Proiectarea echipamentelor de lucru auxiliare

CAPITOLUL 1

DEFINIIA, LOCUL I ROLUL DISPOZITIVELOR

ÎN CONSTRUCIA DE MAINI

1.1. Definiii

Conform lexiconului tehnic român, dispozitivul este un component auxiliar al unui

sistem tehnic, care constituie o unitate din punct de vedere funcional, alctuit din elemente,
cel puin în parte rigide, ale caror legturi le permite mobilitate limitat i care în serviciu
rmân în repaus relativ.
Dictionarul de termeni tehnici îl prezint astfel: dispozitiv - grup de organe legate intre
ele intr-un fel determinat, îns fr posibilitatea de a se mica unele fa de celelalte in
serviciu (caz în care ar forma un mecanism) care, într-un sistem tehnic dat, îndeplinete o
anumit funciune.

1.2. Dispozitivul - element component al sistemului tehnologic

În constructia de maini, în procesul fabricrii pieselor, sistemul tehnic este de fapt un

sistem tehnologic format din main-unealt - scul – pies de prelucrat, în care noiunea de
dispozitiv apare pentru a realiza legatura dintre cele trei componente. Aceast legtur
nepermanent, repetabil i executat în anumite condiii specifice se numete prindere sau
instalare.
Astfel, avem dispozitive de orientare i fixare a sculei în maina-unealt (mandrine,
reducii, port-scule etc.) pentru realizarea legaturii între maina-unelat i scul, dispozitive de
orientare i fixare a piesei de prelucrat pe maina-unealt (dispozitive propriu-zise de frezare,
strunjire, gaurire etc.) pentru realizarea legturii între main –unealt i piesa de prelucrat i
dispozitive de ghidare i reglare a sculei fa de piesa de prelucrat (buce de ghidare a
burghiului, gabarite pentru reglarea frezelor etc;).
Tot din categoria dispozitivelor utilizate in construcia de maini, fac parte i dispozitivele
de control, de asamblare, de divizare, de manipulare, de alimentare automat i înc multe
altele.
În cadrul echipamentului tehnologic utilizat în producerea de piese, sau aa numitele
S.D.V.-uri, dispozitivele ocupa locul central consumând în medie cam 70-80% din totalul
cheltuielilor legate de pregtirea tehnologic a fabricaiei.

1.3. Rolul dispozitivului

Cursul de fa se va referi la posibilitile de proiectare a dispozitivelor pentru orientarea

i fixarea pieselor de prelucrat pe maini-unelte în situaia în care producia este de serie, caz
în care se lucreaz cu scule achietoare reglate la cot.
Aceasta precizare este foarte important deoarece leag însi existena dispozitivului de
seria de fabricaie, ori în cazul produciei de serie, indicatorul cel mai important care se caut a
fi realizat este productivitatea de realizare a piesei, acest indicator fiind în ultima instana
inclus în pretul de producie al piesei i implicit al produsului din care face parte piesa
prelucrat în dispozitiv.
Aadar, pentru a obine un produs la un pre de productie cât mai mic, este necesar o
serie de fabricaie cât mai mare, ceea ce impune o anumit productivitate, realizabil doar prin
utilizarea dispozitivelor de o anumita complexitate. Deci, utilizarea unui dispozitiv presupune în
mod necesar o cretere a productivitii fa de situaia prelucrarii piesei prin operaii de
trasare,adic în lipsa dispozitivului.
Legatura dintre seria de fabricaie a piesei i necesitatea utilizarii dispozitivului este
ilustrata în figura 1. Astfel, pentru o piesa de forma paralelipipedic la care se cere prelucrarea
unui canal pe o main universal de frezat cu cap vertical, cu ajutorul unei freze cilindro-
frontale, se pot întâlni diverse situaii de prelucrare a suprafetei respective.
Dac piesa este un prototip (vezi fig. 1. a) caz în care se vor executa 1-2 buci, piesa
de prelucrat va fi instalat direct pe masa mainii-unelte.

