vasilc

Mitrofanovici

mai

in

»

^

mai

4>'lc academice"

°

litografiate, ne*a lăsat o „Odigeţică*

restrâns.

Profesoiul-tfj

pastorala in înţeles mai

pro*

scâziţ

VII!

Icremiev are

meritul dc

a »1 compus

«ки т

o

foarte

iîT i

Îw îiic ă ".

ciirc după

cum

mărturiseşte

in

prefaţă,

 

A

c

prelegeri, dc „Odigctică"

ale

lui

M i.

Îe fa n cviciJÎE binebine asa. AutorulAutorul puteapute acum si plece dcla

pimemce

L 11, od isee. Dar Prea Cucernicia Sa a preferit sistemul tra»

sjsfcnic pentru .1 expune principiile pastorale,

difion.il dcla Facultatea

dc

Teologie

din

( ernăufi,

 

şi

in

acest fel,

dc a continua opera înaintaşilor, ccca

ce

ii

face

toată cinsfca. .Ştiinţele teologice sunt

conservatoare

prin

natura lor.

Nu с buna mania dc inovaţiuni, reforme şi invenţiuni noi. Teologul are .1 conserva, a păstra, a argumenta mai temeinic, .1 completa, a întregi ccca ce antecesorii ne»au lăsat bun. Se pot face şi descoperiri noi întru argumentarea adevărului, care încă numai unul poate fi şi acesta este revelat dc Dumnezeu. Facultatea Teologică din Cernăuţi sub acest raport îşi arc tradiţia sa şi aceasta trebuc cultivată şi de aici înainte

şi respectată dc toate generaţiile dc profesori şi studenţi, dacă vrem să rămână o instituţie de valoare şi importanţa după cum o avea in trecut. Nesocotirea chemărei istorice a acestei instituţiuni ar putea să producă desechilibru în cvo* lujia, in desfăşurarea ei, descchilibru care poate avea urmări funeste pentru dcsvoltarea normală şi rodnică a instituţiunci

şi a biscricci noastre. Inova|iunilc şi invcnţiunile uşor făcute

pot aduce adesea dezastru. ( cca cc

gencratiunilor tinere şi viitoare, с ca să se păstreze continui* tatCii in muncă şi respectarea tradiţiei in învăţătură şi pildă, respectând trecutul şi nu răsturnându'l. Opera dc crcaţie trebuc conservată, amplificată şi desăvârşită.

cred ncccsar să

ccrcm

< ălăuzit de aceste vederi ne*am

hotărât

publicăm

lucrarea dc faţa. Antecesorii

mei

la

catcdra

dc

Teologic

practică şi

navsdii au fost intre cci

din ( crnăuţi şi ci au adus disciplina liturgică la perfecţie.

„Prcle»

profesori universitari

Tar»

anume

Vasile

Mitrofanovici

distinşi

şi

Teodor

mai

Vasile Mitrofanovici nc*a lăsat sub

titlul

dc

gen academice din „Liturgica", opul litografiat, iar Teodor

arnavecIii cu cultura lui vastă şi spiritul lui critic, Ua pre»

esfe o

adevărată enciclopedie pe terenul liturgic ortodox. Literatura

uiiat întregit şi pnblic.it ca manual. Aceasta

operă

IX

mi inim.ii la români, ci la toate naţiunile ortodoxe, nu cu» u-Mştc .lit manual mai complet mai sistematic şi de mu m.,re valoare ştiinţifică decât acesta. Vasile Mitrofanovici şi 1, odor I arnavschi sunt creatorii ştiinţei liturgice la Români

se

,ui găseşte prin librării şi la Fondul nostru bisericesc, edi*

opera

lor a rămas neîntrecută

până acuma. Cartea

nu

tonii ei, s a epuizat. Simţindu»se lipsa acestei cărţi mai ales

„urna când in ţara se înfiinţează noi Facultăţi

şi

atâtea

\ adcmii şi Seminarii Teologice,

ne

împlinim

pe

dc

o

,\iιte un

act de

pictate şi de admiraţie

faţă

de

antecesorii

ioştri, dacă

edităm din

nou acest

op,

iar

pe

de

altă

parte

publicaţia

dc

faţă

e menită

aducă

un

real

serviciu

stu»

Im!.',

noastre teologice şi să umple

un gol.

 

*

Opera aceasta a primit aproape in întregime

forma in

.14· ţineam

cursuri auzitorilor mei încă pe când eram pro»

ι

universitar.

Întregirile noastre înlătură lipsuri constatate

i,

noi.

