Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj.

Aici își au sediul o

mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi
evreiești, dintre care una vie până în prezent.
Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației stabile a
municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este următoarea:[48]

 ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;

 romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
 reformați: 31.597, adică 9,7%;
 penticostali: 8.083, adică 2,4%;
 greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
 baptiști: 3.603, adică 1,1%;
 adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
 musulmani: 879, adică 0,2%;
 unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
 martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.
Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populația
stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.
Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane, adică 0,27%
din totalul locuitorilor.[49] Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie. Potrivit
sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu studii
superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe
cu aceleași caracteristici culturale”