Sunteți pe pagina 1din 5

Design şi schimbare socială

Designul înţeles ca proces instituţional de creaţie a culturii materiale este poate unul din cele mai
de impact domenii ale societăţii contemporane, majoritatea obiectelor din jurul nostru fiind
rezultatul unui astfel de proces. În ultima perioadă, însă, designerii au simţit nevoia de a-şi
redefini propria disciplină printr-o abordare ce urmăreşte „…atât regândirea în detaliu a
scopurilor (ce să produci, în ce scop şi cu ce ?), cât şi revizuirea tuturor instrumentelor
metodologice” (Bouisson, 2002). O astfel de schimbare de concepţie este inclusiv marcată şi
printr-o apropiere inter-disciplinară ce a dus către apariţia unor noi subdiscipline precum design
anthropology (Clarke, 2010). Înţelegerea (conştientizarea) modului în care acest proces are loc şi
a modului în care influenţează societatea în ansamblu (şi implicit consumul) reprezintă miza
acestui curs. Omenirea a creat din totdeauna obiecte şi acestea la rândul lor au influenţat
devenirea acesteia. De aceea cursul este focusat în special pe sistemul obiectelor (Baudrillard,
[1968] 1997) care ne înconjoară şi include urmatoarele teme de discuţie (completate cu o serie de
studii de caz):

1. Designul ca instrument de schimbare socială – curs introductiv. Ce (mai) înseamnă


astăzi design? Despre schimbare socială şi rolul designului în acest proces. Prezentarea
structurii cursului, a subiectelor de dezbatere, a bibliografiei aferente cât şi a invitaţilor
cursului.

Studiu de caz : OpenIDEO – platforma on-line de inovare socială

Bibliografie :

1. BOUDON, R. (), (2006). Tratat de sociologie, Bucureşti, Editura Humanitas, editia a


doua – capitoul despre Schimbare Socială (Bernard Valade).
2. DUBUISSON, S., (1996). „Le travail du designer comme construction d’un mode
d’existance particulier pour les objets industriels.”, Techniques et culture, nr. 27, pp. 67-
87.
3. PAPANEK, V., [1971] (1997). Design pentru lumea reală. Ecologie umană şi schimbare
socială. Bucureşti, Editura Tehnică.
4. WHITELEY, N., [1993] (1998). Design For Society. London, Reaktion Books.

2. Invenţie şi inovaţie – procesul de creaţie specific designului. Gândirea analitică versus


gândirea creativă – percepţia asupra creativităţii din afara şi din interiorul domeniului
designului. Modalităţi de transpunere a unei idei în practică. Impactul social al obiectelor
nou create – între succes şi eşec. Metode de rezolvare creativă a problemelor – o trecere
în revistă. Bionica. Expoziţiile universale şi rolul acestora în promovarea noilor produse
industriale.

Studiu de caz : SEYMOUR AND POWELL – un mod de a regândi obiecte de uz comun.

Bibliografie :

1. GROYS, B., (2003). Despre nou. Eseu de economie culturală. Bucureşti, Editura Idea
Design & Print.
2. WARNIER, J.P., (1999). Construire la culture matérielle. L’homme qui pensait avec ses
doigts. Paris, PUF.

3. Sistemul obiectelor (Baudrillard, [1968] 1997). Construirea socialului prin obiecte


(Blandin, 2002). Viaţa socială a obiectelor (Bonnot, 2002). O privire critică dinspre
obiecte către consumatori. Obiectul ca arhivă culturală (Rivet şi Riviere, 1931).
Patrimonializarea obiectelor – muzeul. Spiritul materialului. Durabilitatea socială a unui
produs. Memorie colectivă şi memorie involuntară. Circulaţia culturală a obiectelor în
societate şi dispariţia acestora. Obiecte seriale versus obiecte unicat. Obiectele kitsch.

Studiu de caz : Rolul schemelor culturale în percepţia obiectelor (Chamoux, 1993).

Bibliografie :

1. BLANDIN, B., (2002). La construction du social par les objets. Paris, PUF
2. BONNOT, T., (2002). La vie des objets d’ustensiles banals a objets de collection, Paris,
Editions de la Maison des sciences de l’homme.
3. CHAMOUX, M-N., (1993). „Des schemes culturels dans l’observation et la construction
d’objects.”, Techniques et culture, nr. 21, pp. 133-155.
4. Procesul de branding. Despre corporate identity. Estetică şi percepţie vizuală. Modul
în care se dezvoltă brandurile şi ceea ce face ca un brand să aibă succes. Identitatea
corporatistă şi modul în care aceasta este construită şi promovată. Naming-ul sau
importanţa numelor. Despre designul din fostele ţări comuniste. Estetica unui obiect :
dimensiune, textură, formă, culoare. Maniabiliate si mentenabilitate.

Studiu de caz : American Dream – Designul de obiect ca brand de ţară.

Bibliografie :

1. ADAMSON, A., [2006] (2009). Brand simple: cum reuşesc cele mai bune branduri prin
simplitate, Bucureşti, Editura Publica.
2. ARNHEIM, R., (2011). Arta şi percepţia vizuală. O psihologie a văzului creator, Iaşi,
Editura Polirom.
3. BOGDAN, A., (2011). Branding pe frontul de Est. Despre reputatie, impotriva
curentului, Bucureşti, Brandient Consult SRL.
4. CEPPI, G., (1997). „Communicating durability”, Domus, nr. 795, iulie-august.
5. HALBWACHS, M., (2007). Memoria colectivă, Editura Institutul European, Iaşi.