La

aceasta

se adaogă

un

şir dc

îndreptări

pe cari

ι redem

necesare,

iar

pe

de altă

parte

am

suprimat pă»

vii

învechite şi cari nu au actualitate. Deşi unele părţi le»am iunb.it sau îndreptat, am observat ca să nu sufere fondul

nt cgci lucrări şi

după . putinţă

.

O 'f

turnată

mai întâi.

am

respectat şi forma în care

In special am adaos şi întregit următoarele:

^

1.

Г

Problema

F iinţa Cultului, §

Liturgicei, § 3

cui*

9 Necesitatea cultului şi a for»

20 întregiri, la literatură, § 30 Anul

Istoria şi

originea

ti ilnι,

nu lor (prelucrare), §

^

Sărbătorile legale, § 52 Âjunarea, § 64 la

tine,

-milei, iţ

^

140 Măsurarea timpului, § 160 Urme de ritual vechi,

Rândueala la

piv pararea st. mir, § 233 Efcctelc euharistiei, § 260 Peni»

133 Liturgica spe»

ei ii î,

rugă»

bisericesc,

51

şi

Materialul

96,

^

65

fine,

§

93

Definiţiunea

etc.

a

98,

§ 99 (explicaţii şi întregiri

de formule),

123 limba

^

liturgica şi acţiuni sacre, §

I)»zească

a

sf.

taine, §

^ 220 Originea

231

κ ιUi

etc.

( ctitorul

268 Ministrul şi subiectul

va

limbei

cc

vor

mai

multe

cununiei (prelucrat).

şi

colorit

remarca adesea asperităţi de stil şi limbă.

aici

cvla»

1" piivinţa

pălirăm

Xk''s .il

fi

с înaintaşilor noştri a introdus ca un suflu

scădcri. С redeam

tradiţional, cc с biscricesc, ce duhul

de

lu

tiuinos la noi, chiar cu

riscul că

vom

fi criticat.

\

ίπ multe

locuri

nici

nu sar

putea

întrebuinţa

expresii

noi tara sa nu fie periclitat adevăratul înţeles,

λ cm

ti

re»

cunoscători celor cc--mi vor îndrepta privirile

asupra

even*

hjalclor detccte şi le vom păstra la

arhiva manualului pentru

urmaşii

noştri, ca

tină

cont

de ele

la

o

nouă

edific.

Împărţirea materiei am căutat să o păstrez şi recomand

şi editorilor

du-se poate ti in detrimentul organismului. Recunosc, cartea aceasta are proporţii prea vaste pentru

teologic

cari sunt grăbiţi a*şi aduna cunoştinţe

un manual

posteriori, să

nu

o

schimbe. Haina

schimbâiu

ce ar avea

să servească

studenţilor

în

indispensabile pentru

ca

treacă

la

examene. A r

ti

admisibil

o

scurtare

din

accst punct dc vedere. Dar e necesar ca

şi

candidaţii

de

preoţie să

tic

informaţi

despre

întreaga

materie

a

accstei

discipline.

Titularii

cafedrii

vor

îndruma

elevii

aleagă

partea necesară pentru examene şi

partea

care

rămâne

o

întrebuinţeze in viata practică, ca păstori de suflete.

 

Ştiinţa cultului ortodox e vasta, dar şi frumoasa şi

 

in»

teresantă in variantele ci aspecte. Cetitorul va afla satisfacţie

pentru munca obositoare dc a fi

citit accst

op

şi

din

mul*

telc, variatele şi vastele materii, tot işi va îmbogăţi real noştintcle.

cu»

Am

crezut

de

bine

s i

păstrez in

acest

op

şi

chipurile

   

,

autorilor şi cu scurtele lor biografii. Voiu fi şi in spiritul antecesorilor autori,

Vasile

M i*

tro anovici şi Teodor Iarnavschi dacă dedic această carte venerabilei l·acuităţi de Ί eologie de pe lângă Universitatea din

 

ernanji, la care toti autorii acestui

op

ca

profesori

titulari

v itJ- Г ь

" r

f

cu mindric· distingându-se

 

prin

adi-

 

S

i ,U r

Şl

d0reSC

*

ί"

viitor

sus

arJcccsori

r f

-UPÎ

CUm l,au

 

|

vrcdnicii

'">S|ri

 

"

 

aminÎrc

'e

0

ld^oasă

CcmiuU. in Reşedinţa Noaslrl Metropolitani la anul Domnului 1929.

 

şi

vecinică

Nectarie

Arhiepiscop >i Mitropolii

V A S IL I;

MITKOI- A N O V IC I

4 ,„

1

V A S IL E

M IT R O FA N O V IC I

I S3 1 Ij

Budcnit ill Bucovina, si'a fjcut dudule liccale b С спО

sa

Д specializai pentru Teobtfa

l'l'liluiiilu i Teologic din acest oraş

rv ijtc j di»

Viena.