1
 Proiectarea echipamentelor de lucru auxiliare

Fig. 1

Pentru ca suprafetele prelucrate prin frezare s fie paralele cu suprafetele laterale ale
semifabricatului, acesta este aliniat la traiectoria sculei achietoare (de fapt a saniei
longitudinale). În acest scop, se folosete un ceas comparator 1 montat pe batiul mainii-
unelte a crui tij palpeaz faa lateral a semifabricatului. Reglarea poziiei piesei fa de
traiectoria sculei achietoare se face prin deplasarea saniei conform sgetii. Poziia piesei este
conservat cu ajutorul mecanismelor de fixare aflate în dotarea mainii de frezat, respectiv
bride i uruburi pentru canale T (2, 3, 4). Dup realizarea fixarii, scula achietoare este
apropiata de piesa i prin luarea unor achii subtiri de proba i prin masurari repetate se
realizeaza prelucrarea conform cerintelor inscrise pe desenul de execuie. Prelucrarea va fi
realizat cu precizie, deoarece se urmrete permanent prin msurare realizarea cotelor. În
ceea ce privete rapiditatea de executie a piesei este evident ca se consum mult timp cu
reglarea pozitiei semifabricatului fa de cinematica mainii-unelte i cu masurarile repetate pe
parcursul prelucrrii piesei. Fiind vorba îns de a realiza o piesa-prototip, problema
productivitatii nu se pune, ci doar a preciziei de execuie.
Într-o alt situatie de realizare a piesei prezentate în exemplul de mai sus, se lanseaza o
serie de fabricaie de prob, numit serie zero, formata din 5-10 bucati, necesar testarii.
În aceasta situaie pentru orientarea piesei se folosesc elemente de sprijinire existente în
dotarea mainii-unelte (vezi figura 1, b.). Astfel, pentru a realiza mai rapid alinierea
semifabricatului cu cinematica mainii-unelte se va folosi un opritor 1, montat cu uruburile 2
pe masa mainii, pozitia opritorului fiind reglata cu ajutorul ceasului comparator, ca în figura 1,
a. Astfel, orientarea semifabricatului pe masa mainii-unelte in contact cu opritorul deja reglat
asigura o poziie bine determinata fa de traiectoria sculei achietoare. Reglarea traiectoriei
sculei achietoare se va face pentru prima piesa, prin masurari repetate ale dimensiunilor
suprafetei prelucrate, dupa care reglajul se va mentine pentru urmatoarele semifabricate,
deoarece acestea vor fi instalate in aceeai pozitie fata de aceasta traiectorie, ca urmare a
sprijinirii lor pe opritorul instalat pe masa mainii-unelte.
Odata cu creterea seriei de fabricatie apare i necesitatea realizarii unui dispozitiv care
sa scurteze timpul de instalare a semifabricatului pe maina-unealta, în scopul creterii
productivitii muncii. Un dispozitiv simplu corespunzator unei serii mici de fabricaie

2
 Proiectarea echipamentelor de lucru auxiliare

cuprinde (vezi fig. 1, c) o plac de baza 1 pe care se monteaz reazemele 2 necesare sprijinirii
semifabricatelor i un mecanism de strângere format din bridele 5 acionate de uruburi.
Pentru ca dispozitivul sa fie instalat cât mai rapid pe masa mainii, pe partea inferioar a
plcii de baza sunt dispuse penele de ghidare 3 care intra in canalele T ale mesei mainii,
orientând astfel întreg dispozitivul fa de traiectoria mesei. Fixarea dispozitivului pe masa
mainii se face cu ajutorul uruburilor 4 pentru canale T. Reglarea traiectoriei sculei
achietoare se va putea face fa de elementele 2 de rezemare, toate semifabricate1e ocupând
aceiai pozitie fata de taiul sculei. Am obtinut astfel un dispozitiv care asigura orientarea
semifabricatelor fata de traiectoria sculei achietoare cât i mentinerea acestei orientari pe tot
timpul prelucrrii lor. La rândul lui, dispozitivul poate fi orientat i fixat rapid i precis pe
maina-unealta datorita elementelor de legatura cu aceasta. Singura deficien a dispozitivului
care se constat în timpul exploatrii acestuia este aceea c se consum timp mai mult cu
strângerea i desfacerea semifabricatului ceea ce la o serie de fabricaie mai mare înseamn o
productivitate scazut i deci un cost de producie mai mare.
Când piesa este fabricat în serie mare, se urmarete realizarea unui pre de fabricaie
cât mai sczut, adic o productivitate maxim, respectiv se impune eliminarea timpilor
auxiliari, neproductivi din procesul tehnologic i micorarea cat mai mult posibil a timpilor de
deservire a dispozitivelor. În acest caz, se va putea asigura o cretere a productivitii prin
dotarea dispozitivului (vezi fig. 1, d) cu bride de strângere 1 a semifabricatului acionate
hidraulic, folosind chiar sistemul hidraulic al mainii-unelte sau un sistem hidraulic de
alimentare independent. Comanda de strângere i desfacere a piesei de prelucrat poate fi dat
prin acionarea unui distribuitor 2 montat pe placa de baz a dispozitivului.

