Sunteți pe pagina 1din 10

ACTIVITĂŢILE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar, aprobat prin ordinul


Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5233 din 1.09.2009 şi experimentat
din acest an şcolar în unităţile preşcolare, prezintă în Planul de învăţământ o abordare
sistemică în vederea asigurării continuităţii la nivelul celei mai importante perioade din
viaţa copilului, prin categorii de activităţi regândite, reaşezate şi înnoite, ca: Activităţi
pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese şi Activităţi de
dezvoltare personală.
Activităţile de dezvoltare personală la rândul lor, includ:
● rutinele (sosirea copiilor, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena -spălatul şi
toaleta, gustarea, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, plecarea
acasă);
● tranziţiile;
● activităţile de după amiază – pentru grădiniţele cu program prelungit sau
săptămânal;
● activităţile opţionale;

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ

Întâlnirea de dimineaţă, reprezintă un element de noutate pe care-l propune


actualul curriculum pentru învăţământul preşcolar. Este o metodă educaţională
esenţialmente democratică şi participativă, cu pronunţat caracter social. Face parte din
grupul metodelor de învăţare centrată pe elev. A fost promovată de organizaţia non-
profit Children’s Resources Internaţional, din Washington, SUA, organizaţie care are ca
misiune promovarea principiilor democratice în rândul copiilor mici, încurajându-i să
facă alegeri, să ia decizii, să îşi asume responsabilităţi şi să respecte opiniile celorlalţi,
exprimându-le totodată şi pe cele proprii.
În ce constă întâlnirea de dimineaţă? În reunirea întregii grupe cu cadrul
didactic la începutul zilei, ca moment de tranziţie între activităţile din familie, din afara
grădiniţei şi momentele de viaţă instituţionalizată. Aşezaţi în semicerc (cerc) pentru a se
vedea unii cu alţii, pe scăunele sau pernuţe, copiii participă la o activitate planificată,
structurată, care poate dura 10-15, 20-25 minute, în funcţie de nivelul de vârstă şi gradul

1
de interes manifestat de copii. Faţă în faţă, îşi împărtăşesc noutăţi, ascultă, comunică
unii cu alţii, cu grijă şi empatie. Momentele curg unele după altele, asemenea unui
amestec de rutină şi surpriză.
De ce este nevoie de întâlnirea de dimineaţă? Se întâmplă frecvent ca
preşcolarii să vină la grădiniţă mai agitaţi, precipitaţi, obosiţi chiar, (stări ce pot fi
generate de multiple cauze), iar prin contactul cu atmosfera relaxantă, de acceptare,
toleranţă, a întâlnirii de dimineaţă li se induce starea de bine, de încredere, devin mai
veseli. Acest moment dă tonul climatului în care se vor derula activităţile pe parcursul
întregii zile.
Rolul întâlnirii de dimineață este foarte important pentru că asigură:
- buna cunoaștere a tuturor membrilor grupului
- realizarea coeziunii grupului
- promovarea respectului față de cei din jur
- crearea unui climat stimulativ și plăcut pentru copii
- participarea individuală și de grup
- recunoașterea contribuției fiecăruia
- exersarea unor deprinderi sociale și a unor deprinderi importante pentru
succesul școlar (a asculta, a vorbi, a comunica, a sintetiza informații, a rezolva
probleme, a îndeplini sarcini, a lua decizii etc.)
De unde începem în desfăşurarea întâlnirii de dimineaţă? De la stabilirea unui
loc în perimetrul sălii de grupă, în care obişnuim să ne întâlnim pentru a ne începe ziua,
loc ce va deveni o permanenţă pentru derularea întâlnirii de dimineaţă pentru tot anul
şcolar.
Cum se anunţă momentul începerii întâlnirii? E nevoie de timp ca această
activitate să devină rutină. De aceea, mai ales la începutul anului şcolar, este util să
atenţionăm copiii că a sosit momentul întâlnirii printr-un semnal sonor
(sunet de clopoţel, de orgă, fragment melodic, atingerea a două pietre etc.),
printr-un gest al educatoarei (ridică braţul cu palma îndreptată spre copii, semn că este
timpul să se grupeze pentru întâlnire), aşezarea mascotei grupei la locul destinat
desfăşurării întâlnirii, sau un recitativ ritmic al educatoarei (ex: „E o nouă dimineaţă/Toţi
copii-s veseli!?/Locul să ni-l ocupăm/Apoi să ne salutăm!”).
Momentul întâlnirii de dimineaţă este structurat în mod tradiţional pe cîteva
componente:
 Salutul (prezența)
 Împărtăşirea cu ceilalţi
 Activitatea de grup
 Noutăţile zilei (evenimente/calendarul naturii; știrea/mesajul zilei)