L j

185b a foit chirotoail h

preot

şi ι s'a

in»

 

α,ΐν i

catedrei dc

Teologia practică la Institutul

Teologie din Canâuti.

 

1

to t

luimit administrator parohial la Vicovul de sus. ca să faci practici

 

-111 )«. icльс«1. In anul

18Ы

a devenit

profesor

agregat,

 

iar

In

anul

1864

 

!

1,!

l

i

catedra

dc Teologie practică a Institutului teologic ccralu|can. In»

 

I

i v. rviutca

din Cernăuţi in

Ι8Γ5,

a

fojt

numit

profesor

universitar

 

I

.

.f ’[и

pe

Teologie de pe lângă

acea

Universitate.

In

anii

1876.77

ţi

 

!.·ί

 

I λ-can al accslci Facullă|i. In

18Г9 primi demmMco

 
 

4-;iori> causa, iar in

1880 demnitatea de arhiprcsvitrr ţlaurofor. A

fosl

:

i

i

1’.irhmcnhil din

Vicna. A

murit in anul 1838 la Maricnbad, suferind de

c· boală

de inimă.

T IIO D O R

T A R N A V S C H l

T E O D O R

T A R N A V S C H I

 

Ли^,иг1 |н59 in

Vijnifa,

şi-a făcui la C ernău|i,

studiile

Псеак şi

 

apoi

■Nis£ul,lj

 

D jj

F.iailiatcj

dc

Teologie.

S 'a

perfecţionat

 

in

Teologia

pradică

 

la

,C

.

'

\

·"·> >' M iinchcn.

In anul

1885 a fost prom ova! dodor in

teologie.

“^ s ÎV

 

f o s i

minut prefect de studii la Sem inarul C lerical din

Cernăuţi,

la* 1886

L j.,|S |

in

pfcsvit.-r >1 numit cooperator la

biserica sf.

N icolae,

apoi

in

1891.

la

w

- j

,i

Pafj»chivj.

In

1№»1 a fost numit şi suplinitor al catedrei pentru Teologia

^

junta după moartea prof.

V asile

M itrofanovici.

In

1893 s 'a

abilitat

 

şi

a

L

’ nurn t docent priv.it.

iar

in

anul

1896 profesor

universitar

titular

pentru

catedra

ii

Teologic practica la l·acuitatea dc Teologie din

C ernăuţi.

In

anul

1904/5

 

a

fost

Rcctci a! lJniversiiă|n şi primi

in

1904 demnitatea

de arhipresvitcr staurofor.

In

anii

1898Λ 1900 01

 

?i

190’

şi

1903 a

fost

D ecan

al

Facultăţii

dc

Teologie.

A

fost

co.imdor al ordinului

„Coroana

Inspector

diecezan,

deputat în

 

dicta

 

R om ân iei", murit la

bucovinei etc. A

1 ianuarie,

1914.

 

N E C T A R IE

ARHIEPISCOP .ŞI MITROPOLIT

 

.

I «hnuric

 

ΙΗΓ5

in

Slulpicani

 

iud

 

,

I

I.· Suceava. ur

Facultatea de T eo lo g la

C V m T rlu'J ',0,dov‘ n««c.

j

 

I

'

doitorat. jpo.

 

3

absolvii

facultalca

dc

fibuuft,

 

i

«

° f ,," ând

d'P^n,a

 

română

 

filosofic. S a

înscris apo. м

a s,udL

 

'

0M,ul d,n

 

I

" ι· Wur/burj; ţi Munihia. La

1901

a

fo t

num.»

 

Vtf,l,5|ik

din

 

I

t-.t

N02 Irccu ca func|,orur la biblioteca Univers,!*, m

L

 

1

!0 |S d*r‘ C»or al acestei bibliotcci. Intre |imp

 

'

J|un*

 

 

.

.

■I

'b.il.i d.n Ccrnâuji

iar

in

presviter in anul

1 9

1 4

 

A

 

fost

 

n um ^ T *

 

·?

J " “ , | 19! 3· ^ /.

In

19,9

Î ^

P -

v

i

,

c

r

5i

profesor M u laT in

Î S

J

 

demn,laica dc Arhiprcsvilcr staurofor. A

function^

 

,-

c

.

 

I.

·,,■

 

in

N

. M

W

l

In

primul *, al treilea Parlament al

 

Rom inti

in ^ 'fc

 

I mvvrs.tatca Ccrnau|canJ ca senator al ci

In

192*

 

,

f,.,

 

^

v

,,

"nirofor. и я

 

*

.