1.4. Avantajele utilizrii dispozitivelor în procesul de prelucrare pe maini-

unelte
În ansamblul sistemului tehnologic dispozitivul constituie o component de baz, care
definete, în mare msur, principalele coordonate tehnico-economice ale produsului obinut –
costul i calitatea.
Folosirea dispozitivelor în procesul tehnologic duce la:
- creterea productivitii muncii, prin eliminarea operaiilor de trasare, reducerea timpilor de
orientare i fixare a pieselor de prelucrat i a sculelor, precum i suprapunerea timpilor
auxiliari cu cei de main. S-a constatat c, la prelucrarea pe maini-unelte, timpul necesar
orientrii, fixrii i desprinderii piesei prelucrate în/din dispozitive ajunge pân la 80% din
timpul total al operaiei respective. În vederea reducerii timpilor auxiliari, se urmrete
folosirea în construcia dispozitivelor a mecanismelor cu fixare rapid, a fixrii mai multor piese
de prelucrat simultan i introducerea mecanizrii i automatizrii la operaiile de orientare i
fixare;
- creterea preciziei de prelucrare, a calitii produselor. Prin folosirea dispozitivelor în procesul
tehnologic se elimin erorile subiective, ce depind de calificarea operatorului la operaiile de
trasare i la orientarea pieselor de prelucrat direct pe masa mainii-unelte. Folosirea unor
scheme optime de orientare a pieselor în dispozitive i a elementelor de orientare
corespunztoare permite realizarea unor piese ce corespund din punct de vedere al preciziei
dimensionale, al formei i al poziiei relative a suprafeelor cu exigenele documentaiei
tehnice, asigurând interschimbabilitatea i eliminarea rebuturilor;
- reducerea efortului fizic depus de ctre muncitor în timpul procesului tehnologic, prin
folosirea dispozitivelor cu acionare mecanizat sau automatizat i a celor cu mecanisme
amplificatoare de for;
- creterea siguranei securitii muncii, prin mecanizarea i automatizarea operaiilor de
strângere, de desprindere, precum i prin înzestrarea dispozitivelor cu aparate de protecie, ce
elimin riscul desprinderii piesei de pe maina-unealt sub aciunea forelor ce acioneaz în
timpul procesului tehnologic;
- lrgirea posibilitilor tehnologice ale utilajului existent: folosind dispozitive de prelucrare
adecvate se pot executa prelucrri de achiere cu mai multe scule simultan, copierea dup
ablon, strunjirea i rectificarea poligonal, sferic, conic etc.;
- modernizarea i schimbarea destinaiei unor maini-unelte.

3
 Proiectarea echipamentelor de lucru auxiliare

1.5. Condiiile cerute dispozitivelor

Dispozitivele trebuie sa corespund unor condiii de funcionare i exploatare dintre cele

mai diverse i care pot fi previzibile i luate în considerare înc în momentul când acestea sunt
în faza de proiectare:
x s fie rigide i rezistente la solicitarile la care sunt supuse in timpul functionarii;
x s nu provoace vibraii care ar afecta precizia de prelucrare a piesei;
x sa poat fi exploatate cu uurint, în sensul ca sa permita schimbarea comod a
pieselor de prelucrat sau a sculelor;
x constructia dispozitivului sa fie raional tinand seama de regulile de proiectare a
formei, permitand o executie uoara i cu cheltuieli minime;
x instalarea i fixarea dispozitivului pe maina-unealt trebuie s poat fi fcut uor i
rapid;
x constructia dispozitivului trebuie sa cuprinda în principiu cat mai multe elemente
standardizate sau subansamble produse în mod centralizat de alte firme specializate
ceea ce ar permite o executie rapida i cu costuri mai mici;
x modul de realizare a elementelor componente trebuie sa permita o întretinere cat mai
uoara, astfel încat sa fie posibil rectificarea periodica, în stare montata, a reazemelor,
în scopul mentinerii preciziei de pozitionare a piesa de prelucratului;
x dispozitivul trebuie sa poata fi transportat sau depozitat fara pericol de deteriorare;
x dispozitivul trebuie sa corespunda cerintelor de protectie a muncii, functionarea lui
trebuind sa nu prezinte pericol pentru sanatatea i siguranta operatorului;
x complexitatea dispozitivului trebuie sa fie stabilita în mod rational în ceea ce privete
gradul de mecanizare i a solutiilor tehnice adoptate, corespunzator seriei de fabricatie
a piesei;
x corpul dispozitivului sa prezinte o stabilitate dimensionala în timp cât i o rezistenta la
uzura cat mai mare;
x s fie realizat cu costuri minime.

1.6. Clasificarea dispozitivelor

Clasificarea dispozitivelor se poate face pe baza mai multor criterii.