SALUTUL

2
După momentul reunirii în cadrul întâlnirii de dimineaţă, educatoarea, folosind
un ton plăcut, vesel, menţinând permanent contactul vizual cu copiii, le adresează o
formulă de salut atrăgător, mobilizator, distractiv, cu trimitere la:
☻proiectele în derulare: „Bună dimineaţa, frunze ruginii!”, „Bună dimineaţa, fructe
parfumate!”, „Bună dimineaţa, păsări călătoare!”, „Bună dimineaţa, furnicuţe!”, „Bună
dimineaţa, ţurţuri de gheaţă!”, „Bună dimineaţa, colindători!”, „Bună dimineaţa, muguraşi de
primăvară!”, „Bună dimineaţa, flori de tei!” etc;
☻evenimente la care urmează să participe copiii: „Bună dimineaţa, excursioniştilor!”,
„Bună dimineaţa, dragi ecologişti!”, „Bună dimineaţa, mici brutari!”, „Bună dimineaţa, prieteni ai
teatrului de păpuşi!”, „Bună dimineaţa, prieteni ai poveştilor lui Ion Creangă!”, „Bună dimineaţa,
iubitori ai pădurii!” etc;
☻trăsături specifice vârstei: „Bună dimineaţa, curioşilor!”, „Bună dimineaţa, drăgălaşilor!”,
„Bună dimineaţa, isteţilor!”, „Bună dimineaţa, năzdrăvanilor!” etc;
☻caracteristici atmosferice: „Bună dimineaţa, picături de ploaie!”, „Bună dimineaţa, fulgi
argintii!”, „Bună dimineaţa, raze de soare!”, „Bună dimineaţa, norişori!” etc;
☻formule amuzante: saluturi în alte limbi; interjecţii;
☻utilizarea prenumelui copilului şi introducerea unor complimente: „Bună
dimineaţa Maria, eşti veselă azi!”, „Bună dimineaţa Andrei, ai un tricou vesel! ”, „Bună
dimineaţa Irina, ai o pieptănătură frumoasă!”, „Bună dimineaţa Gabi, mă bucur că ai
sosit!” etc.;