(M j

 

*

^

: 2^

 

.

5

 

5

5

'

'

v,0ni‘ ap0i ,a

l4>i în

Ep,sc°p·

»

* " " *

la

10

M ai

,П*'!Л

*

1,1

L

j

Nocmvnc

l9

’4· J

м fost ales dc Marele Colegiu. Arhu

V

v

‘ s

‘ p

 

T

?

>,/

Г; Т

 

1‘1 Jl

BuCCvincÎ *

Hotinului.

.ar la 9

 

Nocmvric. Investit

-

I

kij!»'le Krdm and

 

I

in

accasti demnitate, şi instalat apoi in scaunul Mitro^

politan din Ccrnău|i. la 10 Nocmvic, 1924.

? 3 λ

(

Iiv ,M|ul premergător al ediţiei M itrofanavicUTarnavschi.

PRECUVÂNTARE.

Dup.I o munca dc

mai multi ani

mUa succes in

fine

,

1.1 prelegerile

postume

ale

profesorului

Dr. Vasile

' · despre

Liturgica

bisericei

ortodoxe

astfel

ca

 

!

publica. Predându-le

acuma

publicităţii, t»n

dc

inul ii mă exprima mai întâi cu puţine cuvinte despre

I

LII

manuscriptul original al autorului.

, manuscript cumpărat dc fordul religionar gr.»or.

, ;uei

Arhiepiscopal spre prelucrare şi publicare i»a servit .11 profesor Dr. Mitrofanovici mai bine dc trei dc»

■>!

predat

mic

din

partea Prcavencrabilului

/,

pentru prelegerile sale academice. C â in cursul

:-îimp manuscriptul a

trebuit

adausuri

ceva

ce

se explică de sine. Schim»

ч idausurile accstc autorul parte le»a făcut pe ma»

• ! eel vechiu, parte le-a alăturat lui pe coaie separate micule. Unele pârtii, cari cu timpul au devenit iii» --a transcris el apoi in anii mai târzii, anexând insă

.

с

\.j

ι

i jîj

;

-

.

τι .ι dânsele o mulţime de intercalări fragmentare şi note

dc regulă intr’o scrisoare micuja şi foarte adeseori

il^ihiă. ( hiar forma aceasta exterioară a manuscriptului ex»

ik

ρϊ’Α

Ji:deajuns greutatea lucrării mele. Su b astfel de im»

pr·

ivirăii chiar iu-aş transcrierea manuscriptului şi inşirarea

• ^''poziiiunea

materiilor era pentru mine

acuma

U1 multă

muncă,

Ia

aceasta s a

mai adaos, că

o

îmbinată

seama

d i

l ■ι

и au

tost defel tratate, altele iarăş

tratate

intr’un

mod

IK* '^unt

sau

pe

baza părerilor învechite

ori

a

izvoarelor

"'ecrecte. ( ele dintâi au trebuit compuse, celelalte

com pic»

"

■· resp . corespunzător schimbate

şi

îndreptate. A şa

am

’ Y

i!

cu

operei

-r r iv'inpuşi de

profesorului

Mitrofanovici

§ 9

următorii

para»

mine, şi anume

(Raportul

Liturgkgj

u ,*i.«lte discipline

ale Liturgicei),

11 4

teologice), § 12 (Izvoarele şi ştiinţele

§§

13,

14

şi

15 (Literatura

Litur»

XVIII

Him). ^

(Ierarhia jurisdic|iunii

după

orânduire

dumne·

zeiască), ^ i' ‘~ CTraducerea cariilor bisericeşti in limba sla·

\on.i ţ*i româna), iţ 142 (Prânzânda sau rânduiala

sj $ 143 (Mezooarcle sau mijloceasurilc), pe când parartifil

tipicilor)

.s

II.

2Γ.

24 1. 24b,

30, 31,

32,

35,

36,

3Γ, 39.40,41

42.

43,

45.

4Γ.

48, 49,

50,

51,

5Γ,

59, 62,

63,

Γ2. Γ4*

Γ(\

Г8 .

i4

HO, 81,

83,

95,

102,

103,

104,

105,

10b!

ЮГ.

104

Ι4Γ,

151,

156,

166,

16Г, 200, 20Г, 218,219

220, 221.

232, 256, 260,

2Г0,

2Г4,

2Г5,

281,

282

şi

283 au primii parte adaosuri

mai

mari ori

mai

mici, parte

,iu tost schimbaţi teologice dc asfâ/i.

şi

îndreptaţi

conform

Mai ales

*?§ ЗГ,

80,

rezultatelor ştiinţei

103,

şi

106,

109

151 au trebuit prelucraţi mai după întreg cuprinsul lor.