5. Ambalajul alimentar ca mediator între consumator şi produsul consumat.


Promisiunile industriei alimentare făcute consumatorilor şi rolul designului de
ambalaj în acest proces. Despre food studies, food storage şi food design. Spiritul
geometric în design-ul ambalajelor produselor alimentare. Forma, culoarea, semnele
grafice în promovarea mărcilor alimentare. Brandurile alimentare holiste. Ambalajul ca
„obiect mărturie” (objet temoin). Ambalajul ca principal poluator – green design.

Studiu de caz : ”Frigiderul deşertului”- sistemul Pot-In-Pot ca exemplu de design vernacular.

Bibliografie :

1. CRISRAKIS, K. S., (1999). Pithoi and food storage în Neopalatial Crete: a domestic
perspective, World Archaeology, nr. 31. JSTOR
2. PAPANEK, V., (1995). The Green Imperative. London: Editura Thames and Hudson

6. Reciclarea culturii. Despre procesul de revalorizare a produselor alimentare


tradiţionale – dimensiuni de analiză: identitate, unicitate, autenticitate, prestigiu.
Construcţia socială a produselor terroir (Berard, L. şi Marchenay, P., 1995). Rolul
atlaselor lingistice şi etnografice. Procesul de asociere cu instituţii de prestigiu. Semne şi
simboluri. Manufacturarea ambalajelor ca simbol al tradiţionalităţii. Proprietăţile
„medicinale” ale produselor alimentare cu specific local.
Studiu de caz : Magiunul de Topoloveni sau revizuirea conceptiei „industrial nu este traditional”
– construcţia socială a primului produs românesc recunoscut ca fiind tradiţional de către U.E.

Bibliografie :

1. BERARD, L. şi MARCHENAY, P., (1995). „Lieux, temps et preuves. La construction


sociale des produits de terroir.”, Terrain, nr. 24, pp. 153-164.
2. BROMBERGER, Ch. şi CHEVALLIER, D., (), (1999). Carrieres d’objets. Innovations
et relances, Paris, Editions de la Maison des sciences de l’homme, pp. 135-151.
3. DJUVARA, N., (2011). Există istorie adevarată?, Bucureşti, Editura Humanitas, ediţia a
V-a.
4. MACRI, V., (2008). Stufat sau estouffade? sau Există Bucătărie Românească ?,
Bucureşti, Editura Humanitas.

7. Arta şi procesul de consum. Reprezentarea sistemului de obiecte şi a consumului în


artele vizuale, literatură sau teatru. Critica consumerismului şi a societăţii moderne în
artele vizuale – dadaismul, pop-art-ul. Despre impactul social al apariţiei mall-ului, în
Paradisul Femeilor, Emile Zola. Obiectele ca mesageri ai ideilor în teatrul lui Eugen
Ionescu.

Studiu de caz : Arta graffiti ca manifestare publică a nemulţumirii sociale

Bibliografie :

1. BANKSY, [1995] (2009). Wall and Piece (Arta la zid). Bucureşti, Editura Vellant.
2. IONESCU, E., (2011). Note şi contranote, Bucureşti, Editura Humanitas.
3. PERJOVSCHI, D., secţiunea de interviuri – http://www.perjovschi.ro/interviews.html-0
4. ZOLA, E., (1993). „La „Paradisul Femeilor” (Au bonheur des dames), Bucureşti,
Editura Ioana.

8. Workplace spirit – spaţiul de lucru analizat din perspectiva socială. O privire critică
asupra spaţiului de lucru. Evoluţia mobilierului din spaţiile de birouri. Conceptul de
confort. Epoca de început a industrializării şi intrarea femeilor pe piaţa muncii. Body
measurements – primii paşi către apariţia ergonomiei ca ştiinţă. Despre space planning.

Studiu de caz : Rezultatele cercetării efectuate de compania HermanMiller asupra tendinţelor din
spaţiile de birou.

Bibliografie :

1. CHAPPELLS, H., şi SHOVE, E., (2004). Comfort: A review of philosophies and


paradigms. http://www.lancaster.ac.uk/fass/projects/futcom/fc_litfinal1.pdf .
2. HermanMiller (com.) – Workplace Trends 2013 – Global Workplace Trends Survey
Results:
http://www.hermanmiller.com/content/dam/hermanmiller/documents/research_topics/Her
man_Miller_Workplace_Trends_Global_6-6-14.pdf

9. Consumul educaţional. Designul şi schimbarea percepţiei asupra educaţiei.


Animaţiile 3D – un alt fel de a face educaţie. Supereroii benzelor desenate ca expresie a
depăşirii condiţiei umane prin tehnologie. Tendinţe în mobilierul şcolar – schimbarea
percepţiei asupra modului în care înţelegem activitatea copiilor. Despre litere, font şi
tipografie. Jocuri ce au făcut istorie – Monopoly, Lego. Locuri de joacă.

Studiu de caz : Designerul ceh Libuse Niklova (1934-1981) şi jucăriile sale inovatoare din plastic
– expresii ale spiritului timpului şi ale specificităţii materialului.

Bibliografie :

1. Can design help kids learn ?


http://www.ideo.com/images/uploads/news/pdfs/Metropolis_Feb09.pdf
2. New designs for Learning : A conversation with IDEO founder David Kelley :
http://www.learningfirst.org/new-designs-learning-conversation-ideo-founder-david-
kelley

10. Revoluţia digitală – „adaptarea” omului la tehnologie. Sistemele digitale ca prelungire


a corpului uman (şi implicit a funcţiilor sale). Realitatea augmentată şi realitatea virtuală.
Procesul de miniaturizare. Descentralizarea producţiei – imprimarea 3D a obiectelor.
Usability studies.

Bibliografie :

1. TORTOCHOT, E. (coord.), (2004). „Design(s). De la conception a la diffusion., Paris,


Editions Breal.
2. WEINSCHENK, S., (2011). „100 things every designer needs to know about
people”.,S.A., New Riders.