Astfel, dup destinaie, dispozitivele pot fi:
1.6.1. dispozitive de lucru pe maini-unelte;
1.6.2. dispozitive de asamblare;
1.6.3. dispozitive de control.
1.6.1. Dispozitivele de lucru sunt cele mai numeroase, acoperind o gama foarte larg
de utiliti.
Dup funcia îndeplinit, dispozitivele de lucru sunt:
x dispozitive de orientare i fixare a pieselor de prelucrat;
x dispozitive de orientare i fixare a sculelor;
x dispozitive de divizare;
x dispozitivele de prelucrare prin copierea sau prin generarea formei;
x dispozitivele de manipulare a pieselor.
Dintre cele enumerate mai sus, dispozitivele pentru orientarea i fixarea pieselor de
prelucrat sunt cele mai des utilizate deoarece sunt specifice fiecarei maini-unelte în parte
(sunt denumite i dispozitive speciale), în multe cazuri pentru prelucrarea unei piese fiind
necesare mai multe asemenea dispozitive, pentru operatii de prelucrare diferite. Ele pot fi
clasificate dupa mai multe criterii. Dupa prelucrarea la care se utilizeaz pot fi:
x dispozitive pentru strunjire;
x dispozitive pentru frezare;
x dispozitive pentru rectificare;
x dispozitive pentru gaurire etc.;
Dupa gradul de specializare se împart în:
x universale destinate prelucrrii unei game largi de tipodimensiuni de piese;
x speciale care sunt destinate unei operatii pentru un anumit reper;
x specializate (de grup) destinate pieselor de dimensiuni diferite i de forme apropiate;
x modulate adica constituite din elemente i module tipizate care prin asamblare asigura
prelucrarea pieselor cu forme i dimensiuni variate.

4
 Proiectarea echipamentelor de lucru auxiliare

De asemenea, putem avea dispozitive simple utilizate la o singura pies sau multiple
când se fixeaz simultan mai multe piese de prelucrat.
1.6.2. Dispozitivele de asamblare servesc la realizarea montajului pieselor prelucrate.
Ele pot fi clasificate dupa mai multe criterii: metoda de asamblare (prin înurubare, lipire,
sudare etc.), gradul de specializare (universale, speciale, specializate), modul de acionare
(mecanic, electric, pneumatic etc.), dar i dup alte criterii.
1.6.3. Dispozitivele de control servesc la controlul unor mrimi geometrice sau de alta
natura, fiind diferite de instrumentele i aparatele de masura. Pot fi de tip limitativ sau cu
citire. Cele limitative împart piesele verificate în dou: bune i necorespunzatoare, cele cu
citire permit msurarea abaterilor efective în cadrul campului de toleran.
În cadrul tehnologiei fabricrii pieselor, dispozitivele de control servesc în general la
verificarea unor abateri de forma i de poziie a suprafeelor, sau a unor abateri dimensionale
care nu pot fi controlate cu verificatoare simple de tipul instrumentelor de msur sau a
calibrelor limitative.

1.7. Structura dispozitivelor

Având în vedere diversitatea constructiv a dispozitivelor, determinat de multitudinea

de funcii pe care le pot îndeplini în procesul tehnologic, nu este posibil o prezentare
structural general valabil.
De aceea ne vom referi numai la dispozitivele pentru orientarea i fixarea pieselor de
prelucrat, a cror structura cuprinde:
x elemente de orientare a piesei de prelucrat în raport cu traiectoria sculei achietoare,
denumite i reazeme;
x elemente i mecanisme de fixare a piesei de prelucrat în scopul conservrii schemei de
orientare pe parcursul prelucrrii acesteia;
x elemente de acionare a mecanismelor de fixare;
x elemente de ghidare a sculei achietoare sau de reglare a poziiei taiurilor fa de
semifabricat (buce de ghidare, spioni etc.);
x elemente de baza pe care sunt asamblate toate elementele i mecanismele enumerate
mai sus care sunt denumite corpuri de dispozitive;
x elemente de legatur a dispozitivului cu maina-unealt, necesare orientrii i fixarii
acestuia pe masa mainii-unelte sau în axul principal;
x elemente de protecie a muncii (aparatori de protecie, inele de ridicare în macara etc.).

În figura 2 se prezint
principalele elemente componente ale
unui dispozitiv de orientare i fixare a
piesei de prelucrat, unde s-a notat:
1 - corpul dispozitivului;
2 - elementele de orientare
(reazeme);
3 - element de ghidare a sculei
achietoare;
4 - elemente de fixare a piesei de
prelucrat;
5 - piesa de prelucrat.
Fig. 2