Precum

cuprinsul singureilor paragraf! aşa

am

trebuit

s j controlez .şi izvoarele şi citatele din literaturi cu atâta mai

\ârtos, cu

iilâti, pe eari am

incorcc»

in»

trebuit sa le îndeplinesc,

cât am

constatat la ele multe lacune şi

resp.

Ic

drept. Lucrul acesta mi»a cauzat mai ales

deaccca

muncă

mare, pentrucă eu mărturiile

din

opurile

sf. părinţi

şi

ale

scriitorilor bisericeşti am trebuit să le comparez cu originalul,

citânduHe

mai toate după

I.

P .

M ig n c ,

Patrologiaecursus

completus.

profesorului

Mitrofanovici a*şi

păstrez cât se poate neatinsă, adăogând şi schimbând numai

ceea

Relativ la dispozijiunea cuprinsului lucrării

ce

era

avea

de

observat, că

neapărat de lipsă.

Deşi

In o.

am

căutat

o

riturile

serviciilor

divine, fiind obiect propriu al Pilualisticci, nu încap in

Li»

turgică, eu

totuş spre

a

nu

şterge cumva

cu

eliminarea

lor

caracterul specific al operei autorului le»am publicat în opul

Liturgicei

deplin

de fa|ă. Totaşa, luând in considerare, câ disciplina

ortodoxe nu dispune încă

de

o

împărţire

organica

multămitoare a materiei sale vaste, am păstrat mai peste tot

şi împărţirea ce a dat«o autorul şi aceasta nu corespunde in toată

părtirea Liturgicei speciale în învăţătura despre cultul public comun şi despre cel privat (sf. sacramente şi sf. sacrament

Liturgicei sale, cu toate

privinţa.

Aşa

b. o.

îm»

talii)

telor şi a sacramentaliilor e după natura sa o acţiune oficială

şi adeseori

a liturgului ortodox,

nu

se poale

publică

susţine ; căci

şi

administrarea

e

un

sacramen*

).elrov Ιργον,

 

otк i 11 public, căruia

de

regulă nu»i lipseşte nici publici»

.

i Xtl-mă.

\vând opul de faţă a servi candidaţilor de teologie ca

acelc materii cari

,,.ιιηι.il dc studiu arn aflat de

„i iu părul necesare pentru studiul candidaţilor şi sunt de

importantă pentru scopul examenului să fie tipărite cu litere

bine, ca

de

importante sau cari conţin ritul singuritelor rânduieli liturgice,

mari, pe când celelalte materii,

cari

nu

sunt

aşa

tu· tipărite

cu

litere mai mici.

Pentru erorile dc tipar, cari nu le»am indus în „Corii* iviida" la ţinea cărţii, scăpându»le din vedere, rog pe bine» , oitorul cetitor de scuză.

publicităţii nutresc dorinţa, ca

v.i sl( contribue la dcsvoltarca şi progresul cunoştinţei ştiin- 111к».' a cultului bisericei noastre, al acelei ştiinţi teologice, , u pana acuma in biserica noastră prea puţin a fost cuU ti\ata şi promovată.

I ^redând lucrarea dc faţă

Dcic

câţi

Domnul, ca repausatul autor al

poate dc mulţi urmaşi pe

lucrării

de taţă să

li»

numele lui

tu

sc

terenul

şi

literaturii

ca

sc

îuigkc atât dc sărmane in biserica

ilt acuma înainte şi peste hotarele tării noastre

to|i teologii ortodocşi cu

noastră

laudă

nu»

mia-t.a dc

şi onoare.

( crnăuti. M artie

1909.

Prof. I)r. Teodor Tarnavschi

T A BLA

DE

MATERII.

IN T R O D U C ER E.

I ! ‘ k SK им Liturgicei

. prco|easc3 a lui Clm>!os şi a biscricei. — Cultul crc*»in»ortodox

_

-

!

ι

1 .1

-· оптика cultului

- b timîiuiwj cultului crcştin»Oftodox

Pagina

l

,

3

t,

I

\o:ufca ulterioara a cultului crcştiiucitodox

 

9

< t. iul Testamentului vcchiu in raport cu al Testamentului nou

.

.

.

II

Г I ιifa cultului

 

13

^

;

μ necesitatea cultului crc$tin*onodox

 

1

6

«

4 tatca cultului $i a formelor in c u ll

e

19

1. I

I'

1 u liu lu i

 

21

. -lalea .simboilelor in

c u lt

24

i

formelor cultului o rto d o x

 

25

>

>

>nta Liturgicei si deosebirea ci de alic disciplini înrudite

33

r \t.M iia

Liturgicei câlrc celclalle discipline teologice

 

34

I folosul Liturgic e i

Puful

<

W lv -.itatea 0jr.I 1

modul Iralârii ştiinţifice a Liturgicei şi impârjirea ei ч ştiinţele auxiliare ale Liturgicei

 

.