După ce salutul adresat de educatoare a atras atenţia copiilor şi a creat


atmosfera propice continuării, se realizează momentul PREZENȚEI COPIILOR.
Prezenţa se poate face prin rostirea numelor tuturor, în ordine alfabetică, din
catalogul grupei – copiii fiind solicitaţi să descopere colegii care lipsesc, să facă predicţii
asupra cauzelor absenţei, să stabilească modalităţi de a-i contacta să afle ce se întâmplă,
sau, în mod interactiv – copiii fiind solicitați ca, după ce și-au auzit numele,
Se alege apoi salutul cu care se vor saluta copiii între ei. Ca variante pentru acest
moment se pot experimenta:
 Stabilirea „buzunarului”, „cutiei”, „casetei”, ,,bolului”, „puşculiţei” cu saluturi, în
care la începutul săptămânii, educatoarea introduce bileţele cu saluturi pentru
toate zilele săptămânii. Zilnic, se extrage câte un bileţel şi se aplică salutul indicat;
(exemple de saluturi generate de conţinutul bileţelelor, în săptămâna cu subtema: „Insectele se
trezesc la viaţă!” (grupa pregătitoare):
1. Fiecare copil îşi alege un nume de insectă şi se adresează copilului de lângă el :
Bună dimineaţa Maria, eu sunt albinuţa → Maria se adresează vecinului: Bună
Andrei, eu sunt cărăbuşul! etc.
2. Bună dimineaţa, eu sunt fluturaşul roşu→…albastru→….cu roşu şi portocaliu etc;
3. Salut Iulia, eu sunt libelula dansatoare!→…greieraşul cântăreţ→…furnica
harnică→….mămăruţa-ruţa;
4. Bună dimineaţa, sunt albinuţa nr. 1→….albinuţa nr.2→….albinuţa nr. 3 etc;
5. Bună dimineaţa, eu sunt mămăruţa care am dormit sub coaja uni tei!,→ …furnica care am
dormit toată iarna în muşuroi→….greieraşul care am stat amorţit la rădăcina unui
măr→…..viespea care am stat amorţită printre scândurile unui case părăsite; →
….bondarul care am dormit sub muşchiul de la rădăcina unui stejar→…etc;

3
 După ce acest moment devine rutină, unii copii , ajutaţi de părinţi, fraţi mai mari,
aduc ei bileţele cu propuneri de saluturi pe care le introduc în cutia cu saluturi şi
care pot fi extrase şi aplicate;
 Educatoarea propune un salut (motivându-şi alegerea), variantă uzitată mai ales în
debutul anului şcolar şi la grupele de nivel I;
 La preşcolarii mari, copiii privesc cu interes procedeul de a se propune pe loc 1-2
saluturi, iar ceilalţi să hotărască pe care-l adoptă, variantă ce este bine să fie
promovată de educatoare, încurajând implicarea tuturor copiilor.
Salutul se transmite de la un copil la altul, de la o margine la alta a semicercului. El
devine mai interesant, atractiv, aşteptat de copii, dacă este însoţit şi de unele gesturi, ca:
strângerea mâinii drepte, lovirea palmei vecinului, uşoară bătaie pe umăr, strecurarea unui simbol în
palmă (floare, pietricică, nasture, monedă, fluturaş, frunză, mămăruţă etc). Ca atitudine în timpul
salutului, se formează deprinderea de a privi interlocutorul în ochi, de a avea o ţinută
relaxantă dar controlată, de a însoţi salutul cu un zâmbet şi a-l exprima cu un volum
sonor potrivit pentru ascultători.
Cadrul didactic nu trebuie să piardă din atenţie aspectul că, în permanenţă este un
model în derularea acestui moment, copiii imitându-i atitudinea, ţinuta, gestica, tonul.

ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI

Împărtăşirea cu ceilalţi, reprezintă un moment în care , un copil prezintă o


experienţă personală în faţa colegilor de grupă iar aceştia îl ascultă şi participă la rândul
lor prin comentarii şi întrebări. Cu acest prilej, copiii construiesc subiecte de discuţie, îşi
exprimă propriile trăiri, bucurii, griji, păreri despre evenimente la care au participat sau
urmează să se întâmple, află lucruri interesante unii despre alţii, permit celorlalţi să le
cunoască preocupările... Pot să-şi prezinte jucării recente sau preferate, cărţi personale,
albume cu poze, colecţii, punând momentul în concordanţă cu tema zilei.
Cum alegem povestitorul? Putem apela la procedee variate, ca:
- povestitor este copilul despre care ştim că a participat în ziua precedentă la un
eveniment interesant, (o vizită la bunici, la ţară, un spectacol, o nuntă, o
aniversare, deschiderea unui supermarket, un picnic, o excursie la munte, un
meci, o vizită la stomatolog etc.)
- copilul care-şi sărbătoreşte ziua de naştere sau onomastica;
- cine a adus un obiect special pentru el, a cărui poveste vrea s-o împărtăşească cu
ceilalţi;
4
- cel care, anunţă dimineaţa că, a asistat la o întâmplare hazlie, interesantă,
îngrijorătoare ( pe stradă, în faţa blocului, în parc, la medic, la cumpărături, etc.)
- fiecare copil, pe rând, în ordine alfabetică;
- prin extragerea dintr-un bol a numelui povestitorului zilei;
- se poate anunţa zilnic cine este povestitorul zilei următoare;
În funcţie de tema în derulare şi educatoarea poate sugera copiilor posibile teme
pentru discuţii, atunci când apar momente mai puţin inspirate pentru copii sau în funcţie
de contextul pe care doreşte să-l creeze pentru prezentarea conţinuturilor următoarelor
activităţi. Ce trimiteri pot avea aceste sugestii? Evident, către idei ce vin în sprijinul
temei în derulare. Ex: Cum ai dori să fie frăţiorul ce-l aştepţi? Cum este bunica ta ? Ce speri să
primeşti de ziua ta? Ce surpriză te-ai gândit sa-i faci mamei? Te-a prins vreodată o furtună? Cum ai
dori să fie vremea mâine, când mergem în excursie? Cu cine vrei să mergi la plimbare? Cine îţi
citeşte seara poveşti? Ai văzut vreodată un incendiu? etc. După ce-şi spune „povestea”,
povestitorul, răspunde la întrebările formulate de către colegi, le ascultă aprecierile.
Ascultătorii, la rândul lor, trebuie obişnuiţi să participe şi ei activ. Ascultă
mesajul transmis de povestitor, îşi exprimă propria opinie, dau atenţie întrebărilor puse
de colegi.
Zilnic, e posibil să povestească 1-2 copii, iar întrebări şi comentarii adresează un
număr limitat de copii (5-6), educatoarea urmărind ca prin rotaţie să participe toţi, opinia
lor să fie ascultată şi să primească răspuns de la povestitor. Se poate utiliza procedeul de
a extrage bileţele cu numele copiilor ce vor pune întrebări, artificiu ce-i determină pe toţi
să urmărească cu atenţie povestea colegului lor. De asemenea, pentru ca acest moment
să-şi atingă scopul, ajutându-i pe copii să devină încrezători în propriile forţe, să se
exprime liber, fără emoţii , ştiindu-se ascultaţi, educatoarea trebuie să acorde atenţie
fiecărui povestitor şi istorioarei lui, să asigure un feed-back adecvat, apreciindu-i pe
toţi chiar dacă redau o banalitate.
Pentru ca împărtăşirea cu ceilalţi să devină o rutină aşteptată şi îndrăgită de copii,
e nevoie de timp, răbdare, exerciţiu, interes şi creativitate din partea educatoarei.

ACTIVITATEA DE GRUP

Copiii pot participa la o scurtă, plăcută, distractivă şi energică activitate de grup,