.

3?

34*

42

Suiri. 1 0 1 lure asupra literature! Liturgicei ortodoxe

 

*

44

1.

I impui patristic

 

Г .

.

.

.

44

J.

I M ii

mediu p.inâ la secolul X

V

I

4f

J

J kratura Liturgicei ui biserica orledoxOrientab dela secolul X V II pânâ

4

timpul

prezent

 

53

* vratura Liturgicei in biserica occidentală dela secolul X V II timpul prezent

A '

I

până

 

!n

8

P A R T E A

I.

l.itur^ic.i general.).

Cap. I.

U

<criniclc >i condi|iunile pentru cxccularcd rânduielilor liturgice.

' -

Imp.iijiu·

SECŢIUNEA i.

Persoanele liturgice.

' hiscricvascA in general

80

ХХП

Рацта

 

A R T IC O L U L

I.

Ie ra rh ii hirotoniei.

 

$ 23. Ierarhia hirotoniei

barată

pe

orânduirea dum ncxccascJ

 

82

 
 

^ 24

trrjrhu hirotonie

barată

pi

orJnduirea omenească

8 X 1

 
 

A

R T

IC O L U L

II.

Ic fjrh

ij )tirisdtc{iunii.

 

25. Ierarhia

ţ jurisdicliumi după

orânduire

dum ncreească

 

88

j

tî 26. Ierarhia jurisdictiunii dup.» orânduire omenească

89

J

 

A

R T IC O L U L

III.

Servitorii hhcncv^tr.

 

ţ

2Г. Acoluiii. exorciştii, osiian. *i p»al|u b.iericci vech

 

9ЭД

 

§

28. Prcsvilerck ţi diaconitele biscricei ve c h i

 

100

j

^

24. Cantorii şi servitorii bisericclor in liua de astăz

 

103

I

 

S K C riU M - A

II.

 

Timpurile liturgice* *au anul biscriccsc.

 

50. Imp5r|irc

i

 

A R T IC O L U L

I.

Despre duminici.

 

$ 31. Numirea *i cauzele »erbjni dummicei

 

108

^

32. Modul

serbăm d u m in icii

 

IU

 

A R T IC O L U L

II.

 

Dexprc s jrb Jîc n k

domneşti, â k

Л/аk e i Domnului

afe

sfinţilor

n u i

dleşi·

 

Subarticolu!

I.

Sărbătorile domne>li.

4)

33.

Im pârlire

^

34.

Naşterea dupâ corp a Domnului nostru bus C hristo s

I

I?

^ 35. Tăierea împrejur a Domnului nostru bus Chrislos 122 5} 36. Arătarea Domnului nostru Isus Christos 12b

^

ЗГ. întâmpinarea Domnului nostru bus C hristo s

130

îţ 38.

Duminica

stâlpirilor sau a (Io n ilo r

134

ή 34. Dumimca învierii din morţi a Domnului nostru bus Christos

135

40. Iiultarea la cer a Domnului nostru Itu» C hrislos

142

*» 4L Duminica cinciiccunii ,au a pogoririi Duhului sfân t

144

42 Schimbarea la fată a Domnului nostru Isut C h n s to s

!? 43. M area onoratei

de viată făcătoarei cruci

1 4 8

149

X X III

Subarlicoluţ II.

Sărbătorile M.iicei Domnului.

;■J I facere

 

m

   

'

'

*

iS \.,-!crc.i preasfintei NiscJlojrc de

Dunm«<„ ‘

|.urarea in bifcricJ a prcjeflnlci N JKJloare dc Dum nUu'

 

i

·

i'n.njvc-tirc.1 prcjsfinlci Maicc л Domnului.

 

;

i-

Viorm,гол prcjsflnfci N jscjloirc

de Dumnezeu

 

*

   

*

'

|*

Adunarea preasfinţii Niscfloarc de Dumnezeu

Şubarlicolul III.

 
 

Sărbătorile sfinţilor mai aleşi.

 

-

'

1

! ι.4ι'ΐ<·

5

!

s-miM.

.11 căror serbare с obligatoare in biscrica n o a stră

 
 

A

R T IC O L U L

IU .

Despre .iiunJn viu /ю\/иг».

 
 

-

-

s >te .minare in general \ ι marea palruzecimii

 

Pagim

154

155

Ι5Γ

154

150

16»

164

I6i>

183

185

μ rea

>lln|il or apostoli

192

,Η, I

Născătoarei de Dumnezeu

194

i'urea i îamtea najlcrii Domnului noilru Isu» Christo» .’

| %

 

\

ιirile

de

o

z

i

!

 

A

R T IC O L U L

IV .

Despre /Ude morfilor.

 

î

;■> !.nit.ir|ire

 

.

 

1

·>ι

s ιrι ! îs ji.i'ui de c a r n e

 

202

ι·

1

i.i

2, a 3

şi

a

4

a

marei p.llruzşcim i

203

ί înaint; dc pogorirea Duhului s f â n t

M .iViia

204

 

SEC ŢIU N EA III.

 

Locurile liturgice.

> Ьир u jir e

f-'

 

205

^ 1. D.-Hore biserica. — Nrj;iu ic j şi numirii: bisericei siu ale locajului

11-V

 

·! >nn. / .e s c

 

2 ®

4 04

i 'r

n.i. dirccfunu şi

sil'JJ|iun:J bis:ric:lor

> > ■чг.1 dc construire

ale biscricci .

 

!’·> Рг|,1е

pr ·ι;:_ij 1; ale biscricci şi intocivre.i ei in iitjtpill vechiu

 

.

.

.

215

 

^

c>7

Mi.irnl μ obiectele din e l

 

" ,9

>

t's

\ .1 0 4iiI

b

iscricci

·

224

5 0,4

iVoiuov.il biscricci

 

230|

 

’ :

Paraclis: sr.i

capele

 

” ^ j

^ 1

1

< Jinpanariele

 

*33:

 

^ *-· D. I

 

·

·

·

X XIV

S E C Ţ IU N E A

IV .

Despre lucmrilc lilurgicc.

* ΓΑ Nofiuncti >i imfOftircJ i w ARTICOLUL I. fiopre s/mbutcle пМигЛ â!e cultului ireştiil.
*
ΓΑ Nofiuncti >i imfOftircJ i w
ARTICOLUL I.
fiopre s/mbutcle пМигЛ â!e cultului ireştiil.
·
·
·
'
l,:,r
ARTICOLUL !L
V&ek buerkejti 'Ju htл in.· »r
J.'te obhXht ntxetjrc cultului.
ii
»T. Nofiuiwj μ impirlitca
·
·
«1 78. VmcJc b0KHtf*ti in »p<cial
A
R T IC O L U L
UI.
Despre vcşjnirthk bnakcşti sau liturgici.
k *J
No|iuni generale с impăr|iu .
.
t;
80. Vc»minkU biscticc*ti In kpccul
A
R T IC O LU L
IV
II,
CJI
\
k
81. ImpJrtire.
( -irţilc biscna . li coinpu»c din p.u|i jIc sl. «cripluri
.
.
82 * utile bitercciti compune &
sf. i
r
*au dc j I|i
bărbaţi
pioţi .
·.
-
^ 83«*?uduccrea Oriilor bie«ricc;1i ia limba >λ μ ϊ ч romini .
·
·
A R T IC O L U L
V .
Sfintele K ;M t
*;
W. Nc|ium generale. — I tircbuinUrca bis.'r.Lcjâtj a icoanetof
.
.
^
85.^tnJiii>arca sl. cruci
s
bd. tnfi|iţaua
pe ico jik
a
»f. tre im i
Ч
8Г.
Irdijijitij
JSC icoane a
Maicei Demn-alu'. ,i л tau rilo r
l? &3 Intiiijan·.» sfitililer TcatamciiMui vechia
r
'
·
ή
H-* 1п1Д|цака sfin|ib;
Testamentului
"apatie
m u
praporii bisir.ceţl
.
.
A R T IC O L U L
V I.

Despre *>/. rehcvii mu moJî/f.

ţtunea

iriiroducctea, dcovoltarea ţi modul onorarii iclicviilor Iu b lttiic l

t 42. Impjjtire

Cap. 11.

l'ormclc generale comune rânduielilor liturgice.