al cărei scop este de a imprima un sentiment de apartenenţă la un grup, de unitate,
coeziune în cadrul acestuia, de a întări o competenţă intelectuală. În cadrul acestui
moment al întâlnirii de dimineaţă, se pot exersa:
- jocuri de atenţie (ex: Găseşte-ţi locul ! Scaunele muzicale! Jocul degetelor! Luaţi
seama bine! Jocul veseliei! etc);
- cântece din repertoriul copiilor sau audiţii muzicale;
5
- experienţe de limbaj (ex: Spune mai departe…repetarea unei poezii pe roluri, versuri! Eu
povestesc tu desenezi! , Recunoaşte cine sunt eu ! (un copil descrie un personaj dintr-o poveste iar
ceilalţi trebuie să-l recunoască, sau, un grup de 3-5 copii se sfătuiesc şi mimează împreună trăsături
ale unui personaj, ceilalţi descoperind pe cine reprezintă etc. )
- jocuri muzicale (situaţie în care , alegem alte forme de exprimare pentru tranziţiile
zilei);
- experienţe matematice ex: Vase transparente! (într-un vas de plastic transparent, se pun
câteva obiecte de acelaşi fel, copiii trebuind să deducă câte sunt. După câteva încercări deductive,
vasul se goleşte şi se află numărul real, stabilindu-se cine a fost mai aproape de adevăr); Mai
multe…mai multe…mai puţine! (pe un panou sunt aşezate câteva ... fructe, legume, jucării, globuri,
obiecte ce au legătură cu tema. Un copil stă cu spatele şi la întrebarea „Câte …sunt?, el spune un
număr la întâmplare. Copii îl direcţionează spunând în grup: --mai multe, …mai multe…sau mai
puţine…eşti pe aproape etc);
- experienţe ştiinţifice ex: „Ce-ar fi dacă …. ?!” (nu ar exista noapte, copaci…, maşini…, nu
am avea gură… nas, etc); Ce-i trebuie florii să poată înflori?, Monitorizaţi procesul de încolţire!
etc;
Tot în cadrul activităţilor de grup se pot derula scurte activităţi educative din
cadrul proiectelor în derulare la care grupa participă. Ex:
 citim pledoariile aduse de copii, privind activităţi de protejare a mediului, în cadrul
proiectului ECO-GRADINIȚA;
 vizionăm un material Power Point din cele primite/trimise de la/către partenerii
proiectelor educationale pe care le derulăm;
 executăm 5 min. de ex. de inviorare în cadrul proiectului Kalokagathia;
 repetăm cântecele, poeziile, aranjăm expoziţia pentru întâlnirea cu partenerii în cadrul
unui proiect de parteneriat cu reprezentanti ai comunității locale etc.

NOUTĂŢILE ZILEI

În cadrul acestui moment, se urmăreşte în special transmiterea de informaţii.


Aceste informaţii sunt furnizate verbal de către educatoare sau sugerate cu
ajutorul ilustraţiilor, desenelor, afişelor plasate în câmpul vizual al copiilor.
În primul rând, se completează calendarul naturii, moment în care copii sunt
antrenaţi în stabilirea: lunii, zilei, datei, alegerea simbolurilor pentru caracteristicile
vremii, semnalarea vizuală a evenimentelor zilei (în funcţie de tipul de calendar al naturii pe
care-l avem în sala de grupă) . La grupa pregătitoare, se poate utiliza ceasul, pentru fixarea
reperelor orare, procedeu ce poate duce la formarea automatismelor zilnice: copii ştiu la
ce oră vin la grădiniţă, servesc gustarea, pleacă acasă etc.
Educatoarea enumeră activităţile ce se vor derula în continuare, iar dacă le
abordează tradiţional, lasă libertate copiilor să aleagă cu ce doresc să înceapă.
6
(ex: Astăzi copiii, la activitatea matematică, vom număra frunzele din bucheţelele toamnei,
ne vom întrece grupându-le într-un anume fel, le vom ordona în coşuleţul toamnei, apoi după
servirea gustării, la activitatea muzicală, învăţăm un cântec despre toamnă şi florile ei, intitulat ...;
Cu care activitate aţi dori să începem?).
Tot acum, se anunţă ştiri importante care marchează ziua respectivă sau
întâmplări ce se vor produce în următoarele momente ale zilei. Ex:
 Astazi în întreaga lume se sărbătorește Ziua Pământului;
 Înainte de plecare vom alege desenele şi picturile pentru concursul: “Din lumea poveştilor”;
 Îl vom sărbători pe colegul vostru X, care, aşa cum aţi aflat de dimineaţă, împlineşte 6 ani;
 Ne vom întâlni cu grupa Voiniceilor şi vom juca împreună jocul: “Hrănește iepurașul”;
 O avem musafir pe mama Andreei, care ne va ajuta să aflăm lucruri noi despre ce este
sănătos să mâncăm etc.;
De asemenea, acest moment poate fi folosit pentru mesajul zilei care face
introducerea în (sub)tema zilei și solicită atenția copiilor, adresându-se cu precădere
laturii socio-emoționale.
Nu este obligatorie prezenţa tuturor momentelor în cadrul fiecărei întâlniri de
dimineaţă, educatoarea optând pentru cele care pot sprijini mai bine atingerea
obiectivelor zilei. De asemenea, ordinea derulării lor, poate fi aleatorie în funcţie de
scenariul gândit de educatoare, de răspunsurile copiilor şi gradul lor de implicare.
Idealul fiecărui cadru didactic este de a transforma grupa de copii, pe parcursul
timpului petrecut în grădiniţă , într-o mini-comunitate, ai cărei membri se cunosc, se
acceptă, îşi vorbesc, se sfătuiesc, se tolerează, îşi rezolvă verbal şi în mod amiabil
conflictele, îşi asumă responsabilităţi, se respectă. Pentru atingerea acestui deziderat, e
nevoie de timp, eforturi, pasiune, şi oferte educaţionale interesante. Printre acestea,
„Întâlnirea de dimineaţă” poate deveni o rutină cu impact benefic asupra formării
copiilor şi un instrument didactic pe care-l putem gestiona cu inventivitate, înţelepciune
şi măsură.