DaCina

237

238

241

243

245

245

251

254

263

2t4

270

273

274

2d3

247

289

241

243

XXV

Pagina

S1 ÎC Ţ 1 U N EA I. i ormclc generale cscnjiale (fundamentale) comune diferitelor
S1 ÎC Ţ 1 U N EA
I.
i
ormclc generale cscnjiale (fundamentale) comune diferitelor
rânduieli liturgice.
A
R T IC O L U L
I.
H u fâ ciu n ci llturgkA
s ju
b im k ca sci.
. »ţ'i'il
impartirea rugăciuni» liturgice
-
.
.
29T
.
r
rii.l lug.iciunii către cultul ortodox ţi pozitiunea c» In acesta .
.
302
ι
Miicn/aica
g.rurala a rugăciunile bisericei ortodoxe
304
•i
mi IcIc
dc
rugăciuni
bisericeşti
începătoare
comune
. li liturgice
*»·
·
··
·
·
·
·
·
·
·
306
,
,
dc
rugăciuni
biscriccţti
inchcicloare
comune
mai
multor
î. liturgice
···**·*··»·■····«·■···
3Φί
ui пик* începătoare comune mai multor rânduieli liturgice.
.
.
.
314
ι »rcdm ici
.
.
.
324
a
„Născătoare dc Dumnezeu-
32Г
· · · 32#'
u.n.ic incbcictojre comune mai multor rânduieli liturgice
.
.
.
330
A
R T IC O L U L
II.
f
Y tn fjre j litu rg ică sâu biserkî&scd.
ι :nl
ί
împărţirea cântării liturgice
331
Subarticolul I.
ί ântarca relativ la materie sau text sau Poezia religioasă
л
diferite ale cinurilor bbcnccfH In general
.
^
·
.
.
-v./;
-
О
Т
ΙΛ
'
.
•il.uca prezentă a p>almilor
I.i.'l cântări biblice
335
3
-
1
"
I
*ju cânt.uile compune dc creştini pioşi
338
" 1
I 1*v?:v\ia ι-л biserica ortodox î
34Г
Subarticolul II.
< .in tjrcj
tu
privire
l.t ten >au mu/ica religioasă.
1ч;·!.
fundamentale ti împărţirea muzicei vo cale
^
375
'
111
l 'tona cămării bisericeşti

;<

^ l -Oiilinuarc

1U* Continuare .

f 0n„

;

AA4

380

388

344

3«N

1(v * xvιuiare.i cântării bisericeşti in general. — Modurile cântării melodice

1xicui.uc.i ci in special

***

A R T IC O L U L .III. iV in * C w c
A
R T IC O L U L
.III.
iV in *
C w c J
Ί· scripturi.
Щ
& 1IT Fundamcnlclc
У
а
Я
r
.
" c 41,
5 ,
»
» _*
*«· *«_
422
«perul
A R T IC O L U L
IV .
Predic*·
ь
12 |
Menirea prcdkn in cull я uporlul ci către dânsul
424
ţ 122. Discipline biscricci in privinw pfcd.cc. in i.mpul vechiu crc»lin
.
.
.
426

«} 123. Locul

S IX T H JN K A

II.

Formele generale necscnfialc (asesorii) %ju diferitelor rânduieli liturgice.

in\o|iloarc comunc

§ 124. împărţirea. importanta

necoiiatea formelor acestora

42*

43!

§ 125. Iiueinrurc-i cu bf. cruce

 

432

^ 126.

Binecuvântarea

435

t*

Ι2Γ.

Impunerea m an ilo r

439

12#.

Pozitiunea С0фи1и1 la actele cu ltu lui

440

^

129. Ridicarca manilor >i punerea lor cruci* pe p ie p l

446

^

130. Deftcopcnrca şi acoperirea cap u lu i

448

^

131. îndreptarea feţei *prc rjsoril

451

§

132.

Sirutarea sfintJ m u

a iu b irii

451

^ 133. Problema ţi împărţirea

<uliul public comun

P A R T E A

II.

Liturgica spccialâ.

Liturgicei speciale

Cap.

I.

ad ie rânduielile biscriccţli publice comunc

Ж

454

Mu rânduielile biscriccţii fixe. slo|ionarc.

§ 134. Definiţia şi Im p jftu e j

S E C Ţ IU N E A

I.

Rânduielile bucriccţli publicc comune dc toate tilde.

A R T IC O L U L

1.

 

(

JJg Ji Iju J c bbcrictţli.

 

î С

'

"

T

,

4 С‘ Ы

*

pk

Uude

.

.

456

 

P

«lor Wp,c laude in biicrica cea veche

 

.

.

.

--------- 459

XXVII

vS

>

^

-

>

^

ι Participarea ta laudele bisericeşti In biserica cea v e c h e

; i,

< n.„| v| simbolica celor ţapte laude bisericeşti

4.) fixat numJrul «apte pentru laudele dum ncucifi

I sur.iiv J tim p ului

4

·

i ,ρ.ιΙ plinirii laudelor bisericeşti In ziua de a stiz i

4:

i

1 Ora J

4 »

noua

143 Vecernia.

.

144 Paveccrni|a .

 

1 45

Mezonoptica

 

I4r

I ’trema

.

.

1

4Γ. Ora Întâia

.

14S Ora

a treia .

 

14^. Ora