7
TRANZIŢIILE

Sunt activităţi de scurtă durată, prezente în diverse momente ale zilei , făcând
trecerea de la momentele de rutine la alte categorii de activităţi de învăţare , sau de la o
activitate de învăţare la alta.
Rolul lor este:
- de a facilita asamblarea momentelor zilei într-un scenariu unitar;
- de a bine dispune şi înviora copiii după o activitate statică sau de efort
intelectual sporit;
- de a veni în întâmpinarea nevoii fireşti de mişcare a copiilor de vârstă
preşcolară;
Diversitatea, oportunitatea, modul de derulare a tranziţiilor, variază în raport cu
vârsta copiilor, contextul în care sunt integrate şi disponibilitatea creativă a educatoarei.
Ca mijloace de realizare a tranziţiilor exersate în activităţile cu copiii şi care şi-au
dovedit eficienţa, enumerăm:
° Jocuri cu text şi cânt:
- La moară; Piticii şi ariciul; Ţăranul e pe câmp; Batista; Furnicile; Iepuraşul Ţup; Zi de
sărbătoare; În pădure; Ursul doarme; Melcul supărat; Podul de piatră etc;

° Jocuri de mişcare:
- Ursul şi iepuraşii; Câinele ciufulit; Leagănul; Păsărică, mută-ţi cuibul!; Lupul şi oile;
Gâştele şi vulpea; Munţi, dealuri, câmpii etc;

° Jocuri de atenţie:
- Suie muntele – un pitic; Piticul repară gărduleţul; Să nu greşeşti; Ghiceşte cine a plecat?!

° Mers ritmat:
- Mersul piticului; Ursul merge la fântână; Pasul ştrengarului; Mersul broscuţei; Mersul
pisicuţei,Mergem ca soldaţii; Cosaşii; Mergi mai departe; Mergi cum bat; La defilare; Cu
sacul la moară;

° Alergări ritmice:
- Alergăm pe cărări şerpuite; Stop şi te întoarce; Cine ajunge la steguleţ!; Prindem fulgii;
Alergăm după fluturi; Fugi pe sub tunel! etc;

° Euritmie
■ recitarea ritmică/ sacadată/ în cor a poeziilor învăţate, însoţită de mişcări spontane ale
braţelor (bătăi din palme, pocnitul degetelor, fluturări şi rotiri ale braţelor, bătăi din picioare) etc;

8
■ mişcări pe fond muzical (ritmat sau lent): Dansul frunzelor; Mersul uriaşilor; Dansul
florilor; Zborul păsărilor; Balerini şi balerine; Pianiştii; Dansul oamenilor de zăpadă; Clovnii;
Copacii îngheţaţi; Tâmplarii; Brutarii etc;
° Mim - Seminţele încolţesc; Ploaia; Întâlnirea vulpii cu căruțașul etc.
° Recitative ritmice (din folclorul copiilor):
Lună nouă Treci ploaie Mămăruţă – Ruţă
Lună, lună nouă Treci ploaie călătoare Mămăruţă –Ruţă,
Taie pâinea-n două Că te-ajunge soarele, Suie-mă-n căruţă.
Şi dă-ne şi nouă. Şi-ţi taie picioarele. Şi mă du la vale
Ţie jumătate Cu un mai, cu un pai Pe mine călare!
Nouă sănătate Cu sabia lui Mihai!
La vară bucate!
Cântecul ariciului Barza Soarele!
Măi arici, arici, arici, Barză, barză ce-ai în cioc, Negurice, rice,
Mergi la moară O chită de busuioc Fugi de pe colnice.
Şi te-nsoară. Dă-mi-o mie să mă joc! C-o să vină soarele
Şi ia fata lui Cicoară. II Să-ţi taie picioarele!
Cu papuci din coji de tei Barză, barză,ce-ai în cioc
Şi cercei de nouă lei! Un boboc!
Dar în guşă?O căpuşă.
Vino la noi după uşă!

° Jocuri numărătoare (din folclorul copiilor):


Un. doi, trei/Baba la bordei
Degeţele, mititele Curăţă ardei/PentruMoş Andrei Suntem două prietene
Ne jucăm cu ele. Moş Andrei s-a dus la piaţă 2000 de secole.
Ne jucăm cu părul Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă. Fără întrerupere.
Sugem biberonul, Şi s-a dus la farmacie Stângu-dreptu,
Stăm ca mexicanii Să cumpere alifie. Stângu-dreptu
Facem ca motanii. Alifie n-a găsit/Şi pe uşă a ieşit! Faţă-spate, faţă-spate
Floare de nu-mă-uita Negustorul a srtigat: Nimeni nu ne mai desparte!
Stai pe loc şi nu mişca! Vrei bomboane? Nu mi-e foame!
Vrei halva? Asta da!
Huţa-huţa Una , două/ Stai că plouă. Şade barza pe cuibar
Cu căruţa Trei, patru/ Hai la teatru. Şi numără ouăle.
Pan’ la mama Măriuţa Cinci, şase / Spală vase. Câte unu, câte două
Şi apoi cu toţii, hai Şapte, opt /Porumb copt. Câte trei, câte opt.
Pân ’ la badea Neculai! Nouă, zece/ Un pahar cu apă rece Câte nouă, câte zece
1,2,3,4, Stai! Şi-o cafea amară Ieşi berbece!
Ieşi pe uşă ,afară!

° Frământări de limbă (forme fără sens, versuri amuzante):


1. Şase saşi în şase saci 2. S-a suit capra pe piatră 3. Şarpele saşiu
Şase struţi printre copaci! Şi-a crăpat în patru Sâsâie zglobiu!
De s-ar sparge capul caprei 4. Un moş cu un coş
Ca şi piatra-n patru. În coş un cocoş.

9
Tranziţiile liniştesc, relaxează copiii şi îi bine dispun pentru a se concentra mai uşor
asupra activităţii ce urmează. Totodată facilitează exersarea deprinderii copiilor de a
lucra în grup, de avea reacţii, de a se exprima prin limbajul corpului. Educatoarei, îi
revine sarcina de a insera în programul zilnic acele tranziţii care se armonizează cu
celelalte activităţi, care se dovedesc potrivite în ansamblul proiectului aflat în derulare.

Bibliografie
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Ed, Didactica Publishig House, Buc. 2009;
- Revista „Învăţământul preşcolar”, nr. 1-2, 2009.

10

S-ar putea să vă placă și